În perioada absolutismului austriac de după Revoluția de la 1848, precupeața Mara Bârzovanu,

văduva unui cizmar sărac din satul Radna de pe valea Mureșului, muncește din greu pentru a
strânge bani care să-i permită să ducă o viață tihnită și să le asigure un viitor celor doi copii pe care-i
are: Persida și Trică. Pentru a-și suplimenta veniturile, ea arendează podul de plute peste Mureș
care făcea legătura între satul Radna și orașul Lipova, percepând o taxă pentru trecerea oamenilor
și carelor. Astfel, agonisind suma necesară de bani, Mara o dă pe Persida la studii la
mănăstirea călugărițelor minorite din Lipova, iar pe Trică îl trimite să învețe meserie la meșterul
cojocar sârb Steva Claici din Arad. Timpul trece, iar Mara, a cărei avere sporește de la o zi la alta,
începe să împrumute bani cu camătă, în asociere cu măcelarul german Anton Hubăr, economul
orășenesc de la Lipova.
Într-o zi de primăvară, înainte de Paști, Persida, devenită acum o domnișoară de o frumusețe rară,
atrage privirile lui Ignatius (Națl) Hubăr, fiul măcelarului, iar cei doi tineri se îndrăgostesc unul de
altul. Părinții lor nu sunt însă de acord cu căsătoria tinerilor din cauza prejudecăților cu privire la
naționalitate, religie și stare socială: Mara, care strânsese o zestre mare pentru Persida, vrea să o
mărite cu un teolog și nu cu un măcelar neamț, în timp ce bătrânul Hubăr nu vrea să-și vadă fiul
însurat cu fiica unei precupețe. [1][4][18] Cei doi tineri se zbuciumă profund din cauza reprimării
sentimentelor.[20][21][25] Pentru a-i separa, Hubăr își trimite fiul în cei doi ani de călătorie care, după
rânduiala breslelor, îi erau necesari unei calfe pentru a intra în rândul meșterilor, iar Mara își trimite
fata la Arad.[18] Întâlnirea întâmplătoare acolo a tinerilor îi ajută să-și înțeleagă sentimentele, iar apoi
Națl își continuă călătoria și Persida se întoarce la mănăstire. În perioada următoare cei doi se
întâlnesc ocazional pe ascuns, având o relație oscilantă
Trece încă un an, timp în care Trică, devenit calfă, este angajat de meșterul cojocar Bocioacă din
Lipova. Națl vine acasă după un an și jumătate de peregrinări, dar, în urma unui conflict cu tatăl său,
pleacă iarăși pentru a-și încheia stagiul de pregătire. [25] Relația între tată și fiu este tot mai
tensionată, iar Hubăr îi reproșează fiului că l-a făcut de rușine pentru că în cei doi ani de călătorie a
umblat mai mult hoinar decât a lucrat prin măcelării.[22] Cu complicitatea lui Trică, cei doi tineri
sunt cununați în secret, fără știrea părinților, de preotul ortodox Codreanu, apoi fug la Viena unde
Națl închiriază, împreună cu alți doi tineri, o măcelărie în apropierea barierei de la Lerchenfeld.[1][18][20]
[21]

Valea Mureșului în apropiere de Lipova. În vârful dealului se află Cetatea Șoimoș.

Depărtarea de părinți și traiul într-un oraș străin îi face să se simtă nefericiți, așa că se întorc la
Lipova unde Națl arendează birtul de la Sărărie, cu banii primiți de la mama lui. [1][20][21] Căsnicia
celebrată în taină nu este însă mult timp fericită, iar Națl, care nu mai poate îndura această situație,
începe să se considere o victimă și se comportă brutal cu soția sa.[1][18][25] Nevoită să se ocupe mai
mult singură de birt, bătută și ignorată de soț, Persida pierde prima sarcină.[1] După un timp în care
domnește din nou liniștea în familie, Națl își reia vechile obiceiuri și își bate iarăși soția. [18][20][21] Între
timp, Trică este sedus de soția lui Bocioacă, dar, nedorind să se știe dator meșterului care-i plătise
răscumpărarea de la oaste, se înrolează voluntar în armata austriacă. [1][23][27][28]
Peste un an, Persida naște un băiat, iar acest eveniment produce o schimbare bruscă de atitudini:
părinții își iartă copiii după ce află că aceștia sunt cununați. [1][23][25][29] Doar bătrânul Hubăr mai este
încă nemulțumit că nu i s-a cerut încuviințarea, dar botezarea copilului în religia catolică îl
îmblânzește.[1][20][21] Trică se întoarce acasă mult mai matur după ce fusese rănit la șold în Războiul
Austro-Italian (1859), iar în Postul Paștelui atât el, cât și Națl sunt promovați la rangul de meșter,
prin stăruința lui Bocioacă.[30] Liniștea casnică nu durează însă, deoarece Hubăr este ucis într-o criză
de nebunie de fiul său nelegitim, Bandi, tocmai când voia să-l recunoască și să-i facă un rost. [1][4][5]