1

2
3
 CAPITOLUL 1
Analiza cheltuielilor

1.1 Analiza structurii cheltuielilor

Cheltuielile reprezinta totalitatea consumurilor inregistrate intr-o intreprindere, intr-un an

financiar. In vederea analizarii cheltuielilor se face distinctia dintre cheltuilile de productie sau
simplu cheltuileli si termenul de costuri de productie sau costuri.
Cheltuielile reprezinta totalitatea achizitiilor facute de catre o intreprindere cu scopul de a
obtine bunuri economice. Achizitiile se numesc factori de productie , iar din momentul intrarii
lor in productie acestea devin stocuri. Astfel partea de stoc intrata intr-un ciclu de productie,
respectiv cea utilizata pentru obtinerea bunurilor poarta denumirea de costuri.
Costurile de productie pot fi de mai multe feluri, clasificate dupa anumite criterii,
precum:
 dupa natura lor, aceste se impart in:
a) cheltuieli de exploatare
b) cheltuieli financiare
c) cheltuieli exceptionale

a) Cheltuielile de exploatare reprezinta acele cheltuieli care formeaza baza obiectului de

activitate al firmei, iar scopul lor este de a produce bunuri economice.
Aceasta grupa cuprinde:
 cheltuieli cu materii prime si materiale;
 alte cheltuieli materiale;
 cheltuieli cu forta de munca (salarii+ toate impozitele);
 provizioanele.
La nivelul societatii S.C. COSELI S.A., la sfarsitul anului financiar 2010, valoarea
cheltuielilor de exploatare a fost de 11.478.609 lei, din care:
 cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile - 4.030.270 lei;
 alte cheltuieli materiale - 43.627 lei;
 alte cheltuieli externe (energie si apa) - 144.972 lei;
 cheltuieli privind marfurile - 2.731.823 lei;

4
  cheltuieli cu personalul - 1.357.932 lei;
 ajustari de valoare privind imobilizarile corporale şi necorporale - 927.408 lei;
 ajustari de valoare privind activele circulante - 14.952 lei;
 alte cheltuieli de exploatare - 2.204.764 lei;
 ajustari privind provizioanele - 22.861 lei.

b) Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de intreprindere cu partenerii

de afaceri in scopul de a se finanta sau a economisi.
Aceasta grupa cuprinde :
 dobanzi la credite;
 cheltuieli cu ajustari de valoare;
 diferente de curs valutar;
 pierderi de creante;
 pierderi la plasamente;
 pierderi din tranzactii financiare;
 provizioane de risc.
Conform bilantului contabil, la sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii
analizate, cheltuielile financiare erau in valoare de 1.908.977 lei, din care:
 cheltuieli privind dobânzile - 501.810 lei
 alte cheltuieli financiare - 1.407.167 lei
Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte direct
din activitatea firmei. Acestea cuprind:
 penalitati;
 amenzi;
 anumite subventii neasteptate;
 sponsorizari;
 ajutoare pentru terte persoane
La nivelul societatii S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat in anul 2010 cheltuieli
exceptionale.
O alta clasificare a cheltuielilor este urmatoarea:
 dupa modul cum oscileaza in raport cu productia, cheltuielile pot fi:

5
 a) cheltuieli fixe
b) cheltuieli variabile
Cheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de productie, si
sunt in general calculate (nu sunt o expresie a unui consum direct, rezultat din dorinta de a obtine
un bun economic).
Aceasta grupa cuprinde urmatoarele cheltuieli:
 amortizarile ;
 provizioanele calculate la nivel de intreprindere;
 cu personalul administrativ (TESA);
 de publicitate;
 de cercetare, dezvoltare.
La sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii COSELI s-au inregistrat cheltuieli
fixe in valoare de xxxx din care:
 amortizarile - 3.408.256 lei;
 cheltuieli cu personalul TESA – 432.000 lei
Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care oscileaza direct cu nivelul productiei, au
sens de consum specific si cuprind:
 consum de materii prime si materiale;
 consum de munca directa (muncitori operationali)
 consumuri de energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs, etc.
In cadrul societatii analizate, in anul 2010 valoarea cheltuielilor variabile a fost de
4.480.884 lei din care :
 consum de materii prime si materiale - 4.030.270 lei
 consum de munca directa - 435.600 lei (1100 lei/salariat)
 consumuri cu energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs – 15.014 lei

 dupa modul de includere in costuri, acestea pot fi:

a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte.

6
 Cheltuielile directe sunt acele tipuri de cheltuieli care se pot identifica pe obiecte de
calculatie iar cheltuielile indirecte nu se pot identifica pe obiecte de calculatie.
In cadrul cheltuielilor indirecte intra publicitatea, cercetarea-dezvoltarea, amortizarea.

 dupa continut, cheltuielile se impart in:

a) cheltuieli materiale;
b) cheltuieli cu forta de munca.
La sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii analizate, valoarea cheltuielilor
materiale a fost de 7.872.578 lei, iar valoarea cheltuielilor cu personalul a fost de 1.357.932 lei.
Orice analiza a cheltuielilor incepe cu structura acestora pe puncte de interes.
La nivel de intreprindere exista urmatoarele puncte de interes:
 aprovizionare materii prime;
 stocuri;
 cheltuieli de personal;
 cheltuieli de productie;
 cheltuieli de desfacere (vanzare);
 cheltuieli post vanzare.
Fiecare grupa de cheltuieli are o importanta relativa in structura totala a cheltuielilor si
oglindeste sectorul de activitate al firmei.
Astfel daca grupa cheltuielilor de aprovizionare si stocuri detine peste 40% din total
cheltuieli, atunci firma desfasoara o activitate de productie. Atunci cand ponderea cheltuielilor cu
aprovizionare marfuri si stocuri este de peste 40%, atunci societatea realizeaza o activitate de
comert. Ponderea de peste 50% a cheltuielilor cu forta de munca, indica faptul ca o firma
desfasoara o activitate din zona serviciilor.
Pentru a stabili structura cheltuielilor, se imparte fiecare grupa de cheltuieli la totalul
cheltuielilor, conform urmatoarei formule:
x
IS = . 100
X CT , unde
IS
X - indicele de structura a cheltuielilor
x- valoarea grupei de cheltuieli;

7
CT – cheltuielile totale.
In cadrul societatii S.C. COSELI S.A., structura cheltuielilor este prezentata in tabelul
urmator, luand in calcul perioada anilor 2008-2010.
19.324.945

Tabel 1.1
Structura cheltuielilor in 2008-2010 la nivelul societatii analizate
Nr Tipuri de Struct Structu Struc
. cheltuieli 2008 ura 2009 ra 2010 tura
cr lei lei lei
t. Subs Total Subst Total Subst Total
t. % . % . %
% % %
1. Cheltuieli de
exploatare 85,57
11.478.60
din care: 16.300.496 100 84.3 16.483.96 100 86.2 9 100
5 8 2
1. Cheltuieli cu
1 materiile
prime si
materiale
consumabile 4.989.986 30,6 25.8 5.719.173 34,69 29.9 4.030.270 35,11
1 2 1 30.10
1. Alte
2 cheltuieli
materiale 54.409 0,33 0.28 57.405 0,34 0.30 43.627 0,38 0.33
1. Alte 194.604 1,19 141.845 0,86 1,26
3 cheltuieli 144.972
externe 1.01 0.74 1.08
1. Cheltuieli 4.905.558 30,0 5.191.023 31,49 23,79
4 privind 9 25.3 27.1 2.731.823
marfurile 8 5 20.41
1. Cheltuieli cu 1.663.845 10,2 1.011.833 6,13 9,36
5 salarii si 0 1.070.468
indemnizatii 8.61 5.29 8.00
1. Cheltuieli cu 469.515 2,88 2.43 290.999 1,76 1.52 2,51 2.15
6 asigurarile şi 287.464
protectia

8
 sociala
1. Cheltuieli cu 714.976 4,38 955.646 5,79 8,20
7 amortizarea 3.70 5.00 942.360 0.70
1. Alte
8 cheltuieli de
exploatare 3.422.368 20,9 17.7 2.267.477 13,75 11.8 2.204.764 19,20
9 1 6 16.47
1. Ajustari
9 privind
provizioanele -25.123 -0,15 -0.13 - - - 22.861 0,19 0.17
2. Cheltuieli
financiare
totale din 15.6 13.7
care: 3.024.447 100 5 2.635.532 100 8 1.908.977 100 14.26
2. Cheltuieli
1 privind
dobanzile 681.159 22,5 845.883 32,09 501.810 26,28
2 3.52 4.42 0.37
2. Alte
2 cheltuieli
financiare 2.343.288 77,4 12.1 1.789.649 67,90 1.407.167 73,72
7 3 9.36 10.51
3. Cheltuieli - -
extraordinar
e 0 100 - 0 100 - 100
3. Amenzi 0 - 0 - 0 -
1 - -
TOTAL - - -
CHELTUIELI 13.387.58 100
19.324.945 100 19.119.50 100 6
0

Se poate observa din tabelul 1.1, faptul ca ponderea tipurilor de cheltuieli s-a mentinut
relativ constanta pe parcusul celor 3 ani luati in calcul, astfel:
- cheltuielile de exploatare detin cea mai mare pondere din total cheltuieli
(84,35% in anul 2008, 86,21% in anul 2009 iar in anul 2010, de 85,67%);
- cheltuielile financiare au reprezentat 15,65% din totalul de 19.324.945 lei (in
2008), 13,78% in anul 2009 din totalul de 19.119.500 lei, iar in 2010, din totalul de 13.387.586
lei, acestea au detinut ponderea de 14,43%.

9
 In ceea ce priveste cheltuielile extraordinare, acestea nu au fost inregistrate in bilantul
contabil din cei 3 ani luati in calcul.
Din categoria cheltuielilor de exploatare, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu
materiile prime si materiale consumabile, ( 25,38% din totalul cheltuielilor realizate in anul
2008, (19.324.945 lei), in anul 2009 de 29,91% iar in anul 2010, de 30,10 %). Aceasta pondere
ridicata a cheltuielilor cu materiile prime si materiale se datoreaza faptului ca principalul
domeniu de activitate al firmei este de productie (esente, arome, zahar vanilat si alti aditivi
alimentari), iar achizitionarea materiilor prime precum ( arome superconcentrate, solventii
alimentari (propilenglicol, triacetin, apa), colorantii alimentari, lichizi), necesita depunerea unui
efort financiar destul de ridicat pentru a putea produce cantitatea de produse COSELI propusa.
De asemenea, avand in vedere ca firma desfasoara si o activitate de comert cu produsele
alimentare pe care le face , a fost necesara depunerea unui efort banesc destul de ridicat si cu
activitatea de comert , astfel:
- in anul 2008, cheltuielile cu marfuri au fost de 4.905.558 lei reprezentand 25.38%
din totalul cheltuielilor ale intreprinderii, 27,15% anul 2009 si anume 5.191.023 lei, iar in anul
2010 (2.731.823 lei), procentual detinand 20,41%
O pondere relativ mare o detin si alte cheltuieli de exploatare precum (cheltuieli privind
prestatiile externe, cheltuieli cu alte impozite, taxe şi varsaminte asimilate, alte cheltuieli),astfel
incat in anul 2008 au fost de 17.71% in 2009 de 11.86% iar in anul 2010 de 16.47%.
Cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au fost de 1.663.845 lei in anul 2008,
reprezentand 8,61% din cheltuielile totale, salarii acordate unui numar de personal de 82
angajati; in anul 2009 ponderea acestor cheltuieli a fost de 5,29% , cheltuieli efectuate la nivelul
a 53 salariati, din care 33 personal TESA iar 20 salariati direct productivi. In ultimul an luat in
calcul (anul 2010), cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au avut o pondere de 8,00%.
Din totalul cheltuielilor realizate la nivelul S.C. COSELI S.A, ponderea cea mai mica o
detin ajustarile pentru provizioane, fiind de 0,13% in anul 2008, si 0,17% in anul 2010. Dupa
cum se poate observa in tabelul 1, in anul 2009 nu s-au inregistrat, la nivelul societatii analizate,
cheltuieli cu ajustari pentru provizioane.
Referitor la cheltuielile privind dobanzile, ce fac din categoria de cheltuieli financiare, in
anul 2008, au avut o pondere de 3,52%, (681.159 lei), de 4,42% in anul 2009 (845.883lei) , iar in
anul 2010 de 0,37% (501.810lei).

10
 1.2. Analiza dinamicii cheltuilelor

Analiza dinamicii cheltuielilor presupune analiza evolutiei cheltuielilor pe parcursul

anilor luati in calcul. Aceasta analiza presupune fie raportarea cheltuielilor intreprinderii dintr-un
an financiar fata de un an de referinta (analiza cu baza fixa) sau fata de anul precedent acestuia
( analiza cu baza in lant).
ChN
I DCH = x 100
 analiza cu baza fixa ChNref . unde,

ID
CH - indicele de dinamica;
Ch
N - cheltuielile din anul n;
Ch
N ref - cheltuielile din anul de referinta.

 analiza cu baza in lant

Ch N
I DCH = x 100
ChN −1 unde,
ID
CH - indicele de dinamica;
Ch
N - cheltuielile din anul n;
Ch
N −1 - cheltuielile din anul precedent.

In cadrul S.C. COSELI S.A., analiza dinamicii se realizeaza cu baza fixa, in care anul de
referinta este 2008, conform tabelului 1.2

11
 Tabel 1.2

Analiza dinamicii cheltuielilor

Nr. ID ID
CH 2009 CH 2010
crt. Tipuri de cheltuieli 2008 2009 2010
lei lei lei

1. Cheltuieli de
exploatare din care:
11.478.609
16.300.496 16.483.968 101.13 70.42
1.1 Cheltuieli cu materiile
prime si materiale
consumabile
4.989.986 5.719.173 4.030.270 114.61 80.77
1.2 Alte cheltuieli
materiale 54.409 57.405 43.627 105.51 80.18
1.3 Alte cheltuieli externe
194.604 141.845 144.972 72.89 74.50
1.4 Cheltuieli privind
marfurile 4.905.558 5.191.023 2.731.823 105.82 55.69
1.5 Cheltuieli cu salarii si
indemnizatii 1.663.845 1.011.833 1.070.468 60.81 64.34
1.6 Cheltuieli cu
asigurarile şi protectia
sociala 469.515 290.999 287.464 61.98 61.23
1.7 Cheltuieli cu 714.976 955.646
amortizarea 942.360 133.66 131.80
1.8 Alte cheltuieli de
exploatare 3.422.368 2.267.477 2.204.764 66.25 64.42
1.9 Ajustari privind
provizioanele -25.123 - 22.861 - -91.00
2. Cheltuieli financiare
totale din care:
3.024.447 2.635.532 1.908.977 87.14 63.12

12
 2.1 Cheltuieli privind
dobanzile 681.159 845.883 501.810 124.18 73.67
2.2 Alte cheltuieli
financiare 2.343.288 1.789.649 1.407.167
76.37 60.05
3. Cheltuieli -
extraordinare 0 0 0 0
3.1 Amenzi 0 0 0
0 0
TOTAL CHELTUIELI
19.324.945 19.119.500 13.387.586
98.94 69.29

Din tabelul 1.2 se poate observa evolutia cheltuielilor din anii 2009, fata de anul de baza
2008 astfel:
 in anul 2009, valoarea cheltuielilor de exploatare a crescut cu 1,13% fata de anul
2008, datorita cheltuielilor cu amortizarea, acestea fiind in anul 2009 cu 33,66% mai mari decat
in anul de baza (2008).
 de asemenea si cheltuielile cu materii prime si materiale au crescut cu 14,61% de
la 4.989.986 lei in anul 2008 la 5.719.173lei in anul 2009, datorita crizei mondiale, valoarea
acestora a ajuns sa fie mai ridicata, determinand cresterea cheltuielilor la nivel de productiei al
intreprinderii.
 cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au scazut considerabil in anul 2009, fata
de anul 2008, de la 1.663.845 lei la 1.011.833 lei, (cu 39,19%), principalul motiv fiind cel al
reducerii numarului de salariati de la 82 de salariati in anul 2008 la 53 salariati in anul 2009.
 cheltuielile financiare au scazut in anul 2009 fata de anul precedent cu 12,86%,
cand acestea au fost in valoare de 3.024.447 lei, datorita faptului ca in anul 2009 valoarea
pierderilor de creante, pierderilor la plasamente si tranzactiilor financiare, a fost mai mica cu
23,63%, comparativ cu anul 2008.
 in anul 2009 cheltuielile cu dobanzile la credit au crescut cu 24,12% fata de anul
2008, cand au fost de 681.159 lei, datorita apelarii la credite mai mari necesare investitiilor pe
care le-a facut in acest an firma, (investitii intr-o hala de productie, in utilaje si echipamente mai
performante de productie).
 la nivelul societatii analizate, nu s-au inregistrat cheltuieli exceptionale de natura
amenzilor, penalitatilor sau alte plati neasteptate, pe perioada celor trei ani luati in calcul.

13
 In ceea ce priveste tendinta evolutiei cheltuielilor din anul 2010 fata de anul de baza,
aceasta se prezinta astfel:
 cheltuielile de exploatare au scazut cu 20,58% in anul 2010 fata de anul 2008
cand au fost de 16.300.496 lei, prin reducerea considerabila a costurilor cu marfurile (44,31%),
motivul fiind cel al scaderii cererii de produse in acest an, implicit al volumului de marfuri
vandute in anul 2010; al cheltuielilor cu salariile, indemnizatiile, cu 35,66%, datorita reducerii
numarului de salariati de la 84 angajati (in 2008) la 53 angajati in 2010.
 cheltuielile cu materiile prime si materiale au scazut cu 19,23% cand au fost de
4.989.986 lei in 2008, ajungand la valoarea de 4.030.270 lei in anul 2010, aceasta datorita
scaderii consumului de produse COSELI de catre populatie, fapt ce a determinat ca firma sa
decida scaderea productie pentru a o putea vinde.
 datorita crizei economice si financiare modiale, in anul 2010, valoarea dobanzilor
la credite a scazut. Tendinta de ieftinire a creditelor este o consecinta a stabilizarii situatiei
economice, atât la nivelul productiei, cât şi pe pietele financiare, astfel incat in situatia firmei
analizate, cheltuielile privind dobanzile s-au redus cu 26,33% fata de anul 2008 cand au fost de
681.159 lei iar in anul 2010 de 501.810 lei. Cheltuielile financiare totale au scazut si ele cu
36,88% in anul 2010 comparativ cu anul de baza.

1.3. Analiza costurilor de productie

Costul unitar pe produs reprezinta unul din indicatorii importanti ai activitatii firmei.
Managerii firmei sunt interesati in adoptarea unor msuri tehnico-organizatorice care sa determine
reducerea costurilor pe produs si sporirea rentabilitatii.
Reducerea costurilor unitare reprezinta un obiectiv esential in ceea ce priveşte creşterea
competitivitatii produselor, gasirea de noi piete de desfacere, creşterea gradului de utilizare a
capacitatii de productie.
Costul de productie cuprinde toate cheltuielile provenite de la stocuri, cheltuieli salariale,
cheltuieli fixe directe, amortizarea masinilor si utilajelor, cheltuieli financiare, cheltuieli ascunse.
La nivelul productiei, intereseaza clasificarea costurilor in costuri fixe directe si variabile.
Cheltuielile fixe directe functioneaza ca un reductor al costului de productie iar cheltuielile
variabile ca un consum specific constant.

14
 Costul unitar pe produs se determina prin raportarea cheltuielilor la volumul de produse
obtinute de intreprindere intr-un an financiar.
Formula de calcul este urmatoarea:
Cht i
Cpi=
Qi unde,
Cpi - costul de productie al produsului i;

Cht i - cheltuielile totale;

Qi - volumul de produse i realizate.
Analiza costurilor de productie, se poate realiza prin intermediul unor metode precum:
 metoda indicelui costului unitar;
 metoda costului direct;
 metoda costului obiectiv;
 metoda ABC.

Metodele de calculatie a costurilor au cunoscut o permanenta evolutie generata de

problemele noi la care trebuit sa raspunda calculul costurilor. Decizia privind modul de
organizare a calculatiei costurilor si adoptarea unei metode de calculatie a costurilor sau a alteia
presupune o analiza a principalilor factori care determina organizarea calculatiei costurilor.
Literatura de specialitate si practica economica recunoaste doua mari grupe de metode
clasice pentru stabilirea, controlul si analiza costurilor. Metode de calculatie bazate pe conceptul
de cost complet traditional si metode bazate pe costuri partiale.
Metodele clasice de calculatie a costurilor dau atentie in mod deosebit cheltuielilor
directe. Acestea sunt analizate cu consecventa pe baza documentatiei tehnice, in timp ce
cheltuielile indirecte sunt uitate, iar in conditiile actuale, in care raportul cheltuielilor
directe\cheltuielile indirecte s-a schimbat in favoarea cheltuielilor indirecte se impun metode noi
care sa permita urmarirea si controlul cheltuielilor indirecte. In prezent costurile indirecte pot
ajunge la 70% din totalul costurilor. In aceste conditii analiza costurilor trebuie indreptata catre
aceasta parte a costurilor.
La nivelul societatii COSELI, evaluarea costului unitar de productie prin metoda clasica,
se bazeaza pe detalierea tipurilor de cheltuieli atat variabile cat si fixe la nivelul celor trei

15
produse; stabilirea costului unitar al fiecarui produs si determinarea marjei unitare pentru a vedea
daca produsele luate in analiza sunt rentabile sau nu.
Aceasta analiza clasica a costurilor de productie se realizeaza pe baza tabelului 1.3

Tabel 1.3
Analiza costurilor de productie prin metoda clasica

Nr. crt Tip cheltuiala Esente Arome Zahar Total

(lei) (lei) vanilat ( lei)
(lei)
1. Costuri variabile, din care:

687.673 626.214 800.075 2.113.962

1.2 Cheltuieli cu materii prime si materiale
consumabile
352.120 353.001 404.100 1.109.221
1.3 Cheltuieli salariale directe
90.000 108.000 144.000 342.000
1.4 Cheltuieli privind marfurile
230.299 164.007 241.110 635.416
1.5 Cheltuieli cu ambalajele
133 100 122 355
1.6 Cheltuieli cu energia pentru spatiul
de productie 15.121 1.106 10.743 26.970
1.7 Costul mediu variabil
0,54 20,78 0,72 22,04
2. Costuri fixe, din care:
556.526 335.361 567.974 1.459.861
2.1 Cheltuieli cu salariile administrative 210.602 114.800 290.400 615.802
2.2 Cheltuieli cu energia si apa 42.281 20.281 47.281 109.843
2.3 Cheltuieli de cercetare 9.034 7.319 8.990 25.343
2.4 Cheltuieli cu intretinerea 47.740 31.201 46.210 12.5151
2.5 Cheltuieli de distributie 161.001 121.001 171.001 453.003
2.6 Cheltuieli cu publicitatea 83.311 40.301 - 123.612
2.7 Cheltuieli cu aprovizionarea 2.557 458 4.092 7.107
2.8 Costul mediu fix 0,44 11,13 0,51 12,09
TOTAL CHELTUIELI 1.254.199 1.110.575 1.368.049

3. Productia 1.258.742 30.121 1.107.405 -

Unitatea de masura
bucati litri bucati -
4. Pret de vanzare 1,30 33,12 1,40
5. Costul unitar (lei/produs) 0,98 31,91 1,23 -
6. Marja unitara +0,32 +1,21 +0,37 -
7. Venitul total (lei) 5.342.980 3.267.800 2.430.111 -
8. Profit (lei) 4.084.238 2.157.225 1.062.062 -

16
 Potrivit acestei metodei clasice, toate cele trei produse sunt rentabile, marja unitara avand
valori pozitive in cazul produselor (esente, arome si zahar vanilat), iar rezultatul exercitiului este
pozitiv in cazul celor trei produse inregistrand profituri cuprinse intre 4.084.238 lei- 1.062.062
lei.
Prin urmare intreprinderea utilizeaza un intreg sistem de procedee de repartizare a
cheltuielilor indirecte asupra produselor, ceea ce conduce la costuri denaturate si implicit la
decizii gresite. Prin aceste procedee suma afectata purtatorului de cost este denominalizata de
natura cheltuielii si de originea acesteia.
Cheltuielile indirecte sunt omogenizate impiedicând analistul sa determine natura
cheltuielii si originea acesteia. De aceea pentru a deschide drumul analizei spre adevar se impune
aplicarea altor metode de calculatie a costurilor centrate pe analiza cheltuielilor indirecte. O
astfel de metoda este metoda ABC (Activity Based Costing ) care va fi prezentata in subcapitolul
1.5

1.4 Analiza costurilor variabile. Metoda direct costing.

Aparitia unei metode de calculatie care sa asigure determinarea rapida a costului de
productie, precum si stabilirea unor indicatori cu spectru larg al informatiei, necesare
fundamentarii deciziilor eficientei unei intreprinderi a condus catre metoda Direct-Costing.
Metoda Direct-Costing a aparut in SUA pentru prima data, in anul 1934 (aplicata de
Jonathan Harris si G. Charter Harrison). Ulterior, aceasta metoda a fost aplicata si de tarile
europene (Anglia, Franta, Germania etc.).
Metoda Direct-Costing presupune imputarea asupra produselor numai a costurilor
variabile (directe sau indirecte). Aceasta inseamna separarea cheltuielilor de productie, de
desfacere, in cheltuieli variabile si fixe, cheltuielile fixe fiind trecute asupra rezultatului
financiar brut al intreprinderii.
Prin urmare, metoda foloseste, in calculatia costului pe unitate de produs, costurile
variabile directe si indirecte. Astfel se va realiza identificarea costurilor pe sectoare de cheltuieli,
pe centre de responsabilitate. Costurile variabile directe (legate de activitatea de productie) vor fi
colectate pe sectoare de activitate, iar costurile variabile indirecte vor fi imputate.
Cheltuielile fixe se vor programa la nivel global si nu vor fi incluse in costul fiecarui
produs.

17
 Determinarea costului unitar se realizeaza prin raportarea cheltuielilor variabile la
cantitatea de productie rezultata, dupa relatia:

,
unde:
Cu – costul unitar
Chv - cheltuieli variabile;
Q - valoarea productiei.

Etapele analizei prin metoda direct costing sunt:

 Identificarea cheltuielilor din cadrul intreprinderii
 Identificarea productiei totale in unitati fizice
 Calcularea costului mediu varabil
 Calcularea marjei costurilor variabile
 Calcularea rezultatului analitic global
 Calcularea ratelor aferente costurilor variabile
 Interpretarea rezultatelor

Cheltuielile variabile din cadrul intreprinderii

In anul 2010 valoarea cheltuielilor variabile din cadrul S.C. COSELI S.A. la nivelul
produselor principale obtinute in firma, a fost de :

 esente – 687.673 lei/an

 arome – 626.214 lei/an
 zahar vanilat – 800.075 lei/an

Productiile totale in unitati fizice

In cadrul societatii analizate, in anul 2010, conform documentelor puse la dispozitie,
productiile totale in unitati fizice ale principalelor produse realizate, au fost:
 esente – 1.258.742 bucati/an
 arome – 30.121 litri/an

18
  zahar vanilat - 1.107.405 bucati/an

Costul mediu variabil

In vederea identificarii costului mediu variabil al principalelor tipuri de produse ale
societatii analizate, se detaliaza fiecare tip de cheltuiala directa variabila care a dus la obtinerea
acestor produse, conform tabelului 1.4

Tabel 1.4

Costurile variabile ale principalelor produse ale societatii

Nr. crt Tip cheltuiala Esente Arome Zahar Total

(lei) (lei) vanilat ( lei)
(lei)
1. Costuri variabile, din care:

687.673 626.214 800.075 2.113.962

1.2 Cheltuieli cu materii prime si materiale
consumabile
352.120 353.001 404.100 1.109.221
1.3 Cheltuieli salariale directe
90.000 108.000 144.000 342.000
1.4 Cheltuieli privind marfurile
230.299 164.007 241.110 635.416
1.5 Cheltuieli cu ambalajele
133 100 122 355
1.6 Cheltuieli cu energia pentru spatiul
de productie 15.121 1.106 10.743 26.970
1.7 Costul mediu variabil
0,54 20,78 0,72 -

2. Productia 1.258.742 30.121 1.107.405 -

Unitatea de masura -
bucati litri bucati

In tabelul 1.4 sunt evidentiate atat cheltuielile variabile care au contribut la obtinerea
celor trei grupe de produse principale ale S.C. COSELI S.A., (esente, arome si zahar vanilat), cat
si cantitatile de produse obtinute in anul 2010.
Astfel aplicand formula de calcul a costului de productie, in anul 2010 costul mediu
variabil de productie al esentelor a fost de 0,55lei/bucata, al aromelor de 20,78lei/litru iar in
cazul zaharului vanilat de 0.72lei/bucata. Cel mai mare cost variabil de productie a fost
identificat in cazul zaharului vanilat, intrucat pentru producerea acestuia a fost necesara

19
achizitionarea unui volum mai ridicat de materii prime si materiale, determinand cheltuieli cu
materii prime si materiale de 404.100 lei. De altfel in cazul aceluiasi produs, s-au inregistrat cele
mai mari costuri cu salariile directe, (144.000 lei), participand la realizarea cantitatii de
1.107.405 bucati zahar vanilat in anul 2010, 9 salariati direct productivi.

Marja costurilor variabile

Marja costurilor variabile reprezinta diferenta dintre cifra de afaceri si costurile totale
variabile ale intreprinderii, astfel:
M CV =CA x −CV x
X unde,
M CV
x - marja costurilor variabile a produsului x
CA
X - cifra de afaceri a produsului x
CV
X - costurile variabile la nivelul produsului

La nivelul societatii analizate, in anul 2010, valoarea cifrei de afaceri obtinuta din
vanzarea celor trei produse principale, a fost de:

 1.505.038 lei- esente

 1.031.644 lei – arome;
 1.550.367 lei – zahar vanilat.
Astfel prin aplicarea formulei de calcul a marjei costurilor variabile pentru fiecare
produs luat in analiza, rezulta:
M CVesente=CA esente −CV esente = 1.505.038 – 687.673 = 817.365 lei

M CVarome=CA arome−CV arome = 1.031.644 – 626.214 = 405.430 lei

M CVzaharvanulat=CA zaharvanilat −CV zaharvanilat= 1.550.367- 800.075 = 750.292 lei

Prin identificarea marjei costurilor variabile se determina capacitatea acesteia de a

acoperi cheltuielile fixe care au contribuit la realizarea celor trei produse, capacitatea de a
produce si de a vinde, obtinandu-se astfel un rezultat analitic global (profit sau pierdere),

20
 In cazul esentelor, marja costurilor variabile a fost in anul 2010 de 817.365 lei, aceasta
fiind cea mai mare dintre cele aferente celor trei produse Coseli luate in analiza, aceste produse
fiind cele mai favorabile producerii si vanzarii, determinand un rezultatat analitic global cat mai
bun. Pentru celelalte produse (arome si zahar vanilat), valoarea cifrei de afaceri necesara
acoperirii cheltuielilor fixe specifice fiecarui produs, a fost de 405.430 lei (arome) si 750.292 lei
(zahar vanilat).
In continuare pentru a identifica puterea de acoperire a costurilor fixe, pe baza marjei
costurilor variabile determinate mai sus, se analizeaza rezultatul analitic global.

Rezultatul analitic global

Rezultatul analitic global se determina ca diferenta dintre marja costurilor variabile si
costurile fixe rezultate la nivelul intreprinderii.
RAG X =M CV −CV
X unde,
RAG X - rezultatul analitic global;

Conform informatiilor obtinute din bilantul contabil al anului financiar 2010, valoarea
cheltuielilor fixe pe cele trei grupe de produse realizate in cadrul S.C. COSELI S.A., a fost de :
 556.526 lei – esente;
 335.361 lei – arome;
 567.974 lei – zahar vanilat.

Rezultatele analitice globale din anul financiar 2010, la nivelul produselor Coseli sunt:

RAGesente =M CV −CF esente=

esente 817.365 – 556.526 = 260.839 lei
RAGarome =M CV −CF arome=
arome 405.430 – 335.361 = 70.069 lei
RAG zaharvanilat =M CV −CF zaharvanilat =
zaharvanilat 750.292 – 567.974 = 182.318 lei

Se poate observa ca in urma calculelor facute, gradul de acoperire cel mai mare al
costurilor fixe, il au esentele, determinand un rezultat analitic global ( profit) de 260.839 lei. De
asemenea rezultate analitice globale pozitive au fost determinate si in cazul aromelor si
zaharului vanilat, obtinandu-se valorile de 70.069lei (arome), si 182.318 lei (zahar vanilat).

21
  Ratele aferente costurilor variabile

 rata marjei pe costurile variabile

M CV
R M CV = x 100
CA unde,
RM
CV - rata marjei costurilor variabile
Rata marjei costurilor variabile indica cat la suta din cifra de afaceri este alocata
acoperirii costurilor fixe, cat si posibilitatea de a obtine un profit sau nu, din vanzarea produselor
respective.
Ratele marjei costurilor variabile rezultate in anul 2010, la nivelul celor trei produse
ale societatii COSELI sunt:
817 .365
R M esente= x100=54 , 30 %
 CV 1 .505 . 038
405 . 430
R M arome= x100=39 ,29 %
 CV 1 . 031. 644
750. 292
R M zaharvanilat = x 100=48 ,39 %
 CV 1 .550 . 367

 1.505.038 lei- esente

 1.031.644 lei – arome;
1.550.367 lei – zahar vanilat

Se observa ca cea mai mare rata a marjei costurilor variabile o au esentele, aceasta fiind
de 54,30%, acordata acoperirii costurilor fixe de 817.365 lei, in timp ce pentru arome s-a alocat
cel mai mic procent, de 39,29% din cifra de afaceri pentru a acoperi cheltuielile fixe necesare
obtinerii acestor arome, iar in ceea ce priveste ponderea din cifra de afaceri destinata acoperirii
cheltuielilor fixe aferente produsului zahar, aceasta a fost de 48,39%.

 rata costurilor variabile

22
 CV
RCV = x 100
CA unde,
Indicatorul arata care este ponderea cheltuielilor variabile din cifra de afaceri
In anul 2010, ratele obtinute la nivelul costurilor variabile ale produselor esente, arome si
zahar vanilat, au fost de :

687 .673
R esente= x100=45 ,69 %
CV 1. 505. 038

626 . 214
R arome= x100=60 , 70 %
CV 1. 031 .644
800 . 075
R zaharvanilat= x 100=51, 60 %
CV 1. 550 .367
Se observa ca in toate situatiile costurile variabile detin o pondere destul de mare,
cuprinsa intre 45,69- 60,70% din cifra de afaceri specifica fiecarui produs Coseli.
Cea mai mica rata a costurilor variabile a fost obtinuta la nivelul esentelor (de 16,93%),
ceea ce arata faptul ca pentru acoperirea costurilor variabile cu produsul esente, a fost alocata
doar 16,93% din valoarea cifrei de afaceri; iar ponderea cea mai mare a costurilor variabile din
cifra de afaceri o are zaharul vanilat.
1.5 Analiza costurilor fixe. Metoda ABC (Activity-Based-Costing)
Specificul metodei ABC consta in tratarea intreprinderii ca un sistem de activitati,
constituite din operatii specifice, pentru efectuarea carora se consuma resurse (intrari) si care
genereaza valori tangibile/intangibile (iesiri), care la rândul lor pot fi resurse pentru alte activitati
proprii si/sau produse/servicii pentru beneficiari externi, cu concretizare in cifra de afaceri.
Aceasta metoda vizeaza gestiunea costurilor pe activitatile implicate de realizarea unui
produs, serviciu, având la baza o structurare a cheltuielilor in functie de modul de imputare pe
purtator: cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.
Realizarea analizei costurilor fixe pe baza acestei metode presupune parcugerea
urmatoarelor etape:
1) Identificarea activitatilor pentru fiecare produs in parte
2) Identificarea costului determinant
3) Stabilirea costurilor fixe directe pe unitate de produs
4) Stabilirea costului unitar

23
 In vederea obtinerii unui produs, in cadrul intrerprinderii se desfasoara urmatoarele
activitati:
 conceptie (proiectare-dezvoltare);
 aprovizionare ;
 fabricare (materia prima + manopera);
 lansare;
 distributie;
 administrare;
 ambalare;
 intretinere.

In cadrul S.C. COSELI S.A., costurile realizate pe fiecare activitate de productie, la

nivelul celor trei produse luate in analiza, (zahar vanilat, esente si arome) sunt prezentare in
tabelul 1.5

Tabel 1.5
Valoarea costurilor de productie pe activitati

Nr. crt Indicator Esente Arome Zahar TOTAL

(lei) (lei) vanilat
(lei)
1. Costuri directe variabile, din care:

442.120 461.001 548.100 510.694

1.2 Materii prime si materiale

352.120 353.001 404.100 792313

1.3 Manopera
90.000 108.000 144.000 342.000
1.7 Costul mediu variabil -
0,35 15,30 0,49
2. Costuri fixe directe pe activitate, din
care:
178.343 163.703 319.837 661.883
2.1. Conceptia
100.110 112.043 140.123 251.276
2.2 Aprovizionare 2.557 458 4.092 7.107
2.3 Intretinerea 47.740 31.201 46.210 40.596
2.4 Distributie 161.001 121.001 171.001 453.003
2.5 Costul mediu fix 0,14 5,43 0,29 -
2.6 Costul unitar 0,49 20,73 0,78 -

24
 Productia
1.258.742 30.121 1.107.405 -
Unitatea de masura
bucati litri bucati -
Pret de vanzare 1,30 33,12 1,40 -

Aplicarea metodei ABC a impus specificarea unor aspecte suplimentare, si anume

cheltuielile generale referitoare la urmatoarele activitati:
 conceptia – 251.276 lei
 aprovizionarea – 7.107 lei
 intretinerea 40.596 lei
 distributia – 453.003 lei
Din rezultatele obtinute in tabel, se poate observa faptul ca dintre toate activitatile de
productie specificate in tabel, costul determinant este dat in cazul activitatii de distributie,
inregistrand costuri de 453.003lei, din care 62,26% din costurile cu distributia sunt la nivelul
zaharului vanilat, acesta necesitand cel mai mare cost de distributie dintre cele trei produse
Coseli, luate in analiza.
De asemenea si costurile cu conceptia detin o pondere destul de mare din total costuri pe
activitati, de 62, 34% din totalul de 661.883 lei, in care asemanator situatie anterioare, tot
produsul zahar vanilat, a determinat cele mai mari costuri, de 140,123 lei, datorita tehnicilor de
proiectare, testare, simulare si fabricare a acestui produs, care au necesitat costuri ridicate prin
aplicarea acestor tehnici, cu scopul de a scoate pe piata produse cat mai inovatoare si de o
calitate cat mai buna, menite sa atraga cat mai multi cumparatori.

CAPITOLUL 2
Analiza rezultatelor intreprinderii

Realizarea unor produse, lucrari si servicii menite sa satisfaca anumite nevoi sociale si
obtinerea unui profit, a unei eficiente economice, reprezinta principalele scopuri al activitatii
oricarei firme. Pentru exprimarea rezultatelor din activitatea de productie şi comercializare, la

25
nivelul firmei, se utilizeaza un sistem de indicatori care cuprinde: cifra de afaceri, productia ,
marja comerciala si valoarea adaugata.
Principalele surse de date pentru analiza acestor indicatori sunt reprezentate de Contul de
Profit şi Pierderi şi Situatia Soldurilor Intermediare de Gestiune, la care se adauga date din
evidenta operativa a firmei.

2.1. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezinta forta de vanzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea
marfurilor si produselor vandute sau facturate de catre intreprindere.
Analiza cifrei de afaceri prezinta o importanta deosebita deoarece permite aprecierea
locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor acesteia
de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati in mod profitabil. Modificarea cifrei de
afaceri se reflecta asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum şi asupra
eficientei activitatii societatilor comerciale.
Din punct de vedere al continutului şi al sferei de intindere, cifra de afaceri poate fi
privita ca: cifra de afaceri neta (totala), cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala şi cifra
de afaceri critica.
Cifra de afaceri neta (CA), exprima volumul total al afacerilor unei firme, evaluate in
preturile pietei. Aceasta cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea marfurilor şi produselor, ,
precum şi veniturile din subventii de exploatare.
CA=M +QV , unde
CA – cifra de afaceri neta;
M – marfurile;
Qv – productia vanduta.

Aceasta se mai poate calcula ca diferenta dintre veniturile totale si productia stocata +
productia imobilizata.

CA = VT – (Qs + QI) unde,

26
 CA – cifra de afaceri neta;
VT –veniturile totale;
Qs – productia stocata;
QI – productia imobilizata.
Cifra de afaceri totala a S.C. COSELI S.A. a fost in anul 2010, de 13.717.935 lei, din care
:
 productia vanduta - 11.173.415 lei
 venituri din vanzarea marfurilor – 3.382.423 lei, din care :
 venituri din vanzarea marfurilor cu ridicata- 2.582.423 lei
 venituri din vanzarea marfurilor cu amanuntul – 800.000 lei
 reduceri comerciale acordate - 837.903 lei
Productia realizata in cadrul S.C. COSELI S.A. care a fost ulterior vanduta si din care s-a
obtinut valoarea mentionata mai sus, consta in : arome, esente, zahar vanilat, ketckup si alti
aditivi alimentari
In ceea ce priveste marfurile vandute de catrea aceasta societatea, acestea

La nivelul S.C. COSELI S.A. in anul 2010 cifra de afaceri aferenta celor trei produse
principale luate in analiza, a fost de:
CA esente = 1.505.038 lei

CA arome =1.031 .644lei

CA zahar =1.550 .367 lei
Din calculele efectuate, se remarca faptul ca in anul 2010 produsele zahar vanilat au fost
cele mai bine vandute , datorita caracterului inovator, a calitatii acestora si a pretului de vanzare
rezonabil care a facut sa atraga cat mai multi cumparatori, inregistrandu-se o cifra de afaceri de
1.505.038 lei, la un pret de vanzare unitar al zaharului vanilat de 1,40 lei. De asemenea si in
cazul celorlalte doua produse, s-au obtinut valori ale cifrei de afaceri asemanatoare cu ale
primului produs, de 1.031.644 lei (esente) si 1.031.644 lei (arome), cu preturile de vanzare
unitare de 1,30lei si 33,12 lei, deoarece si aceste doua tipuri de produse Coseli, se afla, de
asemenea, printre preferatele produse ale clientilor societati.

27
 Cifra de afaceri medie ( C Ā ), se poate determina in unitatile monoproductive, şi
reflecta incasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.
CA
CA = Q , unde
CA - cifra de afaceri medie;
CA- cifra de afaceri;
Q- productia obtinuta;
Cifra de afaceri medie rezultata din vanzarea esentelor, aromelor si a zaharului vanilat
Coseli, in anul 2010 este de :
1.505 . 038
CA esente = =1 ,20 lei /bucata
1.258 . 742
1 . 031. 644
CA arome = =34 .24 lei /litru
30 .121

1. 550 .367
CA zahar = =1,4 lei/bucata
1 . 107 . 405
In anul 2010, incasarea medie pe o luna din vanzarea pe unitate de produs esenta a fost de
1,20 lei, cu 22% mai mult decat costul unitar de productie, indicand faptul ca esentele Coseli
sunt rentabile. In mod asemenanator si cifrele de afaceri medii obtinute din vanzarea produselor
arome (34,24 lei) si zahar vanilat (1,4lei ), acopera costurile unitare de productii, de 31,91 lei
-arome si 1,23 lei- zahar vanilat.

Cifra de afaceri marginala (CAm), exprima variatia incasarilor unei firme generata de
creşterea cu o unitate a volumului vânzarilor.
ΔCA
CA m=
ΔQ unde,

CAm - cifra de afaceri medie;

ΔCA - variatia cifrei de afaceri ( CA n −CA n−1 );

n – anul prezent luat in analiza;

28
 ΔQ - variatia productiei ( Qn−Qn−1 ).

In anul 2010, in cadrul S.C. COSELI S.A. valoarea cifrei de afaceri marginala aferenta
celor trei produse luate in analiza, a fost de :
1. 505 .038−1 .715 . 043
CAm esente 2010−2009 = =1 ,25 lei
1. 258. 742−1 . 425 . 450
1.031 .644−1. 451. 461
CA m arome 2010−2009 = =35 , 04 lei
30. 121−41. 423
1 .550. 367−1 .590. 152
CA m zahar2010−2009 = =1 ,28lei
1 .107. 405−1.590 .152
Analizand rezultatele obtinute in urma aplicarii formulei de calcul pentru cifra de afaceri
medie, la o crestere cu o unitate din produsele analizate, in anul 2010 valoarea incasarilor a fost
de 1,25 lei din vanzarea esentelor, de 35,04 lei din vanzarea aromelor si de 1,28 lei din vanzarea
zaharului vanilat.
Cifra de afaceri critica (CAmin), reprezinta acel nivel al vânzarilor la care se asigura
acoperirea in totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de
afaceri minima se determina cu relatia:
CF CF
CA min = =
1−Ncv Cv
1−
CA unde,

CA min - cifra de afaceri minima necesara;

CF- cheltuielile fixe totale;

Ncv – nivelul relativ al cheltuielilor variabile;
Cv- cheltuieli variabile;
Cifra de afaceri critica care a rezultat in urma calculelor, pentru produsele esente, arome
si zahar vanilat Coseli, a fost in anul 2010 de:
CF esente 556 .526
CA min = = =1 .011. 865 lei
esente 1−Ncv esente 1−0 , 45
CF arome 335. 361
CA min = = =493 .177 lei
arome 1−Ncv arome 1−0 , 32

29
 CF zahar 567 . 974
CA min = = =1. 250 .117 lei
zahar 1−Ncv zahar 1−0 ,36
Valoare cifrei de afaceri necesare acoperii tuturor cheltuielilor efectuate cu fiecare produs
in parte si la nivelul caruia profitul este 0, a fost de 1.011.865 lei (esente), de 493.177 lei
(arome), si de 1.250.117 lei (zahar vanilat).
Se observa faptul ca veniturile cele mai mici necesare acoperirii cheltuielilor de
productie, au fost de 493.177 lei, in cazul aromelor, valoare sub care societatea Coseli nu mai
inregistreaza profit din vanzarea acestui produs.

Principalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizeaza:

- analiza dinamicii cifrei de afaceri;
- analiza structurala a cifrei de afaceri;
- analiza factoriala a cifrei de afaceri;

 Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Aceasta presupune analizarea cifrei de afaceri (CA), pe o perioada data (minim 3 ani), si
se identifica cresterile sau scaderile anuale ale CA comparativ cu anul 0 al perioadei (comparatie
in baza fixa), sau comparativ cu anul n-1 al perioadei (comparatie cu baza in lant).
Odata calculati indicii de crestere sau scadere a cifrei de afaceri, comparativ cu baza de
calcul, se identifica cauzele sau factorii de influenta.
In general cauzele variatiei cifrei de afaceri, sunt fie interne date de forta de productie, de
capacitatea de finantare, capacitatea de inovare, fie de cauze externe determinate de presiunea
concurentei, de evolutia economiei generale si de elasticitatea cererii.
Analiza dinamicii cifrei de afaceri la nivelul S.C. COSELI S.A., se realizeaza prin
comparatie in baza fix, luand in calcul analiza pe ultimii trei ani (2008-2010), utilizand
urmatoarea formula:
CAn
ID = unde ,
CA CA0
ID
CA n
- indicele de dinamica din anul n

30
 CA0 - cifra de afaceri din anul 0 al perioadei (aici anul 2008)
CAn - cifra de afaceri din anul n
Rezultatele obtinute sunt identificate in tabelul 2.1
Tabel 2.1

Analiza dinamicii cifrei de afaceri

Nr. Cifra de 2008 2009 2010 ID ID
crt afaceri CA 2009 CA 2010

1. Cifra de
afaceri totala
din care: 17.672.319 19.011.405 13.717.935 107,58 77,62
2. CA esente 2.134.050 2.365.430 1.505.038
(lei) 110,84 70,52
3. CA arome 1.650.345 1.860.439 1.031.644
(lei) 112,73 62,51
CA zahar
vanilat (lei) 2.540.249 2.274.342 1.550.367 89,53 61,03

Conform rezultatelor obtinute din tabelul 2.1, referitor la dinamica cifrei de afaceri, in
anul 2009 tendinta cifrei de afaceri totale a fost de crestere, cu 7,58% fata de anul 2008, cand a
fost de 17.0672.319 lei. Aceasta crestere se datoreaza in principal cresterii volumului de produse
de tipul esentelor si a aromelor vandute, bazate pe o mai buna calitate si pe un caracter mai
inovator al acestora din anul 2009, obtinute prin tehnologii de productii moderne si de o calitate
superioara celor utilizate pana in acest an. De asemenea cresterea cifrei de afaceri a fost
influentata si de cresterea veniturilor din vanzarea marfurilor, cu 3,4 %, in anul 2009 (5.534.379
lei) si l 5.727.382 lei in anul 2008. Marfurile vandute au constat in placute si ferodouri si alte
materiale de constructii.
In anul 2009, cifra de afaceri obtinuta din vanzarea esentelor a fost de 2.365.430 lei, cu
10,84% mai mare decat cea inregistrata in anul 2008, principalul motiv fiind cel al cresterii
pretului de vanzare a esentelor dar si a volumului mai mare din aceste produse vandute.
Caractersticile inovatoare ale aromelor, in varianta moderna si stil italian (aromia gelia), cu
aplicatii foarte largi in domeniul patiseriei, cofetariei (arome cu gel capsuni, fistic, cocos, lamaie,
portocale), au determinat ca in anul 2009, numarul de produse cumparate sa creasca, respectiv sa
duca la marirea cifrei de afaceri aferenta acestor arome, cu 12, 73% fata de anul 2008. In schimb

31
cifra de afaceri obtinuta din vanzarea zaharului vanilat, a scazut in anul 2009 fata de 2008,
datorita orientarii consumatorilor acestui tip de produs, catre principala societate concurenta Dr.
QETKER, aceasta venind in intampinarea lor cu un nou tip de zahar Bourbogn, (un zahar
vanilat innobilat cu extract şi pastai maruntite de vanilie Bourbon).
In ceea ce priveste variatia cifrei de afaceri totale din anul 2010 fata de anul 2008, aceasta
a scazut cu 22,38%, motivul principal fiind cel deciziei firmei de a reduce volumul productie cat
si a cantitati de marfuri vandute, datorita crizei economice a carei influente s-a resimtit si in
cadrul firmei, fapt pentru care riscul de a ramane cu aceste produse in stoc ar fi fost mare
afectand in mod negativ rezultatele firmei.
Astfel cifra de afaceri a scazut de la 17.672.319 lei in 2008 la 13.717.935 lei (2010).
Analizand acest indicator la nivel de produs, se remarca faptul ca in cazul fiecarui produs, cifra
de afaceri a scazut, cea mai mare diminuare resimtindu-se la nivelul produsului zahar vanilat
(38,97%), urmat de arome, din vanzarea carora s-a obtinut in 2010 o cifra de afaceri de
1.031.644 lei, cu 37,49% mai putin fata de anul 2008. Din vanzarea esentelor s-a obtinut o cifra
de afaceri de 1.505.038 lei, in scadere fata de anul de baza cu 22,38%, intrucat reducerea
veniturilor populatiei a determinat achizitia unor cantitati mai mici de produse, influentand in
mod direct cifra de afaceri a societatii analizate.

 Analiza structurii cifrei de afaceri

Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri aactivitatii. Structura
cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferite activitati,sortimente, grupe, sectoare care
formeaza nomenclatorul unei intreprinderi.Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv
identificarea variatilor inregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii şi a
implicatiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale intreprinderii.
Intr-o intreprindere poate fi identificata o varietate de trepte de analiza structurala: tip de
activitate,sector de activitate, grupe de produse, produse, referinte, sectii, unitati şi tipuri
deunitati, categorii de clientela etc.Metodologic, analiza se bazeaza pe marimile relative de
structura.
Pentru comparatii intre exercitii şi intre firme este operationala folosirea coeficientului
deconcentrare (Gini-Struck).

32
  Coeficientul de concentrare (Gini-Struck)

n ∑ g 2 −1

unde:
G=
√ n−1
i

n = numarul de termeni ai seriei;

gi – ponderea activitatii, a produsului „i”, in cifra de afaceri totala.
Acest coeficient poate lua valori intre 0 şi 1. Apropierea de„1” arata ca in structura
activitatii sunt câteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de
„zero” semnifica o distributie relativ uniforma a vânzarilor pe structurile implicate in calcul. In
acest scop se poate folosi şi indicile Herfindhal, care permite masurarea gradului de diversificare
a activitatii pe diverse structuri utile analizei şi deciziei.
i
H=∑ g 2
n i

Valoarea acestui coeficient este unitara daca intreprinderea vinde un singur produs; ea
este egala cu 1/n daca vânzarile sunt repartizate in proportii egale intreactivitatile, produsele etc.
care formeaza nomenclatorul acesteia.Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activitati este
esentiala pentruintelegerea strategiei firmei şi pozitiei acesteia pe piata. In acest scop se
urmareşteevolutia componentelor cifrei de afaceri, şi anume productia vânduta, vânzari
demarfuri, prestari servicii. In functie de natura sectorului de activitate, fiecare dincomponente se
aprofundeaza pe structuri specifice.
De regula, o intreprindere puternica din punct de vedere concurential cauta sa dezvolte
activitati colaterale celei de baza, ceea ce contribuie, pe de o parte, la imbunatatirea activitatii
principale, iar pe de alta parte, la consolidarea imaginii sale in rândul clientelei.

Structura cifrei de afaceri la S.C. COSELI S.A. din anul 2010, pe tipuri de activitati,
se prezinta astfel:

33
 25%

Activitatea de comert

Activitatea de productie

75%

Fig. 2.1 Ponderea activitatilor firmei in total cifra de afaceri

Din figura de mai sus se observa ca aproximativ 75% din cifra de afaceri este realizata
din productie. Activitatea specifica, formata din vânzarea cu amanuntul, cât şi cu ridicata,
concentreaza numai 25% din cifra de afaceri. Asadar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de
productie a fost in 2010, in valoare de 11.173.415 lei si din vanzarea marfurilor – 3.382.423 lei,
din care.
Aceleaşi concluzii referitoare la structura cifrei de afaceri, sunt date şi de valoarea
coeficientului de concentrare (respectiv diversificare):
H=(0,75)(0,75)+(0,25)(0,25)=0,56+0,06=0,62

Tabelul 2.2
Ponderea activitatilor din total cifra de afaceri
Activitatea Comert Productie ∑
Gi (%) O,75 0,25 100
gi*gi (%) 0,56 0,06 0,62

Se poate estima ca pluralitatea activitatilor este insotita de o creştere arentabilitatii.

Pentru S.C.COSELI S.A. aceasta presupunere nu este valabila pentru ca deşi s-a inregistrat o
creştere relativ continua a cifrei de afaceri in ultimii ani, firma nu s-a dezvoltat suficient pentru a
inregistra o creştere reala. Legatura dintre diversificarea activitatii unei firme şi rezultatele
acesteia esteinsa mult mai complexa. De aceea, in teoria economica se face, de regula,distinctie
intre gradul de diversificare şi natura diversificarii. In ceea ce priveşte primul aspect, este unanim

34
acceptata şi totodata verificata practic ideea ca un grad sporit de diversificare asigura creşterea
cifrei de afaceri, a rentabilitatii şi,respectiv, reducerea riscului. Referitor la natura diversificarii,
studiile unor autori au concluzionat ca diversificarea „legata” (diversificarea activitatii in cadrul
aceluiaşi sector) este mai rentabila decât diversificarea „nelegata” (diversificarea activitatilor
apartinând unor sectoare diferite).
Structura vânzarilor pe produse poate fi investigata cu ajutorul metodei ABC.
 Metoda ABC
Aceasta metoda presupune ierarhizarea produselor, si a clientilor in functie de ordinea de
importanta la realizarea cifrei de afaceri. Practic raspunde la intrebarea : Cat influenteaza
produsul A la realizarea cifrei de afaceri, cat influenteaza produsul B? sau referitor la clienti: Cat
la suta participa clientii din zona X la obtinerea cifrei de afaceri sau din zona Y, zona Z?
CA i
IS = x 100 ,unde
CA CA totala

IS
CA - indicele de structura al cifrei de afaceri;
CAi – cifra de afaceri a produsului i;
CAtotala- cifra de afaceri totala.

Pentru stabilirea structurii cifrei de afaceri pe produs, din cadrul S.C. COSELI S.A.,s-a
utilizat metoda ABC, ierarhizand produsele in functie de importanta participarii la cifra de
afaceri, astfel:
CA esente 1. 505 .038
I S CA = x100= x 100=10 , 97 %
CA totala 13 .717 . 935
CA srome 1. 031 .644
I SCA = x 100= x 100=7 , 52 %
CA totala 13 . 717. 935
CA zahar 1 .550 . 367
I S CA = x 100= x 100=11 ,30 %
CA totala 13 . 717 . 935

Prin aplicarea formulei de calcul a indicelui de structura a cifrei de afaceri la nivelul

societatii analizate, a rezultat faptul ca desi aceste trei produse luate in calcul, sunt principalele
produse COSELI, ponderea lor in totalul cifrei de afaceri , nu este ridicata, intre 7-11%, motivul

35
principal fiind cel al varietatii activitatii de productie, restul cifrei de afaceri fiind obtinuta din
celelalte produse create in cadrul societatii cat si din vanzarea marfurilor de tipul placutelor de
frana si ferodouri precum si alte materiale de constructii si amenajari.
 domeniul alimentar: productia de esente, arome, zahar vanilat, ketchup, topping-
uri si alti aditivi alimentari;
 domeniul farmaceutic: produse detoxifiere, vitamine si minerale, antiseptici;
 domeniul industrial: produse metalurigice, placute de frana;
 domeniul cercetare: dezvoltare produse noi.

Dintre cele trei produse, cea mai mare importanta in realizarea cifrei de afaceri totale, o
are zaharul vanilat care a contribuit in anul 2010 , cu 11,30%, fiind urmat de produsul esente, a
carui influenta a fost de 10,97% , asupra cifrei de afaceri, iar produsele arome, au detinut doar
7,52% din total. Prin urmare, cele mai bine vandut produs Coseli, din anul 2010, a fost zaharul
vanilat, urmat de esente si arome.
Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in
analiza puterii de negociere cu clientii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate
prin :
- zona A: 10% din numarul de clienti contribuie cu 60% la realizarea cifrei de afaceri;
clientii din aceasta zona, deşi, asigura in cea mai mare parte rentabilitatea intreprinderii, prezinta
cel mai ridicat risc: orice problema financiara a acestora, care le afecteaza capacitatea de plata va
avea efecte insemnate asupra situatiei financiare a intreprinderii analizate. Puterea de negociere
cu clientii incadrati in grupa A este redusa, rentabilitatea obtinându-se prin volumul mare de
desfacere;
- zona B: 30% din numarul de clienti contribuie cu 30% la realizarea cifrei de afaceri;
clientii din aceasta zona asigura stabilitate din punct de vedere al rentabilitatii şi riscului;
- zona C: 60% din numarul de clienti contribuie cu 10% la realizarea cifrei de afaceri;
clientii din aceasta zona prezinta un risc scazut din punct de vedere financiar, generând, insa,
prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturarii şi livrarii comenzilor, o rentabilitate redusa.
Puterea de negociere cu clientii situati in zona C este mare, dar rentabilitatea redusa diminueaza
interesul fata de aceştia.

36
 In cadrul societatii analizate,vanzarea si distributia produselor din divizia alimentara
ale societatii, se desfasoara la nivelul unei piete tinte. Din punct de vedere geografic, piata
produselor solicitantului asigura o acoperire nationala si se bazeaza pe doua elemente principale:
1) vanzarea directa;
2) distribuitori locali si nationali.
vanzarea directa – pentru o monitorizare mai clara a clientelei, societatea a realizat o
impartire a teritoriului national in 6 mari zone geografice:
 Zona Nord-Vest: Satu Mare, Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud, Bihor, Cluj,
Mures;
 Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara, Caras, Alba;
 Zona Nord-Est: Iasi, Suceava, Botosani, Harghita, Neamt, Vaslui, Bacau;
 Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj, Valcea, Mehedinti, Dolj, Olt;
 Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges, Prahova, Dambovita, Teleorman, Giurgiu;
 Zona Sud- Est: Bucuresti., Vrancea, Galati, Buzau, Braila, Tulcea, Constanta,
Ialomita, Calarasi.
Pana in prezent societatea si-a format o clientela in toate zonele delimitate, iar pe viitor
isi propune sa-si mareasca cota de piata detinuta, fapt sustinut de dorinta de dezvoltare durabila a
activitatii.

Societatea S.C. Coseli S.A. are o clientela destul de stabila formata in decursul anilor,
care solicita produsele firmei datorita avantajelor acestora legate de pret, calitate, utilitate,
diversitate etc.
Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in
analiza puterii de negociere cu clientii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate
prin , luand in calcul din cele 6 mari zone geografice expuse mai sus, trei zone care au contribuit
cel mai mult la realizarea cifrei de afaceri din cadrul societatii Coseli,in anul 2010:
- grupa A ( zona Nord-Est): 10% din numarul de clienti contribuie cu 60% la
realizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona, deşi, asigura in cea mai mare parte
rentabilitatea intreprinderii, prezinta cel mai ridicat risc: orice problema financiara a acestora,
care le afecteaza capacitatea de plata va avea efecte insemnate asupra situatiei financiare a

37
intreprinderii analizate. Puterea de negociere cu clientii incadrati in grupa A este redusa,
rentabilitatea obtinându-se prin volumul mare de desfacere;
- grupa B ( zona Nord –Vest) : 30% din numarul de clienti contribuie cu 30% la
realizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona asigura stabilitate din punct de vedere al
rentabilitatii şi riscului;
- grupa C (zona Sud- Est) : 60% din numarul de clienti contribuie cu 10% la
realizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona prezinta un risc scazut din punct de vedere
financiar, generând, insa, prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturarii şi livrarii
comenzilor, o rentabilitate redusa. Puterea de negociere cu clientii situati in zona C este mare,
dar rentabilitatea redusa diminueaza interesul fata de aceştia.

2.2. Analiza productiei

Productia exercitiului (Qex) reprezinta bunurile şi serviciile produse de o intreprindere in
cursul unui exercitiu financiar.
Ca expresie a activitatii globale, productia exercitiului se obtine prin insumarea
urmatoarelor componente:
Qex = Qv + Qs + Qi

unde, Qv – productia vânduta

Qs – productia stocata
Qi – productia imobilizata
Productia vânduta Qv reprezinta totalitatea bunurilor şi serviciilor vândute clientilor,
evaluata la pretul de vânzare.
Productia stocata Qs se calculeaza : Qs = Sf - Si
Daca Sf – Si < 0 atunci Sf < Si, are loc sporirea vânzarilor, respectiv comercializarea unei
parti din productia aflata in stoc (destocare).
Daca Sf – Si > 0 atunci Sf > Si, are loc stocarea productiei.
Productia stocata se evalueaza la costul de productie.
Productia imobilizata Qi reprezinta productia de active imobilizate realizate de
intreprindere pentru ea insaşi, şi este evaluata la cost de productie. Prin urmare, productia

38
exercitiului este un indicator eterogen din punct de vedere al modului de evaluare a
componentelor sale.
Analiza productiei exercitiului din cadrul S.C. COSELI S.A. se realizeaza pe baza
tabelului 2.2, utilizand informatii din contul de profit si pierdere pus la dispozitie de catre
societatea analizata.
Tabel 2.2
Analiza productiei la nivelul S.C. COSELI S.A.
Nr. crt Anii
2008 2009 2010
Denumire indicatori
1. Productia vanduta (lei) 12.137.939 13.284.023 11.173.415
2. Productia stocata (lei) 268.968 958.960 53.133
3. Productia imobilizata (lei) 2.323.243 357.751 166.325
4. Productia totala (lei) 14.730.150 14.600.734 11.392.873

Conform rezultatelor din tabel, pe parcursul celor trei ani de activitate, tendinta a fost de
diminuare a productiei totale, principalele motive fiind cele al crizei economice mondiale care a
dus la scaderea veniturilor consumatorilor (implicit la limitarea cumparaturilor) ducand la
scaderea productiei vandute (11.173.415 lei), (anul 2010), cat si a deciziei firmei de a limita
productia in vederea diminuarii riscului la nivelul intregii societati. In anul 2008, valoarea
productiei vandute a fost de 12.137.939 lei, detinand o pondere de 82,40% din totalul productiei.
In anul 2009, valoarea productie vandute a crescut cu 9,44% fata de anul 2008 datorita
extinderii activitatii pe noi piete, extinderea distributiei directe in diferite zone, precum:
 Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara,
 Zona Nord-Est: Suceava, Neamt, Vaslui, Bacau;
 Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj.
 Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges.
Valoare mare a productiei vandute a fost obtinuta prin caracterul inovator al produselor,
prin diversitatea produselor cat si prin calitatea mai buna a acestora fata de anii anteriori, toate
acestea determinand atragerea unui numar cat mai mare de consumatori, implicit, cresterea
volumului de produse Coseli cumparate.
Productia vanduta a reprezentat 90,98% din totalul productiei in anul 2009, iar in anul
2010 aceasta a scazut cu 15,89% fata de 2009, datorita crizei economice mondiale ce a avut
influenta negativa si asupra firmei analizate, prin reducerea consumului de produse Coseli.

39
Referitor la productia imobilizata obtinuta in anul 2009, (productia realizata de entitate pentru
scopurile proprii si capitalizata), aceasta a fost in valoare de 357.751 lei, detinand o pondere de
doar 2,45% din totalul productiei. Aceasta productie imobilizata a constat in echipamente si
ferodouri ce au fost create de catre societate in scopul utilizarii acestora in scopuri proprii.
Totalul productiei din anul 2010, a fost reprezentat in proportie de 98,07% din productia
vanduta, (11.173.415 lei), 0,46% din productia stocata (53.133 lei) iar din productia imobilizata
de 1,45% (166,325 lei).

2.3 Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate

Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii.
Prin continut, valoarea adaugata exprima creşterea (plusul) de bogatie carese obtine prin
activitatea tehnico-productiva. Exprimând aportul intreprinderii incadrul productiei de bunuri şi
servicii, valoarea adaugata permite aprecierea structurii şi metodelor de productie ale
intreprinderii, prin intermediul gradului de integrare (ca raport intre valoarea adaugata şi
productia corespunzatoare sau cifrade afaceri), precum şi dezvoltarea sau regresul activitatii
intreprinderii.
Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru
caracterizarea eficientei factorilor de productie (munca, capitalul), iar incadrul fiscalitatii
reprezinta baza impozitului datorat statului (TVA).In analiza economico-financiara, valoarea
adaugata prezinta interes in primul rând ca indicator de performanta economico-financiara, iar in
al doilea rând in sistemul fiscalitatii.
Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a
activitatii unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include şi valoarea cumpararilor de
materii prime, materiale şi servicii care se regasesc in cifra se afaceri a firmelor furnizoare,
valoarea adaugata cuprinde numaiechivalentul activitatii intreprinderii in cauza.
Valoarea adaugata se poate determina prin doua metode:
a) Metoda sintetica, conform careia din volumul total de activitate de productie şi
comerciala se scad consumurile intermediare de la terti.

In cazul in care firma desfaşoara numai activitate de productie valoarea adaugata se

determina astfel:
Qa = Qe – M unde:
40
 M reprezinta consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie.In
situatia in care intreprinderea desfaşoara pe lânga activitatea de productie şi activitate de comert
atunci valoarea adaugata se stabileşte astfel:
Qa = (Qe + Mc) – M’unde:
Mc = marja comerciala;
M’ = consumurile intermediare de la terti (pentru productie şi comert).
Marja comerciala reprezinta diferenta dintre valoarea marfurilor vândute (contul 707) şi
costul lor (contul lor). Consumurile intermediare de la terti se preiau din contabilitatea financiara
din conturile 600 la 628, mai putin contul 607 care a fost luat deja in calcul la stabilirea marjei
comerciale.
Marja comerciala masoara castigul atasat vanzarii, pentru oricare din componentele
comerciale ale afacerii: produse, clienti, canale si zone de desfacere.
In primul rand, marja comerciala atasata fiecarei vanzari trebuie sa aiba o valoare
pozitiva; altfel inseamna pierderi.

Marja comerciala a oricarei vanzari trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa acopere
costurile directe de suport ale vanzarii (promovare produse, stocare, distributie etc) si costurile
indirecte de suport ale firmei (management general, activitati administrative).

Mc= Vmf – Cmf, unde

Mc – marja comerciala
Vmf – venituri din vânzarea marfurilor
Cmf – costul marfurilor vândute
b) Metoda de repartitie sau aditiva, conform careia valoarea adaugata este rezultatul
insumarii urmatoarelor elemente: salarii, contributii pentru asigurari şi protectie sociala,
amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite şi taxe (fara impozitul pe profit) şi rezultatul
exploatarii.
Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate din cadrul societatii COSELI se
realizeaza prin metoda clasica, conform tabelului 2.3
Tabel 2.3
Analiza rezultatelor intreprinderii- marja comerciala si valoarea adaugata

41
 Indicatori Simbol 2008 2009 2010 ID ID
2009 2010

Productia exercitiului (lei) Qv 14.730.15 14.600.73 11.392.87

0 4 3 99,12 77,34
Valoare adaugata (lei) VA 7.276.923 7.638.405 6.066.025 104,97 83,36
Venituri din vânzarea de marfuri (lei) Vmf 5.534.380 5.727.382 3.382.423 103,49 61,12
Costul marfurilor vândute (lei) Cmf 4.905.558 5.191.023 2.731.969 105,82 55,69
Consumuri intermediare (lei) M’ 8.109.049 7.498.688 5.977.298 92,47 73,71
Marja comerciala (lei) M 628.822 536.359 650.450 85,30 103,43

Utilizand informatiile din tabelul 2.3, precum si din contul de profit si pierdere din cei
trei ani luati in calcul , a rezultat urmatoarele valori adaugate:
 Qa2008 = (14.730.150 + 628. 822) - (4.989.986 + 54.409+ 104.964 + 2.959.690)
= 15.358.972 – 8.109.049 = 7.276.923 lei
 Qa2009 = (14.600.734 + 536.359) - (5.719.173 + 57.407 + 141.84 +1.707.924)=
15.137.093 – 7.498.688 = 7.638.405 lei
 Qa2010 = (11.392.873+650.450) - (4.030.270 + 43.627+ 144.972+ 1.758.429) =
12.043.323 -5.977.298 = 6.066.025 lei
In urma valorilor obtinute in tabel, se poate observa faptul ca in toti anii luati in calcul, a
rezultat o marja comerciala pozitiva, de 628.822 lei in anul 2008, in anul 2009 (536.359 lei), si
de 650.450 lei in anul 2010, astfel incat aceasta este suficient de mare incat sa acopere costurile
marfurilor vandute ( directe (promovare produse, stocare, distributie, etc) cat si cele indirecte de
suport ale firmei (management general, activitati administrative). Rezultatele marjei comerciale
fiind pozitive in cei trei ani, acestea reprezinta castigul atasat vanzarii produselor firmei Coseli.
Cel mai mare castig s-a inregistrat in anul 2010, cand s-a obtinut o marja comerciala de
650.450 lei, cu 3,43% mai mare decat in anul 2008, motivul fiind dat de gradul de acoperire
mai mare a costurilor marfurilor vandute, din veniturile obtinute din vanzarea mafurilor. In
schimb, in anul 2009, gradul de acoperire a costurilor marfurilor vandute a fost mai mic cu
14,7% decat in anul 2008, datorita cresterii acestor costuri cu 5,82%, deteminate de (cresterea
costurilor directe cu stocarea, distributia si promovarea produselor) dar si a celor
corespunzatoare activitatilor administrative, valoarea acestora ajungand la 5.191.023 lei.

42
 In ceea ce priveste valoarea adaugata obtinuta, avand in vedere ca este acestea
reprezinta un indicator semnificativ al activitatii intreprinderii, se poate remarca faptul ca s-a
obtinut un plus de bogatie in cadrul S.C. COSELI. S.A, cuprins intre 6.000.000 – 8.000.000lei,
prin activitatea tehnico-productiva, din cei trei ani luati in analiza.

CAPITOLUL 3
Analiza perfomantei intreprinderii
Prin acest termen, luand cazul general, se intelege „o realizare deosebita intr-un domeniu
de activitate”
Etimologic termenul provine din cuvântul francez performance. La nivelul unei
intreprinderi performanta „include abilitatea de a avea acces la resurse, de a le aloca şi utiliza
optim in scopul unei remunerari suficiente pentru a acoperi riscul asumat şi ajustifica interesul,
pe traiectoria unei dezvoltari viitoare durabile. Performanta rezida, deci, in eficienta şi
eficacitatea cu care sunt consumate resursele (efort) şi generate rezultatele (efect) care sa-i
asigure şi sa-i dezvolte sfera de interese.”
Termenul de performanta este intâlnit in orice domeniu, putând fi asociat oricarei
activitati desfaşurate. Raportându-ne la activitatea economico-financiara, performanta imbraca
mai multe forme: performanta economica, performanta economico-financiara, performanta
financiara.
In ceea ce priveste performanta economica, aceast reprezinta „nivelul la care un sector de
activitate atinge scopurile sau obiectivele urmarite de companiile care activeaza in cadrul sau.
Performanta este multi-dimensionala, acoperind aspecte legate de profitabilitate, inovare,
proiectarea produsului, calitatea şi creşterea”
Performanta economico-financiara este definita ca fiind „un nivel calitativ superior al
activitatii economico-financiare desfaşurate de agentii economici, care se apreciaza cu ajutorul
mai multor indicatori, cum sunt: cifra de afaceri, rentabilitatea capitalului, productivitatea
muncii, randamentul capitalului, profitul brut şi cel net, rata anuala de innoire a capitalului fix,
eficienta utilizarii mijloacelor etc.”
Performanta financiara reprezinta relatia dintre veniturile şi cheltuielile unei unitati, aşa
cum sunt raportate in contul de profit şi pierdere. Deci, performanta sau nonperformanta unei
intreprinderi este reflectata in contul de profit şi pierdere şi este data de raportul dintre venituri,

43
care prin realizare vor genera fluxuri viitoare de numerar, şi cheltuieli ce apar prin utilizarea
resurselor perioadei.

3.1. Prezentarea contului de profit si pierdere. Analiza rezultatelor financiare

Contul de profit si pierdere face parte dintre situatiile financiare de sinteza, care masoara
performantele activitatii unei firme in cursul unei perioade date si este principalul document
folosit pentru reflectarea performantelor financiare deoarece furnizeaza informatiile necesare, pe
de o parte, evaluarii performantelor, iar pe de alta parte, determinarii riscului fluxurilor de
numerar. Pe baza informatiilor reflectate de contul de profit şi pierdere se realizeaza o analiza a
performantelor intreprinderii, se calculeaza o varietate de indicatori, fie intr-un anumit moment
in timp, urmând apoi interpretarea lor prin comparatii, fie in timp, dar corelati cu anumite
procedee statistice. Intr-o logica de piata, valoarea unei intreprinderi sau mai degraba a unei
activitati nu mai este calculata ca suma valorilor elementelor aferente pozitiei financiare, ci este
determinata prin capacitatea sa de a genera beneficii. Bilantul pierde astfel din interesul sau in
favoarea contului de profit şi pierdere, care traduce mai bine aceasta aptitudine. Astfel, rezultatul
net nu mai exprima o variatie a pozitiei financiare, imbogatire sau saracire, ci devine un indicator
de performanta. Contul de profit şi pierdere este situatia financiara care filmeaza cauzele normale
şi accesorii ale gestiunii in intervalul de timp care este exercitiul financiar şi care fotografiaza
efectele aceloraşi cauze asupra situatiei intreprinderii la sfârşitul exercitiului financiar.
Contul de profit si pierdere se intocmeste in functie de clasificarea si raportarea
cheltuielilor. Astfel exista doua modele:
a) cand cheltuielile se clasifica vertical dupa natura si se raporteaza la productia
exercitiului, avem patru nivele financiare aferente la patru activitati:
1) nivelul de exploatare – reprezinta toate activitatile normale aferente obiectului de
activitate, repetitive si specifice intreprinderii. Acest flux creeaza activiti de exploatare, iar
rezultatul este productia exercitiului. Din punct de vedere al rezultatului de exploatare exista:
 intrari (venituri din exploatare) – iesiri (cheltuileli de exploatare) = rezultatul
din exploatare
In anul 2010, la nivelul S.C. COSELI S.A. rezultatul din exploatare a fost de 2.615.118
lei,din care: (veniturile din exploatare - 14.093.727 lei, iar cheltuielile de exploatare -
11.478.609 lei).

44
 2) nivelul financiar – reprezinta toate activitatile intreprinderii cu continut financiar, si
pozitia conexa activitatii de exploatare. Fluxul financiar determina activitatea firmei, iar
rezultatul se numeste rezultat financiar.
 intrari (venituri financiare) – iesiri (cheltuieli financiare) = rezultatul
financiar
Rezultatul financiar al anului 2010, din cadrul societatii analizate a fost de ( - 1.361.296
lei), ceea ce a reprezentat o pierdere pentru societate, din care veniturile ( 547.681 lei), iar
cheltuielile financiare (1.908.977 lei).
3) nivelul curent cuprinde activitatea proprie si cea conexa a intreprinderii, respectiv
activitatea de exploatare si activitea financiara. Rezultatul este activitatea curenta numita rezultat
curent.
 rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar
Rezultatul curent din anul 2010, la nivelul societatii COSELI, a fost de 1.253.822 lei .
4) nivelul extraordinar cuprinde activitatile accidentale intreprinderii care nu tin de
obiectul de activitate, (calamitati, sponsorizari, penalitati,etc.).
Rezultatul se numeste activitate extraordinara sau rezultat extraordinar.
 rezultatul extraordinar = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare
In cadrul S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat venituri sau cheltuieli extraordinare,
implicit nu s-a obtinut un rezultat extraordinar in anul 2010.
b) Contul de profit şi pierdere structurat pe baza gruparii cheltuielilor dupa functia
sau destinatia acestora in cazul intreprinderilor care utilizeaza aceasta forma de prezentare a
contului de profit şi pierdere.
Prezentarea contului de profit si pierdere (anul 2010) s-a facut pe baza tabelului 3.1.

Tabel 3.1
Contul de profit si pierdere - anul 2010
Exercitiu financiar
Denumirea indicatorilor (lei)
31.12.2009 31.12.2010
1.Cifra de afaceri neta 19.011.405 13.717.935
2.Productia vanduta 13.284.023 11.173.415
3.Venituri din vanzarea marfurilor 5.727.382 3.382.423
4.Reduceri comerciale acordate - 837.903

45
5.Venituri aferente costului de productie in curs de executie
 Sold creditor 958.960 53.133
 Sold debitor - -
6.Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii şi 357.751 166.325
capitalizata
7.Alte venituri din exploatare 221.805 156.334
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 20.549.921 14.093.727
8.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 5.719.173 4.030.270

Alte cheltuieli materiale 57.405 43.627

b) Alte cheltuieli externe 141.845 144.972
c) Cheltuieli privind marfurile 5.191.023 2.731.969
Reduceri comerciale primite 146
9. Cheltuieli cu personalul, din care: 1.302.832 1.357.932
a) Salarii şi indemnizatii 1.011.833 1.070.468
b) Cheltuieli cu asigurarile şi protectia sociala 290.999 287.464
10.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale şi necorporale 916.433 927.408
a.1) Cheltuieli 916.433 927.408
a.2) Venituri
b) Ajustari de valoare privind activele circulante 39.213 14.952
b.1) Cheltuieli 39.213 14.952
b.2) Venituri
11. Alte cheltuieli de exploatare 2.267.477 2.204.764
11.1. Cheltuieli privind prestatiile externe 1.707.924 1.758.429
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi varsaminte asimilate 265.056 163.675
11.3. Alte cheltuieli 294.497 282.660
12.Ajustari privind provizioanele 848.567 22.861
- Cheltuieli 888.775 38.911
- Venituri 40.208 16.050
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL 16.483.968 11.478.609
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 12 - 35) 36 4.065.953 2.615.118
- Pierdere (rd. 35 - 12) 0 0
13. Venituri din dobânzi 61.738 5.018
- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate
Alte venituri financiare 222.452 542.663
VENITURI FINANCIARE – TOTAL 284.190 547.681
14.Cheltuieli privind dobânzile 845.883 501.810
Alte cheltuieli financiare 1.789.649 1.407.167
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 2.635.532 1.908.977
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A):
- Profit 0 0
- Pierdere 2.351.342 1.361.296
15. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A)
- Profit 1.714.611 1.253.822
- Pierdere 0 0
16. Venituri extraordinare
17. Cheltuieli extraordinare
18. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARA:
- Profit 0 0
- Pierdere 0 0

46
 VENITURI TOTALE 20.834.111 14.641.408
CHELTUIELI TOTALE 19.119.500 13.387.586
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A):
- Profit 1.714.611 1.253.822
- Pierdere 0 0
19. Impozitul pe profit 405.110 206.024
PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCITIULUI
FINANCIAR:
- Profit 1.309.501 1.047.798
- Pierdere 0 0

Interpretarea indicatorilor rezultati pe cele patru nivele, utilizand contul de profit si

pierdere trebuie efectuata dupa principiul „ cunoaste-te pe tine insuti”, respectiv optimismul
trebuie eliminat pe cat posibil.
a) Nivelul de exploatare
In cadrul acestei analize a performantelor se pune in evidenta volumul activitatii
principale (de baza), adica a activitatii de exploatare utilizând un sistem de indicatori specifici
calculati pe baza Contului de Profit şi Pierdere.
a.1. Indicatori calculati pe baza Contului de Profit şi Pierdere (cu structurarea
cheltuielilor dupa natura).
1. Cifra de afaceri neta evidentiaza dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o
societate comerciala in relatie cu diferiti parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri
neta reflecta atât latura comerciala a unei firme producatoare (prin productia vânduta) (Qv), cât
şi volumul activitatii desfaşurate de o firma axata pe vânzari (prin vânzarile de marfuri- VM) şi
subventiile din exploatare aferente cifrei de afaceri neta (SE).
CAN = VM + Qv + SE
- VM reprezinta volumul marfurilor vândute care se preia din rulajul creditor al contului
707;
- Qv reprezinta productia vânduta, indicator ce va fi calculat in cele ce urmeaza;
- SE reprezinta subventiile de exploatare care se preiau din rulajul creditor al
contului 7411

2. Productia exercitiului (Qa) evidentiaza dimensiunea activitatii comerciale a unei

47
firme productive atât in relatia cu tertii (clientii) prin productia vânduta şi variatia productiei
stocate (Qs), pe de-o parte, cât şi in relatia cu sine insaşi prin productia de imobilizari (Qi), pe de
alta parte.
Qa = QV + QS + Qi

 Qv – productia vanduta;
 Qs- productia stocata;
 Qi – productia imobilizata;
3. Marja comerciala (MC) reprezinta valoarea nou creata in sfera comertului, de
societatile de profil, cât şi de societatile comerciale care desfaşoara activitate de comert prin
magazinele proprii. Indicatorul se determina ca diferenta intreveniturile rezultate din vânzarea
marfurilor (VM) şi cheltuielile privind marfurile (CD) adica:
MC = VM – CD,
MC – marja comerciala;
VM- veniturile din vanzarile marfurilor;
CD – cheltuieli privind marfurile.

4. Marja industriala (MI) reprezinta valoarea nou creata in activitatea productiva

desfaşurata de o societate comerciala intr-o perioada determinata de timp respectiv durata
exercitiului financiar. Marja industriala se determina ca diferenta intre productia exercitiului
(QE) pe de-o parte, şi cheltuielile cu materiile prime, materiale, energie (CM) şi lucrarile
executate de terti (Lt) pe de alta parte, astfel:
MI = QE – [ CM + Lt ]
MI – marja industriala;
QE – productia exercitiului;
CM – cheltuielile cu materiile prime, materiale, energia;
Lt – lucrarile efectuate de terti.

5. Valoarea adaugata (VA) reprezinta valoarea nou creata de o societate comerciala in

decursul unei perioade de timp determinate, de obicei durata exercitiului financiar. Valoarea
adaugata se determina prin insumarea marjei comerciale şi a marjei industriale:

48
 VA = MC + MI

6. Rezultatul brut din exploatare (RBEXP) reprezinta rezultatul obtinut de o societate

comerciala din activitatea de exploatare, rezultat neinfluentat de volumul altor venituri din
exploatare respectiv de volumul amortizarilor şi provizioanelor. Acest indicator releva in forma
bruta capacitatea activitatii de exploatare de a genera profit.
RBEXP = V expl. – Ch expl.

Vexpl. – venituri din exploatare;

Ch expl. – cheltuieli din exploatare.

b) Nivelul financiar evidentiaza, prin indicatorii „rezultatul brut financiar” şi

„rezultatulfinanciar”, fluxurile financiare ale unei societati comerciale.
1. Rezultatul brut financiar (RBF) reprezinta rezultatul intermediar, obtinut de
o societate comerciala, neinfluentat de provizioane şi amortizari financiare:
RBF = VFB – CFB
- VFB reprezintã venituri financiare (mai putin venituri din provizioane) şi se determina
din rulajul creditor al conturilor din grupa 76
- CFB reprezintã cheltuieli financiare (mai putin amortizãrile şi provizioanele) şi se
determina din rulajul creditor al conturilor din grupa 66.
2. Rezultatul financiar (RF) se determina ca diferenta intre veniturile financiare
(VF) şi cheltuielile financiare (CF), adica:
RF = VF-CF
Veniturile financiare (VF) se obtin din rulajele creditoare ale conturilor din grupele
76 şi 786
Cheltuielile financiare (CF) se obtin din rulajele debitoare ale conturilor din grupele
66 şi 686
Atât profitul cât şi pierderea din activitatea financiara pot fi interpretate favorabil
respectiv nefavorabil, dupa caz, in functie de oportunitatile de investire de care beneficiaza
entitatea la un moment dat şi modul de a accepta sau nu finantarea lor prin credit.
c) Nivelul extraordinar

49
  Rezultatul extraordinar (REX) se calculeaza ca diferenta intre veniturile
exceptionale (VEX) şi cheltuielile exceptionale (CEX), şi anume:
REX = VEX-CEX
Rezultatul extraordinar este un indicator care evidentiaza rentabilitatea unei intreprinderi
la nivelul fluxurilor extraordinare. In mod analog se poate realiza o analiza detaliata in dinamica
şi pentru aceasta categorie de rezultate.
d) Nivelul global al activitatii evidentiaza cu ajutorul unui sistem de indicatori
rezultatele intermediare şi finale ale activitatii agentilor economici. In acest sens
distingem:
- rezultatul curent
- rezultatul brut total;
- rezultatul brut inainte de deducerea dobânzilor şi impozitului pe profit;
- rezultatul net al exercitiului;
- capacitatea de autofinantare;
- capacitatea de autofinantare neta.
 Rezultatul curent (RC) indica rezultatul aferent activitatilor cu caracter
repetitiv şi normal care exprima sintetic performantele economice şi financiare ale entitatii.
El nu include rezultatele extraordinare care au o natura neobişnuit, normale, repetitive.
RC = REXP + RF

 Rezultatul brut total (RBT) este un indicator intermediar care pune in

evidenta fluxurile financiare aferente rezultatelor neinfluentate de alti factori decât cei proprii
activitatii desfaşurate de firma. Indicatorul se determina prin insumarea valorii indicatorilor
aferenti celor trei niveluri precedente şi anume:
RBT = RBEXP + RBF + RBEX
Rezultatul brut al exercitiului insumeaza nivelul general de performanta al
celor trei paliere ale activitatii entitatii.
RBE = RE + RF + REX = RC + REX, unde
- RBE reprezinta rezultatul exploatarii
- RF reprezinta rezultatul financiar
- REX reprezinta rezultatul extraordinar

50
 - RC reprezinta rezultatul curent (format din rezultatul exploatarii la care se adauga
rezultatul financiar)
 Rezultatul brut inainte de deducerea dobânzilor şi impozitului pe profit este
un indicator intermediar care masoara volumul rezultatului obtinut de o firma şi
neinfluentat de cheltuielile cu plata dobânzilor:
RBDI = RE + CHD
- RE reprezinta rezultatul exercitiului
- CHD reprezinta cheltuielile privind dobânzile care se preiau din rulajele debitoare ale
contului 666
 Rezultatul net al exercitiului (RNE) este un indicator care evidentiaza rezultatul
final al activitatii unei firme dupa plata impozitului pe profit:
RNE = RBE – IP
- IP reprezinta impozitul pe profit.
 Capacitatea de autofinantare (CAF) a unei societati comerciale reflecta
potentialul financiar de creştere economica a entitatii, respectiv sursa interna de
finantare generata de activitatea industriala şi comerciala a acesteia destinata sa
asigure:
 finantarea unor nevoi ale gestiunii curente ;
 creşterea fondului de rulment ;
 finantarea totala sau partiala a noilor investitii ;
 rambursarea imprumuturilor contractate ;
 remunerarea capitalurilor investite.
Capacitatea de autofinantate se poate determina cel mai uşor astfel:
CAF = RNE +Amp-Vpv, unde
- RNE reprezinta rezultatul net al exercitiului;
- Amp reprezinta cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele calculate, elemente
care se preiau din rulajul debitor al conturilor din grupa 68.
- Vpv reprezinta venituri din provizioane care se preiau din rulajul creditor al conturilor
din grupa 78.
 Autofinantarea (AF) are un caracter mai sintetic şi exprima doar volumul

51
potential de resurse financiare proprii care ramâne efectiv in entitate dupa retribuirea tuturor
categoriilor de participanti la activitatea acesteia.
Autofinantarea sau capacitatea de autofinantare neta se masoara pornind de la
capacitatea de autofinantare din care se deduc dividendele platite in timpul exercitiului.
Autofinantarea = CAF – Div, unde
- Div reprezinta dividendele varsate se preiau din Nota 3 „Repartizarea profitului”.
Luand in analiza ultimii trei ani de activitate ai firmei S.C. COSELI S.A., 2008-2010, pe
baza tabelului 3.2, se interpreteaza indicatorii specifici celor patru nivele, din Contul de Profit si
Pierdere, precum si variatia acestora, prin utilizarea analizei dinamicii indicatorilor, cu baza fixa
(anul 2008).

Tabel 3.2
Analiza indicatorilor financiari pe baza contului Profit si Pierdere

Indicatorii Simbol 2008 2009 2010 ID ID

2009 2010
analizati

I.Nivel de exploatare
1.Cifra de afaceri CA 17.672.319 19.011.405 13.717.935
neta 107.58 77.62
2.Productia Q 14.730.150 14.600.734 11.392.873
exercitiului 99.12 77.34
2.Marja comerciala MC 628.822 536.359 650.450 85.30 103.44
3.Marja industriala MI 6.648.101 7.102.046 5.415.575 106.83 81.46
4.Valoarea VA 7.276.923 7.638.405 6.066.025
adaugata 104.97 83.36
5.Rezultatul brut RBEXP 4.884.480 6.070.517 4.544.418
din exploatare 124.28 93.04
6. Rezultatul din 4.185.545 4.065.953 2.615.118
exploatare 97.14 62.48
II.Nivelul financiar
1.Rezultatul RF
financiar - 2.828.702 - 2.351.342 -1.361.296 83.12 48.12
III.Nivelul extraordinar

52
 1.Rezultatul
extrordinar RE 0 0 0 0 0
IV.Nivelul global
Rezultatul curent RC 1.356.843 1.714.611 1.253.822 126.37 92.41
Rezultatul brut total RBT 1.356.843 1.714.611 1.253.822 126.37 92.41
Rezultatul net al
exercitiului RNE 1.139.386 1.309.501 1.047.798 114.93 91.96
Capacitatea de
autofinantare CAF 1.829.239 3.074.501 1.998.067 168.08 109.23

Din totalitatea rezultatelor celor patru nivele, cat si a dinamicii acestora fata de anul de
referinta (2008), din cadrul societatii S.C. COSELI S.A., se poate observa faptul ca rezultatul
obtinut din activitatea de exploatare, rezultat neinfluentat de volumul altor venituri din
exploatare respectiv de volumul amortizarilor şi provizioanelor, din anul 2010 a fost de
2.615.118 lei, cu 37,52% mai mic fata de anul 2008, iar in anul 2009, a scazut doar cu 2,86%
fata de anul de baza, acesta fiind de 4.065.953 lei. Aceste fluctuatii importante s-au datorat, in
primul rand, modificarilor ce au afectat segmentul de piata pe care actioneaza intreprinderea,
recesiunii pietei externe manifestata prin posibila pierdere a unor clienti sau de aparitia altor
societati ce prezinta o cerere diversificata si decalitate superioara etc. Toate acestea au dus la
scaderea volumului de activitate sub nivelul de utilizare eficienta a capacitatilor de productie si a
fortei de munca existente.
Derularea de operatiuni cu caracter financiar constituie calea principala de a asigura
migrarea capitalului sub forma plasarii celui temporar disponibil sau atragerii celui necesar. De
aceea, activitatea financiara prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea flexibilitatii si
mobilitatii capitalului, iar daca este bine orientata, poate conduce la obtinerea de profituri
insemnate de catre agentul economic implicat.

In aceasta situatie, din pacate flexibilitatea si mobilitatea capitalului nu a reusit sa induca

rezultate financiare pozitive inregistrandu-se pierderi financiare remarcate in fiecare exercitiu
financiar (anii 2008-2010). Cea mai mare pierdere s-a produs in anul 2008, de (- 2.828.702 lei),
cu 16,88% mai mult fata de anul 2009, cand pierderea a fost de (- 2.351.342 lei) si cu 51,88%
mai mult decat in anul 2010 (-1.361.296 lei).
Rezultatul extraordinar, determinat ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile
exceptionale, a fost nul, in fiecare exercitiu financiar din cei trei ani, ca rezultat al reducerii

53
acestor venituri si cheltuieli la 0, neinregistrandu-se in nici unul din acesti ani, penalitati,
amenzi sau anumite subventii neasteptate.
In ceea ce priveste capacitatea de autofinantare a societatii analizate,, tendinta a fost de
crestere in anii urmatori raportat la anu de baza 2008. Astfel aceasta a crescut in anul 2009 cu
68,08%, respectiv cu 9,23% in aul 2010, fata de anul considerat de baza 2008. Aceasta tendinta
reflecta un potential financiar mai mare, de crestere economica a entitatii, sursa interna de
finantare a societatii fiind destinata finantarii unor nevoi de gestiuni curente, a noilor investiitii
care s-au realizat in anul 2009, respectiv 2010 (noi utilaje si echipamente necesare in procesul de
productie), cresterii fondului de rulment precum si remunerarii capitalurilor ce au fost investite.

3.2 Analiza rentabilitatii firmei

Analiza rentabilitatii firmei presupune analizarea rentabilitatea la nivel economic,
financiar si comercial.
3.2.1 Analiza rentabilitatii economice a intreprinderii
Rentabilitatea economica exprima eficienta activitatii intreprinderii indiferent de sursele
de finantare si de situatia fiscala. Practic aceasta exprima eficienta utilizarii capitalurilor in
intreprindere, in activitatea de productie. In acest sens la activitatea de productie participa
capitalul numit „active” respectiv interesand eficienta utilizarii activelor.
Analizarea rentabilitatii economice presupune calcularea urmatoarelor rate:
1. Rata rentabilitatii economice ca raport intre rezultatul brut al exercitiului si activul
total (activul brut).
RBE
Re= ×100
AT , unde
RBE- rezultatul brut al exercitiului
AT- activul total

Aceasta rata se mai poate determina si ca raportul dintre excedentul brut inainte de plata
taxelor si impozitelor, si activul total, dupa modelul englez de analiza.
EBIT
Re= ×100
AT

54
 EBIT – excedentul brut inainte de plata taxelor si impozitelor, ce se calculeza ca
suma dintre rezultatul brut al exercitiului, cheltuieli cu dobanzile si impozitele pe (cladiri, teren
etc).
Rentabilitatea economica este indicatorul care orienteaza firma spre a se imprumuta de pe
piata sau spre a-si reduce gradele de indatorare. Astfel: daca rentabilitatea economica > rata
dobanzii practicate pe piata, atunci inseamna ca intreprinderea incaseaza levier financiar, adica ii
va creste rentabilitatea financiara. Levierul financiar reprezinta diferenta dintre rentabilitatea
economica si rentabilitatea financiara.
Daca firma va incasa levier financiar atunci aceasta va fi tentata sa se imprumute de pe
piata, respectiv sa isi creasca capacitatea de productie, pana la limita in care gradele de
indatorare o fac insolvabila, adica (incapacitatea de a plati datoriile la scadenta).

2. Rata rentabilitatii activelor ca raport dintre rentabilitatea neta economica si activul

total.
RNE
ROA= ×100
AT ,unde
ROA – rata rentabilitatii activelor;
RNE – rezultatul net al exercitiului;
AT- activul total.

3. Rata rentabilitatii capitalului investit ca raport dintre rezultatul net al exercitiului si

capitalul investit.
RNE
ROI=
KI ,unde
ROI- rata rentabilitatii capitalului investit;
KI – capitalul investit.
Rentabilitatea capitalului investit se compara cu costul capitalului si cu rentabilitatea
activelor. Daca costul capitalului este mai mare decat ROI, atunci investitiile nu se justifica
respectiv nu se sustine din activitatea economica. Daca ROI este mai mare decat costul
capitalului investit, dar mai mic decat ROA, atunci inevstitia nu se justifica pentru ca determina
reducerea competitivitatii (firma nu poate face fata concurentei).

55
 4. Rentabilitatea cheltuielilor ca raportul dintre rezultatul net al exercitiului si
cheltuielile totale.
RNE
Rch= ×100
ChT , unde
Rch – rentabilitatea cheltuielilor;
RNE – rezultatul net al exercitiului;
ChT – cheltuielile totale.
Reprezinta practic rata profitului sau castigul la fiecare 100 lei consumati.

5. Rentabilitatea veniturilor reprezinta raportul dintre rezultatul net al exercitiului si

venitul total.
RNE
RVT = ×100
VT , unde
Rvt - rentabilitatea veniturilor totale;
VT – veniturile totale.

6. Viteza de rotatie a activelor circulante, ca raport intre cifra de afaceri si valoarea

activelor circulante.
CA
n=
AC , unde
n – numarul de rotatii al activelor circulante intr-un flux financiar;
CA – cifra de afaceri;
AC – valoarea medie a stocurilor de active circulante (valoarea stocurilor).

7. Durata in zile a unei rotatii, ca raport intre valoarea activelor circulante si cifra de
afaceri, inmultit cu numarul de zile din perioada pentru care se face calculul.
AC
d= ×z
CA , unde
d- durata in zile a unei rotatii;
z – numarul de zile din perioada de calculatie.

56
 Analiza rentabilitatii la nivelul S.C. COSELI S.A., pe baza acestor indicatori, luand in
calcul ultimii trei ani de activitate ai acesteia. (2008-2010).

Tabel 3.2.1
Analiza rentabilitatii economice la nivelul societatii
Indicator Simbol Anul ID ID
2009 2010
2008 2009 2010
Rata rentabilitatii Re 6,21 7,81 6,11
economice (%) 125,76 98,39
Rata rentabilitatii ROA 5,21 5,97 5,11
activelor (%) 114,59 98,08
Rata rentabilitatii ROI 9,71 9,74 7,28
capitalului investit
(%) 100,31 74,97
Rentabilitatea RchT 5,89 6,84 7,82
cheltuielilor (%) 116,13 132,77
Rentabilitatea RvT 5,50 6,28 7,15
veniturilor (%) 114.18 130.00
Viteza de rotatie a n 5,50 6,31 4,53
activelor circulante (n
ori) 114,72 82,36
Durata in zile a unei d 117,12 100,23 116,88
rotatii (zile) 85,58 99,80

In cadrul societatii S.C. COSELI .S.A, valoarea activelor totale pe cei trei ani luati in
analiza a fost :
c) 21.840.067 lei - anul 2008;
d) 21.934.230 lei – anul 2009;

57
 e) 20.494.643 lei – anul 2010.

Conform rezultatelor din bilantul contabil al celor trei ani luati in analiza S.C. COSELI
S.A, valoarea capitalurilor investite a fost de :
 11.724.722 lei – anul 2008;
 13.440.723 lei – anul 2009;
 14.379.238 lei – anul 2010.

In cadrul societatii S.C. COSELI S.A., in intervalul anilor 2008-2010, valoarea activelor
circulante a fost de :
 8.054.115 – anul 2008;
 7.531.922 – anul 2009;
 6.239.150- anul 2010.

Din tabelul 3.2.1 se poate observa valoarea indicatorilor de rentabilitate obtinuta, pe

parcursul celor 3 ani, precum si evolutia acestora din anii 2009, 2010 fata de anul 2008, acesta
fiind anul de baza luat in considerare, (analiza dinamicii cu baza fixa).
Analizand ratele rentabilitatii economice, se observa faptul ca aceasta este cuprinsa intre
6-8% in cei trei ani de activitate ai firmei. Valoarea acestiu indicator care arata eficienta utilizarii
capitalurilor in intreprindere, la nivelul activitatii de productie, este destul de mica, in toti cei trei
ani de activitate, comparand cu rata dobanzii practicata pe piata. Conform site-ului oficial al
BNR-ului, valoarea ratei dobanzii a fost cuprinsa intre 8-11% in 2008-2010, valori mai mari
decat ale ratei rentabilitatii economice, ceea ce arata faptul ca firma nu a incasat levier financiar
in cei trei ani (diferenta dintre rentabilitatea economica si cea a dobanzii este negativa). Firma nu
a avut tendinta de a se imprumuta de pe piata bancara, datorita riscului ridicat al cresterii
gradului de indatorare care ar fi facut-o sa devina insolvabila (incapabila de a-si plateasca
datoriile la scadenta). Asadar firma, in cei trei ani de activitate, s-a orientat spre reducerea
gradului de indatorare catre terti, prin limitarea imprumuturilor bancare, ceea ce a dus la
depasirea riscului de a deveni incapabila sa-si plateasca datoriile la termen.
Referitor la urmatorul indicator economic analizat, rata rentabilitatii capitalurilor, acesta
indica efectul obtinut (rezultatul net al exercitiului) in urma depunerii efortului (al achizitionarii

58
activelor totale (fixe si circulante)), necesare desfasurarii activitatii de productie ( aromelor,
esentelor si altor aditvi alimentari), din cadrul S.C. COSELI S.A.. Nivelul sau prezinta interes, in
primul rând pentru managerii intreprinderii, care apreciaza astfel, eficienta cu care sunt utilizate
activele disponibile. In anul 2008 rata rentabilitatii activelor totale a fost de 5,21% , cu 14,59%
mai mica decat in anul 2009 cand a fost de 5,97%, ceea ce indica faptul ca in anul 2009, s-au
utilizat intr-un mod mai eficient activele disponibile din cadrul societatii Coseli, urmand ca in
anul 2010 sa scada eficienta utilizarii acestor active (imobilizate si circulante) cu 1,92% fata de
anul 2008.
Analizand datele din tabel se poate observa faptul ca in anul 2008 si anul 2009 s-a obtinut
cea mai mare rata a capitalului investit, de 9,72 % si de 9,74% datorita gradului de valorificare
mai mare al acestui capital, fata de anul 2010, cand aceasta rata a fost de 7,28%.
In ceea ce priveste rata cheltuielilor totale, aceasta a avut o tendinta de cresterea de la an
la an, cu 16,13% in anul 2009 fata de anul 2008 si cu 32,77% in anul 2010 fata de anul de
referinta (2008), cand s-a inregistrat o rata de 5,89%. Aceasta rata fiind practic rata profitului, si
se remarca faptul ca cea mai buna s-a obtinut in anul 2010 de (7,82%), ceea ce pune in evidenta
eficienta consumului total de resurse exprimat prin cheltuielile totale de 13.387.586lei.
Se poate remarca din tabelul 3.1 ca viteza de rotatie cea mai mare s-a obtinut in anul
2009, de 6,31 de ori. Rezultatul obtinut indica faptul ca in decursul unui an economic, in
intreprindere au loc 6,31 cicluri de productie, respectiv rotatia bani - stocuri - produse finite -
bani are loc de 6,31 ori. Cu alte cuvinte, firma incaseaza 6,31 profituri pe an, cate unul aferent
fiecarui ciclu de productie. In anul 2008, firma a incasat 5,50 profituri pe an iar in anul 2010, a
obtinut 4,53 profituri.
Prin evaluarea indicatorului duratei de rotatiei a a stocurilor de active circultante,
conform calculelor realizate, rotatia bani - stocuri - produse finite - bani s-au realizeaza in cadrul
firmei analizate intr-o perioada de 117,12 zile in anul 2008, de 100,23 in anul 2009 si in anul
2010 de 116,88 zile.
Respectiv, bani cheltuiti pentru achizitonarea materiilor prime, a materialelor folosite in
procesul de productie se intorc in firma sub forma veniturilor incasate (cifra de afaceri) in
perioada specifica fiecarui an, calculata anterior.

59
 b) Rentabilitatea financiara reprezinta un indicator prin prisma caruia posesorii de
capital apreciaza eficienta investitiei lor, respectiv oportunitatea mentinerii acetor capitaluri in
afacere.
Analiza rentabilitatii financiare presupune determinarea urmatoarelor rate:
 rata de rentabililtate a capitalului propriu ca raport dintre rezultatul
exercitiului (profitul net) si valoarea capitalului propriu.

RE
Rf Kpropriu = ×100 ,
K propriu unde
Rf Kpropriu - rata capitalului propriu;
RE – rezultatul exercitiului;
Kpropriu – capitalul propriu.

 rata de rentabilitate a capitalurilor permanente ca raport intre EBIT

(rezultatul brut inante de impozitare).
EBIT
Rf Kpermanent = ×100 ,
K permanent unde

Rf Kpermanent - rata rentabilitatii capitalului permanent;

EBIT - rezultatul brut inante de impozitare;
Kpermanent – capitalul permanent.
EBIT = rezultatul brut al exercitiului+cheltuieli cu dobanzile+ impozite si taxe
K permanent = capitalul propriu +veniturile in avans+imprumturile pe termen lung
c) Rentabilitatea comerciala presupune analiza ratelor de rentabilitate a marjei brute si
nete comerciale.
 rata de rentabilitate a marjei brute este data de raportul dintre rezultatul brut al
exercitiului si cifra de afaceri obtinuta la nivelul intreprinderii intr-un an financiar.
RBE
RMB= ×100 ,
CA unde
RMB – rata marjei brute;

60
 RBE –rezultatul brut ale exercitiului;
CA – cifra de afaceri.

 rata de rentabilitate a marjei nete reprezinta raportul dintre rezultatul net al

exercitiului si cifra de afaceri.
RNE
RMN= ×100 ,
CA unde
RMN – rata marjei nete;
RNE – rezultatul net al exercitiului.

Analiza rentabilitatii financiare si cea comerciala din cadrul S.C. COSELI S.A., la nivelul
celor trei ani luati in analiza, se face pe baza tabelului 3.2.2 determinand ratele de rentabilitate a
capitalurilor proprii cat si permanente.
Tabel 3.2.2
Analiza rentabilitatii financiare si comerciale
Indicator Simbol 2008 2009 2010 ID ID
2009 2010
Rata finannciara de Rf. cap.
rentabilitate a propriu
capitalurilor proprii 14,54 14,03 9,46 96,49 65,06
Rata financiara de Rf. cap.
rentabilitate a preman
capitalurilor ent
permanente 19,53 20,74 13,22 106,20 67,69
Rata de rentabilitate a RMB
marjei comerciale
brute 7,67 9,01 9,14 117,47 119,17
Rata de rentabilitate a RMN
marjei comerciale nete 6,44 6,88 7,63 106,83 118,48

Conform datelor din contul de profit si pierdere pe cei trei ani luati in analiza, s-a calculat
valoarea EBIT, rezultand astfel:

 EBIT 2008= 1.356.843+681.159+259.083= 2.297.085 lei

61
  EBIT 2009 = 1.714.611 + 845.883 + 265056 =2.825.550 lei
 EBIT 2010 = 1.253.822 + 501.810 + 163.675 = 1.919.307 lei

In ceea ce priveste determinarea capitalului permanent, pe baza datelor din bilantul

contabil al celor trei ani de activitate din cadrul societatii S.C. COSELI S.A., s-a obtinut:
 Kperm.2008= 11.758.544 lei
 Kperm. 2009 = 13.621.953 lei
 Kperm. 2010 = 14.511.491 lei
Analizand rezultatele obtinute din tabelul 3.3 , se poate observa ca cea mai mare rata de
rentabilitate a capitalului propriu, s-a obtinut in anul 2008 (14,54%), fapt ce indica cea mai buna
eficienta a utilizarii capitalului propriu comparativ cu anul 2009 cand s-a inregistrat o rata de
14,03% si in anul 2010, o rata de 9,46%. Rata rentabilitatii capitalului propriu este adesea
considerata ca fiind cel mai important dintre indicatorii de rentabilitate, deoarece el masoara
profitul ce rezulta din investitia facuta de actionari. Profitul de cel putin 14% este un obiectiv
rezonabil de a asigura capitalul propriu adecvat si de a fonda o viitoare crestere asteptata a
acestui capital.
Pentru actionari/investitori, o creştere a acestei rate devine stimulativa pentru participarea
la creşterea capitalului social atât pentru actionarii existenti cât şi pentru investitori. In acest mod
aceştia „apreciaza” daca investitia lor este justificata şi vor continua sa sprijine dezvoltarea
entitatii prin aportul unor noi capitaluri sau prin renuntarea, pentru o perioada limitata, la o parte
din dividendele cuvenite. Incepand cu anul 2009, la nivelul S.C. COSELI S.A. rata rentabilitatii a
inceput sa scada, o diminuare semnificativa a acesteia intregistrandu-se in anul 2010, de 34,94%.
In ceea ce priveste rata marjei comerciale brute , aceasta rata masoara nivelul rezultatului
brut de exploatare independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta
fiscalitatii si a elementelor extraordinare. Valoarea ridicata a acestei rate din anul 2010 ( de
9,14%) cu 19,16% mai mare decat in anul 2008, reflecta posibilitatea financiara a societatii
analizate de reinnoire rapida a echipamentelor intreprinderii, aceasta reusind sa isi achizitioneze
noi utilaje si masini necesare, cu un randament de productie mai ridicat decat cel obtinut prin
utilizarea vechilor echipamente.
De asemenea, dupa cum se poate observa in tabelul 3.3 si rata marjei comerciale nete a
crescut de la an la an, cu 6,83% in anul 2009 fata de 2008, respectiv cu 18,48% in anul 2010,

62
aceasta exprimand capacitatea intreprinderii COSELI S.A. de a realiza profit si de a rezista
concurentei, prin produsele inovatoare si diversificate, care au dus societatea in topul
producatorilor de esente, arome si alti aditivi alimentari.

3.3 Analiza sanatatii intreprinderii

Aceasta analiza incepe prin analiza informatiilor despre activele totale, datoriile totale si
capitalurile proprii aferente acestei intreprinderi. Practic o intreprindere din punct de vedere
financiar si patrimonial este formata din active, capitaluri proprii, datorii.
Activele, capitalurile proprii si datoriile sunt contabilizate anual conform legii, in bilantul
contabil, iar din acest punct de vedere analiza structurii financiare este o analiza de bilant pe
verticala si orizontala.

Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie sa inceapa cu

examinarea structurii pasivului si a structurii activului.

            Bilantul contabil elaborat in optica patrimonial-juridica utilizat pâna la adoptarea

Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale
de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune, ceea
ce a impune utilizarea unui bilant mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele
disponibile si nevoile de finantare ale intreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare
trebuie acoperita din resurse financiare. In acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul
financiar, elaborat in optica patrimoniala, care constituie suportul analizei
financiare traditionale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului intreprinderii in vederea
unei evaluari patrimoniale care poate interesa atât proprietarii, cât si creditorii. In masura in care
creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza financiara externa, ce vizeaza
recuperarea capitalurilor investite mai ales in cazul lichidarii intreprinderii.

            Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se bazeaza pe

criteriullichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii crescatoare a pasivului, ceea ce

63
implica separarea elementelor de activ in functie de gradul de lichiditate si a elementelor de
pasiv in functie de scadenta.
Bilantul unitatilor patrimoniale care desfaşoara activitati economice cuprinde toate
elementele de activ şi pasiv grupate dupa destinatie şi respectiv provenienta lor.
Activul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:
a) Activele imobilizate (imobilizari necorporale; imobilizari corporale; imobilizari
financiare);
b) Activele circulante (stocuri, creante, titluri de plasament, disponibilitati şi alte valori );
c) Conturile de regularizare şi asimilare-activ ( cheltuielile inregistrate in avans, diferente
de conversie-activ şi alte elemente tranzitorii şi de regularizat, de activ);
d) Primele de rambursare a obligatiunilor.
Capitalul social subscris nevarsat se inscrie distinct in grupa activelor circulante ale
bilantului.
Pasivul bilantului cuprinde urmatoarele grupe principale de elemente:
a) Capitalurile proprii (capitalul social sau individual, primele legate de capital,
diferentele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat nerepartizat, rezultatul exercitiului,
fondurile proprii, subventiile pentru investitii si provizioanele reglementate );
b) Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;
c) Datoriile ( imprumuturi şi datorii asimilate, furnizori şi conturi asimilate, datorii in
legatura cu personalul, datorii fata de bugetul statului, datorii privind asigurarile sociale,
creditori şi alte datorii );
d) Conturile de regularizare şi asimilare-pasiv ( veniturile inregistrate in avans,
diferentele de conversie-pasiv, alte elemente tranzitorii şi de regularizat de pasiv ).
Elementele patrimoniale in bilant sunt sistematizate pornind de la conturi, pe grupe,
capitole, posturi, dupa criteriul lichiditatii activului şi a exigibilitatii pasivului, astfel: posturile de
activ sunt aşezate in ordinea crescatoare a lichiditatii ( de la cele mai putin lichide - cum este
cazul activelor imobilizate la disponibilitatile baneşti ca forma de lichiditate absoluta ), iar in
pasiv posturile sunt dispuse de la cele mai putin exigibile ( de la capital - ultimul cont care se
inchide in cazul lichidarii patrimoniului ) la datoriile curente.
Analiza bilantului contabil presupune stabilirea sanatatii intreprinderii prin analiza pe
verticala, cat si analiza lichiditatii si a solvabilitatii acesteia.

64
 Lichiditatea reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a transforma bunurile in bani, iar
solvabilitatea este capacitatea acesteia de a-si plati datoriile la timp.
La nivelul societatii S.C. COSELI S.A., s-a realizat analiza bilantului contabil pe anul
2010, atat pe verticala cat si pe orizontala.

 Analiza bilantului pe verticala

Analiza bilantului contabil pe verticala se face pe baza tabelului 3.3.1

Tabel 3.3.1
Bilant contabil armonizat restrans al exercitiului financiar pe anul 2010
Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar
rând Precedent Curent
A. Active imobilizate – total 01 14.402.308 14.255.493
I. Imobilizari necorporale 02 2.847 1.049
ACTIV II. Imobilizari corporale – total 03 14.068.030 13.903.764
III. Imobilizari financiare 04 331.431 350.680
B. Active circulante – total 05 7.531.922 6.239.150
I: Stocuri – total 06 3.010.345 3.021.995
II. Creante – total 07 3.480.329 1.127.538
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 1.041.248 2.089.617
C. Cheltuieli in avans 10 - -
D. Datorii ce trebuie platite pâna la 1 11 8.312.277 5.983.152
an
E. Active circulante nete, respectiv 12 -780.355 255.998
datorii curente nete (05 + 10 – 11 –
PASIV 16)
F. Total active minus datorii 13 13.621.953 14.511.491
curente(01 + 12)
G. Datorii ce trebuie platite peste 1 14 4.125.928 3.313.055
an
H. Provizioane pentru riscuri si 15 - -
cheltuieli
I. Venituri in avans (subventii pt 16 162.771 132.253
investitii)
J. Capital si rezerve 17 7.409.675 8.717.106
Repartizarea profitului 25 - 62.691
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 26 9.333.254 11.066.183
+ 22 – 23)
Patrimoniul public 27 - -

65
 Capitaluri – total (26 + 27) 28 9.333.254 11.066.183

Pe baza informatiilor din tabelul 6.1, analiza bilantului pe verticala la nivelul S.C.
COSELI S.A. presupune determinarea si interpretarea urmatorilor indicatori:
Activul total = A+B+C ,unde:
A - active imobilizate;
B - active circulante;
C - cheltuieli in avans.
Activul curent = B+C
Datorii curente = D+H+I, unde:
D - datorii ce trebuie platite pana la un an;
H - provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
I - venituri in avans.

Capitalul propriu = J
Capitalul angajat = I + Ci
Ci - capital imprumutat
Ci = D+ G
G - datorii pe termen lung
Capitalul permanent = Capital propriu + provizioane pentru riscuri și cheltuieli +
datorii pe termen lung
Rata activelor imobilizate (rata activelor curente) = (A / AT)*100
AT – activul total
Rata activelor circulante = (B/AT)*100
Rata creantelor = (Creante/AT)*100
Rata capitalului permanent = (C permanent/ AT)*100

Indicatorii calculati pe baza informatiilor bilantiere din 31.12.2010, a S.C. COSELI S.A.,
prezentati in tabelul 3.3.2

Tabel 3.3.2

66
 Indicatorii bilantieri ai S.C. COSLEI S.A
Indicatori Simbol Exercitiu financiar Indice de dinamica
2010/2009

Precedent Curent
Activul total AT 21.934.230 20.494.643 93.44
Activul curent Ac 7.531.922 6.239.150 82.84
Datorii curente Dc 8.475.048 5.983.152 72.16
Capital propriu J 9.333.254 11.066.183 118.57

Capital Ci 12.438.205 9.296.207

imprumutat 74,74
Capital angajat Ca 12.600.976 9.428.460 74,82
Capital permanent Cperm.
13.621.953 14.511.491 74,91
Rata activelor Rai.
imobilizate 65,66 69,56 105,93
Rata activelor Rac.
circulante 34,34 30,44 88,64
Rata capitalului Rcp.
propriu 42,55 54,00 126,90
Rata creantelor Rcr. 15,86 5,50 34,68
Rata capitalului Rcap.perm. 58,19 70,80
permanent 121,67

Analizand datele din tabelul 3.3.2 se poate observa faptul ca tendinta generala a fost de
scadere a indicatorilor calculati, in anul 2010 fata de 2009, cu exceptia capitalului propriu care a
crescut cu 17,64% fata de anul 2009. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor
solduri initiale si a cresterii mai accentuate a capitalului subscris acesta crescand de la 90.000 lei
la 900.000 lei; a rezervelor si a existentei profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de
reducerea unor rezerve si de soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din
adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare
necesare inlaturarii efectelor inflatiei.
Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este
ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor
imobilizate creste in 2010 la 69,56% fata de 65,66% in 2009 datorita achizitionarii de imobilizari
corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de inregistrarea cheltuielilor lunare cu
amortizarea care diminueaza valoarile ramase ale activelor imobilizate.

67
 Rata activelor circulante exprima ponderea in totalul activului a capitalului circulant.
Scaderea acestei rate de la 34,33% din anul 2009, la 30,44% a fost determinanta de scaderea
semnificativa a ponderii disponibilitatilor banesti in 2010 fata de 2009 si a scaderii ponderii
creantelor in 2010 fata de 2009.
In ceea ce priveste rata creantelor, se poate observa faptul ca creantele au scazut in valori
absolute, o scadere favorabila de la 15,36% la 5,50% avand o influenta pozitiva asupra gradului
de lichiditate, (a capacitatii firmei COSELI de a-si plati la timp datoriile fata de terti).
In anul 2010 rata capitalului permanent a crescut fata de anul 2009, cu 21,67%
,motivul principal fiind dat de cresterea capitalului propriu al societatii de la 9.333.254 lei in anul
2009 la 11.066.183 lei in 2010.

 Analiza bilantului contabil pe orizontala

Aceasta analiza presupune identificarea gradului de lichiditate si solvabilitate a firmei, pe
baza indicatorilor bilantieri. Lichiditatea unei firmei poate fi de trei feluri:
Lichiditate curenta = Active curente/ Pasive curente
Lichiditate intermediara = (Active curente – Stocuri)/ Pasive curente
Lichiditate imediata = Casa si contul / Pasive curente
Lichiditatea curenta raspunde la intrebarea daca activul net curent are capacitatea de a
produce incat sa acopere datoriile pe termen scurt (plata furnizorilor, diversi prestatori,
asigurari).
Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9.
Lichiditatea intermediara (rapida) reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in
creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin
caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai
probabil pierderi in cazul lichidarii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse
intre 0.50 si 1.
Lichiditatea imediata reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama
numerarului aflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata.
Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.
La fel ca si in cazul indicatorilor care dimensioneaza nivelul relativ al lichiditatii,
indicatorii de solvabilitate-indatorare se calculeaza pe baza informatiilor sintetizate in bilantul

68
contabil sau in situatia patrimoniului. In principiu, prin solvabilitate se intelege capacitatea unui
agent economic de a-si onora la scadenta obligatiile asumate fata de creditorii sai. In mod concret
insa aceasta capacitate este interpretata prin posibilitatea agentului economic de a face fata cu
totalul activelor de care dispune oricaror obligatii de plata si rambursarii de datorii.
O forma generala a nivelului relativ de solvabilitate-indatorare, pe care il inregistreaza
un agent economic, este data de urmatoarea formula:
Rata solvabilitatii = (Datorii totale/ Active totale )*100

Toti indicatorii de solvabilitate - indatorare care inregistreaza valori intre 30 – 45%, dau
informatii ca intreprinderea nu va intampina probleme in achitarea datoriile la scadenta.

Analiza bilantului contabil al S.C. COSELI S.A., pe verticala, se realizeaza pe baza

tabelului 3.3.3
Tabel 3.3.3
Analiza bilantului contabil pe verticala
Nevoi (ACTIV) Suma Resurse (PASIV) Suma
Active imobilizate 1.049 Capital propriu 11.066.183
necorporale
Perioada Active imobilizate 13.903.764 Datorii pe termen 3.313.055
permanenta corporale
lung
Active imobilizate 350.680 Subventii pentru 132.253
financiare
investitii
Active circulante,
din care:
6.239.150

- stocuri 3.021.995
- creante 1.127.538 Datorii pe termen
Perioada curenta -investitii pe 0 scurt 5.983.152
termen scurt
- casa si contul 2.089.617
Cheltuieli in avans 0
TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV
20.494.643 20.494.643

Analiza lichiditatii si a solvabilitatii societatii COSELI S.A, se determina prin calcularea

urmatorilor indicatori:

69
 Lichiditatea curenta = Active curente/ Pasive curente = 6.239.150/ 5.983.152
1,04
Lichiditatea imediata = Casa si contul/ Pasive curente = 2.089.617/ 5.983.152 =
0,34
Lichiditatea intermediara (rapida) = (Active curente – Stocuri)/Pasive curente =
(6.239.150 - 3.021.995)/ 5.983.152 = 0,53
Rs = (Datorii totale/ Active totale)*100 = (9.296.207/20.494.643)*100 = 45,35%

Valoare favorabila a lichiditatii curente (de 1,04) arata faptul ca firma a avut in anul
2010, o capacitate satisfacatoare de acoperire a datoriilor pe termen scurt din activul net curent al
acesteia. Posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie ,
a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata, determinata de lichiditatea
imediata, a fost destul de scazuta, (de 0,34), valoarea recomandata fiind in jur de 1. Cu cat
lichiditatea ar fi fost mai mare decat 1, cu atat situatia entitatii devenea mai buna.
Pentru imbunatatirea lichiditatii imediate, firma trebuie sa reduca creantele si sa creasca
Casa si contul.
In ceea ce priveste lichiditatea rapida, aceasta a fost de 0,53, in anul 2010, o valoarea de
asemenea satisfacatoare care reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si
trezorerie din cadrul societatii analizate, de a acoperi datoriile curente, de a nu se afla in situatia
neachitarii la termen a acestor datorii.
Rata de solvabilitate de peste 45,35% , indica faptul ca intreprinderea nu a intampinat
probleme in achitarea datoriile la scadenta in anul 2010.
Desi prin analiza acestor indicatori se poate indica gradul de autonomie financiara a
societatii, totusi indicatorul cel mai relevant in vederea analizarii acestei autonomii est dat de
raportul dintre capitalul propriu si cel permanent. Cu cat valoarea acestui raport este mai
apropiata de 1, cu atat firma este mai autonoma fata de furnizorii sai. Cu cat raportul este mai
mic decat valoarea unitara, cu atat societatea isi pierde din libertate.
Daca in structura capitalului permanent, subventiile pentru investitii detin o pondere
semnificativa din capitalul permanent iar capitalul imprumutat are valoarea 0, atunci autonomia
financiara a societatii este asigurata, chiar daca raportul dintre capitalul permanent si propriu este
subunitar.

70
 In cadrul S.C. COSELI S.A., valoarea indicatorului de autonomie financiara, a fost de:
in anul 2009 - capital propriu/capital permanent = 9.333.254/13.621.953 = 0,68%
in anul 2010 – capital propriu/capital permanent = 11.066.183/14.511.491 =
0,76%
Analizand raportul capital propriu/capital permanent, se remarca faptul ca autonomia
societatii COSELI este redusa, gradul de dependenta fata de furnizorii fiind destul de ridicat,
datorita:
 valorii subunitare a raportului atat in anul 2009 cat si in anul 2010, de 0,68%
respectiv 0,76%;
 subventiilor pentru investitii de 162.771 lei (anul 2009), de 132.253 lei in anul
2010, care detin o pondere foarte mica de 1,19%, respectiv de 0,91%, din
capitalul permanent;
 Valorii mari a capitalului imprumutat , de 12.438.205 lei in anul 2009 si de
9.296.207 lei in anul 2010.

Analiza sanatatii intreprinderii, se bazeaza pe determinarea indicatorului rata de

acoperire a dobanzilor. Acesta se calculeaza ca raport intre rezultatul net al exercitiului si
valoarea tuturor dobanzilor.
RNE
Ird= x 100
Dbt , unde
Ird- indicatorul rata de acoperire a dobanzilor;
RNE- rezultatul net al exercitiului;
Dbt – dobanzile totale.
Acest indicator trebuie sa aiba minim valoarea 2, iar daca mai mult de 50 % din
rezultatul net al exercitiului se foloseste pentru plata creditorilor atunci intreprinderea va
intampina probleme in ceea ce priveste solvabilitatea.
La nivelul S.C. COSELI S.A. valoarea indicatorului rata de acoperire a dobanzilor
conform exercitiului financiar din anul 2010, a fost de:
1 .309. 501
Ird= =1 ,54
anul 2009 845 . 883 (sub nivelul optim)

71
 1 . 047 .798
Ird= =2 , 08
anul 2010 501. 810

Privind la rezultatele obtinute anterior, se poate spune ca situatia favorabila privind rata
de acoperire a dobanzilor s-a inregistrat doar in anul 2010, obtinandu-se o valoare a indicatorului
de peste 2%, ceea ce reflecta faptul ca in acest an societatea a obtinut suficient profit pentru
sustinerea dobanzilor aferente imprumuturilor de 845.883 lei , atragand si atentia actionarilor
daca profitul nu este la un nivel suficient de ridicat pentru ca, in urma inregistrarii dobanzii , sa le
mai ramane si lor o parte care sa fie distribuita sub forma de dividende.
In timp ce in anul 2009 , societatea a avut o rata buna de acoperire a dobanzii , in anul
2010, s-a inregistrat o valoare sub nivelul optim (2), de 1,54 in urma acoperirii cheltuielii cu
dobanda, ramanand din valoarea profitului o parte mica de repartizat catre actionari sub forma
de dividende.
Indicatorii analizati care exprima structura financiara a societatii trebuie corelati cu
indicatorii care exprima tabloul de finantare, astfel incat rezultatele sa fie concludente.

3.3.1 Analiza structurii de finantare

Aceasta analiza se realizeaza prin intermediul tabloului de finantare care presupune
ordonarea posturilor de bilant astfel incat sa rezulte fondurile sau capitalurile care stau la baza
finantarii decalajelor ce se formeaza in intreprindere intre fluxurile reale (vanzarea marfurilor) si
cele monetare (incasarile efective).
Ordonarea posturilor de bilant se face luand in considerare tipul capitalului sau a nevoilor
(pe termen lung – permanente iar cele pe termen scurt – temporare sau curente).
Tabloul de finantare a activitatii unui agent economic este ilustrat de continutul
bilantului in care soldurile conturilor patrimoniale sunt restructurate prin prisma asigurarii
posibilitatii de a determina urmatorii indicatori financiari:

- fondul de rulment financiar sau fondul de rulment permanent (FR);

- fondul de rulment propriu (FRP);

- fondul de rulment imprumutat (FRI);

72
 - fondul de rulment total (FRT);

- necesarul sau nevoia de fond de rulment permanent (NFR);

- trezoreria neta (TN).

Elaborarea Tabloului Utilizarilor şi Resurselor impune o distinctie clara intre fluxurile

patrimoniale, financiare şi fluxurile monetare care se exprima prin incasari şi plati, având ca scop
evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor şi analiza economico- financiara a resurselor
caracteristice activitatii intreprinderii in cursul exercitiului. Utilizarile sunt considerate creşterile
posturilor de activ ce corespundunor achizitii (creari) de bunuri, precum şi reducerile posturilor
de pasiv prin diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).
Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund vânzarii unui
bun (diminuarii unor creante), precum şi creşterile de pasiv ce corespund unor aporturi de
capital.
Structurile tabloului de finantare atat de termen lung cat si cel pe termen scurt sunt
prezentate in tabelurile 3.3.1 , respectiv 3.3.2
Tabel 3.3.1
Tabloul de finantare al intreprinderii
Nevoi permanente (Utilizari) Resurse permanente
 imobilizari corporale  profitul
nerepartizat
 imobilizari necorporale  rezervele
Resurse proprii
 imobilizari financiare  amortizarile
interne:  imprumuturi
actionari
 credite pe
termen lung
 subventiile

Active imobilizate : pentru

Resurse proprii investitii
externe:  dividende de
incasat pentru
capitalurile
plasate
 capitalul social
Total Total

73
 Tabelul 3.3.4
Tabloul de finantare pe termen scurt
Nevoi temporare Resurse temporare
 stocuri  datorii pe termen scurt
 creante  provizioane
 plasamente pe termen  venituri in avans
Active circulante
scurt
 casa -
Cheltuieli in avans - -
Total nevoi Total resurse

Structura financiara a bilantului sau a tabloului de finantare, prezentata de un agent

economic la un moment dat, ofera informatiile necesare pentru a ne putea pronunta atât asupra
echilibrului financiar pe termen lung (pentru o perioada mai mare de un an), prin luarea in
consideratie a nevoilor si resurselor permanente (stabile), cât si asupra echilibrului financiar pe
termen scurt (pentru o perioada de pâna la un an) pe baza nevoilor si resurselor temporare
(ciclice).
Cele doua tipuri de echilibre financiare sunt intr-o relatie de conditionare reciproca.
Echilibrul financiar pe termen scurt este in acelasi timp o premisa a echilibrului financiar pe
termen lung si invers.
In situatia in care resursele permanente ale unui agent economic depasesc nevoile permanente,
acesta beneficiaza de un excedent financiar sub forma fondului de rulment financiar sau a
fondului de rulment permanent ( FR ),
Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment, explica direct
modificarile structurale ale patrimoniului intreprinderii prin variatia disponibilitatilor şi
trateaza trezoreria ca o variabila reziduala intre fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment, fiind mai putin utilizat de intreprinderi.
Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de investitii şi de
finantare a intreprinderii şi sa se verifice daca principiile echilibrului financiare au fost respectate
in perioada trecuta. In mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva, pentru a
nu compromite solvabilitatea viitoare a intreprinderii. Aceasta variatie este influentata de

74
modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea capitalului propriu este o componenta
distincta a situatiilor financiare anuale. Concret un fond de rulment mare asigura solvabilitatea
intreprinderii dar ii limiteaza eficienta si eficacitatea prin imobilizarea unor fonduri in contul
casa (in lichiditati).
Astfel formulele de calcul a fondului de rulment permanent si temporar sunt urmatoarele:
FRp =RP – NP, unde:
FRp- fondul de rulment;
RP- resurse permanente (capitalul permanent);
NP –nevoi permanente (activele imobilizate).
FRt = NT – RT, unde:
FRt – fondul de rulment temporar;
NT – nevoi temporare;
Rt – resurse temporare.

Tablourile de finantare pe termen lung cat si scurt la nivelul S.C. COSELI S.A. al
exercitiului financiar din anul 2010, sunt prezentate in tabelurile 3.3.3 si 3.3.4

Tabel 3.3.5
Tabloul de finantare pe termen lung
Nevoi permanente (Utilizari) Suma ( lei) Resurse permamente Suma (lei)

imobilizari profitul
1.049
corporale Resurse nerepartizat -
imobilizari 13.903.764 rezervele
proprii
necorporale 8.717.106
interne:
imobilizari 350.680 amortizarile
financiare 927.408

imprumuturi 235.943
Active
imobilizate : actionari
credite pe termen 3.295.730
6.239.150 lung
subventiile pentru 132.253

75
 Resurse investitii
proprii dividende de -
externe:
incasat pentru
capitalurile plasate
capitalul social 900.000

6.239.150 13.309.340
Total Total

Tabelul 3.3.6
Tabloul de finantare pe termen scurt
Nevoi temporare Suma Resurse temporare Suma
(lei) (lei)
 stocuri 3.021.99  datorii pe termen 5.983.15
5 scurt 2
 creante 1.127.53  provizioane 0
Active
8
circulante
 plasamente pe 0  venituri in avans 132.25
termen scurt 3
 casa 2.089.617 - -
Total active circulante 6.239.150 - -
Cheltuieli - 0 - -
in avans
Total nevoi temporare 6.239.150 Total resurse 6.115.405
temporare

Analizand tabloul de finantare, pe termen lung, se poate observa faptul ca valoarea

resurselor permanente a fost in anul 2010, de 13.309.340 lei, iar nevoile permanente au fost de
6.239.150 lei .
In aceasta situatie, in care resursele permanente ale societatii depasesc nevoile
permanente, aceasta beneficiaza de un excedent financiar sub forma fondului de rulment
financiar sau a fondului de rulment permanent ( FR ).

FRp = 13.309.340 - 6.239.150 = 7.070.190 lei

Existenta unui fond de rulment permanent pozitiv de 7.070.190 lei, atesta un echilibru
financiar functional deoarece resursele permanente finanteaza in totalitate nevoile permanente si

76
asigura totodata un surplus care poate fi utilizat pentru acoperirea unei parti din nevoile
temporare, diminuând riscurile ce pot apare pe termen scurt.
Pe termen scurt, valoarea nevoilor temporare a fost de 6.239.150 lei in anul 2010, iar a
resurselor temporare de 6.115.405 lei. In aceasta ipostaza, fondul de rulment financiar arata
surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile temporare,evidentiind excedentul de
lichiditate potentiala, ca o marja de securitate privind solvabilitatea intreprinderii.
Diferenta dintre nevoile temporare si resursele temporare a determinat un fond de rulment
de 123.745 lei. Din punct de vedere al nevoilor temporare, acestea nu au fost acoperite in
totalitate din resursele curente ale societatii, motiv pentru care intreprinderea a apelat la o parte
din valoarea fondului de rulment permanent, finantand stocurile si creantele acesteia.
Indicatorul care exprima in mod corect libertatea de decizie a managerului pentru
finantarea nevoilor permanente este fondul de rulment propriu ( FRP ), care se determina ca
diferenta intre capitalurile proprii si asimilate si nevoile permanente (activele imobilizate) si care
in conditii minime de echilibru financiar este nul, deci nu inregistreaza o marime negativa,

FRP = Capitaluri proprii si asimilate - Nevoi permanente , sau

FRP = (Resurse permanente - Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de
un an)- Nevoi permanente

Astfel la nivelul S.C. COSELI S.A, valoarea fondului de rulment propriu in anul 2010, a
fost de :
FRP = (13.309.340 - 3.313.055) - 6.239.150 = 3.757.135 lei
Valoare pozitiva a acestul indicator (3.757.135 lei) atesta mai bine gradul de echilibru
financiar al societatii, exprimand in mod corect libertatea de decizie a managerului pentru
finantarea nevoilor permanente.
In mod corespunzator se recurge si la calculul fondului de rulment imprumutat ( FRI)
care se obtine astfel:
FRI = FR – FRP

La nivelul societatii , valoarea FRI a fost in anul 2010, de :

FRI = 7.070.190 - 3.757.135 = 3.313.055 lei

77
 Fondul de rulment imprumutat in valoare de 3.313.055 lei evidentiaza participarea
imprumuturilor pe termen mediu si lung din anul 2010, la finantarea activelor circulante, si
reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoile pe termen scurt ale S.C.
COSELI S.A.
Forma financiara a fondului de rulment care exprima in ansamblu posibilitatile banesti
antrenate in activitatea economica curenta este dimensionata prin fondul de rulment total ( FRT )
care este echivalent cu nevoile temporare.
FRT = Total active - Nevoi permanente
FRT = Active circulante + Cheltuieli in avans
Valoarea fondului de rulment total in anul 2010, a societatii analizate, a fost de :
FRT = 6.239.150 + 0 = 6.239.150 lei

Asimetria dintre scadenta obligatiilor pe termen scurt si transformarea activului in

disponibilitati banesti a impus constituirea unei rezerve, a carei valoare trebuie sa acopere
diferentele la scadenta. Fondul de rulment total in valoare de 6.239.150 lei reprezinta exact
aceasta rezerva.
Analiza echilibrului financiar poate fi abordata si prin compararea fondului de rulment
permanent sau financiar ( FR ) cu necesarul de fond de rulment ( NFR ).
Indicatorul denumit necesarul de fond de rulment, reprezinta un element de activ si
anume activele circulante care trebuie finantare din fondul de rulment, ce se calculeaza pe baza
urmatoarei relatii:
NFR = AC – D, unde:
NFR reprezinta nevoia de fond de rulment;
AC – active circulante;
DC – datorii curente.
Utilizand informatiile din bilantul contabil din anul 2010, valoare necesarului de fond de
rulment obtinuta a fost de:
NFR = 6.239.150 - 5.983.152 = 255.998 lei
Valoarea pozitiva a nevoi fondului de rulment de 255.988 lei, reprezinta surplusul de
necesar temporar fata de resursele temporare care au fost mobilizate.

78
 Diferenta dintre fondul de rulment permanent sau financiar si necesarul aferent
reprezinta trezoreria neta ( TN ):
TN = FR - NFR
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate
si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe
termen scurt.
In cadrul S.C. COSELI S.A., in anul 2010, trezoreria neta calculata a fost de:
TR = 7.070.190 - 255.998 = 6.814.192 lei
La incheierea exercitiului financiar 2010 societatea analizata a dispus de o trezorerie neta
pozitiva de 6.814.192 lei, fondul de rulment permanent depasind marimea necesarului de fond de
rulment, asigurandu-i o oarecare autonomie financiara si respectiv un echilibru financiar pe
termen scurt.
Aceasta valoare pozitiva a trezoreriei nete, evidentiaza faptul ca exercitiile financiare s-
au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier in
valoare de 1.047.798 lei si a altor acumulari banesti.

3.3.2 Analiza valorii patrimoniale

Prin valoare patrimoniala se intelege totalitatea drepturilor de proprietate si creante
detinute intr-un an canlendaristic la care se adauga totalitatea obligatiilor si angajamentelor.
In aceasta analiza se utilizeaza bilantul patrimonial care se constituie din posturi de activ
si posturi de pasiv. Informatiile rezultate din evaluarea patrimoniala sunt utilizate de catre
actionari cu interesul de a creste valoarea patrimoniala a intreprinderii, de catre creditori,
reprezentand pentru acestia o garantie a creditelor acordate societatii.
In general se calculeaza un singur indicator numit patrimoniul net, care se calculeaza ca
diferenta dintre activul total si pasivul total.
PN = AT – DT, unde,
PN – pasivul net;
AT – activul total;
DT – datorii totale.

79
 La nivelul S.C. COSELI S.A , in cei trei ani de activitate luati in analiza , valoarea
patrimoniului net a fost de :
PN 2008 = 17.502.576 – 14.005.622 = 3.496.954 lei
PN 2009 = 17.882.637 – 12.600.976 = 5.281.661 lei
PN 2010 = 15.031.302 – 9.129.430 = 5.901.872 lei
Din rezultatele obtinute in cei trei ani de activitate, se remarca faptul ca tendinta a fost de
crestere a patrimoniului in fiecare an, astfel incat in anul 2010 S.C. COSELI S.A. a obtinut cel
mai mare patrimoniul net, in valoare de 5.901.872 lei, crestere determinata de ritmul activelor
totale care a devansat ritmul datoriilor totale.

CONCLUZII

In urma analizarii S.C. COSELI S.A., din punct de vedere a... luand in calcul ultimii trei
ani de activitate, 2008-2010, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
 Ponderea tipurilor de cheltuieli s-a mentinut relativ constanta pe parcusul celor 3 ani luati
in calcul, astfel:
- cheltuielile de exploatare detin cea mai mare pondere din total cheltuieli
(84,35% in anul 2008, 86,21% in anul 2009 iar in anul 2010, de 85,67%);
- cheltuielile financiare au reprezentat 15,65% din totalul de 19.324.945 lei (in
2008), 13,78% in anul 2009 din totalul de 19.119.500 lei, iar in 2010, din totalul de 13.387.586
lei, acestea au detinut ponderea de 14,43%.
In ceea ce priveste cheltuielil e extraordinare, acestea nu au fost inregistrate in bilantul
contabil din cei 3 ani luati in calcul.
 In anul 2009 tendinta cifrei de afaceri totale a fost de crestere, cu 7,58% fata de anul
2008, cand a fost de 17.0672.319 lei. Aceasta crestere se datoreaza in principal cresterii
volumului de produse de tipul esentelor si a aromelor vandute, bazate pe o mai buna calitate si pe
un caracter mai inovator al acestora din anul 2009, obtinute prin tehnologii de productii moderne
si de o calitate superioara celor utilizate pana in acest an. Variatia cifrei de afaceri totale din anul

80
2010 fata de anul 2008, aceasta a scazut cu 22,38%, motivul principal fiind cel deciziei firmei de
a reduce volumul productie cat si a cantitati de marfuri vandute, datorita crizei economice a
carei influente s-a resimtit si in cadrul firmei, fapt pentru care riscul de a ramane cu aceste
produse in stoc ar fi fost mare afectand in mod negativ rezultatele firmei.
 Pe parcursul celor trei ani de activitate, tendinta a fost de diminuare a productiei totale,
principalele motive fiind cele al crizei economice mondiale care a dus la scaderea veniturilor
consumatorilor (implicit la limitarea cumparaturilor) ducand la scaderea productiei vandute
(11.173.415 lei), (anul 2010), cat si a deciziei firmei de a limita productia in vederea diminuarii
riscului la nivelul intregii societati. In anul 2008, valoarea productiei vandute a fost de
12.137.939 lei, detinand o pondere de 82,40% din totalul productiei.In anul 2009, valoarea
productie vandute a crescut cu 9,44% fata de anul 2008 datorita extinderii activitatii pe noi piete,
extinderdin cadrul societatii S.C. COSELI S.A.
 rezultatul obtinut din activitatea de exploatare, rezultat neinfluentat de volumul altor
venituri din exploatare respectiv de volumul amortizarilor şi provizioanelor, din anul 2010 a fost
de 2.615.118 lei, cu 37,52% mai mic fata de anul 2008, iar in anul 2009, a scazut doar cu 2,86%
fata de anul de baza, acesta fiind de 4.065.953 lei. Aceste fluctuatii importante s-au datorat, in
primul rand, modificarilor ce au afectat segmentul de piata pe care actioneaza intreprinderea,
recesiunii pietei externe manifestata prin posibila pierdere a unor clienti sau de aparitia altor
societati ce prezinta o cerere diversificata si decalitate superioara etcea distributiei directe in
diferite zone.
 Cea mai mare rata de rentabilitate a capitalului propriu, s-a obtinut in anul
2008(14,54%), fapt ce indica cea mai buna eficienta a utilizarii capitalului propriu comparativ cu
anul 2009 cand s-a inregistrat o rata de 14,03% si in anul 2010, o rata de 9,46%. Rata
rentabilitatii capitalului propriu este adesea considerata ca fiind cel mai important dintre
indicatorii de rentabilitate, deoarece el masoara profitul ce rezulta din investitia facuta de
actionari.
 Rata marjei comerciale nete a crescut de la an la an, cu 6,83% in anul 2009 fata de
2008, respectiv cu 18,48% in anul 2010, aceasta exprimand capacitatea intreprinderii COSELI
S.A. de a realiza profit si de a rezista concurentei, prin produsele inovatoare si diversificate, care
au dus societatea in topul producatorilor de esente, arome si alti aditivi alimentari.
 Valoare favorabila a lichiditatii curente (de 1,04) arata faptul ca firma a avut in anul

81
2010, o capacitate satisfacatoare de acoperire a datoriilor pe termen scurt din activul net curent al
acesteia. Posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie ,
a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata, determinata de lichiditatea
imediata, a fost destul de scazuta, (de 0,34), valoarea recomandata fiind in jur de 1.
 In ceea ce priveste lichiditatea rapida, aceasta a fost de 0,53, in anul 2010, o valoarea de
asemenea satisfacatoare care reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si
trezorerie din cadrul societatii analizate, de a acoperi datoriile curente, de a nu se afla in situatia
neachitarii la termen a acestor datorii. Rata de solvabilitate de peste 45,35% , indica faptul ca
intreprinderea nu a intampinat probleme in achitarea datoriile la scadenta in anul 2010.
 Rata de solvabilitate de peste 45,35% , indica faptul ca intreprinderea nu a intampinat
probleme in achitarea datoriile la scadenta in anul 2010.
 Existenta unui fond de rulment permanent pozitiv de 7.070.190 lei, atesta un echilibru
financiar functional deoarece resursele permanente finanteaza in totalitate nevoile permanente si
asigura totodata un surplus care poate fi utilizat pentru acoperirea unei parti din nevoile
temporare, diminuând riscurile ce pot apare pe termen scurt.
 Pe termen scurt, valoarea nevoilor temporare a fost de 6.239.150 lei in anul 2010, iar a
resurselor temporare de 6.115.405 lei. In aceasta ipostaza, fondul de rulment financiar arata
surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile temporare,evidentiind excedentul de
lichiditate potentiala, ca o marja de securitate privind solvabilitatea intreprinderii.
La incheierea exercitiului financiar 2010 societatea analizata a dispus de o trezorerie neta
pozitiva de 6.814.192 lei, fondul de rulment permanent depasind marimea necesarului de fond de
rulment, asigurandu-i o oarecare autonomie financiara si respectiv un echilibru financiar pe
termen scurt.
Aceasta valoare pozitiva a trezoreriei nete, evidentiaza faptul ca exercitiile financiare s-
au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier in
valoare de 1.047.798 lei si a altor acumulari banesti.

82