Curs 6 Medicina Interna

Afectiuni metabolice si de nutritie

Denutritia
Stare patologica in care necesitatile energetice sau proteice
ale organismului nu sunt acoperite. Atunci cand denutritia afecteaza copiii,
daca este energetica, se vorbeste de marasm, denutritia proteica fiind
denumita kwashiokor. Carentele in vitamine, in fier si in alte minerale sunt
foarte des asociate in aceste stari.

O denutritie survine din cauza unei carente de aport fie absoluta

(aport alimentar insuficient), fie relativa (cresterea necesitatilor energetice
sau proteice ale subiectului), aceste doua cauze putand sa se conjuge la
unul si acelasi bolnav.

Carentele de aport absolute sunt, in general, urmarea unei

deficiente alimentare:foamete,saracie,tulburarede comportament alimentar
(regim excesiv de slabire, aberatie dietetica, anorexie psihogena,
depresiune, greva a foamei). O carenta de aport poate, de asemenea, sa fie
consecinta unei anomalii a procesului de digestie sau de absorbtie
a alimentelor consumate.

Carentele de aport relative intervin in cursul diverselor bolii, cand

cheltuielile energetice cresc ca urmare a cresterii cheltuielilor
celulare: cancer, boala infectioasa (sida, tuberculoza), inflamatorie
(poliartrita reumatoida) sau metabolica (hipertiroidie), insuficienta

1
respiratorie cronica, insuficienta cardiaca. Acestei cresteri a nevoilor
energetice i se poate adauga, in multe din aceste boli, o carenta de aport din
cauza unei proaste digestii, unei proaste absorbtii a alimentelor consumate
sau unei lipse de pofta de mancare.

Denutritia se manifesta printr-o pierdere importanta in greutate, o

crestere a dimensiunilor ficatului, o uscaciune a pielii si parului, unghii
casante, striate sau deformate si, uneori, cand denutritia este in principal
proteica, prin edeme, precum si prin perturbatii functionale (deficienta
imunitara). O denutritie proteica se traduce printr-o topire a masei musculare
si prin diminuarea nivelului de proteine plasmatice. O denutritie energetica
se manifesta printr-o topire a rezervelor adipoase.

Daca este posibila alimentatia orala (apetitul este conservat, aparatul

digestiv este intact), realimentatia se practica urmand reguli foarte stricte
(realimentatia progresiva si prudenta intinsa pe mai multe saptamani) Daca
alimentatia orala nu este posibila, nutrimentele vor fi date bolnavului cu
ajutorul unei sonde plasate in stomac sau in duoden (alimentatie enterala)
sau cu ajutorul unui cateter venos central, impins pana in vena cava
superioara (alimentatie parenterala).

Etiopatogenic se deosebesc:

➢ Denutritei primara – care apare prin lipsa de aport al principiilor

alimentare (subalimentatie)
➢ Denutritie secundara – cauzata de incapacitatea temporala sau
definitiva de a ingera sau utiliza principiile alimentare.

Principalele cauze:

• Boli digestive: gastrectomia, colitele, cirozele hepatice, ulcerul etc.

• Boli neuroendocrine: casexia hipofizara, boala Basedow, boala
Addison
• Boli infectioase: dizenteria, febra tifoida,etc.
• Boli cronice: cancerul, tuberculoza pulmonara, unele anemii, boli de
sistem, infectii, etc.

2
 • Abuz de toxice: alcoolism, tabagism
• Arsuri, supuratii cronice, albuminurie
• Anorexie psihica
• Denutritie iatrogena prin prescrierea de regimuri neechilibrate,
sumare, prin abuzul consumarii anumitor medicamente, etc.

Exista doua tipuri de slabire:

1. Slabul stenic – care este o stare fiziologica – este slab constitutional –

isi pastreaza vigoarea si forta de munca, consuma o ratie calorica
normala sau chear uneori exagerata.
2. Slabul astenic – care este o boala (denutritie).

Simptomatologia

• Slabirea – este semnul principal

• Astenia – este obisnuita si se insoteste de scaderea rezistentei la efort
si la frig (frilozitatea)
• Ptoze viscerale – pielea este uscata, parul rar, faciesul cu obraji
emaciati, buzele subtiri, ochii infundati, fata pigmentata, limba
depapilata
• Puls rar
• Hipotensiune
• Polakiurie sau/si poliurie
• Amenoree
• Scaderea potentei sexuale la barbati
• Modificari osoase – mai ales la nivelul coloanei vertebrale datorita
osteoporozei si osteomalaciei
• Manifestari neurologice: polinevrite, abolirea reflexelor, insomnie,
indiferenta, facies imobil.
• Semne de avitaminoza B2 (glosita cu limba rosie, depapilata, chelita
angulara) si uneori semne de pelagra (diaree, astenie, pigmentare,
eritem)
3
 • Semne biologice: hipoproteinemie, anemie, hipoglicemie,
hipoclorhidrie, hipocolesterolemie, scaderea calciului si fosforului si
scaderea metabolismului bazal.

Tratament:

➢ Igena bolnavului trebuie realizata cu mai multa grija.

➢ Regimul va urmari pozitivarea bilantului caloric, crescand aportul si
limitand pierderile. Regimul va fi hipercaloric, hiperlipidiic relativ si
normoglucidic.
Se va prescrie o dieta echilibrata, bogata in proteine (lapte, carne,
branza, oua), cu evitarea la inceput a grasimilor care dau satietate si a
dulciurilor concentrate.

Medicatia:

✓ Rezerpina 0.50 – 0.75mg

✓ Izoniazida 300mg/zi
✓ Cortizon 5 – 10mg
✓ Medicatie anabolizanta: Androstanazol, Decanofort, Mediol
✓ Vitamine (Complex de vitamina B si Vitamina C.