Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Este adevärat cä:

a. limbajul juridic, spre deosebire de limbajul de zi cu zi, este lipsit de orice ambiguitate;

b. dreptul de a nu fi supus torturii este din aceea;i categorie cu dreptul

Presedintelui de a desemna primul-ministru;

c. din cauza lipsei de constientizare a fenomenului flexibilitätii limbajului, se nasc confuzii conceptuale.

2. Un manual de sociologie juridicä il ajutä pe student sä:

a. sä experimenteze si sä exerseze, in egalä mäsurä, in domeniul

sociologiei juridice;

b. sä experimenteze folosirea unor notiuni necunoscute;

c. sä exerseze notiuni pe care le-a experimentat pentru prima datä

anterior, tn studiile liceale.

3. Dreptul, ca disciplinä:

a. este asemänätor cu geologia, intrucät cerceteazä entitäti, concepte

care au o existentä independentä de opiniile oamenilor;

b. are o metodologie asemänätoare cu a unor discipline exacte, pre-

cum fizica sau biologia;

c. are ca obiect de studiu viata juridicä, o componentä a vietii sociale,

tn general.

4. Dreptul, ca fenomen social:

a. constä intr-o serie uriasä, indefinitä de norme, nesistematizate, färä

o legäturä clarä intre ele;

b. constä Tn norme permisive, prohibitive sau obligatorii;

c. este studiat exclusiv de ;tiinta juridicä.

5. Relatiile juridice, prin contrast cu relatiile sociale, se caracte•

rizeazä:

a. printr-un grad apreciabil de formalizare/canonicitate a formulärii

lor;
b. prin ata;area unor sanctiuni informale pentru incälcarea normelor;
c. prin faptul cä nu urmäresc sä Tntäreascä presiunea socialä pentru

respectarea normelor morale dintr-o comunitate.

6. $tiinta juridicä:

a. se compune din discipline precum dreptul constitutional sau dreptul

administrativ;

b. are un caracter empiric, asa cum Il are si istoria dreptului;

c. poate fi predatä si tnvätatä independent de discipline auxiliare,

precum sociologia juridicä.

7. Sociologia juridicä studiazä:

a. tehnicile din care constä dreptul, ca fenomen social;

b. func!iile pe care tehnicile din care constä dreptul ca fenomen social

le tndeplinesc;

c. tn egalä mäsurä, tehnicile si functiile dreptului.

8. Dispozi!iile din Codul fiscal care reglementeazä achitarea de cätre

agentii economici a taxei pe valoarea adäugatä instituie:

a. o regulä primarä;

b. o regulä secundarä;

c. o regulä facultativä.

9. tnfäptuirea justitiei este:

a. o tehnicä, tn vreme ce solutionarea conflictelor din societate este

functia tndeplinitä de aceastä tehnicä;

b. functia pe care o tndepline;te controlul de constitutionalitate;

c. o tehnicä care tndepline;te aceea;i functie pe care o tndepline;te

tehnica garantärii suprema!iei Constitutiei.

10. Curtea Constitutionalä:

a. are un rol 'i tn tndeplinirea functiei de solutionare a conflictelor;

b. are ca functie garantarea suprematiei Constitutiei;


c. pune Tn practicä si tehnica tnfäptuirii justitiei atunci cånd aceasta nu

poate fi realizatä separat de tehnica controlului de constitutionalitate.

I. Procesul de acceptare a normelor de bazä prin tehnici si strategii

de prevenire a comportamentului deviant se nume$e:

a. stigmatizare;

b. etichetare;

c. drept;

d. control social.

2. Care dintre teoriile despre deviantä presupune cä relatiile cu

membrii societä!ii determinä conformarea sistematicä la normele

sociale:

a. teoriile feministe;

b. teoriile controlului;

c. teoriile interactioniste;

d. teoriile functionaliste.

3. Care dintre urmätoarele afirma!ii despre deviantä sunt adevärate:

a. devianta reprezintä tntotdeauna un comportament infractional;

b. devianta este un comportament care presupune tncälcarea nor-

melor de conduitä si a asteptärilor unui grup sau ale societätii;

c. devianta reprezintä un comportament pervers;

d. devianta este un comportament inadecvat tntålnit tn toate culturile

ordinile sociale.

4. Care dintre urmätoarele nu constituie forme ale adaptärii tn teoria

Iui Merton privind anomia:

a. conformismul;

b. inovatia;

c. ritualismul;
d. ostilitatea.

5. Care dintre urmätoarele teorii preväd cä victimizarea creste atunci

cånd relatiile sociale si institutiile sociale cedeazä:

a. teoria etichetärii;

b. teoria conflictualä;

c. teoria dezorganizärii sociale;

d. teoria asocierii diferen!iale.

6. Dacä nu respectäm si nu ne supunem normelor sociale, suntem

pasibili de pedeapsä prin sanctiuni formale sau informale

7. Anumite norme sunt considerate atåt de importante pentru

societate incåt sunt formalizate tn legi prin care se controleazä com-

portamentul indivizilor.

8. Este important a releva cä socializarea este sursa primarä a conformitä!ii

si supunerii fatä de lege.

9. Anomia este o stare a lipsei normelor care se tntåmplä tn timpul

perioadelor de schimbäri sociale profunde, cum este cazul crizelor

economice.

10. Adeptii teoriei functionaliste considerä comportamentul deviant ca o

reflectare a normelor culturale, tn timp ce adeptii teoriei conflictuale

si teoriei etichetarii

subliniazä cä grupurile cele mai puternice tn societate pot elabora

legi si standarde si pot determina cine este si cine nu este urmärit penal.

I. Care este denumirea pentru un numär de persoane cu valori si

a$eptäri similare care interactioneazä unii cu al!ii tn mod frecvent?

a. categorie;

b. grup;

c. societate;
d. familie.

2, O societate utilizeazä control social

pentru a tncuraja acceptarea

normelor de bazä.

3. Stanley Milgram a definit obedienta

ca supunerea fatä de auto-

ritä!ile aflate tntr-o structurä ierarhicä.

4. Politi;tii, judecätorii, angaja!ii, militarii sunt instrumente de

realizare ale controlului social formal

5. Este important de subliniat cä socializarea

este sursa primarä a

conformismului si a supunerii, inclusiv a supunerii fatä de lege.

1. Abaterea administrativä reprezintä:

a) fapta de tncälcare cu vinovätie a normelor dreptului administrativ;

b) fapta preväzutä de lege, sävår;itä cu vinovätie, nejustificatä impu-

tabilä persoanei care a sävår;it-o;

c) un fapt social constånd tn reac!ia organizatä, institutionalizatä, pe

care o declan;eazä o faptä socotitä condamnabilä.

2. sanctiunea juridicä in dreptul constitutional prezintä urmätoarea

träsäturä caracteristicä:

a) pentru mai multe dispozi!ii poate fi preväzutä o singurä sanctiune;

b) normele de drept constitutional sunt lipsite de sanctiune juridicä;

c) este sinonimä constrångerii statale.

3. Räspunderea civilä delictualä:

a) are caracter personal;

b) poate interveni atåt pentru fapta proprie, cåt si pentru fapta altuia;

c) reprezintä, tn acela;i timp, atåt o sanctiune civilä, cåt si o pedeapsä.


4. Actele normative:

a) au tntotdeauna o duratä nelimitatä tn timp;

b) uneori pot avea caracter temporar;

c) de regulä, durata lor de valabilitate poate fi prelungitä.

5. Conditiile generale ale räspunderii, comune mai multor ramuri de

drept, sunt urmätoarele:

a) sä existe o conduitä ilicitä;

b) sä nu existe rezultatul socialmente periculos;

c) sä existe o cauzä care tnläturä räspunderea.

1. Partidele de tipul catch-all:

a) sunt create tn afara adunärii legiuitoare;

b) obtin informatii asupra propriilor membri prin intermediul sindica-

telor;

c) au lideri dominanti.

2. in democratiile liberale participarea politicä este:

a) voluntarä;

b) rigidä;

c) manipulatoare.

3. Gladiatorii reprezintä:

a) cetätenii care nici nu voteazä, nici nu urmäresc bätäliile politice;

b) minoritatea de activisti care se implicä tn bätäliile politice;

c) o parte a populatiei care observä bätäliile politice, dar care rar

participä la ele.

4. Grupurile anomice:

a) se pot forma spontan;

b) reprezintä interesele de afaceri ale diferitelor industrii;

c) promoveazä idei, valori, politici, atitudini.


5. Cauzele absenteismului electoral sunt date de:

a) slaba integrare socialä si civicä;

b) legisla!ia imprevizibilä;

c) numärul mare al partidelor politice.

1. Esantionul reprezintä:

a) populatia activä care urmeazä sä fie cercetatä tntr-o investiga!ie

sociologicä;

b) grupul de persoane care face obiectul investigatiei sociologice

determinat pe baza legilor statistice;

c) volumul total al cazurilor ce sunt investigate tntr-o cercetare socio-

logicä.

2. Observarea directä externä:

a) presupune interven!ia activä a cercetätorului tn desfä;urarea

evenimentelor;

b) presupune prezentarea cätre colectivul studiat de cätre observator

a scopului investigatiei;

c) presupune tntotdeauna integrarea totalä a observatorului tn

colectivitatea studiatä.

3. Redactarea tntrebärilor dintr-un chestionar:

a) trebuie sä priveascä exclusiv ob!inerea unor informatii privind

oportunitatea unor reforme legislative;

b) poate presupune utilizarea de perifraze explicative sau de exemple

descriptive;

c) nu trebuie sä cuprindä tntrebäri factuale.

1. Cultura judiciarä exprimä:

a) simboluri, valori, atitudini, perceptii, puncte de vedere, con-

ventii, practici cutumiare, experiente istorice construite transmise la


nivel social;

b) idei, idealuri, ideologii, modele de rationamente juridice, meto-

dologii juridice, stiluri de solutionare a cauzelor, atitudini, practici ale

sistemului judiciar;

c) o colectie de fragmente normative, factuale, sociale, culturale,

morale, simbolice, educationale, profesionale.

2. Printre valorile culturii juridice europene se numärä:

a) statul de drept;

b) mentalitate activä a judecätorilor statelor membre ale Uniunii

Europene;

c) protectia drepturilor social-economice ale cetätenilor Uniunii

Europene.

3. Directiva, ca act al Uniunii Europene

a) este tntotdeauna opozabilä tuturor statelor membre ale Uniunii

Europene;

b) prescrie o anumitä conduitä, färä caracter constrångätor;

c) are caracter obligatoriu cu privire la rezultatul ce urmeazä a fi

atins.

4. Obligatia realizärii unui control concret de conventionalitate in

materia drepturilor si libertätilor omului ti revine:

a) oricärei instante judecätore;ti;

b) instantei de justi!ie constitutionalä;

c) exclusiv tnaltei Curti de Casatie si Justitie.

5. Conceptul de drept viu presupune:

a) modificarea normelor juridice Odatä cu schimbärile intervenite

in realitatea socialä;

b) adaptarea rationamentului juridic al judecätorului national la


normele de drept european;

c) schimbarea mentalitätii judecätorului national in raport cu

evoluvia societåtii.

S-ar putea să vă placă și