DARIUS

Darius și fratele lui, Draven, au rămas orfani de mici și au crescut singuri în portul Basilich. Darius făcea
tot posibilul să facă rost de cele necesare pentru amândoi și era gata mereu să lupte împotriva oricui își
permitea să se ia de frățiorul lui, de la găștile de copii mai mari, la gărzile orașului. Fiecare zi petrecută
pe stradă era o luptă pentru supraviețuire, iar Darius adunase până la doisprezece ani mai multe cicatrici
decât mulți soldați într-o viață.

După ce orașul a fost cucerit de imperiul noxian, Cyrus, comandantul forțelor victorioase, i-a remarcat
pe cei doi frați sfidători, și-a dat seama că aveau o putere deosebită și i-a recrutat în ceata sa de război.
De-a lungul anilor, Darius și Draven au luptat împreună într-o mulțime de campanii de cucerire
desfășurate pe tot cuprinsul lumii cunoscute și au înăbușit mai multe răscoale împotriva împăratului.

În Noxus, oricine putea să ajungă la conducere, indiferent de statut social, cultură sau trecut, iar Darius a
profitat la maximum de acest principiu. În ciuda începuturilor umile, a devenit soldat, apoi a crescut
constant în rang. A pus mereu datoria mai presus decât orice, iar agresivitatea, disciplina și curajul
încăpățânat de care dădea dovadă i-au adus respectul semenilor. Odată, în timpul însângeratei lupte de
pe câmpia Dalamor, generalul noxian care conducea trupele a dat dovadă de lașitate și a ordonat
retragerea, însă Darius l-a decapitat când a auzit porunca. Apoi, ridicându-și securea deasupra capului, a
scos un răcnet sfidător. Forțele noxiene puse pe fugă s-au raliat și au obținut o victorie neașteptată și
impresionantă, împotriva unui inamic cu mult mai numeros.

Ca răsplată pentru această faptă de vitejie, i-a fost încredințată comanda unei cete de război. Mii și mii
de tineri de pe tot cuprinsul imperiului au vrut să se înroleze, însă Darius i-a refuzat pe cei mai mulți.
Doar cei mai puternici, disciplinați și hotărâți dintre ei au primit un loc în trupele sale. Ferocitatea lui
devenise atât de faimoasă chiar și în afara Noxusului, încât orașe întregi se predau doar când îi vedeau
steagurile fluturând în zare.

După ce a obținut o victorie chinuitoare împotriva fortărețelor-din-nori ale tribului Varju, un popor
războinic și mândru care rezistase decenii întregi în fața atacurilor noxiene, Darius a fost numit mâna
dreaptă a Noxusului de către însuși împăratul Boram Darkwill. Însă apropiații lui Darius știau că el nu-și
dorea nici admirație, nici putere, ci doar ca Noxusul să triumfe împotriva întregii lumi. De aceea, Darkwill
i-a ordonat să-și adune forțele, să mărșăluiască în nord, către Freljord, și să supună triburile barbare de
acolo.

După mulți ani de lupte însângerate, avansul Noxusului a înghețat, iar campania a ajuns într-un impas
amar. Darius a scăpat ca prin urechile acului de numeroase tentative de asasinare și ambuscade, ba
chiar a reușit să evite să fie capturat de către Gheara Iernii, un trib de o cruzime legendară. Epuizat de
nesfârșitul război de uzură, s-a întors în Noxus pentru a cere reconsolidarea armatelor.
Însă când a intrat în capitală alături de veteranii săi, a aflat că împăratul murise în urma unei lovituri de
stat puse la cale de către Jericho Swain și susținută de mulți aliați , inclusiv de către Draven, fratele lui
Darius.

Mâna dreaptă a Noxusului și-a dat seama că se afla într-o poziție dificilă. Având în vedere funcția sa,
multe case nobile se așteptau ca el să-l răzbune pe Darkwill, dar Darius îl cunoștea și îl respecta enorm
pe Swain, ba chiar încercase să se opună eliberării lui din funcție atunci când, după o ofensivă eșuată în
Ionia, generalul căzuse în dizgrație. Datoria mâinii drepte a Noxusului era față de imperiu, nu față de
conducătorul acestuia, iar Swain se dovedise a fi un om onest, cu o viziune nouă pentru nația sa. Darius
și-a dat seama că era dispus să-l urmeze pe Swain... dar acesta avea alte planuri.

Odată cu înființarea consiliului Trifarix, Noxusul urma să fie condus de trei persoane, fiecare simbolizând
câte un principiu al puterii: Viziune, Forță și Viclenie. Darius a acceptat cu dragă inimă un loc în consiliu,
jurând să creeze o nouă forță de elită, Legiunea Trifariană, care avea să fie formată din cei mai loiali și
mai renumiți războinici ai imperiului. Apoi, avea să conducă armatele Noxusului către o nouă și glorioasă
eră de cuceriri.