Definitia si Teoria Medierii

Medierea este o modalitate alternativa de rezolvare a conflictelor, o procedura voluntara si confidentiala prin
care o terta persoana neutra, impartiala si fara putere de decizie – mediatorul – ajuta partile sa ajunga impreuna
la o intelegere mutual acceptata in vederea incheierii conflictului mediat.
PRINCIPIILE MEDIERII
1. Caracterul voluntar al procedurii de mediere
Nici o parte nu poate fi obligata, de catre vreo alta persoana sau autoritate, sa participe la o procedura de
mediere.
2. Auto-determinarea partilor
Intelegerea apartine partilor. Orice termen prevazut de catre aceasta intelegere trebuie sa fie propus si
acceptat de parti.
3. Confidentialitatea Procedurii
Atat mediatorul cat si partile prezente, precum si avocatii acestor parti se obliga sa pastreze caracterul
confidential al tuturor aspectelor discutate in mediere.
4. Neutralitate/Impartialitate din partea mediatorului
Neutralitatea presupune ca mediatorul ramane in afara conflictului dintre parti, ca nu se implica in acest
conflict decat in limitele impuse de catre procedura.
Impartialitatea mediatorului garanteaza faptul ca mediatorul sta intr-o pozitie de mijloc fata de parti, ca
nu doreste absolut deloc ca o parte sau alta sa castige sau sa fie favorizata in timpul procedurii de mediere.
5.Informarea Prealabila Asupra Procedurii
Partile trebuie sa cunoasca principiile medierii, detalii despre procedura si modul de desfasurare, inainte
de semnarea contractului de mediere si de inceperea efectiva a medierii.
Faze SI elemente ale procesului de mediere
1. Aranjamente preliminare
 Stabilirea unei legaturi relationale cu partile in disputa
 Selectarea unei strategii privind desfasurarea medierii
 Strangerea de informatii si analiza acestora
 Crearea unui plan detaliat pentru mediere
2. Introducerea
 Construirea increderii si a cooperarii
 Inceperea sesiunii de mediere
3. Schimbul de informatii
 Identificarea aspectelor conflictuale si stabilirea unui mod de lucru
 4. Identificarea problemelor
 Descoperirea intereselor ascunse ale partilor
5. Generarea solutiilor
 Generarea optiunilor pentru ajungerea la intelegere
6. Negocierea
 Evaluarea optiunilor pentru ajungerea la intelegere
7. Incheierea acordului de mediere
 Obtinerea si Incheierea acordului privind intelegerea partilor
8. Monitorizarea implementarii acordului
ETAPE ALE PROCESULUI DE MEDIERE
A. Pregatirea Sedintei de Mediere – Aranjamente Preliminarii
 primul contact cu partile
 culegerea informatiilor
 verificarea autoritatii partilor
 informarea partilor asupra drepturilor acestora si rolul mediatorului in mediere
 incheierea contractului de mediere
 stabilirea datei si a locului desfasurarii medierii
 pregatirea cadrului pentru desfasurarea sedintei de mediere
B. Intalnirea in Sesiune Comuna cu
Partile si/sau Avocatii
 face cunostinta cu partile
 explica procesul de mediere si scopul acestuia
 asculta prezentarea fiecarei parti
 clarifica pozitiile initiale ale partilor
 decide cu care dintre parti se va intalni prima data
C. Intalniri in Sesiuni Separate cu Fiecare Parte
o obtine informatii suplimentare
o clarifica interese si pozitii
o explica realitati
o dezvolta optiuni
o transmite puncte de vedere si pozitii de la o parte la alta
o da o sarcina
D. Intalniri Ulterioare in Sesiune Comuna cu Partile si/sau Avocatii
 stabileste finalitatea rezultatului comun
  incheie acordul de mediere
 incearca sa depaseasca impasul
 poate lamuri aspecte comune ale conflictului partilor
 incurajeaza viitoare incercari de rezolvare
Formarea de Mediatori
Aranjamentele Preliminare
Pentru a asigura un cadru optim si legal oricarei discutii, mediatorul se va ocupa de aranjamentele
preliminare:
i. primirea partilor, transmiterea invitatiilor, culegerea informatiilor (sumare) despre caz;
ii. informarea partilor cu privire la drepturile lor, rolul mediatorului, modalitatea de desfasurare a
sedintei de mediere propriu-zisa,costul medierii, avantajele medierii in raport cu alte metode de
solutionare a disputelor;
iii. intocmirea si semnarea contractului de mediere;
iv. stabilirea datei si locului de desfasurare a medierii;
v. pregatirea salii unde va avea loc medierea.
Primirea partilor, transmiterea invitatilor, culegerea informatiilor
Mecanismul medierii este insa universal si intotdeauna mediatorii sunt cei care se ocupa, evident, de
aspectele preliminare medierii, aspecte de care depinde, intr-o anumita masura si reusita medierii.
Mediatorul va solicita partii care l-a contactat datele necesare intocmirii invitatiei ce urmeaza a fi adresata
celeilalte parti si va incerca sa obtina informatii minime cu privire la cazul ce urmeaza a fi mediat.
 Numele si prenumele partilor dar si a reprezentantilor lor, ori a persoanelor ce
urmeaza sa participle la mediere;
 adresele unde acestia urmeaza sa fie contactati;
 posibilitatile de primire a textului invitatiei, intrucat invitatia se transmite prin orice
mijloace ce permit confirmarea primirii (servicii postale, curierat, fax).
Primirea partilor, transmiterea invitatilor, culegerea informatiilor
Cheltuielile privind redactarea si transmiterea invitatiei la mediere vor fi suportate de partea care solicita
medierea, urmand, eventual, ca acestea sa fie deduse in procent de 50% de catre cealalta parte, in situatia
acceptarii medierii si numai daca partile convin asupra acestui aspect.
Conform legii, mediatorul este obligat sa acorde partii invitata in scris un termen de 15 zile pentru a raspunde,
iar in situatia in care mediatorul nu va primi nici un raspuns, va fixa o noua intalnire la cererea partii prezente
sau a partii invitate care s-a aflat in imposibilitatea de a se prezenta sau a raspunde invitatiei.
Daca partea invitata refuza in mod explicit medierea sau nu se prezinta de doua ori consecutiv la data fixata
pentru semnarea contractului de mediere, mediatorul poate considera ca medierea nu este acceptata.
Invitatia pe care mediatorul o va comunica partii sau partilor aflate in conflict va fi redactata de catre mediator
(intr-o maniera personala), dar va cuprinde, in mod obligatoriu date referitoare la:
 data, ora si locul unde urmeaza sa se incheie contractul de mediere;
 numele, adresa si telefonul mediatorului;
 numele partii sau partilor care au declansat procedura prealabila medierii;
 scurta evocare a cazului.
Informarea Partilor
Anterior semnarii contratului de mediere, mediatorul va explica, in termeni clari, drepturile pe care partile
implicate intr-un conflict le au in timpul medierii, va explica acestora rolul sau de facilitator in cadrul acestei
proceduri voluntare, le va prezenta procedura desfasurarii sedintei de mediere, avantajele medierii si costurile
pe care le implica.
Contractul de Mediere
Contractul de mediere - art. 45 din Legea 192/2006:
a) identitatea partilor conflictului sau dupa caz, a reprezentantilor lor;
b) mentionarea obiectului conflictului;
c) obligatia mediatorului de a da explicatii partilor cu privire la principiile medierii, la efectele acesteia si
la regulile aplicabile;
d) declaratia partilor, in sensul ca doresc declansarea medierii si ca sunt decise sa coopereze in acest scop;
e) angajamentul partilor conflictului de a respecta regulile aplicabile medierii;
f) obligatia partilor aflate in conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului si cheltuielile efectuate
de acesta pe parcursul medierii in interesul partilor, precum si modalitatile de avansare si de plata a
acestor sume, inclusiv in caz de renuntare la mediere sau de esuare a procedurii, precum si proportia in
care va fi suportat de catre parti, tinandu-se cont, daca este cazul, de situatia lor sociala.
g) intelegerea partilor privind limba in care urmeaza sa se desfasoare medierea.
Data, Ora si Locul Medierii
Dupa semnarea contractului, se va stabili, prin acordul partilor, data si ora inceperii sedintei de mediere,
iar mediatorul va stabili locul desfasurarii medierii.
Locul medierii. Pot exista centre de mediere institutionalizate, cu incaperi speciale de lucru, cabinete
particulare ori pur si simplu locuri linistite si libere unde timp de cel putin doua-trei ore, nimeni nu deranjeaza si
nu aude discutiile (confidentiale).
Sala de Mediere
Spatiul destinat mediereii sa fie linistit, primitor, intim, neutru
Totodata, mobilierul trebuie sa fie adecvat, obigatorie fiind prezenta unei mese si un numar suficient de scaune.

Formarea de Mediatori
Sesiunea Comuna
CONSIDERATII GENERALE
1. Au loc discutii cadru, care conduc la nivelarea cailor de comunicare, DE REGULA, fara abordarea
directa a conflictului
2. Relatia Mediator – Parti
3. Atitudinea mediatorului
4. Durata Conflictului
BUN VENIT. SPARGEREA GHETII.
 Primirea si salutul mediatorului.
 Prezentarea Mediatorului
 Prezentarea Partilor (mandatari, procuratori, etc)
 (Re)Cunoasterea Partilor
DECLARATIA DE INCEPUT
1. Scopul medierii;
2. Definirea medierii;
3. Avantajele medierii
4. Neutralitate; Impartialitate
5. Rolul mediatorului
6. Procedura
7. Confidentialitate
8. Reguli de baza in mediere

DECLARATIA DE INCEPUT
1. Scopul medierii
2. Definirea Medierii – poate da o definitie proprie, bazata pe cunostintele si experienta sa.
3. Avantajele Medierii – comparatie intre mediere si desfasurarea procesului in instanta
4. Neutralitatea Mediatorului
 Ramane in afara conflictului
 Legatura cu cazul este inexistenta
 Interes zero in cauza
5. Rolul Mediatorului:
 faciliteaza rezolvarea voluntara a disputei.
 ajuta partile sa ajunga la propria lor intelegere,
 asista partile in identificarea problemelor,
 Mediatorul:
  NU este nici avocat, nici judecator, nici sfatuitor si nici psiholog
sau terapeut al vreuneia dintre parti,
 NU poate constrange o parte sa accepte o intelegere,
 NU dicteaza termenii acordului la care se ajunge,
 NU da sfaturi sau consultatii juridice,
 NU exprima opinii juridice cu privire la cazul mediat,
 NU da sfaturi partilor in alegerea unei solutii din mai multe
posibile.
6. Procedura
 Medierea va incepe printr-o sesiune comuna, care poate fi urmata de sesiuni separate:
 In sesiunea comuna – prezente toate partile si vor avea oportunitatea de a
se auzi reciproc.
 In (eventualele) sesiuni separate – discutii individual cu fiecare parte
 partile isi vor prezenta punctele de vedere asupra conflictului;
 cautarea solutiilor
 incercarea de a gasi o intelegere;
 inregistrarea in scris a acordurilor. 
 informatiile furnizate in timpul sesiunilor individuale,
 timpul afectat sedintei de mediere
7. Confidentialitate
• Documentele, Lucrarile, Informatiile
• Notite Mediatorului;
• Materialele Confidentiale si Comunicarile
• Exceptii
• Acordul partilor
• Fapte sanctionate de lege
8. Reguli de Baza – cele mai importante:
• partenerii vorbesc pe rand
• comportament civilizat
• fara violente fizice sau
• de limbaj.
• Valabilitatea regulilor;
• Intelegerea regulilor
• Acceptarea regulilor
DECLARATIA DE INCEPUT - NU UITA
 Oamenii vor face ceea ce cred ca-ti doresti tu cu adevarat, NU ceea ce spui.
 Pentru EI, ceea ce-ti doresti TU cu adevarat ESTE CEEA CE FACI  Actiunile tale vorbesc mai tare
decat cuvintele tale.
 Reactiile si comportamentele tale sunt modelele pe care oamenii le adopta atunci cand interactioneaza cu
tine.
• SA NU JUDECI.
• SA NU DAI SFATURI.
• SA ARATI CA ITI PASA.
• SA FII IN MOD EGAL EMPATIC.
• SA PASTREZI CONFIDENTIALITATEA
MOMENTUL DE INCEPERE AL DISCUTIILOR
Partile cad de acord asupra celui care va incepe sa prezinte conflictul din punctul sau de vedere. Daca partile
nu se inteleg cine sa inceapa primul, atunci ordinea va fi decisa de catre mediator.
PRIMELE DECLARATII ALE PARTILOR
1. Mediatorul cere partii care inceape sa relateze propria sa versiune asupra conflictului.
2. Mediatorul asculta atent, isi noteaza ideile enuntate de parte, precum si aspectele care trebuie clarificate.
3. Mentine contactul vizual cu toate partile, nu numai cu partea care vorbeste.
4. Urmareste comportamentul non-verbal al partilor si reactiile lor in timpul audierii expunerilor.
5. Mediatorul poate intrerupe expunerea partii,.
6. Va adresa intrebari neutre, intrebari deschise , de clarificare.
7. Mediatorul construieste si mentine o atmosfera de incredere.
8. Mediatorul face rezumatul expunerilor.
PRIMELE DECLARATII ALE PARTILOR
1. Cere partii care inceape sa relateze propria sa versiune asupra conflictului.
– PUNCTUL DE START
– ALEGETI PARTEA CARE DORESTE SA VORBEASCA
– CERETI-I SA VA POVESTEASCA
2. Asculta atent, noteaza ideile enuntate si aspectele care trebuie clarificate.
– FOARTE MULTE INFORMATII ESENTIALE MEDIERII SUNT
COMUNICATE IN SESIUNEA COMUNA
– LUAREA DE NOTITE ARATA CA VA PREOCUPA CAZUL LOR
– REPREZINTA SURSA DE INFORMARE PERMANENTA A
MEDIATORULUI
3. Mentine contactul vizual cu toate partile, nu numai cu partea care vorbeste.
 – FACE PARTEA CARE NU VORBESTE SA SE SIMTA PARTE A
PROCESULUI
– VA OFERA INFORMATII DESPRE MODUL CUM RECEPTIONEAZA
ANUMITE INFORMATII
4. Urmareste comportamentul non-verbal al partilor si reactiile lor in timpul audierii expunerilor.
– CEEA CE FACEM ESTE CEEA CE GANDIM
5. Mediatorul poate intrerupe expunerea partii,.
6. Va adresa intrebari neutre, intrebari deschise , de clarificare.
1. intrebarile deschise – asteapta un raspuns narativ
2. se vor evita intrebarile inchise ce pot primi un raspuns de tipul “ da” sau “ nu”, nefiind
productive, descurajand conversatia.
– uneori, intrebarile inchise sunt si ele folositoare in timpul medierii.
3. intrebarile circulare - o persoana sa fie chestionata despre o terta persoana in prezenta
acesteia. In cazul in care nu exista terta persoana prezenta, este introdusa o persoana
ipotetica.
– Intrebarile circulare ofera informatie dubla, (din: Thomas Weiss/Gabriel Haertel-
Weiss- Munchen/Zurich 1991).
7. Construieste si Mentine o atmosfera de incredere – pe tot parcursul medierii.
8. Rezumatul expunerilor.:
– Scurt
– Termeni neutri
– Termeni pozitivi
– Nepartinitor
– Contine informatii mai mult decat emotii
ASA DA Asa NU
⁺ Scurt Plictisitor De Lung
⁺ Termeni Neutri Termeni Acuzatori
⁺ Termeni Pozitivi Termeni Negativisti
⁺ Nepartinitor Partinitor
⁺ Contine Informatii Mai Mult Decat Contine Emotii Mai Mult Decat
Emotii Informatii
⁺ Inlatura Supararea Accentueaza Termenii Juridici
⁺ Neutralizeaza Limbajul Dur Preia Limbajul Dur Si Extremist Al
Partilor
 UNA SAU MAI MULTE DISCUTII COMUNE
1. Puteti accepta mai multe discutii comune
 Mai multe sesiuni comune = mai multe rezumari.
 Intrebati: “Mai exista si alte lucruri pe care ati dori sa le dezvaluiti atat mie, cat si
celeilalte parti?”
 Daca partile nu au avut anterior posibilitatea sa discute despre disputa lor si doresc sa
faca acest lucru, puteti permite partilor sa-si adreseze intrebari in mod direct.
2. Rezumati si expuneti ceea ce a fost spus de ambele parti, facand un rezumat comun final.
1. Mediatorul va rezuma in termeni cat mai constructivi, pentru a-si asigura o baza
importanta comuna, deosebit de utila pentru discutiile ce vor continua in sesiuni separate.
EXERCITIU
 Domnul Popescu: ”Nu mai inteleg nimic, a spus ca vrea sa ne impacam, ca nu mai vrea sa se plimbe pe
salile tribunalului si cu toate acestea dupa ce ca nu imi achita datoria de 20.000 EURO si dobanda la
bani, respectiv 1.400 EURO, tot el e cel care spune ca mai vrea sa ii dau marfa. Ori imi da banii, ori
procedura insolventei scrie pe el. De doi ani de zile il tot pasuiesc cu banii, tot ii dau marfa si eu imi
sustin afacerea din linia de creditare.”
 Domnul Ionescu: „Mai, Ionica lucram de ani de zile impreuna, am fost impreuna si la bune si la rele, si
cand mergea afacerea de duduia si acum cand criza asta ne-a afectat pe toti. Nu e ca nu vreau sa iti dau
banii, pur si simplu nu ii mai am. Da, marfa ta e buna, dar ce sa fac daca am mai avut TVA de platit si
din cauza unor cheltuieli suplimentare cu restructurarea din firma nu am reusit sa platesc acest TVA.
Insolventa in mod cert nu e o varianta pentru mine, daca imi mai dai marfa o sa pot sa iti platesc toata
datoria esalonat cam 1.000EURO/luna, inclusiv dobanda la acest moment. Evident marfa care o sa mi-o
livrezi se plateste ca pana acum la 60 zile.”
Cum anume procedati???
Ce anume ati spune????
Faceti un rezumat comun al celor doua versiuni!!!!
EXERCITII
 Doamna Andreescu: ”Animalul din fata mea a avut tupeul sa vina la mine in casa, sa ma minta ca imi
vinde produse de calitate, produse de care are nevoie orice gospodina adevarata, asa ca mine, farduri,
bijuterii, etc si mai mult decat atat ca mi le da la jumatate din pretul pietei. Mi-a spus ca lucreaza pentru
o firma de prestigiu si ca oriunde m-as duce nu mai gasesc produse la fel de bune si la fel de ieftine.
Dupa ce am folosit fardurile de la el am capatat o ciuperca groaznica iar acum arat ca muma padurii, cum
o sa ma mai pot eu intalni cu vecinele la cafea. Vreau 1000 RON pentru medicamente si tratament.”
  Domnul Georgescu: „Sa fie sanatoasa. Nu pot sa ii dau atatia bani. Eu i-am dat produsele de la firma
noastra, i-am spus ca sunt bune, pentru ca sunt, cu cateva exceptii pana acum. NU se va imbogati de pe
urma mea si a firmei pe care o reprezint. Am mai dat pana acum despagubiri, insa acestea au fost modice
100-150 RON, nu cat viseaza gospodina.”
Cum anume procedati???
Ce anume ati spune????
Faceti un rezumat comun al celor doua versiuni!!!!
TRECEREA LA SESIUNILE SEPARATE
1. Decideti (in gand) cu care dintre parti incepeti prima sesiune separate.
2. Anuntati ca medierea va continua cu sesiuni separate si numiti partea cu care incepeti.
3. Rugati ambele parti sa fie rabdatoare cat timp vorbeste cu fiecare parte in mod separat.
4. Multumiti-le partilor pentru intelegere si conduceti partea in asteptare intr-o sala amenajata pentru
asteptare, informand-o de facilitatile disponibile.
Sesiunile Separate
SUMAR
1. Consideratii initiale
2. Rolul sesiunilor separate
3. Scopul sesiunilor separate
4. Folosirea sesiunilor separate in mediere
5. Trasaturi specifice ale sesiunilor separate
6. Sesiunile separate ulterioare
CONSIDERATII INITIALE
 Cei mai multi oameni gandesc in termeni antonimici :
 mult putin, Un mod de gandire tipic conflictual
 puternic/ slab, Acest mod de gandire e intemeiat
 bine/rau, pe putere si pozitii si nu pe interese
 castig/pierdere si principii.
 In conflict, mesajul transmis de catre una dintre parti este modificat, amplificat, interpretat gresit sau
chiar ignorat de cealalta parte.
 Un mod eficient de rezolvare a conflictelor este acela de a facilita cercetarea intereselor fundamentale
ale partilor.
ROLUL SESIUNILOR SEPARATE
o Sesiunile separate au rolul de a ajuta partile sa-si clarifice
interesele si nevoile
≠ in opozitie cu
 dorintele si pozitiile
o Sa identifice termenii care diminueaza conflictul si sporesc comunicarea
o Sa contureze o propunere de optiune care sa fie bazata, pe cat posibil, pe necesitatile partii si nu pe
dorintele acesteia.
SCOPUL SESIUNILOR SEPARATE
Scopul acestor intalniri separate este acela de a:
 determina trecerea de la „eu-impotriva-ta” la „noi-impotriva-problemei”
 facilita parcurgerea consecventa a drumului spre intelegere
FOLOSIREA SESIUNILOR SEPARATE IN MEDIERE
Trecerea la Prima Sesiune Separata
Decideti, la sfarsitul sesiunii comune, cu care dintre parti incepeti sesiunile separate in functie de o serie de
factori conjuncturali:
• daca una dintre parti a facut deja o propunere inainte sau in timpul
sesiunii comune, atunci mediatorul va incepe sesiunea separata cu cealalta parte (care nu a
dat un raspuns); o parte nu poate negocia cu ea insasi.
• daca una dintre parti doreste in mod expres sa inceapa iar cealalta
parte nu are nimic de obiectat.
• daca nici una dintre parti nu doreste sa fie prima, atunci decideti in
functie de situatie
FOLOSIREA SESIUNILOR SEPARATE IN MEDIERE
Principii In Administrarea Sesiunilor Separate
A. Transformati sesiunile separate intr-o etapa de rutina a procesului medierii. Trebuie explicat partilor
ca sesiunile separate sunt o parte normala a medierii si ca in cadrul acestora isi vor putea expune ideile.
B. Pastrati increderea partilor. La sfarsitul fiecarei conversatii private mediatorul trebuie sa intrebe daca
exista ceva exprimat de catre parte si care nu trebuie impartasit celeilalte parti.
C. Nu folositi sesiunile separate drept „carja”; nu evitati conflictele in intregime. Sesiunile separate
trebuie folosite cu ratiune si nu ca pe o modalitate de a scapa de conflict.
D. Aplicati”regula de aur”: nu spuneti niciodata uneia din parti, separat, ceva ce nu ati vrea sa afle partea
cealalta.
TRASATURI SPECIFICE ALE SESIUNILOR SEPARATE
GENERALITATI
 Partile se indrepte spre o intelegere daca schimba controversa cu interactiunea de cooperare
 Reusita unei medieri depinde de modul cum veti sti sa determinati mutarea accentului de pe „punctul
meu” si „punctul tau de vedere” pe „un punct de vedere mai bun, satisfacator pentru ambele parti”
  Scopul este ca partile sa invete sa isi indeplineasca propriile necesitati fara a neglija nevoile celorlalti,
preintampinand, astfel, frustrarea sau resemnarea
TRASATURI SPECIFICE ALE SESIUNILOR SEPARATE
INCEPETI SESIUNEA INTR-UN MOD PUTIN MAI RELAXAT.
 Pentru a da tonul unei atitudini mai destinse, mai degajate, el poate sa-si schimbe pozitia scaunului (Ex:
mai aproape de parte; stati rezemat de spatarul scaunului, sa isi deschida sau sa isi scoata jacheta.)
 Scopul acestei atitudini este acela de a mentine un confort psihic si un climat favorabil discutiei.
CLARIFICATI INTERESELE SI NEVOILE ESENTIALE ALE PARTII
 TINTESTE INTERESELE, NU POZITIILE !
 Helen Keller: „Cand o usa se inchide, o alta se deschide; dar, deseori, ne uitam atat de mult la usa
inchisa, incat nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi. „
CLARIFICATI INTERESELE SI NEVOILE ESENTIALE ALE PARTII
• Oamenii au atitudini diferite.
– „Aceasta este pozitia mea ! – spune una din parti si
– „Aceasta este pozitia mea !”- spune cealalta parte.
• In cele mai multe conflicte, pozitiile pe care se situeaza partile sunt incompatibile. Oamenii au interese
de baza care pot fi satisfacute.
• Intrucat partile tintesc pozitii, uita de solutii.
• Faceti-i sa se gandeasca la interesele de baza ale lor si ale celorlalte persoane implicate.
• Distinctia dintre ce nevoi au si ce-si doresc = SANSE REZOLVARE CONFLICT
CLARIFICATI INTERESELE SI NEVOILE ESENTIALE ALE PARTII
Exemplu: Doua persoane au o controversa intr-o sala de biblioteca.Una dintre ele doreste sa deschida fereastra,
cealalta doreste ca fereastra sa ramana inchisa. Se contrazic: sa fie deschisa, sa ramana inchisa ... sa stea
intredeschisa. Nu reusesc sa ajunga la nici o solutie. La un moment dat apare o a treia persoana si intreaba:
– De ce va certati?
– Eu vreau ca fereastra sa fie deschisa ,sa intre aer!
– Eu vreau ca fereastra sa ramana inchisa pentru ca ma trage curentul!”
Atunci,cea de-a treia persoana se deplaseaza in dreptul unui alt rand de mese,in partea opusa si deschide larg o
fereastra. Partile continua, multumite, sa citeasca, fara sa se mai certe.
Ce doresc partile ?
De ce ?
Ce nevoi au partile?
Tipuri de intrebari care trebuie folosite: (1 din 2)
  Intrebari deschise – necesita un raspuns narativ. Permit o mare libertate in formularea raspunsurilor,
astfel ca exista sansa obtinerii mai multor informatii. Interesul mediatorului este de a afla cat mai multe.
De aceea intrebarile deschise sunt larg utilizate in sesiunile separate.
 Intrebari de sondare. Acestea reprezinta o varietate a intrebarilor deschise care vizeaza un aspect specific
ce se doreste a fi dezvaluit.
 Intrebari indirecte. Sunt o forma alternativa de a obtine un raspuns precis la un aspect precis.
 Intrebari de dirijare. Sunt menite a sugera raspunsul urmarit. Acest tip de intrebare nu trebuie folosit de o
maniera agresiva, cu scop manipulativ ci, din contra, cu multa delicatete si fara a se abuza.
Intrebari ipotetice. Acestea se bazeaza pe construirea unui scenariu simplu, pentru a incuraja partea sa dezvaluie
punctele sale de vedere.
Tipuri de intrebari care trebuie folosite : (2 din 2)
 Intrebari repetitive. Acest tip de intrbari are rolul de a determina oferirea unor relatii suplimentare.
 Intrebari reflexive sunt intrebari prin care se realizeaza un rezumat al celor spuse pana in acel moment.
De asemenea, ele sunt utile in situatia in care trebuie verificate anumite aspecte de discutat dar si pentru
a facilita depasirea unor momente de tacere .
 Intrebari invioratoare. Aceste intrebari au rolul de a depasi momentele de lancezeala, de apatie.
 Intrebari retorice. Ajuta partea sa-si mentina interesul pentru motivatia celor spuse.  
W. Ury compara actiunea de a pune intrebari pentru a descoperi interese, cu felul in care se curata o ceapa :
DESCOPERI STRATURILE UNUL DUPA ALTUL.
ASCULTA ACTIV SI IA NOTITE
 Ce presupune aceasta ?
 Ascultarea activa presupune extragerea unui maximum de informatii de la parte.
 trebuie ascultat continutul mesajului si aprofundata semnificatia acestuia; astfel,
mediatorul se centreaza pe aflarea raspunsurilor la intrebari de tipul: ”De ce ?”
 trebuie “ascultate” sentimentele partilor. Aceasta presupune ca mediatorul sa inteleaga
starea sufleteasca si atitudinea partilor, fara a se identifica cu ele.
IMPORTANT: Descopere Sursa Argumentatiilor Partii.
ARGUMENTELE SUNT DETERMINATE DE TREI MARI SURSE
 Ethos: argumentatia face referire la principii si norme (morale,legale ) , la cutume , la autoritatea unei
instante.
Exemplu : „Este obligatia dumneavoastra legala „
 Pathos: argumentatia face apel la sentimente (prietenie, speranta, temere,etc)
Exemplu:”Ne cunoastem de atata timp,asa ca te rog sa ma crezi ca imi este cu neputinta sa adaug ceva la
cantitatea din contract „
  Logos: argumentatia face apel la ratiune, actionand pe plan logic. Acestea pot lua forma unor explicatii,
analogii, paradoxuri si pot avea un caracter persuasiv accentuat.
Exemplu: ”Daca bancile ofera conditii mai avantajoase de creditare, inseamna ca pretul imobilelor va creste”
CORECTITUDINEA LOGICA A INFORMATIEI
 Confuziile cauzale apar atunci cand un fenomen este atribuit unei cauze false: cel mai adesea se face
confuzie intre succesiunea temporala. Exemplu: “A s-a petrecut inaintea lui B” cu legatura logica: “Deci
A este cauza lui B”
 Eroarea non-sequitur („nu urmeaza”) inseamna ajungerea la o concluzie pe baza unui set incomplet de
fapte, a unor generalizari pripite si nejustificate. Exemplu: ”Chiria unor spatii din imobilul invecinat a
fost de 20 dolari/mp, deci acesta este pretul pe piata inchirierilor”
 Concluzii prezumate sunt afirmatii nedovedite care sunt oferite ca adevaruri. Exemplu: „Acest imobil
este cel mai luxos din zona, din acest motiv nivelul chiriei este mai mare”
GENERAREA DE OPTIUNI
Deindata ce mediatorul a inteles care sunt interesele si nevoile reale ale partilor le va putea facilita generarea de
solutii, oferind chiar si sugestii atunci cand partile nu reusesc sa formuleze singure o propunere
Exemplu: ”Domnule X, daca domnul Y este de acord sa plateasca chiria esalonat, acceptati si dvs. sa efectuati
anumite reparatii la imobil (detaliile se discuta ulterior)?”
GENERAREA DE OPTIUNI – Brainstorming
 Definitie
Brainstorming-ul este o metoda simpla si eficienta de gasire a mai multor posibilitati de solutionare a unui
conflict. Daca este folosita corect, oamenii pot sa gandeasca liber,creativ si fara sa fie judecati. Acest lucru le va
oferi alternativa gasirii unor solutii noi si surprinzatoare , depasind felul lor traditional de a gandi.
Metoda presupune respectarea unor REGULI:
GENERAREA DE OPTIUNI – Brainstorming
REGULI
A. Notati orice idee la care v-ati putea gandi (in legatura cu situatia conflictuala). Unele idei s-ar putea sa
para ciudate sau imposibile. Nicio problema! Uneori, cele mai neobisnuite idei, ne detemina sa gandim la
alte idei, care se dovedesc a fi bune.
B. Ganditi- va la cat mai multe idei posibile. Cu cat va ganditi la mai multe idei, cu atat cresc sansele sa
gasiti ideile bune.
C. Nu vorbiti si nu ganditi despre aceste idei. Pentru inceput trebuie doar sa le notati.
D. Nu permiteti gandirea negativa. Nu te grabi sa faci comentarii critice
GENERAREA DE OPTIUNI – Brainstorming
REGULI ULTERIOARE
a) Accentuati solutiile cele mai promitatoare
 b) Ganditi-va la imbunatatirile acestor solutii
c) Decideti care dintre solutii vor fi eventual folosite in timpul negocierii
REZUMAREA
 Asigura-te ca partea intelege faptul ca propunerea va fi transmisa celeilalte parti asa cum a fost
rezumata.
 Exista chiar anumite tipuri de intrebari – numite intrebari repetitive – care au rolul de a realizat un
rezumat al celor spuse de parte si a testa acuratetea intelegerii propunerii.
 Exemplu: “Ce inteleg eu ca sustineti dumneavoastra este...?” (si se puncteaza clar
termenii propunerii )
 Exemplu- rezumat: „Pana acum am discutat si ati propus urmatoarele variante...”.
(se enumera )
 Importanta rezumarii corecte a propunerii este esentiala, deoarece uneori, o nuanta inteleasa gresit poate
schimba sensul intregii propuneri.
 Rezumatele clare si pozitive dovedesc modul in care mediatorul a inteles propunerea facuta si
reprezinta, concomitent, un bun feedback si o cale de a dovedi partii ca este urmarita si este inteleasa.
CONFIDENTIALITATEA
Confidentialitatea este unul dintre principiile de baza ale medierii, asa incat, daca partea a solicitat
confidentialitate cu privire la anumite informatii, mediatorul o va asigura ca aceasta va fi pastrata.
SARCINILE PARTILOR
 Sarcina se poate referi la analizarea mai multor optiuni sau la reflectarea anumitor dificultati existente
asa incat un compromis viitor ar putea avea consecinte pozitive.
 O alta sarcina ar putea fi aceea de a se consulta cu o persoana in care are incredere sau de a verifica
anumite aspecte importante.
PRIMA SESIUNE SEPARATA CU CEALALTA PARTE
 Acesta este momentul in care prezentati celei de-a doua parti, in cel mai clar si pozitiv mod cu putinta,
propunerea facuta de prima parte.
 Este crucial modul in care utilizati puterea perceptiei pozitive, intemeiata pe abilitatea de a formula intr-
un mod pacifist tot ce a spus cealalta parte.
 Rezumatul propunerii facute a fost redactat de catre mediator in timpul sesiunii separate cu prima parte.
 In aceasta etapa a procedurii, adaugati „valoare” propunerii, prin modul in care o prezinta celeilalte
parti.
SESIUNILE SEPARATE ULTERIOARE
Punctati:
1. Partile “subrede” ale cazului.
2. Riscurile la care se expune in situatia in care nu s-ar ajunge la o intelegere:
 a) partea ar putea sa nu primeasca nimic;
b) cazul ar putea sa ramana nerezolvat pentru o perioada mare de timp;
c) cheltuielile de judecata pot fi foarte mari
d) partea ar putea pierde zile de munca pentru a putea fi prezenta in instanta
e) tensiunea si stresul generate de prezenta in instanta
f) publicitatea nedorita.

Formarea de Mediatori
Incheierea Medierii
SITUATII POSIBILE
A. Partile incheie o Intelegere, in urma solutionarii conflictului.
B. Partile incheie o Intelegere Partiala.
C. Una dintre parti Denunta Contractul de mediere.
D. Mediatorul constata ca Medierea A Esuat.

PARTILE AU AJUNS LA O INTELEGERE

• In ipoteza in care se ajunge la o intelegere, ASIGURATI-VA, odata in plus, ca partile sunt de acord si
confirma detaliile precise ale intelegerii.
• Pentru a se convinge ca au gasit cea mai buna solutie, AR TREBUI SA intrebati partile: „Sunteti siguri
de aceasta solutie?„ sau „Sunteti convinsi ca aceasta solutie va rezolva problema?„
• De indata ce mediatorul primeste acordul verbal al partilor pentru o solutie unanim acceptata, se va trece
la:
REDACTAREA ACORDULUI
PARTILE AU AJUNS LA O INTELEGERE
 ACORDUL cuprinde toate clauzele consimtite de parti si are VALOAREA UNUI INSCRIS SUB
SEMNATURA PRIVATA.
 Acest inscris va putea fi supus:
 verificarii unui notar public in vederea autentificarii,
 incuviintarii instantei de judecata, caz in care aceasta va pronunta, la cererea
partilor, o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.
 ACORDUL partilor nu trebuie sa cuprinda prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice; ea poate
fi, insa, afectata, in conformitate cu dispozitiile legale, de termene si conditii.
 ACORDUL va putea fi REDACTAT DE PARTI, personal sau PRIN REPREZENTANT (avocat ales
sau procurator), de MEDIATOR insusi sau de MEDIATOR ASISTAT DE UN EXPERT, cand situatia o
impune.
  Inscrisul care consacra intelegerea partilor va putea fi incheiat in cadrul acelei sesiuni comune finale sau,
la o data ulterioara, in cadrul unei alte sedinte de mediere, stabilite expres in acest sens.
PARTILE AU AJUNS LA O INTELEGERE PARTIALA
PARTILE vor incheia un acord partial, care, de data aceasta, va statua acele dispozitii cu privire la care partile
au ajuns la o intelegere.
Referitor la natura acordului partial ARE VALOAREA UNUI INSCRIS SUB SEMNATURA PRIVATA si va
putea fi supus VERIFICARII unui NOTAR PUBLIC, in vederea autentificarii.
Ulterior, oricare dintre parti se poate adresa instantei judecatoresti competente sau unei instante arbitrale pentru
solutionarea laturii conflictuale asupra careia partile nu s-au inteles.
DENUNTAREA CONTRACTULUI
Daca una dintre partile aflate in conflict nu se mai prezinta la mediere, fara a denunta contractul de mediere,
mediatorul este obligat sa faca toate demersurile necesare pentru a stabili intentia reala a partii respective si,
dupa caz, va continua sau va inchide procedura de mediere.
In cazul denuntarii unilaterale a contractului de mediere, mediatorul ia act de aceasta renuntare a partii si, in cel
mult 48 de ore de la data primirii incunostiintarii, intocmeste un proces verbal de inchidere a procedurii de
mediere.
MEDIEREA ESUEAZA
Mediatorul multumeste partilor pentru efortul depus si le incurajeaza sa continue discutiile despre posibilitatea
unei intelegeri.
La inchiderea procedurii de mediere, mediatorul va intocmi un proces-verbal care va fi semnat atat de el cat si
de toate partile implicate, personal sau prin reprezentant.
Mediatorul este obligat, in toate cazurile in care conflictul a fost dedus judecatii, sa informeze in scris instanta
de judecata daca partile au ajuns sau nu la o intelegere in urma procesului de mediere.