Sunteți pe pagina 1din 6

METODE SI MIJLOACE DE INVATAMANT

Metodele de învăţământ reprezintă căile prin care profesorul pune elevii în legătură cu
un anumit sistem de cunoştinţe şi le stimulează activitatea pentru a şi le însuşi mai uşor.
Folosirea acestora urmăreşte, în ultima instanţă, realizarea obiectivelor informativ-formative
stabilite în vederea pregătirii temeinice a elevilor şi în vederea integrării lor socio-profesionale
eficiente .

Termenul de metodă provine din grecescul " methodos", care înseamnă cale spre,
drum, modalitate de acţiune. Metodele de învăţământ se bazează pe principiile didactice şi
acţionează în strânsă legătură cu tehnicile, mijloacele şi formele de activitate didactică. Noţiunea
de " metodă de învăţământ" trebuie înţeleasă într-un sens mai larg.

Metoda serveşte nu numai la transmiterea cunoştinţelor, ci şi la dezvoltarea


capacităţilor creatoare, a deprinderilor practice, a însuşirilor de caracter, calităţi foarte necesare
pentru integrarea rapidă şi socio-profesională a elevilor. Nu există metode bune sau rele, noi sau
învechite, în sine. Valoarea lor este dată de modul în care sunt folosite sau combinate, pentru a
servi cât mai bine obiectivele învăţămâtului. O metodă este considerată modernă în măsura în
care cultivă însuşirile fundamentale necesare elevilor în prezent, dar mai ales în viitor:
independenţă, spirit critic, gândire creatoare, aptitudini, atitudine exploratoare etc.

O metodă care duce la promovarea originalităţii şi creativităţii este o metodă modernă,


chiar dacă este folosită de mult timp. Metodele de învăţământ actuale prezintă o serie de
caracteristici: sunt elaborate şi acţionează în conformitate cu datele şi cerinţele conţinutului
învăţământului, ale principiilor, mijloacelor şi formelor de activitate didactică; rezolvă probleme
de tipul: cum să predăm şi cum să învăţăm? Ce şi cât predăm, ce şi cât învăţăm? sunt în acelaşi
timp, ştiinţă, tehnică şi chiar artă de predareînvăţare, ca şi strategii euristice de cunoaştere şi de
investigare, contribuind nu numai la aplicarea ştiinţei pedagogice, ci şi la dezvoltarea ei;
îndeplinesc obiective cognitiv-formative şi educative, creative şi acţionale, de organizare şi
evaluare didactică; se realizează în strânsă legătură cu operaţiile logice ale gândirii (compararea,
analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, inducţia, deducţia, analogia etc.) şi cu
experimentare în vederea verificării adevărului; ajută la pregătirea elevilor pentru autoeducaţie
şi educaţie permanentă; dovedesc atât un caracter dinamic, deschis înnoirilor, cât şi un unul
conservator, în sensul că îşi îndeplinesc funcţiile stabilite şi îşi menţin performanţele în condiţii
date pentru o anumită perioadă etc.

Metodele de învăţământ nu pot fi folosite la întâmplare, alegerea lor depinde de mai mulţi
factori, între care:
1- obiectivele specifice şi operaţionale ale unei teme;

2 - conţinutul temei;

3 - specificul obiectului de învăţământ;

4 - vârsta elevilor;

1. Pentru introducerea unor noţiuni noi, cu caracter general, se va face apel la o metodă
expozitivă sau la o conversaţie; pentru introducerea proprietăţilor chimice, fizice, mecanice,
electrice ale substanţelor, materialelor, se pot folosi metodele: învăţarea prin descoperire,
problematizarea, experimentul de laborator; pentru recapitularea unor cunoştinţe, putem recurge
la exerciţii şi probleme, la unele forme ale demonstraţiei, la completarea unor fişe de instruire;
pentru evaluarea cunoştinţelor teoretice şi practice se poate recurge la exerciţii şi probleme,
forme ale demonstraţiei, metoda testelor, refacerea unor experimente, a unor lucrări de atelier.

2. Conţinutul temei este în strânsă legătură cu precedentul, acest factor poate să impună
utilizarea de materiale intuitive, observarea şi descrierea acestora, învăţarea prin descoperire sau
pe bază problematizată, executarea unor experienţe, determinări practice, pentru stabilirea unor
concluzii etc.

3. Fiecare obiect de învăţământ prezintă metode specifice de formare a elevilor, de instruire a


acestora. Pentru disciplinele tehnice şi reale o metoda specifică este metoda experimentului de
laborator, a aplicaţiilor de atelier, laborator, lecţiile-vizită în societăţile comerciale etc.

4. Vârsta elevilor reprezintă un factor important. La clasele mici, unde elevii obosesc repede şi
nu pot urmări expuneri de lungă durată , sunt preferate metodele intuitive şi active, cum sunt:
demonstraţia cu diferitele ei forme, exerciţiile şi problemele, conversaţia, învăţarea prin
descoperire, experimentul de laborator etc. Prelegerea şcolară se va folosi la elevii mari, din
ultima clasa, mai rar în penultimul an de liceu. Chiar în cadrul aceleiaşi lecţii folosirea unei
singure metode nu este suficientă aproape niciodată. Metodele se combină ţinând seama de
factorii enunţaţi anterior sau de diverse împrejurări, aşa încât, de cele mai multe ori, în
organizarea lecţiilor se impune combinarea unei forme de expunere verbală a cunoştinţelor cu
conversaţia şi cu o formă a demonstraţiei.

Clasificarea  metodelor de invatamant


1. Din punct de vedere istoric:
a) metode clasice sau traditionale : expunerea, conversatia, exercitiul, demonstratia;
b) metode de data mai recenta sau moderne : problematizarea, expunerea insotita de mijloace
tehnice, modelarea, algoritmizarea, instruirea programata
2. In functie de modalitatea principala de prezentare a cunostintelor:
a) metode verbale : bazate pe cuvantul scris sau rostit;
b) metode intuitive : bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a obiectelor si fenomenelor
realitatii sau a substitutelor acestora;
respectiv:
a’) metode de comunicare  orala:
           - metode expozitive : povestirea  ,expunerea , prelegerea , explicatia,
descrierea;                               
            - metode interogative : conversatia euristica;
            - metode care presupun discutii si dezbateri : problematizarea, brainstorming-
ul;                                                                                   
b’) metode bazate pe contactul cu realitatea: demonstratia, modelarea, experimentul.
3. Dupa gradul de angajare a elevilor la lectie:
a) metode expozitive sau pasive :   pun accent pe memoria reproductiva si ascultarea pasiva;
b) metode activ-participative : favorizeaza activitatea de explorare personala si interactiunea cu
ceilalti colegi
4.  Dupa forma de organizare a muncii:
a) metode individuale - adresate fiecarui elev in parte ;
b) metode de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene);
c) metode frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei;
d) metode combinate - alternari/imbinari intre variantele de mai sus
5. Dupa functia didactica principala:
a) metode de predare si comunicare;
b) metode de fixare si consolidare;
c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare
6. In functie de axa invatare :
o   prin receptare (invatare mecanica)
o   prin invatare prin descoperire (invatare constienta)
a) metode bazate pe invatarea prin receptare – expunerea  , demonstratia cu caracter
expozitiv                                                                      
 b) metode care apartin descoperirii dirijate: conversatia euristica , observatia dirijata , instruirea
programata , studiul de caz etc…
c) metode de descoperire propriu-zisa :   observarea independenta, exercitiul euristic, rezolvarea
de probleme, brainstorming-ul etc…
Principalele metode de invatamant:
1. Expunerea didactica
2. Conversatia didactica
3. Metoda demonstratiei  
4. Metoda observarii
5. Lucrul cu manualul
6. Metoda exercitiului
7. Algoritmizarea
8. Modelarea didactica
9. Problematizarea
10. Instruirea programata
11. Studiul de caz
12. Metodele de simulare
13. Invatarea prin descoperire

 MIJLOACE DE INVĂȚĂMÂNT
Reprezinta ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente si sisteme tehnice
care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi, evaluarea unor
achizitii si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructiv-educativ.
Mijloacele tehnice de instruire
 Reprezinta ansamblul al mijloacelor de invatamant cu suport tehnic si care pretind respectarea
unor norme tehnice de utilizare speciale, respectiv echipamentele tehnice-aparatele dispozitivele,
masinile, utilajele, instalatiile utilizate in procesul didactic.
Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire
- mijloacele  tehnice vizuale : retroproiectorul, harti, fise de lucru;
- mijloacele  tehnice auditive : radioul, casetofonul, etc;
- mijloacele  tehnice audio-vizuale : video-player, tv, calculatorul.
Caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire
a. Flexibilitatea sau adaptabilitatea -  se refera la posibilitatile de adaptare a acestora  la 
necesitatile de moment            
b. Generalitatea- se refera la posibilitatea de a codifica in diferite forme, informatiile mesajelor
transmise spre receptorul uman
c. Paralelismul - se refera la posibilitatea utilizarii simultane a aceluiasi mijloc in mai multe
scopuri sau de catre mai multi utilizatori, in aceeasi unitate de timp.
d. Accesibilitatea - o proprietate a mijloacelor tehnice determinata de complexitatea lor si de
usurinta cu care ele pot fi utilizate (cu cat un mijloc tehnic este mai complex, cu atat accesul
utilizatorilor depinde in mai mare masura de programe speciale de instruire pentru cunoasterea si
manuirea aparatelor).
e. Siguranta si functionarea - este o caracteristica aflata in corelatie cu fiabilitatea si intretinerea
si se refera la respectarea anumitor reguli si operatii la punerea in functiune, la utilizarca si la
oprirea aparatelor.
Functiile pedagogice ale mijloacelor de invatamant
a.      Functia de instruire
b.      Functia de motivare a invatarii si de orientare_a intereselor
profesionale ale elevilor
c.       Functia demonstrative
d.      Functia formativa si estetica
e.      Functia de scolarizare substitutiva sau de realizare a invatamantului
la/de la distanta
f.        Functia de evaluare a randamentului elevilor
Mijloacele de invatamant pot fi grupate in doua mari categorii:
a) mijloace de invatamant care cuprind mesajul didactic:
- obiecte naturale, originale - animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorame, acvarii,
materiale
- suporturi figurative si grafice - harti, planse, albume, panouri;
- mijloace simbolic-rationale - tabele cu formule sau simboluri, planse cu litere, cuvinte, scheme
structurale sau functionale;
- mijloace tehnice audiovizuale - diapozitive, filme, suporturi audio si/sau video;
b) mijloace de invatamant care faciliteaza transmiterea mesajelor didactice :
- instrumente, aparate si instalatii de laborator;
- echipamente tehnice pentru ateliere;
- instrumente muzicale si aparate sportive;
- masini de instruit, calculatoare si echipamente computerizate;
- jocuri didactice obiectuale, electrotehnice sau electronice;
- simulatoare didactice, echipamente pentru laboratoare fonice.