Ambalarea produselor alimentare

Problema interacţiunii ambalajelor polimeri cu produsele alimentare este

relatată în literatură foarte puţin. Împreună cu aceasta, ca urmare a complicaţiei
componenţei ambelor sisteme, în urma contactului, au loc procese fizice şi
biochimice de interacţiune, mai ales la păstrarea îndelungată a produselor alimentare
în ambalaje. De aceea pentru însuşirea acestei probleme se folosesc principalele
metode fizico-chimice a polimerilor, în special găsirea parametrilor transportării
maselor şi termodinamici. Acţiunea mediilor alimentare, componenţei principali, ca
regulă fiind apa şi grăsimea, constau în pătrunderea lor în volumul materialului
polimer şi slăbirea legăturilor dintre macromoleculele matriţei polimere. Proces al
transportării masei componenţilor puţin moleculari ai alimentelor se realizează ca pe
mecanismul activat de difuzie. Transportarea masei puţin moleculare şi a legăturilor
oligometrice în polimeri, depinde de structura şi compoziţia polimerului şi de
mediu,de polaritate,de dosticitatea lanţurilor polimerice, existenţa în polimeri a
plaselor libere ş.a. Dacă are loc mişcarea fracţiilor puţin moleculare a polimerilor şi
ingredienţilor tehnologici ai materialului polimeric ( stabilatori, polirificatorii),
produsul îşi schimbă calităţile. Totodată se poate observa pierderea calităţilor de
exploatare a materialului.

Alegerea materialului de ambalare

Atîrnarea faţă de fiecare sistemă de produs alimentar şi ambalaj este

individuală.Alegerea materialului de ambalare se realizează după compoziţia
produsului ambalat, a condiţiilor şi termenului de păstrare,şi necesită o atîrnare
calificată şi iscusită. De exemplu,crupele şi mazărea,fasolele conţin în principiu
crohmal,grăsimi şi proteine.Conţinutul grăsimilor,ca regulă,dă produsului o
sensibilitate mărită la accident. Aşadar, produsele cu densitate ridicată de grăsimi
obţin cu timpul un gust acid. Conţinutul înalt de grăsimi(ex.: pînă la 10% în cipsuri)şi
vitamine necisită păstrare eficientă şi importantă acţiunii umidităţii aerului,şi chiar
deseori şi a luminii. Procesele cu mirosuri specifice(ceai,cafea) trebuiesc ambalate în
pachete care nu permit pătrunderea aromelor străine. Ştiind compoziţia biochimică a
produsului se poate de formulat cerinţele de bază,fără de materiale de ambalare şi de
ales metoda de ambalare. Este necesar de luat în consideraţie,şi faptul,că în procesul
de păstrare - au loc procese biochimice complicate,în produs,şi chiar totodată
interacţiunea dintre produs şi ambalaj dintr-o parte,ambalaj şi mediu-din alta. De
aceea,la alegerea ambalajului pentru un produs sau altul este necesar de luat în
consideraţie proprietăţile materialului de ambalare care depind de vulnerabilitatea lor
în dependenţă de medii diferite:lumină,mirosuri.Caracteristica vulnerabilităţii
materialului de ambalare în concordanţă cu o sensibilitate a produselor alimentare în
complexul factorilor mediului exterior,ne permit să dăterminăm în urma calculelor
termenul de păstrare a produsului în ambalaj.Cu toate acestea,sistema interacţiunii
mediului exterior cu produsul alimentar se poate de analizat ea conţinînd componenţii
mediului exterior;mediului interior;produs alimentar.(fig 18)

1
 Mediul exterior

Regiunea interacţiunii
Mediul interior
produsului alimentar
cu ambalaj

Ambalajul

Figura 18

După cum se vede în figura 18,produsul alimentar permament se găseşte în contact

cu mediul în înteriorul ambalajului,conţinutul căruia,depinde de condiţiile de
păstrare, şi de mediul exterior cu care interacţiunea lui se determină după calităţile
materialului de ambalare.Condiţiile optime pentru păstrarea produsului,se pot
dobîndi pe calea realizării unui mediu gros regulat sau modificat în interiorul
ambalajului,sau la crearea vacuumului.
Alegerea ambalajului se determină după cîteva criterii:
-conţinutul biochimic al produsului ambalat;
-condiţiile de păstrare;
-proprietăţile materialului de ambalare;
-schimbările cinetice a calităţii produsului şi a ambalajului.
Una din cerinţele de bază faţă de materialele de ambalare care se găsesc nemijlocit
în contact cu produsul alimentar este puritatea fiziologică.Prin puritate fiziologică se
subînţelege neputinţa trecerii în produsul alimentar din materialul ambalajului a
elementelor străine,care pot traduce schimbări de culoare sau gust a produsului şi care
acţionează negativ asupra activităţii organismului. Aceste elemente străine
dăunătoare pot fi emulgatorii,coloranţii şi alţi componenţi ajutători.
În fiecare caz aparte,folosirea materialului polimeric pentru ambalarea produsului
alimentar se obţine prin aprobarea organului special al ministerului sănătăţii în
corespundere cu aprobarea în fiecare stat al legilor sanitar-igienice.Cercetările
sanitare igienice include un complex întreg şi constă din trei etape:
-nota organoleptică;
-cercetările chimico-sanitare;
-testarea toxică pe animale.
Primirea rezultatelor negative în urma aplicării măcar a unei din aceste cerinţe
permite de a înterzice folosirea contactului dintre acest material şi produsul alimentar.
Cercetările organoleptice se bazează pe o sensibilitate ridicată a aparatului gustativ şi
senzitiv al omului şi permit în unele cazuri nu numai de descoperit mirosurile şi
gusturile străine,iar în unele cazuri chiar şi de le identificat.Nota organoleptică
întotdeauna purcede la cea chimico-sanitară.
Cercetările chimico sanitare se realizează ca regulă,analitică şi deduc nota cantităţii
integrale sau specifică a migraţiilor elementelor străine din ambalaj în produsul
alimentar.
Prin aceste metode se pot ideintifica monometri şi elementele ajutătoare folosite în
procesul de sinteză al polimerilor.
2
 Cercetările toxicologice se efectuează cu scopul determinării criteriului de
toxicitate.

Produsele făinoase

La momentul actual toate produsele alimentare care apar pe piaţă sunt

ambulate.Printre ele o cantitate mare îl deţin produsele făinoase (diferite crupe, făină,
ceai, cafea), deoarece ele fac parte din raţionul nostru alimentar.
Deobicei aceste produse au un termen îndelungat de păstrare şi deseori sînt
ambulate în pachete din materiale celofanice.
O importanţă deosebită la păstrare produselor făinoase o are umeditatea mediului
înconjurător şi conţinutul umedităţii însăşi a produsului.
Un rol important are şi vulnerabilitatea pătrunderii umedităţii a materialului
ambalajului.
Materialele celulozice pentru ambalarea cu vacuum a produselor făinoase nu
trebuie să permită pătrunderea gazelor,cea ce permite o păstrare îndelungată.Printre
materialele polimerice laminate,în mod special,în relaţiile cu aerul se folosesc
combinaţiile:poliamide/polietilenă;polivinilhlorid/polietilenă;meteriale pe baza de
polipropilenă ş.a.

Pîinea şi produsele de patiserie

La păstrarea pîinii şi a produselor de patiserie proprietăţile lor fizico-chimice se

modifică destul de repede,ceea ce duce la modificare aspectului exterior,al calităţii şi
chiar pierderea totală a calităţii.Sub influienţa factorilor mediului înconjurător
(temperatura,umeditatea) - pîinea se strică,alte produse se usucă sau dimpotrivă se
umezesc.Sunt urmăriţi şi alţi factori care duc la pierderea calităţii gustative şi
alimentare a produselor de patiserie.
În procesul de păstrare a pîinii şi a produselor făinoase de patiserie,la o mai mare
influienţă sunt supuse cele cu un conţinut ridicat de umeditate şi grăsimi.În
dependenţă de umeditate,condiţiile de păstrare a produsului,pot atît să absoarbă
umeditatea din mediul înconjurător,cît şi să o elimine.În rezultat,produsul se usucă
sau se umezeşte.Dacă produsul se află în ambalaj din material imponderabil
umedităţii,atunci umeditatea relativă în interiorul lui,corespunzătoare caractersticii
umedităţii producţiei ambulate,deseori depăşeşte 70%.Aceasta crează condiţii
favorabile pentru creşterea microflorii patogene.
Conţinutul produselor de patiserie se schimbă datorită trecerii umedităţii din mijloc
–la suprafaţa produsului.Umeditatea eliminată se absoarbe de partea mai uscată care
în rezultat se înmoaeie.Umeditatea mediului înconjurător trebuie să fie mai mică decît
umeditatea din înteriorul ambalajului,pentru a asigura transportarea masei umede.
Dimpotrivă pentru pîinea tăiată,pesmeţi,covrigi şi alte produse este necesar de a
alege material pentru ambalare,ce nu permite pătrunderea umedităţii.
Grăsimile,conţinute în numeroase produse de patiserie, se supun uşor
acidităţii.Pentru prentîmpinarea acidării produselor cu un conţinut ridicat de grăsimi
se recomandă ambalarea în materiale celulozice cu proprietăţi speciale.

3
 Majoritatea materialelor pentru ambalare înfluinţează direct la procesele
microbiologice.Ambalarea asigură apărarea produselor de patiserie împotriva
înfectării repetate cu microorganisme.
Dezvoltarea microflorii patogene se poate preîntîmpina sau încetini,atît prin
metodele tradiţionale(sterilizarea ferbinte,vacuumul),cît şi pe calea folosirii
materialelor “active”pentru ambalare.Este cunoscut faptul că conservanţii distrug
microorganismele nedorite şi apără produsul în timpul păstrării lui.Dar, pătrunzînd în
organismul omului împreună cu produsul,aceste preparate înteracţionează cu
microflora naturală a omului.După opinia specialiştilor,unele adaosuri alimentare
tăinuesc un pericol sănătăţii.
Un interes deosebit îl trezeşte introducerea adaosului nu în aliment,dar în matriţă
polimerică a coajei “active”,cea ce permite de a penetra acţiunea adaosului şi
minimizarea(sau regularea optimală) migrafiei în produsul alimentar.
În general ambalajul “activ”se obţine prin întroducerea în baza polimerică de
adaosuri speciale.Astfel de adaosuri contribuie la îmbunătăţirea aspectului de vînzare
şi la păstrarea organoleptică a proprietăţilor produsului alimentar.În cazul produselor
de patiserie în matriţa materialului polimeric se introduce nişte agenţi speciali.

Polipropilena

Se întrebuinţează în special la întreprinderile mari.Pentru ambalarea pîinii se

foloseşte atît polipropilena simplă cît şi cea ПП.Amintim,că cea din urmă are
structură specifică:moleculele polimerului sunt aranjate consecutiv unul după altul pe
suprafaţa orizontală.Aceasta oferă peliculei o plasticitate mică pe verticală şi ceva
mare-pe transversal.Aceste pelicule sunt ideale pentru folosirea lor la toate tipurile de
maşini pentru ambalare.Pentru liniile automate ele servesc ca unica posibilitate din
punct de vedere a siguranţei,tehnologităţii şi absenţa rebutului.
La ambalarea pîinei calde cu peliculă (PP,PA,AVC) contra umedităţii,în timpul
răcirii se evaporă aburi înăuntrul ambalajului.Din această cauză,pentru ambalarea
pîinei calde,se recomandă pe peliculă specială perforată PP.În europa această peliculă
se foloseşte pe larg din anii 1960,în Rusia a apărut în anul 1966.Pe peliculă perforată
PP sunt găuri mici de formă rotundă cu diametrul de 0,5mm.Aria ambalajului este de
circa 0,15 m2.Numărul de găuri-52 pe 1 cm2,posibilitatea de pătrundere a vaporilor de
apă este de 25 g/m în timp de 24 ore.Se mai fabrică pelicule cu numărul de găuri 8,5
pe 1 cm2.
Principalul avantaj al materialului ambalajului perforat este posibilitatea variaţiei
impermiabilităţii peliculei la vapori de apă,adică reglarea uscării şi păstrarea optimale
a termenului de valabilitate,fără pierderea calităţii produsului.După cum au arătat
încercările tehnologice efectuate în rîndul întreprinderilor din Moscova,termenul de
valabilitate şi realizare a producţiei gata în aceasta peliculă,este de 3-5 zile.Cu toate
acestea,la suprafaţa produsului nu se formează mucegai,ce poate fi la folosirea altor
pelicule.Perforarea deasemenea,exclude pătrunderea murdăriri înăuntrul ambalajului,
şi asigurară igiena la făsuirea manuală de către om.
Folosirea peliculei perforate micşorează intervalul de timp de la descărcarea
produsului din cuptor pînă la începerea ambalării,ce duce la mărirea productivităţii
liniei tehnilogice.La ambalarea cu peliculei neperforate acest interval este de durată

4
mai mare de timp(de cîteva zece de minute pînă la cîteva ore în dependenţă de
temperatura mediului ambiant),deoarece pîinea trebuie să se răcească.
Polivenilhlorid-se foloseşte la întreprinderile mici şi mijlocii pentru ambalarea a
majorităţii asortimentului de producţie la maşinile semiautomate sau cu ajutorul
utilajului manual de ambalare(de tipul „masă fierbinte”ş.a.).Pentru copturi, chifle şi
alte şi alte produse de panificaţie des se foloseşte pelicula din PVH cu indici ridicaţi
de permiabilitate (micşorarea pătrunderii oxigenului şi umezelei).
Produsele ambalate în PVH-peliculă,se deosebeşte prin aceea că redă produsului o
înfăţişare mai frumoasă şi bine protejează.Dar ca rezultatul al întinderii şi grosimii
mici a peliculei din PVH,de regulă, nu se poate de aplicat la maşini automate cu
viteză mare,care sînt instalate la înreprinderi mari.În afară de fabricarea acestei
pelicule,neluînd în consideraţie controlul asupra degajării monometrului toxic
(vinilhlorid) este posibilă migrarea lui,mai ales cînd pelicula se păstrează timp mai
îndelungat decît termenul de valabilitate a acestuia.În sfîrşit chiar dacă pelicula PVH
se scoate „respiratoare”,pîinea caldă în ea trebuie de împachetat din cauza
permiabilităţii scăzute faţă de vaporii de apă şi pericolul de mucegai.
Polietilena - se foloseşte în unele întreprinderi mari şi mijlocii pentru ambalarea
franzelelor şi pîinii cu o anumită formă.Unele întreprinderi folosesc la ambalarea
pîinei calde pachete de politilenă cu găuri care au diametru mare.Mecanizmul de
protejare este asemănător cu al peliculei PP microperforate.Dar şi ambalajul de acest
tip are şi neajunsuri.În primul rînd pîinea în acest ambalaj,se răceşte neuniform şi din
această cauză consistenţa coarjei este neomogenă.În al doilea rînd,prin găurile
ambalajului fărmăturile din coarjă cad.În sfîrşit,ea nu este destul de igienică din cauza
găurilor mari.
Ambalaje din materiale combinate. Găsesc o largă întrebuinţare în ambalarea
produselor de panificaţie.Celofanul este permiabil la umezeală(în comparaţie cu
poliolefinami şi PVH).Acest material în prezent se mai foloseşte(individual sau
combinat cu hîrtie)pentru ambalarea pîinei şi a foietajelor.Dar,odată cu dezvoltarea
ramurei de ambalare şi a apariţiei de noi materiale,pelicula de celofan a trecut pe plan
secundar de utilizare.Materialele din peliculă stratificată combinată(ca de exemplu
polietilen/polivenilhlorid/poliefir ş.a.),avîd permiabilitatea mare,este un plus în cazul
cînd ambalajul este umplut cu gaz pentru pateuri şi pîine tăiată felii.Dezvoltarea
microorganismelor se stopează în cazul cînd în ambalaj există oxigen nu mai mult de
1% şi folosirea bioxidului de carbon pentru umplerea ambalajului.După cum au arătat
cercetările permialitatea ambalajelor umplute cu CO2 trebuie să fie de 60-70cm3/m2
în timp de 24 ore şi presiunea de 1 atom.Evident că folosirea ambalajului de acest tip
este convenabilă din punct de vedere economic pentru produsele scumpe,din cauza că
la procurarea materialelor combinate,a gazului inert şi a tehnicii speciale sunt
cheltuieli mari.Pentru ambalarea produselor de panificaţie sensibile la acţiunea
oxigenului şi luminii,un material eficient este pelicula metalizată.Ea reprezintă
polietilen terftalat(sau polipropilen),care prin metoda suflării (termovacuum sau
magnetron) se duce sub strat subţire de metal,de aliaje,oxizi,hitrazi ş.a. Acest strat
este protejat de un strat protector din lac ca să nu se înlăture.

5
Tubul de alimentare izolat,răcitorul sistemei cu supape a nodului de dozare aseptică a
produsului în pachet,sistema de răcire cu aer:rezervorul pentru păstrarea
produsului,compresorul,cablurile electrice şi tabloul de comandă.Sterilizarea cu o
sistemă cu apă fierbinte sau cu aer fierbinte.La sfîrşitul sterilizării sistema de supape
se închide.
Pachetele laminate cu diverse combinări de straturi după sterilizare cu H2O2 se
amestecă în containerul metalic,unde se păstrează în condiţii sterile.Pachetele înainte
de umplere se deschid cu ajutorul jetului steril de aer,iar după umplere se ambalează
în condiţii aseptice.Se recomandă laminate pentru pachete:PAT(15MKM)/folii de
aluminiu(9MKM)/PP(15MKM)/PAVD(120MKM)sau PVD/metalizat PĂT/PP şi alte
combinări.În ultimul timp sa lărgit interesul pentru turnarea laptelui în sticle.

Produse acidolactice

Laptele acidofil,laptele bătut,iaurtul,chefirul,brînza,smîntîna şi alte produse din

această grupă în majoritatea cazurilor se ambalează în ambalaj rigid din materiale
combinate(tetra-pack,tetra-bric,piur-pack),deasemenea în ambalaj rigid cu volum
mediu din PVX,rezistent la şoc PS,PĂVP şi PP.Tradiţional pentru aceste scopuri
rămîn pachetele din carton laminat cu termoplast cu un strat de metal sau fără.Pentru
ambalarea produselor acidolactice pe larg se întrebuinţează mai mult straturi şi
materiale combinate,de exemplu:cu trei straturi,primite prin extrudare PĂVD
adăugarea pigmentului alb(dioxid de titan)iar straturile exterioare din cenuşă neagră
şi stratul mediu.Acest material complet este invizibil,şi păstrează produsul de
pătrunderea luminii,asigură păstrarea produsului în timp îndelungat.În multe ţări
pentru ambalarea produselor acidolactice,deasemenea,a sucurilor din fructe şi legume
a vinurilor de masă şi a altora,o mare întrebuinţare o au pachetele de tip (piur-
pack)din materiale combinate pe baza de carton produse de firma
Elopack(Niderlanda)-cea mai mare din sudul europei,producătorul acestor ambalaje
pentru produsele lichide a produselor alimentare.Meritul acestor ambalaje este
securitatea ecologică.De o mare popularitate din întreaga lume se folosesc
producătorii de vase în formă de pahar şi cutiuţe cu volum mediu din PVX UPS şi
PP,care se produc prin metoda termoformării din folii.În calitate de folii ale
materialului la primirea ambalajelor cu o mare capacitate vizibilă pentru ambalarea
produselor lichide,a produselor acidolactice se foloseşte compoziţia pe baza de PĂT
(a mărcii Hi-Clear).Folii din material amorf pe baza de PĂT de 3% sunt mai vizibile
ca foliile de PVX.Ele deţin o mare rezistenţă mecanică,rigiditate,păstrîndu-şi
forma,îşi iau uşor forma,se pot supune sterilizării cu oxid de azot,etilenoxid şi alte
Hi-Clear păstrează proprietăţile mecanice la temperaturi mici de pînă la-400C,iar
ambalajul din el se poate umple cu produs fierbinte.PP ca material impermiabil are un
rînd de avantaje în comparaţie cu PVX şi PS, -amorfice după structura lor şi mai
puţin rezistente decît materiale plastice,îşi găsesc o întrebuinţare cît mai largă pentru
ambalarea produselor cu grăsimi şi ambalarea produselor lactate.În timpul de faţă,
multe ţări din lume trec la ambalaje de iaurturi în ambalaje de plastic şi butelii din
PP,PĂVP şi PĂT.În Marea Britanie de exemplu, o mare întrebuinţare o au iaurturile
cu butelii mici din PĂVT cu gura largă,care aminteşte de paharele cu vedere
originală.

6
 Cu aceeaşi perspectivă pentru ambalajele din clasa produselor acidolactice rămîne
ambalajul din sticlă, precum că ea satisface celelalte ambalaje şi cerinţele propuse
îndeosebi celor sanitaro-igienice şi deţin o bază neorganică.

Produsele de brînzeturi şi unt

Materiale pentru ambalarea brînzei şi a untului şi deasemenea a margarinei,trebuie

să se caracterizeze cu o impermiabilitate mare şi rezistenţă mare la stări lichide.La
cerinţele expuse în mare măsură răspund pergamenţii,întrebuinţaţi pe larg pentru
aceste scopuri,deasemenea pentru ambalarea îngheţatei,a caşcavalului şi destul de des
în sfera prăjiturilor şi a dulciurilor.În federaţia rusă pergamenţii de calitate înaltă sunt
fabricaţi de o singură întreprindere-fabrica de hîrtie din Troiţc în conformitate cu
standardul GOST 1341-84 a trei mărci A,B, şi C.Pentru ambalarea untului se
foloseşte marca A a margarinei şi la alte produse uleiose,se foloseşte deasemenea
marca A.Adeseori pergamentul se produce de culoare albă,dar poate avea o diversă
gamă de culori.Din celuloză se fabrică aşa numitul craft-pergament.În mare măsură
cu neajunsul tehnologiilor de extragere a pergamentului este pergamentarea bazei din
hîrtie cu acid sulfuric această etapă este ecologic necorespunzătoare şi măreşte
tensiunea asupra mediului ambiant.Pentru înlăturarea acestor neajunsuri,este inventat
un proces de depergamentare - procesul de obţinere a hîrtiei din contul formării
structurii specifice care asigură cerinţele pergamentului şi complexului de calităţi.Se
fabrică şi se produc de diverse calităţi marca hîrtiei şi a termoplastului hîrtiei şi
foliilor metalice cu construcţie din două sau trei rînduri, în ambalaje mediul rigid şi
laminat pe baza de carton şi a materialelor polimere,care deţin calităţi impermiabile
(PVH, PVHD, PS,OPP, BOPP,PT ş.a.).

Îngheţată

Pentru îngheţată tradiţional este ambalajul pe bază de hîrtie (pergament,

pergamin, subpergament), materiale parafinate şi laminate în structură cu materialele
termoplaste şi a foliilor de aluminiu ş.a. Îngheţata poate fi ambalată în polietilena cu
grosimea de 30mm din orientarea polipropilenei cu un strat de metal OPP
caracteristic cu proprietăţi rezistente la temperaturi mici (pînă la 600C)spre deosebire
de pelicula neorientată lipită prin încălzire sau răcire.Materialele de ambalare din PP,
vopsirea se realizează prin aplicarea unor aditivi de tipul dioxidului de titan.Aceasta
este cel mai optimal proces în timpul de faţă a materialul de ambalare a
îngheţatei,pentru că deţine rezistenţă mare la frig şi la uleiuri utilizabil şi la aplicarea
ştampilei ş.a.m.d. PP lucitoare de nuanţă galbenă conţine un material spumant cu o
nuanţă galbenă.PP transparentă utilizarea acestui material transparent este în cîştig la
ambalarea fructelor îngheţate şi a îngheţatei cu culoare de glazură.PP metalizată este
atractivă şi rezistentă,e un ambalaj strălucitor şi stratul de metal va da produsului un
aspect de elită.Pentru folosirea în condiţii casnice,îngheţata se vinde în vase plastice
sau în conteinere cu volumul de 2-4 litri,deasemenea în cutii de carton.În ultimul timp
aceste produse se ambalează în carton alimentar cu acoperire de polietilenă pe care se
suprapun desene în patru culori.Ambalajul pote fi folosit pentru desertul de
îngheţată,dar pentru protecţia deformării decorative se cere un al ambalaj interior.În
SUA pentru ambalarea îngheţatei se foloseşte polietilen glicolul(numele mărcii
7
Kodar).În comparaţie cu materialele folosite mai înainte,ambalajul din
carton,poliestirenul şi PVX deţine o masă mai mică,dar e cu o rezistenţă mai
mare.Ambalajul se fabrică prin termoformare din folii de Polietilinglicol,constă dintr-
un cop semicilindric şi capac cu semne bine evedenţiate de deschiderea preventive.Pe
părţile suprafeţei date este o umflătură evidenţiată care măresc rezistenţa ambalajului
la păstrarea ambalajului la temperaturi mici.
După formarea ambalajului,se grămădesc ambalajele unul în altul,fapt ce permite
de a economisi locul în unităţile de transport şi în camerele de depozitare la
transportare şi operaţiile intermidiare de păstrare ambalajelor gata umplute.Torturile
din îngheţată de obicei se ambalează în cutii din PĂT care răspund la cerinţele date
asigurînd păstrarea termenului de valabilitate a calităţilor şi gustului acestor dulciuri.

Caşcavalurile şi caşcavalurile topite.

Caşcavalurile ocupă un loc important în clasa produselor acidolactice,precum că ele

sunt cele mai complicate din punct de vedere al păstrării.La ambalajul pentru
caşcaval pentru aeresirea produsului i se atribue cerinţele adăugătoare.mici calităţi ale
permiabilităţii lichidelor şi aburilor care micşorează pierderile de
caşcaval.Permiabilitatea la gaze care corespunde cu O2 şi CO2.Micşorarea
permiabilităţii la O2 este un obstacol în dezvoltare.Iar permiabilitatea la CO2 trebuie
să fie mai mare pentru excluderea acumulării în înteriorul ambalajului.Pentru
respectarea acestor condiţii caşcavalul se împachetează(ambalează)în MGS sau RGS,
la fel şi marea cantitate de ulei.
Caşcavalurile se atribuie la produsele cu grăsimi.La alegerea incorectă a
materialelor, ambalajul poate fi atribuit la procesele de curgere a grăsimii pe toată
suprafaţa sa.Impermiabilitatea pentru microfloră oferă produselor o durată de viaţă.E
cunoscută posibilitatea de ambalare a materialului la amplasarea termică pentru
obţinerea izolaţiei căldurii,a foliilor de polimer,la fabricarea caşcavalului fără
folosirea cartonului.Pentru ambalarea caşcavalurilor se folosesc compoziţii parafinate
şi pelicule din material polimeric deţinînd o mare capacitate de amplasare a
materialelor combinate cu diverse structuri şi compoziţii ale
straturilor,topiturilor,aditivilor şi a altor dispersii din molecule mari de legături cu
diverse proprietăţi chimice.
Acoperire parafinată-aceste ambalaje înlocuiesc parafinele rigide(tari),ţiţeiuri rămîn
destul de utilizate,îndeosebi pentru caşcavalurile scumpe.Asemenea acoperirii
formează o protecţie mare a produsului.Pe baza parafinei cu adaosuri de diverse
tereziduri deasemenea a cîtorva polimeri,pigmenţi,unsori,adaosuri antiseptice şi a
stabilizatorilor formaţi şi utilizaţi pentru apărarea cu parafină(sau compoziţii de
parafină)compoziţii pentru caşcavaluri şi alte produse alimentare.Întroducerea
polimerilor micşorează permiabilitatea şi măreşte elasticitatea compoziţiei.
Compoziţiile parafinate în calitate de acoperiri de apărare pentru caşcavaluri se
utilizează în ţările dezvoltate în industria caşcavalurilor: (SUA, Japonia,Noua
Zelandă,Franţa,Germania ş.a.).În ţara noastră sunt executate straturi de parafină care
apără produsul cu diverse calităţi,care înclude parafina curăţită,monoglicerid,acid
ascorbic care conţin parafina alimentară,cerezim,butil cauciuc şi alţi aditivi.
Materiale din polietilenă şi alţi polimeri-găsesc o răspîndire largă pentru ambalarea
blocurilor sau capurilor de caşcaval tare cu masa de la 6,5-11kg în legătură cu
8
trecerea de la metoda tradiţională de la producere şi păstrare în peliculă de
polietilenă.O mai mare răspîndire pentru aceste scopuri a luat-o pelicula din
PVX,PVDX,PA ambalaj de tipul Criovak sau Supravak.Pentru utilizarea păstrării în
ambalaj de polietilenă cu scopul excluderii uscării produsului şi a carbonizării
capului, caşcavalul este ambalat în peliculă sub vid la maşini speciale.Peliculele
pentru păstrarea caşcavalului trebuie să reţină o oarecare permiabilitate cu CO2 şi a
aburului de H2O, să fie rezistentă la săruri acidului lactic,amoniacului şi grăsimilor,să
deţină calităţi pentru amplasarea care deţine pelicule din PVXD şi PA.În ultimul
timp,în străinătate cu succes se utilizează materiale cu calităţi vizibile şi calităţi
specifice de amplasare.La ele se referă peliculele din surlină(firma Diupo şi K-smol
în vizibilitate mare Smoalele înschimbabile (surlin)) sunt produse cu sopolimer a
etilenei şi a acidului metacrilic.
Compoziţiile amionice cu ioni cu legături covalente asigură subpolimerizarea
amestecată dea lungul grupelor carboxile, iar legătura catodică de formare-cu ioni de
metal,de la alţi polilefini.Surlinul se deosebeşte cu rezistenţă mare de topire şi
temperatură scăzută de sudare,rezistenţă mecanică la deformare.K-smoalei(realizate
de firma „Filips Petrolium”, SUA)sunt polimeri pe baza diverselor legături.Se
caracterizează prin vizibilitate lucitoare şi rezistenţă la şocuri în rezultatul căruia pe
larg se utilizează pentru ambalarea alimentară şi mai ales a caşcavalului,pentru doza
de ambalare a caşcavalului proaspăt,a caşcavalurilor tari,se foloseşte mediul gazos
modificat sau reglat în concentraţie de 100% N2 sau CO2 sau 30% N2 şi 70%
CO2.Ambalajul în mediu CO2 păstrează produsul de la oxidare şi de la pătrunderea
bacteriilor în decurs de 60 sutimi şi atmosferă azot 30 sutimi.Îndeosebi,se utilizează
această metodă şi se foloseşte pentru caşcavalurile moi cu miros rocfor,care după
coacere continuă eliminarea gazelor.Pentru ambalarea soiurilor speciale de caşcaval
este realizat un nou polimer,permiabil pentru O2 şi impermiabil pentru abur.În
compoziţia acestui material întră smoală,care se umflă la absorbţia apei ce asigură o
calitate înaltă a caşcavalului în procesul de coacere.În calitate de material polimeric
perspectiv pentru doza de ambalaj a caşcavalului în straturi(bucăţi) pentru
întreprinderi pentru consumul general,se propune peliculă pe bază de policarbonat-
macrolon,care deţine destulă rezistenţă la întindere şi rupere.Materialele combinate
de diverse construcţii şi combinarea straturilor.Compoziţiile cu multe straturi pentru
ambalarea caşcavalurilor primesc mai des utilizarea ПВХ,СЭБ,СЭВОН
ş.a.Laminatele multiple(Finlanda)prezentînd în sine ПЭТ/ПЭВД se caracterizează cu
o barieră înaltă de calităţi la ambalarea caşcavalului în МГС.
O nouă orientare în domeniul de dirijare a coacerii caşcavalului în mod principal a
soiurilor moi în pelicule polimerice este realizat în Franţa.El urmăreşte formarea la
suprafaţă a capului caşcavalului a ambalajului comestibil şi amestecului de gel pe
baza de proteine alimentare,jelatină ş.a
Pe stratul întărit de gel se depune mediul comestibil îmbogăţită cu fermenţi
aromatizaţi. Ambalajul comestibil se formează în decursul a două zile,iar apoi
caşcavalul se ambalează în două.
Topitura amestecului şi dispersia deosebit de înalt moleculară a
legăturilor.Acoperirea protectoare de latex duce la închegarea caşcavalului într-un
deosebit mod întăreşte şi sărează.
Pentru crearea învelişului se întrebuinţează dispersii de apă primite prin metoda
emulsiei sau suspendarea polemizării.În calitate de monomeri se foloseşte
9
venicloridul,venilidentcloridul,venilicetatul,vinipropionat şi altele.Deobicei,aşa
învelişuri se patentează:renumitele lor nume de
firmă:Vidroplast,Fulilasm,Stimulitecs,Ostplast de asemenea şi
proprii:polievod,parasvad şi altele.
În problemarea laboratoarelor polimerilor МГУПБ e prelucrat un şir întreg de
învelişuri progresive pentru caşcaval pe baza latexului sopolimer ВХ şi БД(ВХБД-
65)sub indicatorul ВИМ.Aşa învelişuri conţin adaosuri deosebite şi coloranţi,deţin un
nivel fizico-mecanic necesar şi calităţii,o rezistenţă bună la uleiuri şi grăsimi un bun
selector tehnologic la pătrunderea CO2 şi O2 şi permiabilitate slabă a umezelii.
Procesul tehnologic de formare a învelişului din latex pe caşcaval e foarte siplu şi
se îndeplineşte cu una din trei ieşiri,cufundarea corpului caşcavalului în dispersia de
apă depunînduse la suprafaţa periei.În dependenţa de cererea grosimii învelişului
depunîndese 1-2 straturi.O deosebire aleasă a tehnologiei latexului este învelişurile
subţiri ce s-au format în procesul uscării după depunerea la suprafaţa
produsului.Calitatea învelişului e formată din dispersii de apă şi se scoate normal
dacă ea se stratifică de suprafaţa caşcavalului,nu crapă şi nu se lipeşte.
Avantajele învelişului din latex:-o reducere însemnată a pierderii caşcavalului în
rezultatul lipsei fazei de spălare,esenţial de micşorare de uscare şi a
deşeurilor,mărirea sorturilor produselor,mărirea timpului de păstrare.În afară de
păzirea de pierderi,învelişurile din latex protejează produsul din microflori nedoriţi,de
întîmplătoarele accidente mecanice la îndeplinirea procesului tehnologic deplin
incluzînd maturizarea,protecţia transportării şi a realizării.
Pentru învelişereile pe baza latexului СВЭД sau a latexului copolimeră venilacetat
s-au prelucrat sisteme de protecţie.
Depunerea următorilor se îndeplineşte înaintea realizării sau bazării caşcavalului la
păstrarea îndelungată.Caşcavalurile topite ce conţin un conţinut înalt de proteine
dizolvate şi o grăsime ce la căldură se topeşte cere de la materiale pentru ambalare
nişte cerinţe deosebite.
Cel mai des pentru aceste scopuri se acceptă folia de aluminiu,materiale combinate
pe baza ei amestecate cu ПП,ПЭ,ПЭТ şi altele în formă de cutii de diferite
forme,pungi şi pahare cu capace .Aşa tip de ambalaj are o vedere exterioară plăcută şi
o înaltă proprietate a barierei. Pentru decorarea ambalajelor se foloseşte o ştampilă
multicoloră uscată. Stăcănaşele ştampilează capacele prin metoda frip-strip.Pentru
dozarea topiturii de caşcaval cu masă pînă la 100 g se foloseşte un nou tip de
ambalaje (клэмшелл).Ea se compune din două părţi cîteodată îmbinarea între ele cu
legături prin balama.Aşa ambalaje mai des se fabrică din polimeri de marcă
„Voloks”( SUA).Acest polimer suportă o temperatură de pînă la 2000C ste
impermiabil la grăsimi,primeşte uşor imprimarea tipografică,are o înaltă rezistenţă
chimică şi mecanică şi o rezistenţă mare la şoc,este nepermiabilă la gaze şi
umezeală.În secolul următor trebuie de trecut neapărat la întrebuinţarea ambalajelor
funcţionale cu proprietăţi active,ce au un conţinut special ce vor da o calitate nouă.
Aşa ambalaj combină efectul greu de protecţie,de influenţări nefavorabile a
mediului înconjurător şi de păstrare îndelungată,calitatea produsului,îndeplin
răspunde la cererile timpului.

10
 Carnea şi produsele din carne

Compuşii din carne şi îndeosebi delicatesele sunt mîncăruri înalt

preţuite,îmbogăţind cerinţele omului în vitamine,proteine şi substanţe minerale.
Asortimentul produselor din carne este foarte compus:carne sărată şi
îngheţată,carne prelucrată termic,subproduse,semifabricate,mezeluri.În afară de
aceasta,la fabricele industriei cărnii se prelucrează un larg asortiment de
semifabricate pentru copii şi mîncăruri dietice.Pentru calitatea cărnii şi a produselor
din carne,se cer foarte mari cerinţe.Ca regulă,după cîteva zile calitatea produsului
scade,cu timpul el fiind scos din întrebuinţarea în mîncare.
La alegerea ambalajelor pentru carne şi a produselor din carne trebuie studiate
procesele microbiologice şi biochimice ce au loc în carnea proaspătă şi în produsele
din carne,timpul realizării,condiţiile păstrării şi a temperaturii,transportarea.

Carnea proaspătă

Fibrele muşchiului sunt compuse din apă,proteine(17-25%),o cantitate mică de

compuşi azotici,grăsimi,săruri minerale,glucide bioxid de carbon şi fermenţi.Acţiunea
fermenţilor care îndeplinesc în organismul viu funcţiile biologice,după uciderea
animalelor nu încetează însă procesele de schimb,care iau o altă direcţie,îndeosebi se
dezvoltă procesele de distrugere.La început,descompunerea contribuie la
îmbunătăţirea calităţii gustative a cărnii,dar peste cîteva zile în dependenţă de
condiţiile de păstrare şi sortul cărnii.Descompunerea duce la scăderea calităţii cărnii
şi la alterarea ei.
Mult mai periculos decît schimbarea calităţii cărnii,care este acţionată de o cantitate
mare de bacterii este-descompunerea de putrefacţie.
Pricina de bază a acestui fenomen este situaţia ecologică nefavorabilă care
contribue la activizarea infectării materiei prime iniţiale şi a produselor confecţionate
din ea cu microorganisme periculoase.Microorganismele infecţioase nu numai
înrăutăţesc înfăţişarea comercială a produsului,gustului,dar şi cauzează intoxicaţii la
oameni,dizbacterioza,reacţii de alergie şi dereglare a organismului.
Ambalajul trebuie să păzească carnea de colb,murdărie şi microorganisme în timpul
păstrării transportării şi realizării.Materialele de ambalare trebuie să fie ermetice şi să
păstreze proprietăţile de protecţie împotriva umezelii şi un anumit nivel permiabil
pentru oxigen.Oxigenul emană o oxiomoglobină roşie aprinsă care redă cărnii o
vedere atractivă şi o dovadă că carnea este proaspătă.La o presiune parţial joasă a
oxigenului oxiomaglobina se preface în (metmioglobin) şi carnea ia o culoare
cafenie-roşu închisă.
Pentru ambalarea cărnii şi a produselor din carne se foloseşte celofanul,foliile de
polietilenă şi multe alte materiale combinate.Folia de celofan este destul de
elastică,are o rezistenţă mare de rupere,o permiabilitate mică la gaze şi este foarte
lunecoasă.Pentru păstrarea cărnii proaspete se poate folosi celofanul cu o singură
acoperire.Folia de celofan trebuie să fie lipită de carne,datorită acestui fapt folia se
umezeşte şi devine permiabilă la gaze.Partea exterioară este acoperită cu un strat de
polietilenă care asigură nepătrunderea umezelii celofanului şi protejează carnea de
umezeală.

11
 Pentru carnea proaspătă se folosesc ambalaje în care au loc procesele
microorganice.Ele constau din celuloza prelucrată cu materiale absorbante,cu
componenţi bacterici.Se recomandă deasemenea folia de celuloză tratată şi acoperită
cu policlorura de vinil (PVC).
Aşa o folie se deosebeşte prin pătrunderea mai mare de oxigen şi sub ea se menţine
concentraţia de oxigen transformînduse(dă metemoglobină).Se propune răsucirea
cărnii în folii de celuloză,prelucrate cu antibiotice(tetraţîclină,clor tetraţîclin).
Nu mai puţin sunt răspînditela ambalajele pentru carne,materialele primite din
produsele celulozice,de exemplu: celuloza etilică.
Folia formată se aşează bine pe produs şi uşor se scoate.În Marea Britanie există o
folie,prin care umezeala din carne se poate evapora,după care folia se aşează bine şi
se lipeşte de produs.această folie conţine acetobutirat sau acetopropionat de celuloză.
Folia formată din polietilen depinde de ce tip de polietilenă e fabricată.Folia din
polietilenă de mare densitate e bună pentru folosirea ei la un interval de temperatură
de la 600C pînă la 1200C,are punctul de înmuiere mai ridicat şi este mai dură decît
polietilena.Din(ПЭВП)se produce ambalajul pentru transportarea cărnii se poate
prepara din carton gofrat.Ca şi în pachete ermetice din peliculă termică în trei straturi
ЭВА/ВХВД/ЭВА.Pachetul se lipeşte strîns de carne şi îl păzeşte de murdărie,cît şi de
orice eventuală dereglare în timpul transportării.Tot acest ambalaj
micşoreazăprocesul de pierdere a greutăţii şi limitează pătrunderea oxigenului.La o
astfel de tavă carnea cel mai bine se intensifică în timpul transportării.O variantă
alternativă pentru împachetările descrise mai sus este ambalarea care se face după
schema:formarea-umplerea-împachetarea(termoform-fill-seal).La început din stratul
inferior al peliculei termice se formează nişte celule:în ele se pune carnea, apoi se
pune stratul mediu al peliculei,care la rîndul ei se alipeşte de prima.Aceste pelicule au
o construcţie de neilon (polimer,izolator) ВХВД sau ПЭВС – ele asigură protecţia
de la oxigen,iar ionomerul – asigură ermeticitetea.Tot pentru influienţa împotriva
oxigenului este şi vacuuumul de ambalare.Pentru un astfel de scop se folosesc, de
regulă,materiale cu multe straturi cu bariere înalte ca:ВХВД,ПЭВС,ПД,ЭВА- /
ЭВА,ПА. Un efect mult mai mare se obţine prin combinarea ambalării vacuumului
cu pelicule care se comprimă :metoda firmei „Criuvac”.Astfel,de ambalaje,lungesc
considerabil termenul de păstrare al productului,garantînd calitate.Peliculele cu multe
straturi sunt fabricate cu calităţi înalte de barieră.Această tehnologie permite să
micşorăm pierderea masei privitor la dezgheţarea cărnii congelate şi omite digerarea
ei.Calitatea înaltă se obţine prin ambalajul-Vacuum-,care trebuie să fie făcut nu mai
tîrziu de 72 ore după separare,şi la fel trebuie de ţinut cont de PH-ulambianţei şi de
temperatură.Firma oferă pentru un astfel de ambalaj,pachete sub denumirea de
„Barrier bag”.Carnea se împachetează în pachete –Criovac- şi se păstrează 1,5 -
2,0m;la temperatura de 0 ± 20C.Timpul de păstrare a productelor ambalate cu
МГС,depinde foarte mult de calităţile barierale ale materialului,care păstrează
componenţa de la început a ambianţei aerogene.Alegînd colaborarea optimală a
componentelor în МГС şi, desigur,în condiţiile de păstrare,putem asigura păstrarea
prospeţimii cărnii pînă la 2 săptămîni,a puilor proaspeţi – pînă la 7 zile.În tabelul
10,sunt afişate însemnătăţile optimale ale МГС,care sînt recomandate la
împachetarea cărnii proaspete.

12
 Tabela:
Soluţie de gaz în % Temperatura Timpul de
Tipul de
de păstrare păstrare
carne O2 CO2 N2 0
C zile

Carne de vită 80-70 20-25 0-10 3-4 10-14

Carne de
viţel 70 30 - 4 5

Carne de
70 30 - 4 5
porc

Pasăre de 30
60 10 3 7
casă

Ambalajul în МГС se realizează în suprafeţe de plastic, fabricate din legături unde

nu pătrunde aerul,ca de exemplu:ПС/АПС/ПЭ.Drept material pentru peliculă se
foloseşte ОПА-ПЭ sau ПЭТ-ПВДХ/ПЭ.Din aceste cutii, la început se scoate
aerul sau se umplu cu azot,apoi,treptat se umplu cu amestec gazos în cantităţi – 100
ml la 100 gr. de carne.La neajunsurile acestui tip de ambalaj al cărnii proaspete se
referă o anumită metodă,care exprimă necesitatea în suprafeţe foarte mari de teritorii
la vinderea şi controlul PH-ului.La alegerea ambalajului,trebuie mai întîi să vedem
care sunt cerinţele economice.Efectiv se consideră ambalajul nu care e cel mai ieftin
la fabricare,dar acela care asigură toate stadiile de păstrare:de la fabricare – pînă la
utilizare.Astfel,cheltuielile sînt mai mici şi economia e mai mare.

Productele din carne

Ambalarea productelor din carne,care sunt supuse unei prelucrări termice prin
încălzire,deobicei se face în dependenţă de anumite cerinţe.Prelucrările în porţie de
salam,şuncă şi alte delicatesuri,cu scopul de mărire a termenului de realizare,de
regulă,se împachetează în vacuum cu peliculă din multe straturi,cu bariere mari
ca:ПЭ/ПА/ПЭ sau ЛЭ/ВХВД/ПЭ.Fabricarea acestor pelicule e asigurată şi ele
sunt pe larg folosite pentru salamuri şi producte delicate din carne în intreprinderile
de prelucrare a cărnurilor.Pentru productele care conţin o cantitate mare de
grăsime(beconul,slănina) se recomandă peliculă din polimer,ca:saranul şi
poliamidul.În timpurile noastre e dezvoltată tehnologia de prelucrare a şuncii şi a
pulpelor în pachete peliculare.Ea este mult mai bună în comparaţie cu ambalarea
metalică.
Mai înainte se foloseau pachete gata pe baza ПВДХ-cu coeficientul de rămăşiţe
25-30%.Dar,cu toate că aceste pachete nu sunt bune la termo-fierbere,ele urmează să
fie ambalate în clame metalice.Firmele „Criuvac” şi „Diupon” au reuşit să rezolve
întrebarea termo-fierberii.Pelicula multistrat a firmei „Diupon” în baza ПА şi a
ionomerului surdin,oferă o duritate înaltă,iar stratul de ionomer permite formarea
materialului la temperaturi considerabil mici( ≈ −100 C).Calităţile deosebite ale
0

materialului - sunt capacitatea de a se întinde longitudinal şi transversal.

13
 În zilele de azi se prepară un mare asortiment de conserve de carne
sterilizată.Cutia moale sterilizată pentru conserve are un şir de beneficii.În faţa cutiei
tradiţionale metalice,masa ei e de 4-10 ori mai mică,decît cea de fier şi de 15-20 de
orie mai mică decît ambalajul de sticlă.Cutia moale după ambalaj,e foarte simplă,la
preparare posedă o calitate înaltă de rezistenţă şi păstrare a productului intern.Pentru
obţinerea unui astfel de ambalaj folosim materiale combinate,spre
exemplu:ПЭТ/А/Ф/ПЭТ/ПЭ,ПЭТ/А/Ф/ПЭ,ПА А/Ф/ПП;ПЭТ/А/Ф/ПП-cu calităţi
înalte de rezistenţă şi protecţie.În multe ţări se fac conserve în termoformă dintr-un
material într-un strat sau mai multe cu calităţi termo-izolatoare cu o grosime de 540-
1100mkm în baza poliamidului,sopolimerului,etilenului cu spirt polivinil şi ПП
neorientat.Aceste materiale sunt capabile la o elasticitate mare,de paro-,gazo- şi
aromo- nepătrunzătoare,sunt rezistente la temperaturi de pînă la 135-1400C.În calitate
de peliculă pentru ambalajul semingid folosim:ЭВА/А/Ф/ПП;ПЭТ/ЛА/ЭВА cu
grosimea de 100-105mkm.Timpul de păstrare la o temperatură de cameră a
productelor este de 1-2 ani.

Ambalajele salamurilor

Produsele din salam sunt unele dintre cele mai importante producte.Forma şi
mărimile produselor de salam este determinată în primul rînd de ambalajul
superior.El totdodată apără salamul de murdăria mecanică,de pierderea masei şi de
microbi şi acidulaţie.Dar pe lîngă funcţiile enumerate mai sus,ambalajul salamului
trebuie să posede capacitatea de delimitare în cazul prelucrării termice.În sfîrşit,el
trebuie să aibă o anumită rezistenţă şi tensiune însemnată la procesul de umplere cu
carnea tocată,cît şi la prelucrarea termică.Pe piaţa mondială în timpurile noastre sunt
prezentate 4 feluri de salam (ambalajul de crenvuşte – naturale,artificiale,vîscoase şi
sintetice).
Suprafaţa(ambalajul natural în general),ea e determinată de aproximativ totalitatea
materialelor ce sunt folosite la ambalajul salamului.După capacităţile sale,aceste
suprafeţe naturale sunt aproape de farsul cărnii tocate din ele,foarte bine susţin toate
stadiie tehnologice de prelucrare a farsului.Cu toate că aceste suprafeţe naturale au un
şir de neajunsuri:ele vizibil se deosebesc în diametru,rigiditate şi ezistenţă,cît şi alte
elemente importante,chiar şi lungimea acestei suprafeţe,care o obţinem de la unul şi
acelaşi animal,care de fapt îngreunează lucrul.Din alte neajunsuri sunt şi
transportarea proastă şi necesitatea de prelucrare a umpluturii înainte de turnare.
Membranele artificiale, adică suprafeţele artificiale – se perfecţionează,deoarece
cerinţele produselor din cărnuri mereu creşte.Există o dinamică care cuprinde toate
tipurile de salamuri – cremvuşte,salamuri fierte,cremvuşte sardin,salam afumat,cît şi
celelalte.În legătură cu acesta se măreşte şi cerea la membranele salamurilor care nu
poate fi satisfăcută după cerere.Problema se rezolvă pe calea folosirii unei membrane
artificiale şi sintetice.La cele artificiale se referă cele albicioase şi vîscoase,cît şi cele
din celuloză.
Membranele albicioase – nivelul contemporan al ştiinţei şi al tehnicii,ne permite să
creăm o membrană artificială,care nu mai este asemănătoare şi aproape identică celei
naturale,dar după anumite analize,chiar e mai bună.Ea este folosită pentru salamurile
fierte, semiafumate şi caşcavalul afumat.

14
 Mărimea folosirii a astfel de membrane în lume este de 15%.Dar,limitarea folosirii
acesteia are un şir de cauze:neajunsul de resurse seră;a biopolimerului natural de
colagenă,care de fapt e principalul element la prelucrarea pieilor de
bovine;greutatea,lungimea şi munca acestui proces de creare(după schema veche de 6
luni);pericolele ecologice,cît şi pericoleleprelucrării chimice,tehnice şi termice - care
are loc cu o cantitate mai mare de reagenţi chimici (de exemplu:acit seros).
O altă şi ultimă cauză a concentraţiei acestui produs la diverse intreprinderi,care
sunt profilate în prelucrarea calogenului în membrana salamurilor şi
deasemeni,preparatele medicinale şi calogenate.
În Rusia – funcţionează o singură şi unică intreprindere de acest fel:OAO Fabrica
de Luci „Belcozin”.
Materiale polimerice care se biodiscompun.În ultimii ani a crescut interese a
materialelor poli. bio. şi ambalajelor din ele,care se descompun sub acţiunea diferitor
microorganisme.Crearea aşa numitor materiale cu valabilitate care se regulează este
condiţionat de întroducerea adaosurilor speciale,care măresc viteza de descompunere
a macro moleculei polimerului.Pentru acest scop sunt folosite diferite
polizaharide,conţinitul cărora poate să ajungă pînă la 60%.
Este înventată seria de materiale bioreazeagem cu conţinut şi pentru întrebuinţare
diferită cu folosirea crohmalului şi altor adaosuri.Macromolecula crohmalului este
compusă din două polizaharide diferite după structură şi calităţi-amiloză (20-30%) şi
amilofructin (70-80%)din masa crohmalului.Ambele polizaharide sunt compuse din
resturi clucozice asemănătoare,dar amiloza are structură liniară,iar apilopictina-
ramificată.Pentru producerea crohmalului sunt folosite
cartofi,porumb,mazăre,orez,grîu etc.După exterior crohmalul reprezintă un material
pulverulent de culoare albă sau galbenă.
Este stabilit că molecula polizaxaridică crohmalului,se combină macromolecula
polimerilor sintetici.Un neajuns a materialelor care conţin crohmal este că ele absorb
multă umezeală,în rezultat ele nu pot fi folosite la ambalarea produselor care absorb
umezeală.La confecţionarea materialelor poli.bio. se ea în consideraţie aceea că
distrugerea polimerului de bază practic nu se accelerează.Pentru intensificarea acestor
procese în compozoţia matriciei polimerice se întroduc adaosuri,care măresc
distrugerea ei sub acţiunea УФ-ablucenic.Din aşa adaosuri se fac parte supolimeri pe
baza de etilen şi monozaharid de bioxid de carbon, venil ceton,materiale ecoplaste,
ecolit(Canada), bioplast, biopol (Marea Britanie), novon, ton (SUA),bioţel (Franţa)
etc.
La polimeri biodigradiceum se ataşează biopoc firmei (C).El reprezintă prin sine un
copolimer biosintetic polihidraxibutirat sau polinidroxinealerat.Copolimerii se atrag
din biomasa bacteriilor anumitui Stam,care se cultivă în mediul urănitor
biocarbonic.Variind cu raportul verigilor monomerice,se poate primi materiale
polieferului cu diferite calităţi.Biopol total răspunde cerinţilor de ambalare de unică
sau mai multă folosinţă,uşor se descompune sub acţiunea factorilor biologici precum
condiţiile anaerobe(de exemplu înăuntru compostului şi sub pămînt),aşa şi în mediul
anaerobic. Perioada de discompunere este de 6-36 zile.Exemplu a polimerului
descompunerii pe baza oxidului hidroxicarbonic(sau a lactidului lui)serveşte nivan
firmei Warnen Lambert &Co(SUA).Acest material în prezenţa umezelii se
descompune cum în aer,aşa şi în mediul anaerobic.Precum novan este format din

15
restul acidului de lapte,el este matabolizat nu numai de microorganisme dar şi de
însecte.
Materialul bioţepol are la baza sa acetatul celulozei,în care se adaogă diferite
adaosuri şi plastifactorii,ajutînd la descompunerea sub acţiunea factorilor mediului
înconjurător şi a radiaţiei solare.Sub acţiunea calităţilor sale fizico-mecanice el se
aseamănă cu ПЭМП, dar este rigid şi srăveziu.După întroducerea ambalajului în
apă,în 6 luni 40% ambalajului se descompune.Descompunerea completă se execută la
18 luni cu ajutorul microflorei din subsol.În SUA au o răspîndire bioraz în aer
ambalaje cu o denumire comună TONE.Baza acestui material este
policarpolactam,care se combină mecanic bine cu milte materiale spre exemplu
cu(ПЭ,ПП,ПВХ,ПС,ПК,ПЭТ).Avantajele acesor materiale este apartenenţa lor la
termoplaste,preţul scăzut,prelucrarea prin diferite metode,calităţi bune şi
descompunerea repidă în aer.
În componenţa noului material mater-БИ(Italia),ca polimer de bază întră poliamid-
6(6,6),diferite adaosuri naturale(60-90%),polimere sintetice netoxice cu masă
moleculară scăzută permise pentru contactarea cu produse alimentare.Polimerele
folosite cu o caracteristică hidrofilă bună şi un termen mic de descompunere
factorilor biologici. Ambalajele din acest material,sunt duse la gunoişte,se
descompun practic fără resturi,nu poluează mediul înconjurător.
Baza acestor relativ noi materiale a acestor policlin şi ampaset,sunt ПЭ,ВП şi
plantelor din care extrage crohmal în calitate de adaos.Într-o compoziţie care conţine
crohmal se întroduce antioxidante pentru scăderea distrugerii în proces de prelucrare
în ambalaje.La prelucrarea în ambalaje se poate face caramelizarea şi aprinderea
materialului.Pentru evitarea acestor procese crohmalul trebue uscat pînă cînd
conţinutul umezelii va ajunge la 1%.
Care este umplut cu ulei de calitatae inalta suprafata interioara a conului se
caculeaza dupa principiul razei rosii si se construieste in asa felca prinderea si
concentrarea razelor solare sa fie cu perdere minima sis a nu depinda de unghiul de
cadere pe suprafata interioara aconului. Aceasta permite ca razele solare sa se
concentreze de 5600de ori sis a compuna un flux de lumina cu presiune (plotnostiu)
energiei de 4,4 W/cm2. Perfectionarea instalatie permite in viitor sa mareasca lumina
solara de 80000de ori. Aceste instalatii au o eficienta mai mare in raioanele cu
anotimp insorit.
O ideie mai reala pentru prelucrarea ambalajelor este idiea pregatirii abiogene a
resturilor pentru bioutelizare poate fi realizata cu ajutorul radiatiei(γ-
izluceniea,neutronov i α -particole) prelucrarii metalului. Toti acesti factori
prelucrarii au o enregie mai mare ca energiea legaturi chimice. La radioliza cu
temperature scazuta de timp scurt (sau cu impulsuri)materiialul polimeric poate
atrage radicalii stabili liberi, timpul exitentii poate ajunge in unele cazuri pina la
citeva luni.
Confectiile executate din polimeri cu legaturi duble au o rezistenta mica la
lumina. Din cauza aceasta (visoconenasisenie visocomoleculearnie)
legaturi(BBMC) se propun de fir de producatorii pentru confectionarea ambalajelor
din material de singura folosinta. Din materialele de acest tip fac parte , de
exemplu, sindiotactic poli – 1,2 – divinil, din care se produce pelicula pentru diferte
cazuri. Timpul de existenta a produsului din acest polimer cu gradul de cristalizare
de la 10-30٪ in perioada verii la Dalinii Vastoc este de 7-10, 24 de ore
16
Cu ajutorul diferitelor stabilizatori timpul de existenta a produsului din asa
materiiale poate varia in limite mari . In deosebire de PP- pelicula, care se
descompune in fragmente sub actiunea razelor solare, produsele din poli-1,2 –
divenil dupa folosire isi pastreaza forma sa si se fac in praf la actionarii mecanice.
Rezolvarea problemei asimilari naturale a resturilor de polimer prin sintetizarea
noilor (plasticov) sau cu ajutorul adaosurilor chimice marea majoritate a cazurilor
nu e reala din punct de vedere economic si sanitaro- igienic. Daca sintetizarea
noilor polimeri fotodistrugatori cere mari cheltueli, atunci introducerea in polimeri
produceri mari de sensibilizatori, promotorilor, catalizatorilor si stabilizatorilor
aromatici o sa faca materialele ambalajelor periculoase pentru sanatatea
consumatorului, de exemplu in cazul ambalarii produselor cosmetice, alimentatre si
medicale.
DESEURILE CONSUMARII
Produsele consumului national(materiale, tara si ambalajele folosite), care au perdut
calitatile sale morale si fizice.
DESEURILE CONSUMARII
Deseurile materialelor semifabricatelor etc,formate in procesul produceri marfii,
care au perdut calitatile sale morale si fizice.
PACHET.
1.Masura incarcaturii formata pe podea compusa din citeva masuri de ambalare
(saci, lazi)
2.Tara moale de unica folosinta cu corpul in forma de minica, cu fund si gitul
deschis pina la 20 dm3
PERFORARE
Gaurile in pereti tari asigura circulatia aerului inauntru invelisului.
Masele plastice cu compozitia pe baza polimarilor sintetici si naturali, care pot lua
forma data la incalzire sub presiunea si isi pastreaza forna dupa racier.Se deosebesc
termoplaste(polietilen,polipropilen, polivenilclorid,polisterol) si
reactoplaste(fenoplaste).
PELICULA
folie subtirica si elastica din plasmas cu grosimia mai mica de 0,25 mm (mai mult
0,25mm-foaie).Poate fi cu multe straturi, metalizata, cu stampila.
PELICULA CARE SE INTINDE (straisi -pelicula)
Pelicula elastica din politilena modificat, folosita pentru gruparea tarei unitare pe
podea prin metoda infasurari intru-un srat sau mai mult. Nu e nevoie de incalzire,
ca la pelicula termostatica.
PELICULA TERMOSTATICA
Pelicula din polietilen,polipropilen si alti polimeri, la incalzire pina la 150-300 0 C
sa - si micsoreze marimea (gradul asazari de la 30-80٪).Sint folosite pentru unire
intr-o masura de incarcatura ponolita (saci , lazi, sticle, caramizietc).
(PADON)
Tara pentru transport,mijloc de impachetare, care are o suprafata rigida si loc
necesar pentru fixarea masuri incaturii . Se fabrica din lemn,metale si plasmase,
dese ori cu folosirea materialului folosit.

17
 Peşte şi produse din peşte

Peştele este un produs alimentar ce se alterează foarte repede.Gustul fin al acestui

produs dispare chiar şi atunci cînd se păstrează cel mai scurt timp.Ţesuturile
musculare sunt compuse din 60-80% apă,12-20% proteine şi 1-27%
grăsimi.Grăsimea de peşte conţine acizi graşi nesaturaţi,iar albuşurile sunt cele mai
instabile din fracţiile proteice.
Gustul produselor din peşte mult mai mult ca carnea de găină este supusă acţiunii
oxigenului.La păstrarea peştelui are loc oxidarea grăsimii şi hidroliza
proteinelor.Grăsimile nesaturate uşor intră în reacţiune cu oxigenul ce aduce la
fărîmarea peroxidelor şi a grăsimilor acide libere.
În rezultat,calitatea peştelui scade la primele etape de păstrare. Paralel are loc şi
hidroliza lipidelor şi se formează grăsimi acide libere.
La păstrarea peştelui schimbările reale dizolvă albuşul. Orice albuş se caracterizează
prin capacitatea de denaturare,ce aduce la schimbarea proprietăţilor.La acest proces
mult înseamnă şi condiţiile de păstrare.
La scăderea temperaturii se micşorează viteza denaturării şi descompunerii
microbiologice. La urmă are loc nimerirea microflorii din apă la curăţirea peştelui.
Aceşti factori măresc procesul de putrifacţie. Urmarea regulilor de igienă la
prelucrare micşorează alterarea peştelui.
Microbiologia alterării, descompunerii albuşului şi a grăsimii se vede după
schimbarea culorii, a mirosului şi a acoperirii lui cu mucegai. Pentru păstrarea
peştelui pe o perioadă mai îndelungată se face prin îngheţarea
peştelui,afumare,uscare,sărare şi conservare.
Sistemul modern de păstrare, transportare şi repartizare a produselor din peşte alege
ambalajul necesar pentru ambalare.
Ambalajul folosit nu numai apără produsul de murdărire, dar şi păstrează calitatea
produsului şi apără de oxigen cu care intră în reacţie.Ambalajul uşurează încărcarea şi
descărcarea şi micşorează preţul lor.
Sporirea întrebuinţării producţiei alcătuieşte anual 12%.În ţările industrial dezvoltate
în structura utilizării materialelor pentru ambalare şi a ambalajelor finite pentru
produsele alimentare,în special a peştelui,se urmăreşte scăderea folosirii ambalajelor
finite tradiţionale şi majorarea folosirii polimerilor şi a materialelor combinate.

Peştele proaspăt

De secole peştele se prindea pentru vindere, dar în primul rînd se răcea cu gheaţă apoi
se transporta la pieţe. Peştele se vindea cu gheaţă sau în stare rece ambalat în hîrtie.
Primul peşte proaspăt neîngheţat a început să se ambaleze în supermarkete cu
autodeservire (ca carnea şi pasărea) în săculeţe care dintr-o parte aveau un strat de lac
de nitroceluloză.
Apoi au început să se întrebuinţeze fileuri împachetate. Mai tîrziu se foloseau hîrtiile
şi toate acestea se foloseau în supermarkete.Peştele proaspăt, rece şi îngheţat ocupă
un loc de frunte pe piaţă.Cerinţa asigurării peştelui proaspăt cu ambalaj comod şi
transportărea lui necesită o mare atenţie,multe firme produc şi propun pe piaţă
ambalaj pentru transportare şi păstrare.

18
 Ambalajul de transport se deosebeşte prin rezistenţa mecanică. Ambalajul trebuie să
fie rezistent la umezeală, să nu patrundă miros şi materialul ambalajului nu trebuie să
se lipească de produs.
În Marea Britanie pentru păstrare şi transportarea peştelui proaspăt se produc lăzi din
hîrtie gofrată cu masa de 3-25 kg.Lăzile pentru păstrarea peştelui în gheaţă au găuri
speciale prin cornuri. La transportarea peştelui în gheaţă cu transport aierian, lăzile
sunt acoperite cu polimer dublu şi le mai pun ca capac penolisterol. Pe lîngă acestea
în ladă mai pun absorbent pentru umezeală, care la topire se preface în gheaţă.
Lăzile mai pot fi făcute din polipropilenă riguroasă. Cercetările făcute pentru
păstrarea peştelui au arătat, că în ladă după 24 ore la temperatura exterioară a aerului
210C temperatura nu s-a mărit de 3,750C. Temperatura în lăzile din polisterol aspru s-
a ridicat pînă la 60C.
În generaţia nouă de lăzi pentru păstrarea şi tranportarea peştelui proaspăt şi
îngheţat,au fost elaborate de firme Norsk Hydro AS (Norvegia) şi Krupp Kandex
Mashinenbau Gmbh (Germania). Materialul care a fost folosit la elaborarea acestor
lăzi a fost polietilena cu densitate mare. Lăzile au perete dublă, ce le dă o izolare
bună, rezistenţă bună şi masă mică. În aşa lăzi se poate transporta peştele timp de 40
ore la temperatura mediului încojurător de 250C. Apa topită se scurge între pereţi şi
apoi se scurge prin găurile de drenaj la fundul lăzii. Masa lăzii-2,7 kg, volumul-40 l.
În afară de aceaste, se mai folosesc lăzi duble : în interior făcut din polisterol, dar în
exterior din polietilenă cu izolare bună. Lada în interior jos are 20 de găuri pentru
scurgerea apei de gheaţă topită , care se strînge în padon special între fundurile
lăzilor. Pentru transportarea peştelui proaspăt cu trenul sau autotransport se folosesc
containere cu masa 45,3 şi 33,9 kg, fabricate din hîrtie gofrată cu straturi din
polietilenă. Dea lungul fundului şi capacului se pun foi de penoplast, care nu intră în
reacţie cu produsul. Aceste foi măresc rezistenţa.
În ţările străine se folosesc container cu dimensiuni mari fabricate din polietilenă cu
rezistenţă mărită. Ele au pereţi dubli şi izolaţie din penopolipropilen. Aşa containere
se fabrică de 6 mărimi, ce sunt folosite pentru păstrarea peştelui proaspăt în gheaţă, în
apă rece în decurs de cîteva zile.

Peşte îngheţat fileu

Unica metodă care o depun producătorii de peşte este neegalitatea schimbărilor

sezoniere de livrare,îngheţarea peştelui pînă la stricare.Îngheţarea peştelui scade
activitatea fermenţilor şi microorganismelor şi în acelaşi fel peştele se păstrează timp
mai îndelungat .
Îndelungarea lui şi păstrarea în frigidere la temperature de 180C timp de 6 luni
scade masa peştelui de 10 ori.Cea mai simplă metodă de păstrare este:folosirea
peliculei de gheaţă formată la suprafaţa peştelui.Termenul de păstrare prin această
metodă la temperature -180C atinge 7 luni.O altă mai bună metodă de păstrare a
peştelui asigură pelicule din polimer.În pelicula folosită cu aşa scop este de exemplu
ПЭ,celofană/ ПЭ.
Firma „Kriobak” a elaborat pelicula cu mai multe straturi şi pe baza ei sunt
fabricate pachete de tip „bappep-băr”.Pelicula este compusă din trei straturi:exterior
(ПЭ),interior-barier(material din polimer BXBD),interior-ionomer şi asigură o bună
păstrare.
19
 Peştele se pune în pachete vacuum ermetice apoi se face depunerea cu apă
fierbinte,se îngheaţă şi se păsrează la temperatura de -180C.
În literatură este descrisă acoperirea peştelui îngheţat cu polietilenă.Peştele din
congelator pe conveer ajunge la extruder şi se acoperă cu polietilenă,care la ieşire
seamănă cu o mînecă.Datorită diferenţei de temperatură a peliculei(-1800C) şi a
peştelui-300C peştele se sterilizează.După ce pelicula acoperă peştele din marcă se
elimină aerul şi pelicula se strînge.Pelicula strînsă pe peşte joacă rol de smalţ şi afară
peştele de pătrunderea aerului.De mai înainte este propusă o metodă care constă
în:acoperirea peştelui,alcool polivenilic şi apoi îngheţul.Aşa metodă joacă perioada
de păstrare mai îndelungată cu 13-14 luni,iar pentru peşte gras perioada de păstrare
este de 2-6 luni.
Pentru împachetarea fileului de peşte se foloseşte polietilena cu grosimea de 300
MKM.Două trei fileuri se învelesc cu o peliculă şi şase pachete de acest tip se
împachetează în cutii de carton care trebuie să atingă masa de 2,25kg.Fileurile
îngheaţă la temperature de -43-480C.În aşa ambalaj peştele se păstrează pînă la 12
luni.În majoritatea ţărilor polietilena se foloseşte pentru împachetarea fileului de
peşte în brichete ce măreşte perioada de păstrare a produselor.Datorită rezistenţei la
îngheţ,ambalarea peştelui îngheţat se pote folosi în toate tipurile de
peliculă(ПЭ).Pentru ambalajele peştelui îngheţat în special cu conţinut mare de
grăsimi,o importanţă mare o are faptul ca conţinutul peliculei să nu între în reacţie cu
produsul,pentru că are loc uscarea produsului,să nu pătrundă aer.
Puţin acestor condiţii corespund straturile de peliculă combinate: polietilenă/
celofan, hostogan/polietilenă,pelicula poliamidă,ce se deosebeşte prin aceea că nu
îngheţă repede.Grosimea peliculei depinde de masa produsului.De exemplu
produsele cu masa de 200g se împachetează în pelicula de ПЭ, cu grosimea de
50MKM,iar pentru produsele cu masa mai mare de un kilogram e necesar pelicula de
grosimea de 80 MKM.Producţia pote fi împachetată manual în dependenţă de pachet
sau cu ajutorul utilajelor de unde iau o formă,se încearcă şi se ştampilează(sistemul
de împachetare FFS).
Un alt exemplu:de ambalaj din polimer pentru ambalare peştelui îngheţat sub
jgheab.Fabricarea lor de regulă se face prin termoformare НВХ,ПС şi sopolimerilor
ПС,ПЭВП,ПП,ПЭТ.Proprietăţile jgheabelor,obţinute din diferite materiale,foarte
tare se deosebesc.Jgheburile din НВХ sunt transparente,şi asigură protecţie de la
deteriorări mecanice şi a aerului.Pentru obţinerea ambalajelor cu proprietăţile dorite
pentru jgheaburi şi a pacheţelor pe larg se folosesc materiale laminate de exemplu:
ПВХ/ПЭ,ПС/ПЭ.Ele au cele mai bune caracteristici la impermiabilitate,rezitenţă în
comparaţie cu jgheaburile mecanizate din ПВХ şi ПС.Jgheaburile fabricate din multe
straturi au o structură ce conţine alcool etilenovil,au impermiabilitate bună.
Cu bună termoizolare se deosebesc jgheburile din penoplasterol.Cu termoizolare
bună-pachetele din ПЭВХ, ПП,ПЭТ şi desigur jgheburile din carton.
După divizarea mărfii jgheburile se împachetează.Sunt mai multe metode de
împachetare a jgheburilor.Cel mai des se folosesc două jgheburi împachetate din nou
din exterior şi se sigilează cu capac.Cea mai simplă metodă este învelirea jgheburilor
cu peliculă de ПВХ.Aşa metodă se foloseşte uşor şi la împachetarea produselor
îngheţate.Capacele,de regulă,dau un aspect de vopsea şi deseori,au ferestre de diferite
forme din peliculă transparentă,prin care se văd produsele.

20
 Jgheaburile pentru ambalarea peştelui pot fi fabricate din carton prin metoda de
ştanţare.În acest mod,capecele se înlocuiesc cu celofane,anexate la jgheb.În loc de
jgheb,deseori se mai foloseşte foaia de carton şi parofină întinsă cu polietilenă sau cu
celofan.
Produsele din peşte trebuiesc ambalate sub vacuum pentru a nu fi oxidare
grăsimii.Pentru a nu avea loc oxidarea ambalajul vacuum schin(«вторая
кожа»).Peştele ambalat cu vacuum şi prin metoda”schin”la înfăţişare e mai atrăgător
decît peştele ambalat prin metoda tradiţională,cu peliculă.La ea dispare”arsurele”de
congelator,formarea cristalelor mari de gheaţă,sunt mai puţine pierderi de
masă.Aceste cerinţe corespund ambalajului din ПВДХ la stratul exterior al peliculei.
Folosirea pliculei cu multe straturi,face ca preţul să fie cu mult mai mare şi toţi
producătorii merg la aşa ceva.Necătînd la aceasta pentru ambalarea produselor
marine scumpe se foloseşte ambalajul МГС.Această producţie cu succes concurează
pe piaţă din cauza măririi perioadei de păstrare cu cîteva zile.
Aşa institutul naţional de pescărie a înventat un sistem de împachetare a peştelui ce
prevede următoarele operaţii:
-spălarea peştelui de gheaţă cu apă rece;
-curăţirea,împărţire la file şi prelucrarea cu apă de sorbat,polifosfat;
-ambalarea peştelui în pachete din peliculă.Dacă produsul este aerisit foarte bine cînd
este în pachet,atunci pot apărea mirosuri specifice.
-încărcarea pachetelor cu amestec de gaz ce conţine 70% CO2 şi 30% N2 şi O2.
-apoi are loc răcirea pachetelor pînă la -20C şi redistribuite la magazine.
Aşa sistemă măreşte perioada de păstrare a produselor din peşte pînă la 4 zile.În alte
ţări ambalajele în împrejurimile modificate este altfel.Aşa cum în Marea Britanie s-a
propus ambalarea produselor în containere cu capace.Conteinere se fabrică din
peliculă cu două straturi ПВХ/ ПЭНП,capacele din ПВДХ sunt acoperite cu ПЭТ/
ПЭНП.Amestegul de gaze conţine CO2 N2 şi O2.Se propun şi jgheburi cu capace din
ПП/ioni.După descărcarea producţiei din jgheb,se scote aerul,apoi se încarcă cu
amestec de gaz.Pachetul se pune în cutia de carton unde încape un număr de pachete
din ПЭПП şi se încarcă cu gaz CO2.Prin peliculă aparte MГС iese şi aerul întră în
pachet ce nu permite de a avea loc stricarea.La condiţii optime producţia în aşa
condiţii se păstrează în frigider 35 zile.
Învelişurile sintetice.În ultimii ani pe larg se folosesc,producerea salamurilor,
învelişurile din poliamide(PA),polivinilidenhliride(PVDH şi poliefire).Ele se
caracterizează printr-o permiabilitate înaltă şi sunt inerte la acţionarea bazelor,acizilor
şi deluanţilor organici.
Principala deosebire a învelişului sintetic sunt:impermiabilitatea la gaze,umeditatea
şi vapori de apă.Enumeratele materiale pot fi întrebuinţate şi la ambalajul
vacuum.Întroducerea învelişului sintetic pentru salamuri a făcut mari schimbări în
tehnilogia fabricării salamurilor.
Învelişuri pentru cîrnăţuri din poliamide.Primele învelişuri apărute pe piaţa URSS
au fost poliamidele colorate cu un singur strat pelicole.Ele au fost cu mult mai ieftine
decît cele naturale şi din celofană,şi producătorii le-au ales anume pe ele.De altă
parte,fiecare material are particularităţile sale,pe care necunoscîndule des aduce la
rezultate negative.Poliamidul cu un singur strat necesită o relucrare impecabilă.De
altă parte,cele prelucrate puţin mai rău,au goluri,în care se formează nişte buzunăraşe
umplute cu albumine şi grăsimi.După hotare poliamidul unistratulat se foloseşte
21
pentru cîrnăţurile formate,de exemplu,cu pătrat în secţiune,în aşa fel ca elasticitatea
materialului să permită uşor de a presa produsul după forma necesară.
Un alt dumeniu de utilizare neorientat PA în producerea salamurilor este
„separarea”salamului,adică tăerea pe părţi şi învelişul vacuum.Ambalajul din acest
PA uşor pote fi tăiat sub orice unghi,ce permite de a produce tăierea direct în
ambalaj(la fel în magazin). Este posibil de scos ambalajul manual.
Învelişurile PA de calitate înaltă sunt de neînlocuit la întrebuinţarea clipsatorilor,dar
pentru lucru cu ele este necesar de un timp îndelungat(nu toate întreprinderile au
reuşit aceasta pînă acum).
Condiţia necesară a exploataţiei reuşite învelişului de cîrnaţ este prezenţa între
straturile înterior şi exterior,unui strat adeziv de grosimea cîţiva microni.Pentru
vopsirea pelicolei se foloseşte superconcentratul de pigmenţi.Analiza situaţiei pe
piaţă a peliculei de ambalaj,constată că preferinţa se dă peliculei din PA-6(la fel şi
folosirea a cîtorva straturi,de exemplu stratul colorat de poliamidă).Costul peliculei
multestratificate este destul de înaltă,dar înschimb are multe avantaje.
PA rezistă orice şocuri,înafară de probabilitatea că produsul poate crăpa în timpul
încărcării şi transportării.Presiunea în timpul injectării farşului în asemenea ambalaje
pote fi foarte înaltă.
Învelişul din albumine în timpul ferberii cîrnaţurilor îşi păstrează integritatea(nu
crapă),la uscare nu se şterge de pe suprafaţa produsului,dar bine se alipeşte la
el,păstrînd forma şi dînd un dizain atrăgător.Stabilitatea diametrlui,siguranţa
mecanică şi posibilitatea de a fi capsate permit de a folosi învelişul din albumine la
preucrarea produsului atît manual cît şi cu maşinile automatizate.Pe lîngă
aceasta,pregătirea învelişului către înjectare,nu necesită materiale şi utilaje
adăugătoare.
Cel mai des în timpul de faţă se foloseşte învelişul naturin (Germania),
cutizin(Cehia), fabius (Polonia), fibran (Ispania), fibraus-belcozin
(Russia).Diametrele principale: 35,40,45,50,55,60,65,75,85,100 şi 120mm.
În ultimii ani sunt foarte populare pelicule colagenate naturin sau COFFI
(Germania), devro(Marea Britania),la fel şi polimerile acoperite pe baza
latexurilor(dispersii de bază), polimeri sintetici.Ele au rolul pentru prosele delicate
din carne,ce au o formă geometrică incorectă.Permiabilitatea bună la fum a acestui
înveliş dă produsului un gust impecabil şi dizain atrăgător.În plan
tehnologic,folosirea pelicolelor calogene şi acoperiri pe baza latexurilor duce la
scăderea din pierderea masei la prelucrarea termică a produsului.
Tot mai larg în practică se întroduce metoda de ambalare a peştelui afumat în
atmosfera gazului inert sau МГС.Deasemenea e posibilă combinarea acestei metode
cu skin-ambalaj.Aşa de exemplu, feliile somonului afumat în МГС au avut o
înfăţişare mai atractivă decît cele ambalate în vacuum.În al doilea caz ele deseori se
presează şi este necesară ramplasarea lor cu straturi de hîrtie între ele.Un avantaj
indiscutabil al МГС este posibilitatea de a refuza folosirea conservanţilor,deoarece
alegerea corectă a conţinutului masei gazoase cauzează un efect înhibitor asupra
microflorei produsului.
Un factor important al ambalării în atmosferă modificată este alegerea corectă a
materialului,care asigură impermiabilitatea pentru gaze.Costul a unui astfel material
e de 2-3 cori mai major,decît a celor folosite la ambalarea sub vacuum.

22
 Produse culinare din peşte

Asortimentul producţiei culinare de peşte enumeră zeci de unităţi,acestea sunt:peşte

prăjit,paste din peşte prăjit, paste din peşte,peşte umplut,diferite rulade ş.a.
Produsele din peşte fiert se ambalează în forme dure din ПВХ şi
ПП,celofană,PE,celofan lăcuit.Pentru produse din peşte prăjit se foloseşte ambalaj
din carton acoperit cu un strat respingător de uleiuri, ПВХ şi ПП dure,polipropilena
orientată lăcuită,hîrtie acoperită cu un strat respingător de uleiuri,deasemenea
materiale stratificate şi combinate.

Ambalajul şi mediul ambiant,

Ecologia şi ambalajul polimeric.

Deşeurile-sunt materiale şi obiecte de care se debarasează stăpînul lor după propria

dorinţă sau coform legii,cea ce face necesar organizarea colectării lor,sortarea
lor,curăţarea,transportarea şi prelucrarea,stocarea şi prelucrarea de mai departe sau
careva altă întrebuinţare,deasemenea lichidarea lor.
Deşeurile se împart în casnice şi industriale.Deşeurile casnice-gunoiul,ce se
acumulează în apartamente,case magazine mari,întreprinderi de deservire casnică
ş.a.;industriale- cele ce se acumulează la întreprinderile îndustriale.
La momentul actul într-un oraş mare pe cap de locuitor îi revin mediu 250-300 kg
de deşeuri casnice dure (DCD),iar creşterea anuală constituie aproximativ 5%,cea ce
duce la creşterea rapidă a stocurilor de deşeuri fie permise(înregistrate),fie
„sălbatice”(neînregistrate).Pe stocurile dim Federaţia Rusă(după datele
SA”ИНЭКО”)sau acumulat mai mult de 55Mt de DCD.
Stocurile de deşeuri duc la o înrăutăţire considerabilă a stării mediului
înconjurător:poluarea aerului,solului şi apelor subterane cu metan,dioxid de
sulf,dizolvanţi,2,3,7,8-tetraceor,metale grele,în forma sărurilor sale,alte substanţe
nocive.Straturile de deşeuri cauzează lăsarea solurilor,folosirea neproductivă a
terenurilor agricole în locul folosirii lor ca terenuri pentru livezi sau parcuri
construcţii de locuinţe sau clădirilor administrative şi a.m.d.
Stocurile favorizează apariţia pericolului epidemiologic,legat cu aperiţia
rozătoarelor şi transmiterea lor a diferitor maladii.Pe măsura creşterii stocurile ocupă
treptat spaţiile verzi şi locuri de agrement suburbane.Aceasta la rîndul său cere
majorarea costurilor pentru transportarea deşeurilor şi contribue la poluarea de mai
departe a teritoriilor cu gazele de eşapament ale mijloacelor de transport.
Problema protecţiei mediulul înconjurător de ambalajul uzat şi folosit pote fi
rezolvată pe două căi:distrugerii şi utilizării (prin ultima se subînţelege transformarea
lui într-un produs folositor).
Principalele metode de distrugere a DCD,printre aceste ambalaje uzate,sunt
îngroparea şi arderea.
Îngroparea DCD e legată cu dislocarea stocurilor de deşeuri pe terenuri agricole
considerabile,cea ce duce la excluderea lor din folosinţa economică.În federaţia Rusă
aproximativ 90% DCD se evacuează pe stocuri,care ocupă mai mult de 20mii ha.În
afară de aceasta pe stocurile de deşeuri se evacuează deşeuri reciclabile
preţioase(maculatură,mase plastice,sticlă,metale ş.a),care pot şi trebue implicite în
ciclurile de producere folositoare.
23
 Arderii se pot supune atît deşeurile solide,cît şi cele lichide.Această metodă nu este
raţională şi economică,deoarece la ardere are loc uzura rapidă a instalaţiilor(sobelor
de ardere a gunoiului),eliminarea produselor adăugătoare în atmosferă şi poluarea ei
dublă,nimerirea sărurilor toxice a metalelor grei în sol şi mediul acvatic,deaici şi în
organismul omului.
Instalaţiile pentru arderea gunoiului,de regulă reprezintă în sine construcţii
complicate şi peţioase,deoarece ele trebue să fie dotate cu filtre efective.Cauzele
indicate limitează folosirii procesului de ardere pentru distrugerea DCD.Cu toate
acestea în unele cazuri(de exemplu cînd separarea gunoiului e imposibilă)arderea este
unicul mijloc de distrugere a deşeurilor.
Distrugerea deşeurilor polimerice se poate de forsat pe calea prelucrării radioactive
a lor,cu raza γ cu neutroni şi particule β .Energia acestor emisii radioactive
depăşeşte considerabil energia relaţiilor chimice a macromoleculelor.În timpul
radidistrugerii a polimerelor se formează radicali liberi molecular joase şi
oligomere,care uşor înteracţionează cu oxigenul din aer,iniţiind reacţii de lanţ a
distrugerii foto şi termooxidabile a polimerilor.
În rezultatul acţiunii asupra bazei polimerice a ambalajului a diferitor factori
naturali şi tehnologici macromolecula se descompune în produse molecular
joase:alcooli,etiri,acizi şi legături carbonice.Ele într-un mod natural se implică în
ciclurile naturale şi biologice ale circuitului de substanţe,nepoluînd mediul
înconjurător.
Deşeurile de consum şi deşeurile şi deşeurile îndustriale,potrivite pentru prelucrarea
de mai departe,se numesc deşeuri polimerice reciclabile(DPR).La ele se referă
articole neprelucrate din polimeri şi alte materiale,deasemenea amestecuri
compoziţionale,care şi-au pierdut calităţile sale de consum din cauza uzurii fizice sau
marale şi sunt destinate pentru prelucrarea şi folosirea în gospodărie obştească.
La utilizarea materiei prime polimerice de mînă a două cu scopul alcătuirii
tehnologiilor cu puţine deşeuri produse şi micşorării asupra mediului înconjurător un
rol important în organizarea colectării sortării DPR îl joacă marcarea
ecologică.Uniunea Europeană întreprinde eforturi considerabile în vederea
întroducerii marcării ecologice unificate.Rezolvarea acestei probleme se realizează de
către organele competente ale ţărilor din cadrul Uniunii Europene pe baza de concurs.
Mrcajul ecologic imprimat pe ambalaj se divizează în trei grupe principale.
1.Semnele ce indică gradul de bună stare ecologică al mărfii sau ambalajului. La ele
se referă de exemplu:”Îngerul albastru”(Germania),”Lebădă albă”(ţările
scandinave),”Ecosemnul”(Japonia)(figura19a-c),printre acestea şi semnele ecologice
al diferitor firme producătoare de mărfuri,care timd să-şi aducă aportul în aceea ce
priveşte protecţia mediului ambiant(figura19d).
Ecomarcajul de bază unic în regulamentul cu cerinţele UE este semnul înterpretat în
(figura19.c)care poate fi executat din două culori (verde şi albastru),sau executat cu
culoarea albă pe fonul negru şi invers.

24
 Figura 19.Semnele bunăstării ecologice a mărfii sau a ambalajului ei.

Figura 20.Semnele pe produse,destinate pentru reciclare.

Către această grupă se pot referi semnele,ce îndică produsele care pot fi refolosite
sau au fost obţinute în urma reciclării.Dintr-o varietate mare al acestor semne cele
mai răspîndite sunt acelea care reprezintă un ciclu închis şi indică sistemul de
producere-folosirea-utilizarea cu indicarea materialului din care a fost executat
produsul(fig.20).

Figura 21.Semnul „Punctul verde”

Figura22.Marcajul UE

Cel mai cunoscut şi răspîndit din această serie de semne este semnul„Punctul
verde” din cadrul aşa numitei sisteme duale ale Germaniei (figura21) este bţinut pe
baza de concurs şi pe calea de cumpărare ce alcătueşte baza de cumpărare,ce
alcătueşte baza de finisare al sistemului duale germane(SDG).

25
 În corespundere cu cerinţele Direcţiei Uniunii Europene orişicare ambalaj trebue să
aibă următorul marcaj:
refolosire sau multifolosire(fig.22a)este supus reciclării-semnul”curba lui
Mebius”(fig.22b)executată parţial sau complet din DPR cu indicarea conţinutului în
procente(fig.22c).
În caz de necesitatea pentru identificarea materialului şi uşurării sortării pe ambalaj
se depun indicări în cifre şi litere amplasate deobicei în centru semnului(uneori mai
jos),cea ce permite de a identifica tipul materialului (fig.20).Materialele de ambalaj se
indică cu cifrele masele plastice de la 1 la 19;hîrtia şi cartonul-de la 20 la 39;metalele
de la 49,lemnul-de la 50 la 59;textile-de la 60-69;sticla-de la 70 la 79.La rîndul său
pentru mase plastice este stabilită indicarea în cifre:1-PE,2-ПЭНП,3-ПВХ,4-
ПЭВП,5-ПП,6-ПС,7- alţi polimeri.
2.Semne ce îndeamnă la păstrarea mediului ambiant.
Semnele din această grupă(două sunt arătate în fig.23)de cele mai dese ori se
întîlnesc pe ambalaje mărfurilor de consum.Semnul lor se reduce la îndemnarea de a
nu face gunoi,de a menţiona curăţenia şi de a da produsele folosite la
reciclare,aruncîndu-le în coteinere gunoi corespunzătoare.
3.Semne ce avertizează despre pericolul ce-l au produsele sau obiectele asupra
mediului ambiant.
La ele se referă semnele speciale pentru indicarea substanţelor,ce reprezintă pericol
pentru fauna şi flora marină în timpul transportului pe căile marine(fig.24a).
Semnul „Periculos pentru mediul ambiant (fig.24b)”.
Cu regret,în Rusia ecomarcajul deseori nu se reprezintă din cauza lipsei a unei căi
statale unice de rezolvare a acestei probleme.
Un factor binevenit în ultimul timp este apariţia pe producţia îmtreprinderilor mixte
a semnelor şi reprezentărilor ecologice însoţite de înscripţii în limba rusă şi îndreptate
spre păstrarea mediului ambiant.

Figura23.Semne ce îndeamnă la păstrarea mediului ambiant.

Figura24.Semne ce îndică pericolul asupra mediului înconjurător.

26
 Căile de desompunere forsate al deşeurilor polimerice.

În condiţii naturale producerea şi exploataţia produsului din polimeri se supune

unor schimbări distructive.În rezultat produsele fragmentării cu o masă moleculară
medie destul de joasă sunt în stare să se asimileze de către diferite microorganisme
din mediul înconjurător.
Viteza joasă al proceselor de îmbătrînire naturală al materialelor polimerice
artificiale şi sintetice-este obstacolul principal pentru atragerea deşeurilor de ambalaj
în în ciclurile naturale de circulaţie a substanţelor.O mai mare stabilitate la acţiunea
microflorei a mediului înconjurător o au polimerii sintetici карбоцепные şi diferite
compoziţii a lor.Cheia către rezolvarea acestei probleme poate fi fragmentarea
prealabilă materialului cu molecularitate mare cu ajutorul accelerării îmbătrînirii
naturale.
Fragmentarea parţială a lanţurilor polimerice are loc la acţiunea mecanică asupra
materialului cu molecularitate mare în procesul de
vălţuire,fărămiţare,calandrare,presare,sau în urma loviturii,acţiunilor criogenice şi
ultrasonore.În unele cazuri fragmentarea destul de efectivă are loc la interacţiunea
polimerilor cu soluţiile de acizi şi baze.
Hidroliza polimerilor poate fi însoţită de ruperea lanţurilor de bază şi desprinderii
grupelor înlocuitoare laterale.Fragmentării hidrolitică sub acţiunea mediilor agresii se
supun mulţi polimeri гетероцепные:poliesteri,compuşi şi simpli,poliamidele şi
poliimide.Viteza şi adîncimea hidrolizei poate fi regulată şi controlată.
Fragmentarea lanţului polimeric sub acţiunea luminii solare are loc numai în
cazurile,cînd energia cuantică e mai majoră decît energia legăturilor chimice în
macromolecule.O acţiune considerabilă asupra procesului de descompunere
fotochimică a materialelor polimerice o exercită componenţa ultravioletă al radiaţiei
solare.Energia fotonilor al diapazoanelor radiaţionale vizibilă şi de undă lungă este
insuficientă,pentru a chema o destrucţie fotochimică a celor mai răspîndite materiale
polimerice.
O metodă mai ideală ecologic a fotosensibilităţii al materialelor polimerice
folosite,ba chear a proceselor de descompunere a deşeurilor polimerice ar putea fi
acţiunea fotooxidabilă asupra plasticilor cu folosirea instalaţiilor de forsfotoliză
construită de Winston.În astfel de imnstalaţii oglinda parabolică îndreaptă lumina
solară pe lentilă,amplasată în secţiunea largă a unui con metalic special.

27
 Controlînd temperatura topiturii în cilindru extruderului(care nu trebuie să atingă
1930-2030C) în apropierea şnecului şi peretelui cilindrului.Pentru reducerea timpului
de deplasare a compoziţiei prelucrate în extruder pînă la minim este necesar de a
folosi instalaţii de extrudare cu raportul lungimii la diametru nu mai puţin de
20.Pentru înlăturarea formărilor diferitor conectări străine în ambalajul finit este
necesar,ca viteza de rotaţie a şnecului să fie optimală.În procesul de ermetizare prin
termosudare este necesar de urmărit atent tenperatura de sudare la obţinerea unei
cusături trainice.Mărirea temperaturii duce la distrugerea adaosului de crohmal,ce e
uşor de observat la operaţia mirosului de pîine proaspăt coaptă.
Costul tuturor adaosurilor materialelor polimere şi ambalajelor din ele se determină
costul polimerului de bază iniţial,şi altor substanţe,adaosurilor şi proceselor de
obţinere.În timpul de faţă cererea de ambalaj expus este mare.În ţările dezvoltate o
mare parte a ambalajelor, sunt de o singură utilizare care se fabrică din materiale
biodeformabile (descompuse biologic). În federaţia rusă,cu cercetările în domeniul
materialelor biodeformabile cu conţinut de crohmal a materialelor de ambalare se
ocupă НПО la produsele cu conţinut de amidon împreună cu problema laboratorului
polimerelor МГУПБ.Se formează compoziţii noi şi se efectuează cercetări pentru
realizarea asortimentului larg de materiale cu compoziţie de diverse
crohmale,substanţe care conţin crohmal a lipidelor tehnice şi a proteinelor.
Dar trebuie de menţionat că fabricarea şi utilizarea materialelor biodeformabile
practic nu rezolvă problema protejării mediului ambiant de utilizare a ambalajelor
polimerilor deja utilizate. Sunt mai multe condiţii:
-greutatea de reglare a vitezei descompunerii în gunoişti sub acţiunea factorilor
esenţiali a mediului ambiant;
-costul ridicat al adaosurilor;
-aspectele ecologice care sunt legate cu aceea că după datele cercetărilor,nu se
micşorează pericolul acţionării negative a materialelor biodeformabile şi produselor
şi deformării lor în natură şi lumea animală;
-pierderea nereversibilă a substanţelor scumpe şi a combustibilului resursele
energetice,care la rezolvarea corectă poate să aducă un profit mare gospodăriilor
ţărăneşti.În legătură,cu aceasta distrugerea a deşeurilor căii de formare şi utilizarea
substanţelor rapid deformabile ambalajul trebuie să aibă o utilizare limitată şi a
utilizării controlate.

Utilizarea materialelor polimerice reciclate

Cel mai raţional mod de înlăturare a deşeurilor în formă purtată(utilizată)sau a

ambalajului utilizat-şi utilizării lor,în timpul de faţă,sunt cunoscute următoarele căi de
utilizare corectă a substanţelor polimerice(ВПС):
-arserea cu scopul obţinerii energiei;
-descompunerea termică(piroliz,distrugere,descompunerea pînă la monomerii
iniţiali);
-folosirea iar;
-reciclarea şi folosirea din nou.
La arderea deşeurilor în cuptoarele de ardere a deşeurilor nu este rentabilă
posibilitatea utilizării,deoarece propune sortarea iniţială a deşeurilor.La ardere se
produce pierderea nereversibilă a substanţelor chimice scumpe şi murdărirea
28
mediului ambiant cu substanţe dăunătoare cu evacuarea gazului şi a fumului.Un loc
aparte în utilizarea din nou a substanţelor polimerilor reciclabile se acordă deformării
termice(termoliză)cum posibilitatea de formare ВПС în legături monomoleculare.Un
loc principal între ele îl ocupă piroliza.
Piroliza-este deformarea termică a substanţelor organice cu scopul obţinerii
produselor folositoare.De o însemnătate mai mică a temperaturii (pînă la 6000C) se
formează în deosebi produsele lichide,iar mai sus de 6000C-în formă de gaz pînă la
hidrogenul tehnic. Piroliza ПВХ cu adăugarea deşeurilor ПЭ,ПП şi ПС la 3500C la
presiune de 30 atmosfere în prezenţa catalizatorului Fridelea-Knaftsa şi la prelucrarea
amestecului cu hidrogen permite de a obţine pînă la 45% de substanţe chimice
scumpe,benzol tolnol,propan,kunol, α -metilsterol ş.a.m.d.,deasemenea a clorurii de
hidrogen,metan,etan,propan.Necătînd la neajunsurile pirolizei spre deosebire de
procesele de ardere ТБО dă posibilitatea de obţinere a produselor industriale utilizate
pentru prelucrarea de mai apoi.Încă un mod de transformare a ВПС este termoliza
catalizatorică,care permite utilizarea la temperaturi mai mici.În unele cazuri
regimurile de fabricare permit de a obţine monomeri în calitate de adaosuri la
petrecerea procesului de polimerizare şi policondensare.În SUA din ПЭТ sticlelor
obţin monomere difecite dimetiltereplatat şi etilen glicol,care din nou se folosesc
pentru sinteza ПЭТ a maşinii moleculare date şi structurei,necesară pentru
producerea sticlelor.Cel mai utilizat proces a ВПС din punct de vedere economic
ecologic prezintă utilizarea din nou şi a reciclării în noi tipuri de materiale şi
fabricate.
Repetarea utilizării prevede întoarcerea în ciclu de prelucrare folosit de ambalaj
după construirea(formarea)şi operaţii corespunzătoare(spălare,uscare ş.a.).La
folosirea repetată la contactul nemijlocit cu produsul este necesar rezolvarea
organelor sanitare.Această cale este folosită în mod principal pentru fabricarea
sticlelor din PE.
Calea de reciclare a deşeurilor permit o utilizare largă în multe ţări,deşeurile
amestecate din materiale polimerice se pot recicla în semifabricate de diversă
utilizare (blocuri de construcţie,materiale decorativ).În SUA unde pe larg se
utilizează asele polietereplatate,care permit de a se realiza programa naţională,în
corespundere cu care la începutul secolului 21 nivelul de reciclare a sticlelor din PE
trebue să fie dus pînă la 25-30%.Executarea programei prevede 4 etape:alegerea
masei adunate,prelucrarea(iniţială şi finală)în semifabricate de însemnătate populară
şi realizarea produselor obţinute.În programă au fost marcate:organizaţia punctelor de
strîngere din toată ţara cu atragerea a 50% din populaţia corespunzătoare a centrelor
de coordonare,realizarea reclamei (publicităţii) publicarea articolelor pentru
strîngerea deşeurilor;formarea bazei de date;compania de înştiinţare a
populaţiei;formarea liniilor fierbinţi(pînă la 800)de preîntîmpinare de schimb de
informaţie şi de alte măsuri.Una din orientările perspective în acest domeniu-
producerea granulaţiei din masă asortată pentru prelucrarea semifabricatelor de
diverse modalităţi.Pentru îmbunătăţirea calităţilor de granulare se folosesc diverse
adaosuri(stabilizatori,coloranţi,modificatori,ş.a.).
Deobicei pentru prelucrarea efectivă ВПС se supun modificărilor următoarelor
metode: chimice(coaserea cu peroxine).De exemplu peroxidei
dicumile,anghidrionului maleinic,lichide ş.a.

29
 Fizico chimice(adăugarea diverselor adaosuri de natură organică-liguinelor
tehnice,termoelastoplasturi,suniginii,geturi).
formarea materialelor de compoziţie.
-fizice(adăugarea compuşilor neorganici(cretei oxizilor,grafiţilor));
-tehnologice(varierea regimurilor de fabricare).
Adăugarea poliorganocsilosane cu adaosuri iniţiabile cu adaosuri iniţiabile şi
omogenizarea de mai apoi a masei prelucrate permit regenerarea materialelor uzate şi
regenerarea calităţilor tehnologice pînă la cele de gradul dat.În utilizare şi în regimul
de prelucrare se întîmplă formarea polimerilor sau a spaţiilor structurate a sistemei
din contul legăturilor siloxate transversale.O rezistenţă mare a acestor legături şi o
densitate mică moleculară a ambalajului în policsilosano asigură elasticitatea
materialului la îmbunătăţirea calităţilor mecanice,termostabile,atmosferice şi chimice.
Caracteristicile mecanice de reciclare a ПА şi uzării semifabricatelor se pot
îmbunătăţi pe calea tratamentului termic a maselor de diversă natură-a purtătorilor de
căldură(apă ulei mineral)în acelaş timp ИК-iradiere.Prelucrarea în mediu a
purtătorilor termici se efectuează după principiul de retopire şi înclude operaţia de
încălzire,călire şi răcire.La acest nivel fizico-tehnic indicatorilor ce determină poziţia
purtătorului termic,regimul de prelucrare şi uscarea îndelungată care se realizează de
la 1,5 pînă la 2,5 ore.La baza majorităţii procedeelor produse se află legătura-de lanţ a
mecanismului care interacţionează între grupele active a polimerului de bază.Din
toate realizările existente,un interes practic prezintă obţinerea materialelor compuse
din ВПС.Una din modificările funcţionale ale adaosului poate fi folosită polimerul
natural ligninul care este deşeul celulozei,hîrtiei.El prezintă în sine productul
metabolismului,lemnului şi a altor plante adunate în procesul de lignificare în stratul
mijlociu şi peretelui molecular.Compoziţia ligninului constituie 30% din masa
lemnului(restul 70% revine celulozei şi gemiceluluozei).După natura sa chimică
legnilul se referă la fenomenele a clasei de bază a stabilizatorilor,polimerilor care
influenţează efectiv lumina şi termostabilizarea influenţei acizilor şi polimerilor
acizici. Tehnologia primirii din hidroliza ligninei a produsului micronizat utilizat în
fărămiţarea dependenţă de mediul electro magnetică e realizat în МГУПБ.

30
 Indicatorul termenilor folosiţi

Absorbenţi-posibilitatea materialului de a ţine lichidul sau gazul cu care se află în

contact.
Alohezia-acoperirea suprafeţelor diverselor materiale ce permit de a lipi materialele
sau de a acoperi suprafeţele lor.
Folii de aluminiu-foliile subţiri de aluminiu,ce se fabrică prin laminare şi se folosesc
pentru fabricarea capacelor,ambalajelor materialelor cu mai multe straturi şi pentru
decorarea produselor.
Materiale de amortizare-material folosit pentru apărarea ambalajului produselor de la
vibraţii şi şocuri.
Hîrtie antiadezivă-hîrtie tratată cu substanţe ce nu permit încleierea.Se foloseşte
pentru ambalarea garniturilor pentru produse lipicioase.
Materiale antiseptice pentru ambalare - materiale rezistente la acţiunea
microorganismelor.Înăuntru lor sau la suprafaţă se conţin preparate antiseptice.
Aparat pentru sudarea peliculei-aparat pentru sudarea materialelor polimerice prin
metoda termo-sudării.
Materiale armate-materiale care îşi măresc elasticitatea mecanică prin alipirea unui
strat de aţă sau material.
Ambalaj aseptic-ermetică,biorezistentă,impermiabilă la apă şi gaze,îndeosebi se
foloseşte pentru ambalarea produselor alimentare pentru păstrarea îndelungată.
Bak-ambalaj cu gabarite mari pentru transportare care conţine partea superioară cu o
gaură pentru umplere şi partea exterioară cu o gaură pentru scurgere.
Balon-ambalaj pentru transportare cu corp în formă de sferă sau cilindru cu fund
sferic şi gît îngust.
Borcan combinat-ambalaj de utilizare îndeosebi cu corp cilindric şi gît cu dianetru
egal cu diametrul corpului,fabricat din diverse materiale,de exemplu corpul din
carton iar gura şi fundul din жести.
Butuc-ambalaj pentru transport cu fund drept şi neted sau cu corp gofrat de formă
cilindrică.
Tehnologie fără deşeuri-fabricare ecologică nepericuloasă,care produţie îmbunătăţită
proprietăţile ambalajului pentru apărarea mediului ambiant care poate fi total sau
parţial reciclat.
Big-bag-uitativă containerile moi.
Ambalaj blisteric-termoformare polimerică peliculă rigidă,care ia forma produsului
ambalat şi se încheie sau se sudează la placă de carton.
Bib-in-box - uitaţi-vă la ambalajul dublu.
Rezervor-ambalaj de transport cu corpul de formă cilindrică cu suprafaţa
metalică,polimerică sau din lemn.
Hîrtie impermiabilă la grăsimi-hîrtie cu rezistenţă sporită la pătrunderea grăsimilor,ce
se atinge prin metoda trasării speciale cu formarea unui înveliş protector.
Hîrtie laminată-hîrtie lipită cu alte materiale(folii metalice sau polimer),se utilizează
pentru ambalarea cu conţinut mare de grăsimi.
Hîrtie laminată-hîrtie cu acoperire pe suprafaţa ei a unui strat de polimer.Deţine
proprietăţi specifice în contact cu substanţele chimice.
Hîrtie pergament-hîrtie impermiabilă la grăsimi şi apă păstrează rezistenţa iniţială la
înmuiere greutate de 60gr/m2.
31
Hîrtie înlocuitor de pergament sau subpergament-hîrtie subţire fabricată din celuloză
din făină groasă cu capacitatea determinată a permiabilităţii şi calităţii mecanice
specifice.Se întrebuinţează pentru ambalarea produselor cu conţinut redus de grăsimi
şi umeditate mare,masa(43-50gr/m2).
Hîrtie pentru etichete-hîrtie care conţine pe suprafaţa sa salitilanilid,utilizat pentru
fabricarea ambalajelor pentru conserve.
Sticlă-ambalaj de formă cilindrică şi gît îngust pentru dopuire.
butelie-ambalaj de transport din sticlă utilizată pentru păstrarea şi transportarea
lichidelor.
Vid-procese de formă în ambalaj de presiuni mici.
Ambalaj cu vid-ambalarea produselor în condiţii de vid în multe rînduri(combinarea)
peliculei cu proprietăţi impermiabile la gaze.Permite păstrarea produselor în stare
proaspătă timp îndelungat.
Formare cu vid-posibilitatea formării ambalajului de diverse configuraţii din folii de
polimer cu grosimea de 0,5-2mm din contul încălzirii şi formării între materiale a
presiunii mai mici decît presiunea atmosferică.În prezenţa acestui material îşi ia
forma ermetică care şi-o păstrează după răcire.
Posibilitatea ambalării continue - ambalarea automatizată,în care materialul de
ambalare în proces continuu de formare a capătului se umple cu produs,iar apoi se
încleie deasupra.Se utilizează pentru ambalarea produselor freabile,cu
bucata,materiale metalice şi produse lichide.
Ambalare garantată-învelirea garantează ambalarea de deschidere sau de închidere cu
scopul furtului.
Vas ermetic-vasul construcţia căruia asigură impermiabilitate mare la gaze aburi şi
lichide.
Ambalaj continuu-procesul de fabricare a ambalajului din materiale polimerice.
Holograma-înregistrată pe plastic sau polietilenă desenul interferenţei a două raze de
lumină de la o sursă(lazer),rază reflectată de obiect şi raza nemijlocit reflectată de la
sursă de lumină.
Posibilitatea orizontală de ambalare continuă-proces automatizat de ambalare la care
prin termoformarea ambalajului se umple cu produs,iar mai apoi se închide deasupra
cu o peliculă folie de metal sau combinate din diferite materiale care se încleie prin
termosudare.
Încărcătură-produse alimentare pentru transportare.La proprietăţile principale ale
încărcăturii se referă împrăştierea, îngheţarea prelingerea, viscozitatea, toxicitatea,
posibilitatea de autoaprindere, oxidare, acţionare radioactivă.
Vas de grup-ambalaj de întrebuinţare referitoare pentru determinarea numărului de
unităţi de producţie.
Ambalaj de grup-unite într-un ambalaj de utilizare care determină numărul de unităţi
de aceeaşi natură cu urmărirea realizării(cîteva borcane cu conserve,bere,sucuri
învelite şi termosudate în polietilenă).
Ambalaj dublu-abalaj de transport de material rigid,amplasat din cutie de carton
gofrat,rezervor,baraban ş.a., cu scopul asigurării proprietăţilor mecanice de
rezistenţă,pachetele interminare deobicei sunt de o singură utilizare,iar cea exterioară
multiutilizabilă.

32
Dextrin-polizaharid solubil macromoleculele căruia conţin mai mult de 10
monoz.Întră în componenţa cleiurilor pentru fabricarea cartonului şi hîrtiei şi a
cartonului gofrat.
Îngroparea deşeurilor-priviţi îngroparea deşeurilor.
Djut-plantă din fibrele căreia se fabrifică material pentru coaserea sacilor.
Desingul ambalajului-afarmarea grafică şi construirea ambalajului.
Ambalaj ecran-ambalaj de transport cu construcţie deosebită pentru transportarea
produselor în supermarchete.În centrele comerciale acest ambalaj uşor se preface în
vitrina sa.
Aparat-pentru măsurarea automată(dozarea)a cantităţii determinate de produs după
masă,volum sau unităţi.
EAN-standard unificat european identificat codul numerelor articolului în sistemul
European de ştrih-coduri.
Vas pentru utilizare comună-vas care după umplere se închide cu un capac pentru
care nu trebuie al doilea capăt la siretului pentru închidere.Vasul pote fi din nou
închis.
Cutiile de metal-cutiile se fabrică din orice tip de tablă(neagră
cromată,albă),deosebindu-se prin trei componente(fund,corp,căpac)şi două
componente de unire a cutiei.
Îngroparea deşeurilor-procesul de strîngere a deşeurilor tari de producere pe teritorii
speciale.
Apărarea produsului-apărarea produsului la acţionarea condiţiilor climaterice şi alte
condiţii necorespunzătoare la utilizarea ei pentru transportare şi păstrare.
Ambalaj izotermic-ambalaj înăuntrul căruia se păstrează temperatura dată în timp
fixat pentru păstrare.
Ionomeri-copolimeri termoplastici(deobicei amestec de etilen şi acizi organici
nelimitaţi,în care o parte a grupelor acidice sunt neutralizate de metale).Aceste sunt
meteriale transparente de densitate mică,însolubile în majoritatea dzolvanţilor
organici,inerţi la acţiunea grăsimilor,substanţelor de lubrifiere,bazelor.
ISO-organizaţia internaţională de standardizare a tuturor tipurilor de
producţie,inclusiv şi a ambalajelor.Constă din 4 subcomitete,unul dintre care(SC-4)se
ocupă cu întrebările referitor la ambalaje.
Canistră-ambalaj(din metal sau polimer),ce are corp,a cărei secţiune paralelă cu
fundul are o formă apropiată de cea a unui dreptunghi, ambalaj,ce are dispozitiv de
mutare, orificiu de vărsare şi capac cu dischizător.
Carton-dur în formă de foi,material asemănător cu pînză cu grosimea de la 0,3 pînă la
5mm, executat din masă fibroasă (semiceluloză, celuloză, nealbită, maculatură, fibre
sintetice şi minerale).De la hîrtie se deosebeşte prin grosimea şi masa mare.
Carton cromat-carton cretat sau necretat din celuloză albită cu masa de 170-
850g/m2,grosimea de 0,3-1,5mm.Se întrebuinţează pentru executarea ambalajului de
consum cu imprimarea colorată.
Каширования-îmbimnarea(încleerea)a două sau mai multor materiale cu cleiuri de
întărire sau termotopite.
Clapă-orificiu deobicei situat în unul din colţurile ambalajului,prin care ambalajul
este umplut şi care nu permite conţinitului să se strecoare(scurgă).
Bandă de lipici-bandă de hîrtie cu lăţimea de 25-150mm ce are o suprafaţă
impermiabilă la apă e folosită la încleierea clapelor lăzilor din carton.
33
Cod,codarea-sumarea semnelor(simbolurilor)şi sistemul de reguli fizate cu ajutorul
cărora poate fi codată informaţia despre producţia împachetată şi despre producătorul
ei.
Combi-bloc-ambalaj din material laminat combinat(carton,polietilenă,folie de
metal)pentru produse alimentare lichide.
Ambalaj compus-ambalaj executat din două sau nai multe materiale diferite sau
materia primă combinată.
Ambalare combinată-ambalare într-o unitate de ambalaj(sau material de ambalare)a
diferitor produse unitare sau unităţi de ambalare într-o garnitură determinată.
Compozit-material combinat pentru ambalare,podus,alcătuit din două sau mai multe
componente.
Conteiner-unitate de ambalaj de transport,folosit de mai multe ori în unul sau mai
multe tipuri de transport.Serveşte pentru transportul şi păstrării temporare a
încărcăturilor.Este aprovizionat cu dispozitive pentru asamblarea şi desasamblarea ei
mecanizată în cadrul unităţii de transport volumul intern nu mai mic de 4m3.
Conteiner flexibil-„big-bag”:vas închis de formă dreptunghiulară folosit la
transportarea şi păstrarea temporară a încărcăturilor pulberulente avînd volumul de
0,5-4m3.Pot fi de unica folosinţă sau multiplă.
Corex-garnitură de forma bombată(secţionată),deobicei din materiale polimerice,cele
mai deseori pe larg folosite în industria de cofetărie pentru împachetarea
bomboanelor.
Hîrtie craft-hîrtie foarte rezistentă compusă din masa sulfurică,se pote de
înălbit,colorat sau pote să-şi păstreze culoarea naturală.Se foloseşte pentru cartonul
gofrat,saci şi pungi,pote fi impermiabilă la apă.
Capac-crown-confecţie în formă de capac metalic,coroniţă cu etanşare(cuznet sau
inel), folosit pentru ermetizarea buteliilor din sticlă prin metoda rolării.
Capac imprimant-capac metalic de folosinţă multiplă cu flanşă bordurată,se imprimă
cu forţare în gîtul băcii sau tamburului.
Capac SKO-confecţie de unică folosinţă pentru ermetizarea borcanelor cilindrice de
sticlă prin metoda rolării.Deobicei se confecţionează din metal,este dotată cu o
garnitură de căuciuc.
Capac Twist-off-confecţie metalică cu proeminenţe elicoidale folosite pentru
înfăşurarea cap la cap.
Lac-peliculă de protecţie,care se depune în stare lichidă pe suprafaţa materialului de
ambalaj pentru protecţia conţinutului sau a însuşi ambalajului.
Laminat-material stratificat în formă de folie sau peliculă compus din două sau mai
multe straturi.E pe larg folosit pentru confecţionarea pachetelor de tipul „piur-pak”
sau „tetra-pak” pentru produse lactate,sucuri,vinuri ş.a.
Laminarea-procesul de depunere pe materialul de bază substrat a topiturilor de mase
plastice cu scopul de a conferi laminatului capacitate de impermiabilitate la
aburi,gaze şi apă sau alte calităţi specifice.
Lamister-material compoziţional,baza căruia o constitue folia de aluminiu cu
grosimea de 70-120microni,iar suprafaţa exterioară e acoperită de un strat de lac
alimentarПЭ 51-18 cu grosimea de 4-6microni.La suprafaţa interioară se încheie o
peliculă polipropilenică cu grosimea de 50 microni.Se întrebuinţează la
confecţoinarea borcanelor şi capacelor pentru ele prin metoda ştanţării.

34
Latexuri-dispersii acvatice(sisteme coloidale)a polimerilor sintetici,deobicei a
cauciucului.Se foloseşte în calitate de învelişul de protecţie,ce se formează nemijlocit
pe produsele alimentare,printre acestea se foloseşte şi pentru a conferi hîrtiei şi
cartonului rezistenţă la umezeală atît sub formă de învelişuri exterioare, cît şi
întroducerea în masa de hîrtie.Se foloseşte la încleierea la rece.
Pres-forma de turnare-dispozitiv destinat pentru confecţionarea ambalajului şi a altor
confecţii din masă plastică.Constă din puanson imobil şi matriţă mobilă,ultima pentru
uşurarea extragerii confecţiilor,ea poate fi compusă din două sau mai multe părţi
decupabile prevăzute cu reţele de turnare folosite la umplerea formei cu topitură şi
formarea confecţiei,deasemenea e prevăzută cu canale pentru lichide de încălzire şi
răcire.
Turnare sub presiune-metoda de obţinere a ambalajului din masă plastică din contul
înjectării topiturii în pres-formă.
Logistica-sistemul de panificare,control şi dirijare a transportării,depozitării,şi a altor
operaţii materiale şi nemateriale,înfăptuite în procesele de de livrare a materiei prime
şi a materialelor prime şi a materialelor la întreprinderi,a deplasării în cadrul
uzinelor,deasemenea a transmiterii,păstrării şi prelucrării informaţiei
corespunzătoare. Ambalarea este partea componentă a logisticii.
Tavă-ladă de lemn,carton sau masă plastică fără capac cu înălţimea nu mai mare de
150mm cu fixatoare proeminente.Deobicei se foloseşte la transportarea,păstrarea şi
realizarea fructelor,legumelor, produselor de panificaţie şi altele.
Marcaj-text, însemnări convenţionale şi desene pe ambalaj sau producţie,ce ne
informează despre producător şi metodele de manipulare cu producţia ambalată în
timpul transportării,păstrării şi lucrurilor de încărcare.
Ambalaj multiciclic-ambalaj de transport,indicii de rezistenţă ai căreia sunt calculaţi
pentru folosirea multiplă.Se foloseşte la livrarea producţiei,poate fi ca înventar cînd
aparţine întreprinderii concrete şi este supusă restituirii către întreprindere.
Modulul dimensiunilor ambalajului-mărime dimensională convenţională ce se
foloseşte cu scopul de a coordona şi unifica dimensiunile ambalajului.
Milion de borcane convenţionale(MBC)-unitate convenţională de măsurare a
cantităţii borcanelor(din sticlă sau metal),convenţional aduse la o dimensiune unică.
Ambalaj flexibil-ambalajele forma şi dimensiunile căruia se modifică în timpul
umplerii cu pruducţie.
Ştiinţa despre ambalaje-ştiinţă, obiectul de studiu al căruia este elaborarea şi studierea
diferitor direcţii şi aspecte ale dezvoltării ramurii ambalării.
Învelitoare-foaie de material de împachetare(hîrtie,folie de metal,pelicolă şi altele),în
care se întroduce şi total se înveleşte produsul unitar.
Ambalaj uşutat-butalie sau borcan de sticlă cu masa micşorată din contul unei
construcţii mai perfecte(colţuri rotungite,îndoituri line,grosimea pereţilor micşorate
ş.a).
Înveliş-ambalaj volumic,care acoperă total confecţia ambalată.Se confecţionează din
materiale subţire(pelicolă)ce înfăşoară consistent şi liber acoperă confecţia.
Rotaţia ambalajului-ciclul folosirii conteinerului,ambalajelor din sticlă şi altele,ce se
măsoară de la o încărcare la alta,sau rotaţia ambalajului între două umpleri
consecutive.
Masă plastică orientată-material obţinut în rezultatul orientării macromoleculelor într-
o direcţie(direcţii)anumită,ce facilitatea durificarea materialului.
35
Utilizarea deşeurilor-folosirea deşeurilor de producţie şi consumarea după prelucrare
corespunzătoare.La cele folosite se referă deşeurile,care îşi găsesc folosinţa în
gospodăria obştească în calitate de materie primă(semifabricate)sau adaosuri la
materie primă pentru executarea producţiei,atît la însăşi întreprinderea,cît şi înafara
ei,deasemenea în calitate de combustibil,furaj sau îngrăşăminte.

36