Colegiul Tehnic

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI

DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL 3
Tema: Sursa de tensiune de laborator

Candidat: Îndrumător:
Elev:
Clasa a XII a B
TEHNICIAN ÎN AUTOMATIZĂRI

2011

CUPRINS

1.Argument…………………………………………………………….………..3
2.Posibilităti de utilizare………………………………………….………….5

3.Funcţionarea montajului……………………………………….…………..5

4.Descrierea blocurilor funcţionale…………………………….….….…..7

5.Tehnologia de realizare a cablajului…………………………………..10

6.Calculul econimic…………………………………………………..….……14

7.SSM si protectia mediului…………………………………………………16

8.Anexe……………………………………………………………………………20

9.Bibliografia…………………………………………………………………….21

1.ARGUMENT

2
 Tema lucrării constă in realizarea practică a unui montaj electronic care este destinat
alimentării cu tensiune continuă de la 1,2-32V a diferitelor circuite electronice în
laborator pentru a fi testate şi măsurate.
Montajul electronic se numeşste SURSĂ DE TENSIUNE STABILIZATĂ DE
1,2-32V.
Sursa de tensiune stabilizată este necesară datorită fluctuaţiilor tensiunii electrice
furnizată pe reţeaua electrică.

Cerinţele lucrării sunt:

-procurarea pieselor

-realizarea montajului

- montarea pieselor pe suport cablat

- verificarea ohmmetrică şi vizuală a montajului

- punerea în funcţiune a montajului

- măsurarea în c.c şi c.a a montajului

- realizarea carcasei

- montarea în carcasă a montajului

- stabilirea parametrilor şi a caracteristicilor electrice

- realizarea teoretică a lucrării

- întocmirea unui dosar care cuprinde materiale referitoare la lucrarea executată

3
Introducere

Primul pas în abordarea oricărui montaj electronic îl reprezintă folosirea unei

surse adecvate de alimentare. În practica curentă electronistul are nevoie în laborator
sau pentru a experimenta, a verifica şi a măsura caracteristicile electrice ale unor
montaje de diferite tensiuni continue stabilizate care să fie capabile să debite curenţi de
diferite intensităţi. Dezavantajul este că nu îşi păstrează în timpm contantă tensiunea la
borne datorită autodescărcării sau consumării propriu-zise.
Totodată prezintă dezavantajul că au tensiuni fixe, iar pentru obţinerea unor
tensiuni mai mari necesită inserarea mai multor elemente.

Justificarea alegerii acestei lucrări

Pentru eliminarea dezavantajelor mai sus menţionate prin care elementele

chimice de tensiune continuă nu se justifică, am înteles că în laborator trebuie sa
utilizez o sursă de tensiune stabilizată şi reglabilă.

Din multitudinea de scheme a surselor de tensiune stabilizate şi reglabile am

optat pentru sursa cu caracteristicile de 1,2-32V. Consider că prin realizarea acestei
surse beneficiez de multiple posibilităti pentru alimentarea montajelor electronice.
Astfel caracteristicile acestui montaj îmi satisfac pe deplin dorinţele .

4
 4
2.Posibilităţi de utilizare

În practica curentă sursa de 1,2-32V este folosită in diferite domenii:

-laboratoare de electronică
-laboratorul electronistului amator
-laboratorul electronistului profesionist
-laboratorul şcolar de electronică
-în industria electronică
-testarea diferitelor montaje şi piese electrice si electronice
-încărcarea de acumulatori

3.Funcţionarea montajului

Răspândirea pe scară largă a circuitelor integrate stabilizatoare de

tensiune au diminuat într-o oarecare măsură interesul electroniştilor
pentru cele clasice, cu componente discrete. Departe de a
contrazice această tendinţă modernă, net avantajoasă, prezentarea
sursei de 1,2-32V, îsi propune sa sublinieze câteva principii de
funcţionare a stabilizatorului cu componente discrete, înţelegerea lui
fiind de ajutor în practica electronistului şi in cazul abordării unor
scheme cu circuite integrate specializate. Punctul de plecare in
comentarea oricărei scheme electrice de stabilizare îl constituie
generatorul de tensiune continuă. Rolul generatorului de tensiune
continuă este de a transforma tensiunea reţelei prin intermediul unui
transformator, de a redresa ca apoi de a o filtra cu ajutorul unor
filtre şi ca în final de a obţine tensiunea redresată.
Tensiunea alternativă (de maxim 27V) se aplică la bornele notate
cu AC (pinii JP1 si JP2) unei punţi redresoare realizate cu grupul de
diode D1,D2,D3 si D4, fiecare având în paralel câte un condensator
pentru îmbunatăţirea regimului de comutare al acestora.

5
Condensatorul C5 asigură filtrajul tensiunii redresate (pentru
frecvenţe joase), iar C6 elimină armonicile de frecvenţe mai mari.
Ca element regulator de tensiune se utiliyeayă cunoscutul
LM317.Reglajul tensiunii furniyate la ieşire se face de la grupul
divizor R1-RV1, mai exact din semireglabilul RV1. Condensatorul C7
si C8 asigura filtrajul in partea de ieşire.

5
Diodele D5 si D6 au rol de protecţie şi nu intervin în
funcţionarea normală a montajului. D5 se deschide, protejând
LM317, la apariţia accidentală a unei tensiuni de ieşire mai mare
decât cea de la intrare ca efect a descărcării C8 mai lent decât C5,
la deconectare (situaţie care determină şi ea fenomenul V out>Vin). D6
intervine atunci când apar tensiuni pe partea de ieşire cu polaritate
inversă (de exemplu o conectare greşită sau o tensiune autoindusă
de la un element inductiv din sarcină). Tensiunea de ieşire se preia
de la bornele DC(+ şi -).
După montarea şi verificarea visuala, se alimentează sursa cu
tensiune alternativă la bornele AC. Se va conecta un voltmetru de
curent continuu (sau multimetru pe gama VDC) şi se va regla din
RV1 de la un capăt la altul. Tensiunea de ieşire trebuie sa varieze
intre 1,2V si tensiunea maximă (in funcţie de tensiunea aplicata la
bornele AC).
Radiatorul se montează în găurile de pe cablaj rezervate şi
este proiectat să disipe maxim P dmax=4W.
Dacă montajul se va utiliza ca sursă de laborator, se recomandă
î n l o c u i r e a s e m i r e g l a b i l u l u i R V 1 c u u n p o t e n ţ i o m e t r u d e 5 K Ω (eventual
multilatură) si redimensionarea radiatorului. Dacă de exemplu, căderea de tensiune V in-
Vout a lui LM317 este 4V si Pdmax=4W, atunci rezultă un curent de ieşire de maxim 1A.
In cazul în care puterea disipată, P d este mai mare de 4W se redimensionează
radiatorul in mod corespunzător.

6
4.Descrierea blocurilor funcţionale

6
1.Sursa de curent alternativ
Sursa de curent alternativ este formată din reţeaua de
distribuţie cu care se alimentează toate clădirile, utilejele, aparatele
care funcţionează într-un oraş sau pe o suprafaţă dată şi dintr-un
transformator coborâtor de tensiune care reduce tensiunea de la
220V la 24V alternativ, într-o tensiune mică nepericuloasă pentru
utilizarea schemei de către beneficiari şi pentru depanarea acest

2.Transformatorul

Transformatorul are rol de a modifica amplitudinea tensiunii

alternative. Transformatorul electric este un dispozitiv
electromagnetic cu două înfăşurări dispuse în jurul unui miez
feromagnetic. Rolul miezului este de a asigura un cuplaj cât mai bun
intre infăşurări. Transformatorul funcţionează pe baza fenomenului
de inducţie electromagnetică. Randamentul cel mai bun îl prezintă
transformatorul de ferită unde raportul este de pâna la 90%. În cazul
tranformatoarelor confecţionate cu tole, randamentul este de pâna la
60-80% care este în funcţie de calitatea miezului şi cât se pierde la
transformare (se exprimă in Gauss).

Calculul transformatorului:

S=11 mm2
S-secţiunea miezului

7
Pp-puterea din înfăşurarea primară
Np=50*Up/S=220*50/11=1000 spire
Np-număr de spire primar
Ns-50*Us/S
Us-tensiunea din secundar
Ns-număr de spire din secundar
Ns pentru 24V:Ns=24*50/11=109 spire

3.Redresorul

Redresorul de tensiune are rolul de a transforma tensiunea

alternativă într-o tensiune redresată ce nu conţine alternanţe
negative.
Tensiunea alternativă, cu frecvenţa reţelei din secundarul
transformatorului de reţea este redresată de către diodele
redresoare, obţinându-se la ieşirea redresorului o tensiune continuă
pulsatorie. Se poate redresa numai o alternanţă-redresor
monoalternanţă; sau ambele alternanţe+redresor bialternanţă.

Redresorul bialternanţă,sau dublă alternanţă, este cel mai mult

utilizat. Acesta poate fi:
-Redresor dublă alternanţă cu priză mediană
-Redresor dublă alternanţă în punte

Redresorul dublă alternanţă în punte este în multe

privinţe,similar cu redresorul cu priză mediana. Din punct de vedere
al randamentului şi al factorului de ondulaţie ele nu se deosebesc,
dar din punct de vedere al tensiunii de ieşire, ele prezintă diferenţe.

4.Filtrul de netezire

Filtrul de netezire are rolul de a micşora factorul de ondulaţie

al tensiunii redresate la o valoare cât mai mică, dacă se poate zero.

Există mai multe tipuri de filtre de netezire dar cele mai

utilizate sunt cele capacitive formate dintr-un condensator sau un
grup de condensatoare montate in paralel.
Dacă redresorul funcţionează în gol, condensatorul se va
încărca la maxim. În momentul în care tensiunea de vârf începe să
scadă, condensatorul tinde să se descarce şi, datorită acestui fapt,
curentul rămâne constant.

8
5.Stabilizatorul

Stabilizatorul electronic de curent continuu este circuitul care

furnizează la ieşire o tensiune constantă indiferent de fluctuaţiile
tensiunii de alimentare sau ale rezistenţei de sarcină.
Tensiunea de la ieşirea redresorului depinde de doi factori de
variaţiile tensiunii reţelei de alimentare şi de modificarea valorii
curentului de sarcină.Sunt cazuri când curentul de sarcină poate
varia de la zero la valoarea sa nominală.
Toate variaţiile tensiunii de alimentare ale circuitelor
electronice conduc, într-o măsură mai mult sau mai puţin
semnificativă, la moficarea performanţelor electrice. În unele situaţii
la creşterea tensiunii se pot distruge unele componente active din
circuit. Sunt şi alte argumente care pledează pentru introducerea în
schema sursei de alimentare a stabilizatorului de tensiune, in primul
rând posibilitatea realizării în schema stabilizatorului a circuitelor de
protecţie la supracurent şi la supratensiune.
De asemenea, în stabilizator există posibilitatea de a regla
valoarea tensiunii de ieşire, fapt important în cazul surselor de
laborator.
Orice sursă de tensiune continuă stabilizată poate fi caracterizată
prin doi parametrii vizuali:
-Factorul de stabilitate
-Rezistenţa interna Ri
In practică este de dorit ca rezistenţa internă să fie căt mai mica, iar
factorul de stabilitate să fie cât mai mare.

6.Rezistenţa de sarcină

Rezistenţa de sarcină are rol de consumator.

5.Tehnologia de realizare a cablajului

Realizarea cablajelor

9
1.Caracteristici tehnico-economice
Prin tehnologia obţinerii cablajului plăcii se întelege totalitatea
operaţiilor ce concură la obţinerea acestui cablaj folosind în acest
proces cu mijloacele moderne de proiectare şi obţinere a circuitului
placat. Astfel în proiectare se foloseşte calculatorul în vederea
obţinerii desenului de cablaj care, prin metode foto şi ulterior prin
corodare duce la obţinerea cablajului dorit.
Aceasta tehnologie are avantajul de a fi accesibilă la un nivel
minim de dotare cu aparatură. Printre alte avantaje pe care le oferă
această această tehnologie ar fi de amintit faptul că prin metoda de
proiectare cu ajutorul calculatorului, programul folosit la obţinerea
desenului oferă posibilitatea de a obţine mai multe copii identice,
ajungându-se astfel la o productivitate destul de ridicată.
Design-ul care se apropie de cel industrial cât şi precizia ce o
oferă acest procedeu sunt alte avantaje ale acestei tehnologii.

Dar această tehnologie are si dezavantajele cum ar fi preţul

destul de ridicat.
Desenarea cablajului se poate face şi manual, ca în cazul de
fată.Pe faţa placată a cablajului se desenează circuitul dorit, după
care se acoperă cu materiale rezistente la urmatorul proces cel de
corodare.
Circuitul poate fi acoperit cu marker special prevăzut pentru
acest tip de proces sau lac fotorezistent.

2.Corodarea cablajului
Corodarea plăcii se face într-o soluţie de clorură ferică în
raport de 2:1 (două părţi apă şi o parte clorură ferică). Pentru ca
procesul chimic să fie cât mai rapid se recurge la încălzirea soluţiei
şi tot pentru rapiditatea operaţiei se foloseşte un generator de bule
de are care are rolul de a atenua soluţia şi de a o schimba la
suprafaţa ce urmează a fi corodată. Astfel procesul de corodare are
loc în timp mai scurt determinând creşterea productivităţii.
După corodare placa se curăţă de lacul fotorezistent pregătind
operaţia următoare (găurirea).

3.Găurirea
Găurirea se face cu un burghiu de 0,8 mm la padu-rile ce conţin
piese şi cu un burghiu de 1,5 mm la padu-rile conectorilor. Cu
diametrul de 5 mm se fac găuri de prindere pe suportul părţii de

10
comandă. După găurire se curăţă şi se finisează placa pregătind-o
pentru operaţia de montare a pieselor.

4.Montarea pieselor
Aşezarea şi lipirea pieselor pe suportul de sticlotextoil cablat
se face in mai multe etape:
-Se curăţă cablajul de stratu de lac fotorezistent. Aceasta se
realizează prin spălare într-o soluţie de acetonă cu ajutorul unei
pensule, după care se clăteşte cu apă.
-După uscare se recurge la şlefuirea suprafeţei de cupru cu un
şmirghel foarte fin pentru a uniformiza suprafaţa de cupru astfel
încât neuniformizările datorate procesului de găurire să fie
îndepartate.
-Se şterge suprafaţa şlefuită cu acetona după care se aplică cu
o pensulă un strat subţire de clofoniu topit şi amestecat cu spirt.
-Plantarea componentelor în locurile corespunzătoare în
conformitate cu schema electrică.
-Lipirea componentelor se face cu ajutorul unui pistol de
lipit(sau staţie de lipit) folosindu-se fludor şi sacâz(pentru
decapararea suprafeţelor care urmează a fi lipite).

5.Plantarea şi cositorirea componentelor

Înainte de lipirea terminalelor componentelor pe faţa placată a
cablajului imprimat am efectuat amplasarea şi implementarea
componentelor electronice în găurile acestuia, având în vedere
regulile următoare:
- Plantarea pieselor se face urmând schema electrică;
- În fiecare gaură a cablajului se introduce un singur terminal;
- Componentele se montează în poziţie orizontală sau
verticală.La plantarea în poziţie orizontală a pieselor se va avea în
vedere ca marcajul să fie vizibil, pentru a facilita identificarea
componentelor în caz de defecţiune;
11
- Pentru creşterea vitezei de echipare a plăcii cu componente
este necesară formarea prealabilă a terminalelor prin tăierea şi
polizarea acestora în forma cea mai avantajoasă pentru montare;
- Pentru a reduce solicitarea termică a unei componente este
necesară o distanţă suficientă a componentei faţă de placa
imprimată cât si o lungime suficientă a terminalelor.

11
În general dispozitivele semiconductoare sunt sensibile la şoc
termic(putând fi distruse la lipire). Circuitul intregrat LM317 se va
monta ultimul pentru a nu se supraîncălzii şi să nu existe riscul
distrugerii prin ambalare termică.

Componentele mai voluminoase şi mai grele(potenţiometre, borne)

au fost fixate adecvat pe carcasă cu ajutorul unor piese mecanice
corespunzătoare(piuliţe, şaibe).
După plasarea pieselor, acestea se cositoresc, iar terminalele se
taie.

6.Verificări şi rezultate experimentale

Măsuratoriile se fac pe tot parcursul lucrării şi putem spune că
identificăm mai multe tipuri de măsuratori cum ar fi:
- măsurători de proiectare;
- măsurători de parametrii mecanici;
- măsurători de parametrii electrici.

Acestor măsurători li se impun verificări drastice în vederea obţinerii

de rezultate cât mai bune.
Măsurătorile şi verificările din proiectare se fac de regulă în
proiectarea cablajului pe calculator prin definirea mărimilor fizice ale
pieselor, a suportului cablat, etc.

Măsurătorile şi verificările parametrilor mecanici se fac în realizarea

carcasei montajului.

Măsurătorile şi verificările parametrilor electrici se impun în această

lucrare şi se fac odată cu punerea în funcţiune a montajului. Acestea
determină prin valoarea lor buna funcţionare a montajului.

7.Materii prime si auxiliare pentru realizarea lucrării

Pentru realizarea lucrării am folosit următoarele materiale:
- componente şi circuite electronice active şi pasive

- radiator pentru răcirea surselor de tensiune stabilizată

- transformator coborâtor de tensiune

12
 - cordon de alimentare

- borne de ieşire, comutator, potenţiometru

- carcasă

8.Punerea în funcţiune a montajului

Punerea în funcţiune se face după un control atent al

montajului astfel încât să nu se distrugă piese la o eventuală eroare
de montaj.

9.Montarea in carcasă

Montarea în carcasă se face mecanic prin găurirea carcasei în

locurile prevăzute pentru montajul suportului de sticlotextolit cablat,
urmând ca aceasta să fie prins în şuruburi. Carcasa sursei
stabilizate de tensiune este făcută din aluminiu.

6.Calculul economic

REZISTENŢE = 3RON
Nr. Denumire Valoare Tip Preţ Cantitate

13
 1. Rezistenţă 240Ω R1 1 1

2. Rezistenţă 1,5K R 2 2

CONDENSATORI = 62RON
Nr. Denumire Valoare Tip Preţ

1. Condensator 2,2nF C1,C2,C3,C4 8

2. Condensator 1000μF C5 30

3. Condensator 100nF C6,C7 6

4. Condensator 330μF C8 15

5. Condensator 10μF C9 3

SEMICONDUCTORI = 40,5RON
Nr. Denumire Valoare Tip Preţ

1. Led D1 2

2. Potenţiometru 5KΩ P1 30

3. Tranzistor de putere LM317 IC1 8,5

CABLAJ IMPRIMAT = 40RON

Nr. Denumire
1. Clorură ferica ½ l
2. Cablaj simplu placat
3. Lac fotorezistent

14
 4. Solutie revelatoare
5. Lac protector

TOTAL =352RON
Nr. Denumire Preţ Cantitate

1. Cablu alimentare 80 1

2. Intrerupător bipolar 20 1

3. Fuzibil rapid 250V/1A 2 1

4. Transformator 160 1

5. Borne 20 2

6. Buton pentru potenţiometru 15 1

9. Carcasă 15 1

ORE DE LUCRU : 25 ore de lucru

TOTAL PROIECT : 3+62+40,5+352
TOTAL PROIECT: 457,5 RON

7.SSM şi Protecţia mediului

În procesul de realizare tehnologică a lucrării am respectat

următoarele norme de protecţie a muncii:
- Uneltele de mâna utilizate să fie confecţionate din materiale
corespunzătoare operaţiilor care se execută;
- Uneltele de mâna cu acţionare electrică sau pneumatică ce sunt
dotate cu pietre de polizor, pânze de fierăstrău să fie protejate
împotriva atingerii;

15
 - Uneltele de mâna prevăzute cu articulatii, cum ar fi: foarfeci,
cleşti cu o construcţie robustă, să nu prezinte frecări mari sau joc in
articulaţii;
- Cozile, mânerele uneltelor de mână să fie netede, fixate bine şi
cu dimensiuni care permit prinderea lor sigură şi comodă;
- Toate uneltele de mână au fost verificate cu atenţie la începutul
lucrului;
- Menghinele să fie fixate de bancul de lucru şi montate astfel
încât să asigure în timpul lucrului o poziţie comodă, neobositoare
- Uneltele de percuţie din oţel să fie executate conform STAS-
urilor şi normelor în vigoare;
- Aparatura electrică şi uneltele acţionate electric trebuie să fie
legate la pământ;
- Siguranţele să fie montate cu capac de protecţie pentru a
preveni arsurile provocate prin arderea fuzibilului;
- Lipsa tensiunii se constată numai cu ajutorul indicatorului de
tensiune;
- Este interzisă depozitarea de vase cu lichide inflamabile pe
carcasă sau în apropierea alimentatorului.

Legăturile mobile ce se vor executa în timpul încercărilor de

laborator vor fi astfel executate încât să asigure circulaţia
personalului în condiţii de securitate şi o protecţie sigură în ceea ce
priveşte izolarea conductoarelor electrice din dotarea laboratorului.
Mesele de lucru vor fi acoperite cu covor electroizolant în cazul
în care se executa depanarea sursei. De asemenea, se va acoperi cu
covor electroizolant şi suprafaţa pardoselii pe care se află
personalul în procesul de lucru. Este interzisă conectarea alimentarii
fără a verifica în prealabil siguranţele protejate cu capace. Cablurile
de alimentare se vor conecta mai întâi la aparatura ce trebuie
alimentată şi apoi la reţea.
La sursele de alimentare în general apar probleme, in cazul
unui scurtcircuit la borne de ieşire, sursa este protejată la
scurtcircuit.

Totuşi în cazul în care scurtcircuitul s-ar menţine în timp îndelungat,

puntea redresoare se încălzeşte şi poate chiar să se distrugă.
Pentru aceasta este recomandat să luâm măsuri pentru imediata lui
înlăturare.
De cele mai multe ori scurtcircuitul apare în montajul pe care sursa
îl alimentează. În acest caz vom remedia efectul din consumator.
Chiar şi la un curent mai mare absorbit de consumator, protecţia
sursei acţionează şi nu permite încălzirea componentelor sale, lucru
ce duce în timp la deteriorarea lor.

16
Înainte de a începe depanarea vom efectua un control vizual al stării
componentelor urmărind dacă :
- Există piese înnegrite de funingine, fapt ce certifică încălzirea
excesivă şi eventual distrugerea componentei;
- Există terminale deconectate
- Există cablaj neîntrerupt ca urmare a şocurilor mecanice sau
termice;
- Există lipituri prost efectuate;
- Există siguranţe întrerupte.

Procesul tehnologic de depanare pe care îl vom respecta este

urmatorul :
- Precizăm simptomul;
- Efectuăm analiza schemei;
- Stabilim performanţele afectate prin verificări obiective cu
aparatul de măsura;
- Stabilim etajul defect;
- Stabilim performanţele afectate de defect;
- În cadrul etajului defect, se suspectează de defectare şi se
verifică obiectiv componentele cu probabilitate de defectare mare;
- Diagnosticarea şi reparea defectului;
- Se verifică funcţionarea după înlăturarea defectului.

Protecţia mediului

a. Lucrări la echipamente care conţin ulei

17
Riscuri: poluarea solului-scurgeri de ulei de la echipamente, scapari de ulei la
efectuarea operaţiei de completare cu ulei, scurgeri de carburanţi de la utilajele
executantului.
Măsuri de protecţie: dotare cu materiale absorante şi cu recipienţi de rezervă pentru a
colecta eventualele scurgeri.

b. Lucrări la echipamente care conţin SF6 .

Riscuri: -poluarea solului - scurgeri de carburanţi de la utilajele executantului
-poluarea aerului - scapari de gaz(SF6) in atmosfera
Măsuri de protecţie: dotare cu recipienti de rezerva pentru a colecta eventulale
scurgeri, materiale absorbante

c. Lucrari la bateriile de acumulatori

Riscuri: scurgeri de acid
Măsuri de protecţie: dotare cu substanţe neutralizate

d. Lucrări la bateriile de condensatori (cu/fara policlorobifenili-PCB)

Atentie - PCB este o substanta deosebit de toxica si periculoasa
Riscuri: poluarea solului - scurgeri de ulei de la TT, TC, condensatori
Măsuri de protecţie: dotare cu materiale absorbante

e. Producerea de deşeuri
Colectarea selectiva si depozitare in locurile special amenajate.
Valorificare - când, prin contract, este responsabilitatea executantului. (Conform
procedurii POOM-001)

18
 f. Deteriorarea vegetaţiei şi a solului
Măsuri de protecţie: reducerea la minim a efectelor distructive asupra vegetatiei şi la
refacerea terenului la terminarea lucrarii.

Substanţe periculoase: Uleiul electroizolant, acidul din bateriile de acumulatori, uleiul

electroizolant cu PCB din bateriile de condensatori.

8.ANEXE

19
9.Bibliografia

20
- Revista CONEX CLUB - februarie 2001

- Transformatorul electric – Gheorghe Pantea

- Măsurări electrice şi electronice – Eugenia Isac 1991

- Sursa de tensiune – www.forum.softpedia.com

- Sursa de tensiune – www.ro.wikipedia.org

21