138.

Ce se intelege prin tratament instituit precoce si sustinut in boala -

Individualizat
parodontala ? 141.Directiile principale de tratament in boala parodontala.
-
Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat -
In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament :
-
Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce, in fazele de inceput ale o Tratament antimicrobian
bolii cand sansele de reusita sunt > o Tratament chirurgical
-
Intr`o gingivita cronica de cauza microbiana, locala -> vindecare o Tratament de echilibrare ocluzala
completa dupa indepartarea factorilor locali o Tratament de reabilitare structurala si functionala prin
-
Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive, proprii bioreactivare a parodontiului marginal
leziunilor specifice procesului de imbolnavire o Tratamentul complicatiilor
o Trat sustinut are scopul de a promova si intretine evolutie de la
ameliorare spre vindecare 142.Etapele principale de tratament in boala parodontala
o Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul 1. Tratam complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice
trebuie sustinut si completat prin suprimarea microulceratiilor 2. Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor
peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de naturali cu incarcatura microbiana:
biostimulare  Debridarea gingivala prin indepartarea placii
bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor acestora
139.Ce se intelege prin tratament complex si intensiv in boala parodontala ?  Detartraj supragingival
-
Tratament complex = trat realizat prin proceduri multiple:  Detartraj subgingival profesional
o De ordin medicamentos  Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de
o De restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor resturi radiculare
o De echilibrare a ocluziei 3. Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare
 Trat complex este cu atat mai diversificat cu cat boala principal prin periaj si secundar prin folosirea unor mijloace
prezinta un grad mai avansat in evolutie ajutatoare
-
Tratamentul trebuie sa fie intensiv => trat odata inceput, diferitele 4. Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
proceduri terapeutice trebuie sa se succeada la intervale de timp 5. Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si
necesare, in general apropiate parodontitei marginale cronice superficiale
o Se evita pauzele care pot genera accentuarea tulburarilor 6. Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin
tratament antimicrobian prechirurgical
140.Care sunt caracteristicile unui tratament adecvat in boala parodontala ? 7. Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat
-
Precoce pungile parodontale sau hiperplaziile gingivale
8. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si
-
Sustinut
hiperplaziilor gingivale
-
Complex
9. Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii
-
Diversificat
10. Slefuiri ocluzale
-
Intensiv
11. Restaurare protetica
1
 12. Tratamente ortodontice -
Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal
13. Imobilizarea dintilor parodontotici cuprinde totalitatea masurilor de igienizare a CB
14. Tratament de bioreactivare o Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si
15. Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative parodontitelor marginale
suplimentare a rezultatelor obtinute prin tratament
147.Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala
143.Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana. -
Proflaxia secundara
-
Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu o Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale
incarcatura microbiana: parodontiului marginal
 Debridarea gingivala prin indepartarea placii  Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate
bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor acestora -
Profilaxia tertiara
 Detartraj supragingival o Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor
 Detartraj subgingival profesional manifestate ale bolii parodontale
 Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de
resturi radiculare 148.Igienizarea facuta de catre medic in gingivite si parodontite
-
Igienizarea se face de catre medic prin:
144.Tratamentul initial in boala parodontala
o Debridare gingivala
-
Faza initiala – tratamenul initial prin:
o Detartraj supra si subgingival
o Tratamentul complicatiilor acute
o Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
o Igienizarea efectuata de medic
o Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin
o Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
chiuretaj radicular
o Instruirea pacientilor privind igiena bucala
o Aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune
antimicrobiana si antiinflamatorie
145.Tratamentul secundar in boala parodontala
-
Faza secundara = tratamentul de corectare morfo-functionala: 149.Debridarea gingivala
o Prin proceduri chirurgicale -
Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile
o Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale parod a:
o Restaurari odontale si protetice o placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia
o Tratament ortodontic o detritusul organic moale
o Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor o urmele de tartru inclavate in cementul radicular
printr`o reevaluare a statusului parodontal la 1-3 luni de la -
debridarea gingivala imbina proceduri de :
tratamentul initial  detartraj supra si subgingival
 chiuretaj redicular si al epiteliului sucular
146.Profilaxia primara in boala parodontala

2
  indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri -
Degradare mecanica intr`un timp relativ scrust, prin retinerea si
intrumentale si de irigatie subgingivala imbibarea cu apa si detritusuri organice
-
debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile -
O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea
epiteliului sulcular si de la jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele 154.Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre
de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie -
Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de
placa depuse in strat gros
150.Obiectivele periajului gingivo-dentar. -
Periile aspre favorizeaza:
-
Periajul gingivo-dentar are urmatoarele obiective: o Retractia gingivala
o Indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe o Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si
suprafetele dentare accesibile si zonele gingivale adiacente parodontale
o Stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a o Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutute
gingiei ale smaltului supraadiacent
o Cresterea tonusului functional
o Se realizeaza cu perii de dd obisnuite, actionate manual sau 155.Frecventa periajului gingivo-dentar.
cu perii de dd electrice -
Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu
-
Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza
151.Criteriile alegerii periei de dinti. tonusul functionas, keratinizarea normala, circulatia si vascularizatia
-
Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile gingivala
periilor din care sunt confectionate: -
Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol
o Natura, provenienta antiseptice => igienizarea buna
o Numar -
Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv – favorizeaza
o Lungime traumatismul si retractia gingiei
o Diametru
o Aranjament 156.Metoda BASS a periajului santului gingival
o Consistenta: tari, moi
-
Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala
o Flexibilitate: rigide, supple libera, pe o adancime de 0.5-1 mm
-
Se fol perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat
152.Avantajele periilor cu peri naturali rotunjit
-
Suplete
-
Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd
-
O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale
-
Capatul filamentelor spre santul gingival
-
Nu produc traumatisme gingivale
-
Usoara presiune in aul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia
-
Se incarca bine si retin pasta de dd santului gingival
-
Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) – 20 de curse vibratorii
153.Dezavantajele periilor cu peri naturali: timp de 10 secunde
3
 -
In cursul periajului gingia se albeste uneoir => potential traumatic daca 159.Metoda periajului prin rotire
presiunile sunt prea mari -
Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva
-
Avantaje: la mandibula a fundului de sac
o Insusirea cu usurinta de catre pacient -
Gura intredeschisa
o Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este -
Rotire in jurul axului pana depaseste marginea incizala
maxima (sant + spatiile interdentare) 160.Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar
o Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri -
Principiul aceste metode pleaca de la constatarea k in mod normal
parodontale alimentele sunt deflectate de pe suprafetele ocluzale sau marginile
gingivale spre gingival sau apical
157.Metoda STILLEMAN (modificata) -
Se considera k periajul trebuie efectuat in aceeasi directie “fiziologica”
-
Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare -
Se fol perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre
-
Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe coroara spre radacina, cu presiune blanda
dinte cat si pe gingie
-
Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei 161.Metoda FONES
dinspre gingia fixa spre marginea gingivala libera si suprafata dintelui
-
Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie – miscari circulare
pana la niv ocluzal cu diametru mare
-
Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in
-
Dupa- deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L
urmatoarele situatii:
o Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce 162.Periajul electric: indicatii, avantaje
o Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma
-
Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
gingivectomiei o Copii mici
o Persoane purtatoare de aparate ortodontice
158.Metoda CHARTERS de periaj interdentar o Persoane handicapate fizic
-
Se fol perii de consistenta medie spre tare o Persoane cu abilitate manuala redusa
-
Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se o Persoane lenese
aranjeze interdentar o Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson
-
Varful filamentelor spre suprafata ocluzala -
Avantaje:
-
Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu o Indepartare eficienta a placii
deplasarea dinspre ambrazura gingivala spre cea ocluzala o Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare
-
Metoda indicata pentru:
o Masaj gingivala 163.Folosirea firului de matase in spatiile interdentare
o Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa -
Tipuri: groase/subtiri, cu sau fara suprafata cerata
gingivectomie sau operatii cu lambou -
Reguli de intrebuintare:

4
 o Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau -
Mod de prezentare:
mijlociu al fiecarei maini o Produs tipizat pt uz stomatologic – solutie 0,12% de gluconat
o Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm de clorhexidina in apa + alcool
o Introducere interdentara – firul intins, presiune controlata o Solutii pt clatirea gurii – 0.05% clorhexidina
pentru a nu leza papila o Geluri -0.2 %
o Deplasare de 5-6 ori in sus si in jos o Lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor
o Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar o Membrane de geloza consistenta in care se incorporeaza
o Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o clorhexidina cu eliberare lenta
portiune neteda o Cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata
-
Mod de utilizare
164.Substantele active continute in pastele de dinti o Se recom clatirea gurii sau aplicari de gel de 2 ori / zi
-
Pastele de dd contin substante ca: dimineata si seara timp de cca 30 de secunde dupa periaj
o Azotat de potasiu o Irigatie supragingivala – o data pe zi cu 400 ml clorhexidina sol
o Formaldehida si fluoruri 0,02%
o Saruri anorganice (sulfat de Na,K) o Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi
semipermeabile cu sol 20% clorhexidina
165.Clorhexidina: calitati si indicatii
-
Calitati: 167.Clorhexidina: efecte secundare. }{
o Antiseptic de electie impotriva placii microbiene -
Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte
o Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare secundare:
o Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => o Depunerea crescuta de tartru supragingival
reduce formarea placii o Coloratii galben-maronii ale dintiilor, obturatiilor fiz si ale fetei D
o Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore a limbii
o Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului o Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
superoxid O2 o Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei
-
Indicatii: o Reactii alergice
o Prevenirea depuneii placii o Tulburari digestive
o Prezenta placii microbiene o Tumefactii parotidiene
o Gingivite acute o La soareci =)) reactii oncogene
o Abcese parodontale marginale
o Gingivite cronice si parodontite marginale cornice 168.Sanguinarina si Triclosanul ca antiseptice in gingivite si parodontite
-
Sanguinarina
166.Clorhexidina: mod de prezentare si de utilizare o Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis

5
 o Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte secundare o Seceri
mai < decat clorhexidina o Sapaligi
o Inhiba microorg din sangul gingival si pungile parodontale o Pile (razuse)
o Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor o Chiurete
o Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de -
Instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa
0.03% detartraj
-
Triclosanul - este un eter hidroxifenil o Palnii de cauciuc rozetate sau nu
o Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni o Perii rotative
parodontali o Benzi abrazive si de lustruit
o Inhiba prostaglandinele, Utilizat sub forma de apa de gura -
Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:
0.0% si paste de dd  Parte activa – fol pt indepartarea depozitelor de tartru
 Partea pasiva – de legatura cu manerul
169.Fluorurile: efectul antiplaca, mecanisme, continut  Manerul – suprafata striata
-
Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect 171.Secerile pentru detartraj
antimicrobian (antiplaca) printro serie de mecanisme ca: -
Sunt instrumente fol in special pt detartrajul supragingibal sar pot
o Reducerea glicolizei patrunde si in santul gingival + pungi mici
o Inactivarea unor enzime microbiene -
Sunt de 2 tipuri:
o Modificarea permeabilitatii de membrana o Anterioare – cu partea activa in acelasi plan cu manerul,cu o
o Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii, sintetizat singura curbura – pentru dd frontali
de celule microbiene o Posterioare – in contra< , cu 2 curburi – acces interdentar la
o Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor PM si M
o Diminuarea energiei de suprafata a smaltului => impiedica -
Indicatii si mod de utilizare:
depunerea placii o Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a
-
Se folosesc: blocurilor de tartru supragingival
o Fluorura de sodiu o Indepartarea tartrului situat in santul gingival este posibila cu
o Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii secerile numai daca gingia permite insinuarea lor
subgingivale cu solutie 1,65%
172.Daltile de detartraj
170.Instrumentarul pentru detartraj -
Sunt intrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a
-
Examinare: partii pasive
o Sonde de parodontometrie -
Partea activa usor curbata si terminata cu o margine ascutita, bizotata la
o Sonde exploratorii 45 gr
-
Detartraj si chiuretaj radicular:
-
Marginea formeaza cu laturile partii active 2 < bine exprimate
-
Indicatii si mod de utilizare:
6
 o Sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival din -
Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde
zonele interdentare, proximale ale dd frontali este utilizat instrumentul (frontali/lat)
o Partea activa este plasata dinspre V spre O in pozitie -
Indicatii si mod de utilizare:
orizontala o Pilele sunt indicate pentru:
o Printr`o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafetele  Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub
aproximale ale dd frontali marginea gingivala, numai cand aceasta este
suficient de laxa pt a permite insinuarea
173.Sapaliga de detartraj instrumentului
-
Este un instrument cu partea activa in < de 99-100o fata de partea pasiva  Indepartarea blocurilor mari de tartru supragingival
-
Partea activa prezinta o margine ascutita rectiline la un < de 45o prin fracturarea si fragmentarea acestora =>
-
La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subadiacenta se usureaza dislocarea totala ulterioara cu chiurete.
formeaza muchii active, bine exprim  Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement
-
Domeniu de aplicare:  Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in
o La niv dd anteriori, frontali cand partea pasiva a instrumentului exces ale unei obturatii de colet
este rectilinie si scurta o Instrum e plasat in axul lung
o La niv dd laterali, cant partea pasiva este angulata fata de  deplasari prin apasare verticale
maner si mai lunga
-
exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul
-
Indicatii si mod de utilizare: cementului necrotic al pungilor parod
o Este indicata pentru indepartarea tartrului supragingival si sub
175.Chiuretele parodontale
marginea gingivala libera (numai daca gingia este suficient de
laxa pentru a permite insinuarea instrumentului)
-
Sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival,
o Este indicata pe fetele V si O ale dd si pe fetele Proximale ale chiuretajul radacinii si al tesutului de granulatie din pungile parodontale
dd care marginesc o edentatie
-
Dimensiunile reduse si forma adecvata a chiuretelor permit patrunderea
o Pozitia intrumentului este verticala in axul dintelui, sau cat mai acestora in pungile parodontale, spatiile interdentare si interradiculare
aproape de verticala
-
Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafetelor radiculare
o Dislocarea tartrului se face prin miscari de smulgere, spre
-
Datorita finetei partii active, a elasticitatii acesteia se percep usor
marginea incisala sau ocluzala curburile, obstacolele si rugozitatile
-
Partea activa
174.Pilele sau razusele o Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la
-
Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele, inclinate ambele (partea activa in oglinda)
fata de baza la un < de 90-1050 o Partea activa are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa
-
Ca o serie de 4-5 sapaligi o curbura convexa in forma de lingura
-
Baza instrumentului este rotunda sau ovala o Muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu
suprafetele laterale

7
 o In sectiune are forma semicirculara
-
Partea pasiva
o Prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii
active corespunzator curburilor radacinii
o Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al
partii pasive (vecin partii active) sa fie tinut paralel cu axul
vertical al dintelui
-
Exista 2 tipuri principale de chiurete:
 UNIVERSALE
 SPECIALE
o Chiuretele UNIVERSALE
 Se caracterizeaza prin faptul ca suprafata faciala este
situata la un < de 90 gr fata de axul longitudinal al
partii pasive
 Sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau din
santul singival la persoanele sanatoase, fara pungi,
retractii sau furcatii descoperite
 Sunt folosite si in pungile parodontale adevarate, cu
actiune pe peretele moale cat si pe peretele dur
dentar (radicular) al pungii
 Cele mai frecvent folosite chiurete universale sunt:
 BARNHART 1/2 si 5/6
 COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L,
LANGER, GOLDMAN-FOX
o Chiuretele SPECIALE
 Sunt reprezentate in special de chiuretele GRACEY
 Caracteristici GRACEY
 Suprafata faciala se situeaza la un < de 70o
fata de axu lung la primei parti pasive
 Desi poseda 2 margini taioase, numai cea
situata spre radacina este eficient activa,
cealalta (dinspre peretele moale este
inactiva si nu poate leza peretele gingival)
 Sunt active in anumite zone si suprafete
radiculare, fiind codificate special in acest
scop
 Partea activa a chiuretei GRACEY, in special
in 1/3 terminala, se adapteaza cel mai bine
pe suprafetele curbe ale radacinii
 Prima portiune a partii pasive trebuie sa fie
paralela cu axul dintelui
 Chiuretele GRACEY standard sunt grupate intr`un set
de 7 instrumente
 1/2, 3/4 -> incisivi + canini
 5/6 -> incisivi + canini + PM
 7/8 si 9/10 -> fetele V si O ale dd laterali
 11/12 -> fetele M ale dd laterali
 13/14 -> fetele D ale dd laterali
o Pt dd laterali exista chiurete
combinate 11/14 care actioneaza
pe fetele M&D
 Chiuretele GRACEY “profilactice”
 Sunt in numar de 4 (1/2, 3/4, 5/6, 7/8) si au
partea activa la fel k cele standard, dar au
portiunea pasiva mai scurta si mai rigida
 Folosite in special pt detartraj supragingival
 Au numarul de cod precedat de “P”
 Chiuretele GRACEY “peste cinci” sau “dupa cinci”
 Sunt in numar de 7
(1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
 Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm
decat cele standard
 Se pot utiliza in pungi mai adanci de 5 mm
 Chiuretele GRACEY “mini cinci”
 Sunt in numar de 7
(1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
8
  Au partea activa mai scurta cu 50% decat  TEHNICA DE UTILIZARE a chiuretelor GRACEY
cele standard 1. Se alege chiureta potrivita pentru grupa de
o Acces mai facil in zonele de dinti tratata
incongruenta dento-aveolara 2. Se ia punct de sprijin dintele care urmeaza a
 Partea pasiva la fel ca cele “peste cinci” fi detartrat sau pe dd vecini
 Chiuretele EXTRARIGIDE 3. Capatul activ se introd subgingival, cu
 4 perechi 5/6, 7/8, 9/10, 11/12 suprafata faciala paralela cu radacina
 Partile activa si pasiva mai rigide si sunt a. La baza pungii parodontale,
inscriptionate “extrarigide” dedesuptul depozitului de tartru,
 Indicatii: suprafata faciala se roteste pana
cand face cu suprafata radacinii un
o Indepartarea tartrului foarte aderent
unghi mai mic de 90o , dar nu mai
o Dezavantaj : indepartare excesiva
mic de 45 = UNGHIUL DE ATAC
prin chiuretaj a cementului radicular
b. Pentru dislocarea tartrului se fac
 INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:
miscari active de tractiune spre
1. Detartrajul santului gingival
ocluzal si incizal, dar si de presiune
2. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
laterala controlata, mentinand
3. Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa
permanent contactul cu dintele
indepartarea tartrului subgingival cu alte
4. Miscarile laterale de tractiune se combina cu
instrumente
deplasari orizontale si oblice
4. Chiuretajul radicular: netezirea (planarea)
a. Deplasarile verticale sunt folosite la
suprafetei radiculare prin indepartarea
dd frontali si suprafetele aproximale
cementului necrotic
ale dd laterali
5. Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele
b. Deplasari oblice pe fetele V,O dd
moale al pungilor parodontale
laterali
 MOD DE ACTIUNE – GRACEY
5. Pentru chiuretajul tesutului de granulatie,
 Marginea activa a suprafetei faciale cu < de
partea activa se plaseaza invers (se intoarce
110o disloca tartrul, iar marginea opusa nu
cu 180 gr)
actioneaza asupra tesutului moale datorita
angulatiei stranse (70o )
176.Chiuretajul radicular
 Prin intoarcerea instrumentului cu 180 o, -
Reprezinta procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in
operatiunea se produce in sens invers ->
cement, ramase dupa detartraj si a cementului infiltrat microbian
chiuretarea tesutului de granulatie si
necrotic, pentru a obtine o suprafata neteda
protejarea suprafetei radiculare = -
Tehnica:
CHIURETAJ IN CAMP INCHIS

9
 o Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana
la portiunea ce mai decliva
o Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina
o Se aplica o presiune laterala controlata
o Se fac tractiuni spre incizal repetate, pana se obtine o
suprafata neteda
o Se fac si miscari oblice si orizontale
o Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta, presiunea
trebuie redusa
o Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire
completa a radacinii
177.Curatirea si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj
-
Curatirea finala si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se
realizeaza prin mai multe modalitati:
180.Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete
o Cupe de cauciuc – simple sau cu lamele fine in interior
 Cupele sunt umplute cu pasta de lustruit
o Periute montate, din plastic, in forma de palnie sau roata
 Se incarca cu pasta de lustruit
o Suprafetele aproximale se lustruiesc cu:
 Discuri fine
 Pene interdentare de lemn de balsa sau portocal
 Benzi late de matase cerata
181.Tehnica detartrajului cu ultrasunete
178.Componentele aparatelor cu ultrasunete
-
Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
o Aparate bazate pe efectul piezoelectric
o Aparate magnetostrictive
-
Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale
1. Generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa
2. Piesa de mana si partea terminala activa
3. Sistemul de racire cu apa
4. Dispozitivul de pornire/oprire
179.Indicatiile detartrajului cu ultrasunete
1. Tartru supragingival
2. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
3. Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale
superficiale de 3-4 mm
4. Gingivostomatita ulcero-necrotica – pentru indepartarea
grosiera a depozitelor mari de tartru si pentru a nu accentua
durerile
5. La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute
hiperplazice, ulcerate – dat traumatismului gingival mult mai
redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice
6. I nfazele incipiente de imbolnavire
7. In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor
depozite foarte aderente de tartru subgingival
-
Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
-
Pacientii cu reflexe de voma exagerate
-
Hiperestezie dentinara accentuata
-
Copii mici
-
Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac
-
Anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se
poate colabora cu pacientul
A. Pregatirea pacientului
a. Pozitia in fotoliu aproape de verticala pt a preveni
refluarea excesului de lichin in faringe
b. Protectia pacientului cu un sort pe piept
B. Pregatirea instrumentarului
a. Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active
i. Fixarea primului instrument de lucru in piesa de
mana a aparatului
b. Controlul jetului de apa
c. Controlul puterii generatorului de vibratii
10
 d. Aplicarea aspiratorului de saliva -
Vibratiile puternice, aplicate timp indelungat pot produce desprinderi ale
C. Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete prismelor de smalt si dislocari ale cementului
a. Detartraj vertical -
Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului
 Se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu jonctional si a ligg supraalveolare
partea activa la un < de 45 gr fata de suprafata de -
Dureri hiperestezice greu de suportat
smalt -
Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea metalica poate
 Pt fiecare suprafata dentara 6-10 deplasari verticale disloca obturatiile metalice sau nemetalice
in dublu sens -
Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr`un nor fin care poate
b. Detartraj orizontal si in diagonala antrena in microclimatul cabinetului, particule mici de detritus organic cu
 Completeaza detartrajul vertical microbi patogeni
 Partea activa in forma de spatula se inlocuieste cu -
Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi
varianta terminala in unghi ascutit proiectat si spre practician
 Cu aceasta se patrunde in spatiile interdentare -
In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care
 Varinta terminala rotunjita – pt suprafetele dentare O
este confectionata partea activa a intrumentului scade uneori pana la
ale I sup si inf
fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana sau
c. Detartraj fin
inghitit
 Se face cu instrumentul de tip secera – care
indeparteaza punctele de tartru restant de pe
184.Detartrajul sonic
suprafetele supragingivale si tartrul din santul gingival -
Exista instrumente de detartraj asemanatoare cu cele actionate de
d. Detartraj ultrafin
ultrasunete, dar care sunt antrenate de un jet puternic de aer, fiind
 Se face cu instrumentul de tip sonda, cu care se
amplasate in locul piesei de turbina
indeparteaza depozitele punctiforme din gropitele si -
Avantaje:
santurile coronare
o Pret de cost mai mic
 Se disloca si tartul din pungile parodontale mici de 3-
o Volum redus
4 mm
o Aplicare si indepartare usoara
182.Avantajele detartrajului cu ultrasunete o Consum redus de energie, este antrenat de jetul de aer
-
Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic o Vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti
-
Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale o Nu necesita racire cu apa
-
Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare
-
Dezavantaje
-
Bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, o Are o singura treapta de putere
fara fenomene de hiperestezie dentinara o Eficienta mai redusa

183.Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete 185.Atitudinea fata de obturatiile aproximale si de colet in exces in profilaxia
inflamatiilor gingivale.
11
 -
Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite, bine ascutite, -
Atunci cand s`a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea
dar cel mai usor cu sondele parodontale de explorare, flexibile car sunt gingivala libera burjoneaza deasupra sau in interiorul procesului carios,
deplasate dinspre obturatie spre dinte este necesara desfiintarea polipului gingival prin:
-
In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este, in cele mai o Cauterizare chimica cu acid tricloracetic
multe cazuri, indepartarea si refacerea corecta o Electrocauterizare
-
Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic, nu exista o Gingivectomie
carii secundare si spatiul interdentar este liber, sau obturatia e la -
Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta
distanta de gingie polipul – numai in cazul unei hipertrofii reduse
-
Excesul se indeparteaza cu freze diamantate, benzi si discuri abrazive +
lustruire cu benzi de lustruit 188.Atitudinea terapeutica fata de inflamatia papilei interdentare vecina unei carii
aproximale
186.Particularitati ale tratamentului cariilor in gingivite si parodontite -
O conditie indispensabina ptr refacerea inflamatiei papilei este mai intai
-
Tratam parodontopatiilor marginale cronice in faza initiala de combatere exereza in totalitate a dentinei alterate si obturatia provizorie
a infectiei microbiene si a inflamatiei gingivale, trebuie sa cuprinda -
Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de
tratam tuturor cariilor existente si indepartarea tartrului si placii dentare reducerea inlamatiei gingivale din vecinatate
bacteriene -
Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzatori prin:
-
Sunt vizate in special cariile de colet sau cele aproximale, care o Indepartarea tartrului si a placii
favorizeaza retentia => initiaza si intretin inflamatia gingivala o Administrarea topica a unor substante cu actiune
-
Nu trebuie neglijate nici cariile ocluzale, care netratate determina dureri antimicrobiana
la masticatie => lipsa de autocuratire -
Papile hiperplazice -> excizie sau cauterizare
-
In unele situatii se poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, 189.Tamponamentul; Badijonajul
obturatia provizorie a cariilor si finalizarea obturatiei dupa tratamentul -
Tamponamentul
parodontal o Se realizeaza prin atingeri usoare sau medii, controlate, cu
-
Particularitati:
bulete de vata sau tampoane din tifon
o Inainte de a pregati o cavitate aproximala sau de colet trebuie  Asigura contactul substantei medicam cu gingia si
tratata inflamatia papilei si a maginii gingivle adicente patrunderea in epiteliu
procesului carios  Stimuleaza circulatia si vascularizarea
o Daca gingia este hipertrofiata printr`o iritatie recenta, marirea  Tamponamentul usor cu solutii colorante este indicat
ei de vol se reduce prin tamponament sau mesare cu o pt evidentierea placii bacteriene
substanta astringenta -
Badijonajul
o Se face prin stergerea unei suprafete de mucoasa gingivala si
187.Atitudinea fata de hiperplazia papilei gingivale sau a marginii gingivale libere bucala si se realizeaza cu bulete de vata cu diam de 3-5 mm,
in dreptul unor procese carioase sterile

12
  Buleta mentinuta cu o pensa dentara este antrenata
de 8-10 ori intro miscare de rotatie la baza papilei

190.Mesa gingivala in tratamentul gingivitelor

-
Se obtie din vata sterila sau fibre de acetat de vinil cu diam de 0,5-1mm 194.Infiltratiile submucozale cu solutii de biostimulare
si lungimea de 1-2 cm -
Substantele de biostimulare se infiltreaza sub mucoasa fundurilor de sac
-
Se umecteaza in solutii antiseptice sau AB si se introduce in santul vestibulare, superficial si in functie de cantitate in 1-4 puncte:
gingival cu vf`ul bont al unei sonde vechi sectionate sau cu ajutorul unei o In fosa canina maxilara
spatule o In dreptul radacinilor PM la mandibula
-
Timp de mentinere 5-10 minute – pt sol cu clorura de Zinc -
O forma particulara = MEZOTERAPIA = multiple microinjectari in jurul
suturilor (plagilor chirurgicale)
191.Irigatiile subgingivale
-
Irigatiile subgingivale cu solutie de clorhexidina 0,2% in tratamentul 195.Antiseptice de tipul acidului citric in tratamentul bolii parodontale
antimicrobian al gingivitelor si PM cronice -
Acidul citric in solutie apoasa cu un pH de la 0,5 la 2,5 a fost utilizat
-
Rezultate bune si prin irigatii subgingivale cu solutie de fluorura stanoasa pentru conditionarea chimica a suprafetei radiculare in tratam
1,65% - act antibacteriana chirurgical al PM cronice
o Scop: regenerare buna
192.Instilatiile in pungile parodontale -
Rolul principal : decontaminarea bacteriana a suprafetelor radiculare
-
Se utilizeaza o seringa speciala de tip Unijet
-
Recipientul cu pasta se introduce in corpul serincii si se aplica acul 196.Antiseptice de tipul acidului cromic in tratamentul bolii parodontale
special cu capatul scurt -
Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte – 5-6 sec urmate de spalaturi
-
Se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati de cu ser fiziologic/apa distilata
pasta care se indeparteaza -
Indicatii:
-
Se fac spalaturi ale pungilor cu sol antisepcite o Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei
-
Dintele sau zona dentara se izoleaza o Fistule apico-gingivale
-
Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in o Ulceratii gingivale de cauza microbiana
portiunea cea mai profunda -
Nu se fac aplicatii cu adic cromic pe ulceratiile herpetice
-
Se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta relueaza
-
Se mentine instilatia 10-15 min sub izolare 197.Antiseptice de tipul acidului salicilic in tratamentul bolii parodontale
-
Instilatiile se fac la 1-2 zile, 2-4 sedinte -
Acidul salicilic are proprietati keratolitice si keratoplastice
-
In c% de 1% asociat unui extract vegetal astringent este indicat in tratam
193.Aplicarea pastei cu antibiotice in santul gingival si pungile parodontale medicamentos al gingivitelor si parodontitelor marginale cornice

198.Antiseptice de tipul peroxidului de hidrogen: indicatii

13
 -
Peroxid de hidrogen -3% = sub forma de apa oxigenata – actiune -
30% - efect cauterizant + bactericid
antispetica, hemostatica si de indepartare a detritusurilor -
Indicatii:
o Indicatii: o Aftele bucale, gingivale sau cu alta localizare
 Gingivite acute si subacute o Portiuni mici, burjonate de tesut de granulatie restant sau
 Pungi parodontale pentru indepartarea exudatului aparut la nivelul marginii incizale in special dupa gingivectomii
inflamator
 Abcese parodontale marginale incizate 202.Indicatiile si modul de utilizare al antisepticului Fenosept
 Gingivostomatita ulcero-necrotica -
Indicatii :
 Plagi traumatice infectate ale partilor moi din o Gingivite subacute si acute
cavitatea bucala o gingivostomatita ulcero-necrotica
 Plagi chirurgicale inainte suturii -
mod de utilizare:
 Plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea
o in solutie apoas 2% - pentru atigeri de uz extern
depozitelor de fibrina si detritusuri
o solutie diluata 0.01% - pentru clatire sau spalaturi
-
Peroxid de hidrogen -30% - solutie de perhidrol Indicatii :
 Efect cauterizant bine suportat de gingia hiperplazica
203.Actiunea si indicatiile antisepticelor de tip coloranti in boala parodontala
-> hiperplaziile de sarcina -
Colorantii au actiue antienzimatica si de distrugere a acizilor nucleici
 Albirea dintilor
o Violetul de gentiana-se utilizeaza in leziunile herpetice
199.Proprietatile clorurii de zinc infectate, in infectii si ulceratii ale mucoasei bucale,
gingivostomatite micotice
-
Actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasoconstrictor
o Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene
-
In solutie concentrata 3-% - efect de cauterizare asupra zonelor de
 Are actiune antiseptica redusa
microulceratii ale peretelui moale al santului gingival
o Rivanol – bun antiseptic in gingivo-stomatita ulcero-necrotica
-
Actiune cicatrizanta
 Se utilizeaza sub forma de spalaturi bucale largi
200.Indicatiile utilizarii antisepticului protargol
o Rosul de Congo – efect hemostatic si antimicrobian
o Protargol = solutie 1% proteinat de Ag
204.Tetraciclina: calitati si indicatii
-
Gingivite acute si subacute -
Calitati:
-
Gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj
o Actiune antimicrobiana
-
Santul gingival si pungile parodontale cu exudat inflamator sub forma de
o Actiune antiinflamatorie
irigatii sau mese
o Actiune antiproteolitica si antioxidanta
-
Tratametul abcesului parodontal marginal
o Actiune anticolagenolitica
-
Gingivostomatita ulcero-necrotica
o Actiune reparatorie si regenerativa
201.Indicatiile antisepticului azotat (nitrat) de Ag o Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare
-
Are actiune bacteriostatica in c% slaba o Inhiba resorbtia osului alveolar

14
 -
Indicatii Lindomicina, Clindamicina, Cloramfenicol
o administrata in doza de 0,5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 Inhibarea sintezei acizilor Fluorochinolone: Ciprofloxacina, Norfloxacina,
luni nucleici Ofloxacina
o se concentreaza in lichidul santului gingival fiind utila in
parodontita juvenila sau in forme agresive generalizate la orice 207.Particularitati ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generala
varsta in bolile parodontiului marginal
o in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local sau pe -
Indicatiile principale ale administratii AB pe cale generala:
cale generala. o In afectiuni acute: gingivita acuta, gingivo-stomatite acute (mai
o Local e indic pasta TM aplicata in santul ging si pungile parod.
ales cand se asocieaza cu febra)
205.Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale o In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese
-
Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol parodontale marginale
-
Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe o In parodontitele agresive
-
Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene o In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina,
-
Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul metronidazol si tetraciclina
gingival, la scurt timp dupa administrarea pe cale generala o In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei
-
Se administreaza sub forma de: inflamatorii specifice
o Comprimate 0,250 g o In parodontite cu caracter recidivant
o Unguent 3% o Inainte si/sau dupa manopere sangerande
o Gel 3%, 25%
-
Contraindicatii:
o Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani
(tulb de eruptie, mineraliz, coloratie)
-
Tulburari secundare:
o Alergii subcutanate
o Tulburari gastrointestinale
o Tendinopatii
o Rar: cefalee, vertij, somnolenta, afectiuni hematologice
206.Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale 208.Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generala la bolnavi
Inhibarea sintezei Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, parodontopati
peretelui celular Cefalosporine -
AB folosite mai frecv in trat parodontitelor sunt:
Inhibarea permeabilitatii Nistatina, Polimixina o TETRACICLINELE – indicate in infectiile in care predomina
membranei
Actinobacilus actinomicetemcomitans
citoplasmatice
Inhibarea sintezei Tetraciclina, Doxiciclina, Streptomicina,  Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
proteice Kanamicina, Neomicina, Gentamicina, o METRONIDAZOLUL – util in parodontite diagnosticate ca
Eritromicina, Oleandomicina, Spiramicina, refractare sau rebele la tratam convetional
15
  Ind si in infectii cu Porphyromonas gingivalis si o Indicatii: stomatite micotice, stomatita de proteza + candida: 4-
Prevotella Intermedia 6 ori/zi – 7-10 zile
o CLINDAMICINA – activa pe diverse specii de anaerobi g (-)
o FLUOROCHINOLONELE – active pe stafilococi 210.Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale
 La fel ca si tetracic si metronidaz patrund in santul -
La sugari si copii 100.000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie)
gingival unde pot avea concentratie mai mare decat -
La adulti 1.000.000 – 1.500.000 UI/ zi fractionata in 4 prize
in serul sanguin -
Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de
o AZITROMICINA – activa pe multi patogeni parodontali ore
-
Modalitatea de administrare in timp a AB pe cale generala la bolnavii
parodontopati difera dupa: 211.Medicatia cortizonica: mod de actiune
o Greutatea corpului -
Hidrocortizonul si glucocorticoizii – reduc inflamatia de cauze variate
o Timpul de metabolizare (agresiune fizica, chimica sau biologica)
o Rata de eliminare din organism, durata efectica a activitatii
-
In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele, migrarea si proliferarea
antimicrobiene PMN`urilor, fagocitosa
-
Amoxicilina (cu sau fara ac. Clavulanic) – 2 ori/zi o Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia, scad sinteza
-
Metronidazol 2-3 ori/zi prostaglandinelor
-
Clindamicina – 2 ori/zi
-
In fazele tardive ale inflamatiei
-
Tetracicline – 1-2 ori/zi o Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteice, fibroblastilor,
-
Azitromicina – 1 data /zi osteoblastilor si limfocitelor
-
Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza
209.Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale actiunea lor si sunt eficace in combaterea unor manifestari alergice
-
Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic)
o Indicatii: stomatita micotica NN, sugari, copiii si adulti, 212.Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala
stomatita de proteza
-
Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:
o Mod de adm – suspensie – flacon de pulbere + 20 ml apa o Hidrocortizonu acetat
distilata : adulti 1.000.000 UI/zi o Prednison
-
Stamicin = drajeuri cu 500.000 UI nistatina o Prednisolon
o Activ pe streptococi si Candida albicans( se dizolva un drajeu o Triamcinolon
in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri total) o Dexametazona
-
Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de o Nystolocal
Streptomyces natalensis
o Comprimate (cont 10 mg natamicina) 213.Antihistaminice folosite in tratamentul bolii parodontale
o Suspensie – 25 mg natamicina
-
In trat local al unei infectii bacteriene sau fungice orale se pot folosii
antihistaminice :
16
 o De tip Romergan, sol orala 0,1% o Propolisul
o Maleat de dimetilen (Fenistil) o Extract de flori de musetel (Romazulan)
o Se fol cu AB si corticosteriozi pentru actiune antialergica si o Ticiverol
anestezica de suprafata o Extract de flori de galbenele
o Extract de salvie
214.Antivirotice folosite in tratamentul bolii parodontale o Extract de radacina de tataneasa
-
Principalale substante cuc actiune ativirala au un efect slab asupra o Extractum rathanlae
formelor acute, severe de infetie herpetica si redus sau absent in o Extractum rhey
leziunile stabilizate sau in infectii latente
-
Dintre substantele antivirotice se cunosc: 217.Extracte vegetale folosite in tratamentul bolii parodontale
o Amantadina o Extract de flori de musetel (Romazulan)
o Vidarabina o Ticiverol
o Aciclovirul – 3- 4 ori/zi timp de 7 zile o Extract de flori de galbenele
o Rodilemid o Extract de salvie
o Extract de radacina de tataneasa
215.Propolisul: efecte terapeutice in boala parodontala o Extractum rathanlae
-
Propolis = produs natural de secretie al albinelor
o Extractum rhey
-
Efecte:
o Antibacterian 218.Tratamentul cu produse imunobiologicie: mod de actiune
o Antimicotic -
In tratamentul parodontitelor marginale cronice produsele: vaccin
o Antiinflamator stafilococic, Cantastim, Imudon, Polidin sunt preparate bacteriene cu
o Vasoconstrictor actiuni precum:
o Decongestiv o Cresterea rezistentei antiinfectioase
o Anestezic de suprafata o Cresterea puterii fagocitare a PMN
o Cicatrizant o Cresterea valorii complementului seric
o Trofic tisular o Cresterea clearance`ului bacterian al macrofagului
o Cresterea IgG si IgA
o Stimularea formarii de AC specifici fata de germenii din care
este compus preparatul
216.Produsi naturali folositi in tratamentul bolii parodontale
-
In aceasta categorie sunt incluse substantele naturale cu o structura 219.Vaccinarea in boala parodontala
organica destul de complexa si actiuni antimicrobiene, antifungice, -
Vaccin stafilococic
antivirale si antiinflamatorii, lipsite in general de efecte secundare
nocive:
17
 o Adm subcutanat, IM sau sub mucoasa mobila a fundurilor de
sac vestibular
o Ritm de administrare la 2-3 zile
o Concomitent se adm AB (local si general)
-
Cantastim – extrat antigenic din Pseudomonal aerugynosa
o Actiune: stimulare a macrofagelor
o Ind: parodontapatii degenerative, in per de vindecare dupa trat
chirurgical al parodontitelor marg
o Adm: subcutan sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac
vestibulare
o Ritm de adm: o fiola/saptamana tip de 5 saptamani
 Pauza o luna dupa care se reia administrarea timp de
5 saptamani
-
realizarea profilaxiei specifice prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica
inca probleme. Ele sunt legate de dificultatea de a prpara un vaccin
eficient intrucat in etimologia bolii sunt incriminate mai multe
microorganisme. Nu s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele
imunologice intre limfocitele T sau B si gradul de distructie tisulara in
parodontopatii. Examenul microscopic al tesutului parodontal lezat arata
existenta in zona e.j. a numeroase neutrofile cu bacterii fagocitate ceea
ce releva rolul neutrofilelor in apararea antibacteriana. S-a incercat in
urma cu multi ani prepararea unui vaccin corpuscular din
porphyromonas gingivalis omorat prin tratare cu formol. Imunizarea
maimutelor cu acest vaccin a dus la descresterea cantitatii de bacterii
negru pigmentate din speciile bateroides in leziunile gingivale induse
prin ligatura
220.Utilizarea laserului in parodontologie
-
Efecte biologice:
o Stimularea sintezei de ADN
o Activarea fagocitozei
o Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune
analgezica
o Cresterea activitatii fibroblastilor
o Favorizarea schimburilor ionice
o Stimularea locala a dinamicii vasculare
o Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale
-
Domenii de utilizare
o Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la
niv radacinii si a osului alveolar
o Detartraj si chuiretaj radicular cu laser
o Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii, debridare,
papilectomie, incizie abces, decapusonari, frenotomie,
frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie)
221.Extractia dintilor parodontotici nerecuperabili
-
Este indicata in cazul dd cu mobilitate excesiva, in plan orizontal si in
sens axial
-
Decizia de extractie este data de lipsa unui soport alveolar, capabil sa
sustina dintele in cursul unui act minim de maticatie
-
Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunsatoare, cel mai bine prin
infiltratie
-
Chiuretare dupa extractie a tesutului de granulatie
222.Premolarizarea si amputarea radiculara la dinti parodontotici
-
Premolarizarea este indicata in cazul unor pungi parodontale cu exudat
purulent, persistent, dupa ce tratamentul medicamentos si chirurgical de
suprimare a pungii a esuat.
o Se realizeaza in special la M inf
 Dupa devitalizare si obturare cotecta a radacinii
sanatoase, coroana dentara este sectionata, iar
radacina cu punga parodontala este extrasa
-
Amputarea radiculara – se realizeaza dupa devitalizarea si obturarea
radacinilor sanatoase
o Consta in sectionarea radacinii cu punga parodontala rebela la
tratament, la niv jonctiunii corono-radiculare, urmata de
extractie
18
 o Se realizeaza si in afectarea gingivo-osoasa de gr 4 a o electrodisecatie
bi,trifurcatiilor 226.Avantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale
o Amputatia este indicata mai frecvent la radacina palatinala a M -
Aria de cauterizare asupra pungilor parodontale, a peretilor si
sup continutului lor poate fi controlata de medic in anumite limite
-
Intensitatea curentului electric poate fi dozata in functie de vol de tesut
223.Obiectivele tratamentului chirurgical in gingivite si parodontite marginale cauterizat
-
Tratamentul chirurgical in parodontapatiile marginale are 3 obiective -
Prevenirea sangerarii in camp uscat
principale: -
Reducerea hemoragiei prin electrogoalgulare
1. Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al -
Se autosterilizeaza
acestora -
Asigura o cauterizare uniforma, in suprafata
2. Indepartarea gingiei hiperplazice care nu poate fi redusa prin
mijloace conservatoare 227.Dezavantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale
3. Modelarea tesuturilor moi gingivo-periostale prin proceduri de -
Riscul de interferente cu activitatea stimulatorilor cardiaci
plastie si a celor dure: osul alveolar cu restaurarea aditionala -
Produce un miros neplacut si uneori tulburari gustative temporare
-
Riscul necrozelor de combustie asupra tes moi invecinate si a osului
224.Utilizarea de substante chimice cu actiune caustica
alveolar
-
Subst chimice ACIDE: sulfuri, acid cromic, acid tricloracetic, acid tanic,
acid sulfo-salicilic
228.Pregatiri preoperatorii in chirurgia parodontala
-
Subst chimice BAZICE: hidroxid de K, ca atare sau in amestec cu argila; 1. Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul
hipoclorit de Na in care prezinta abateri semnificative de la valorile normale
-
Dezavantaje: 2. Aprecierea gradului de imbolnavire prin examene clinice si
o Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes paraclinice (indici, teste)
sanatoase) 3. Efectuarea tratamentului antimicrobian
o Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi 4. Pregatirea psihica a pacientilor pt o buna cooperare
ai pungilor parodontale = gingivectomie chimica
229.Indicatiile tratamentului chirurgical gingivo-parodontal
225.Electrocauterizarea gingivo-parodontala: mod de actiune -
Indicatiile tratam chirurgical parodontal sunt legate de bolile parodontale
-
Se realizeaza prin curenti electrici de inalta frecventa care sunt de 3 sau situatiile disfunctionale care au produs:
tipuri: partial redresat, total redresat si filtrat o Pungi false nereductibile prin tratam antimicrobian
-
Mod de actiune : o Pungi parodontale adevarate
o Cauterizare pr-zisa o Hiperplazii gingivale
o Sectionarea tisulara o Defecte mucogingivale
o Electrocoagulare
o Fulguratii 230.Contraindicatiile locale ale tratamentului chirurgical parodontal
19
 -
Principala CI locala este legata de starea igienei bucale o Decolatoare mucozale si periostale
-
Unele suferinte acute (gingivostomatita ulcero-necrotica) nu permit 5. Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie, chiuretaj
efectuarea interventiei chirurgicale de suprimare a continutului pungilor radicular si pentru modelarea osului alveolar
decat dupa o perioada de tratament medicamentos antimicrobian o Instrum de detartraj subgingival
o Chiurete chirurgicale cu margini ascutite, rotunde sau ovale,
231.Contraindicatiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal de tip cupa sau inelare
-
Leucemii acute o Chiurete GRACEY
-
Infarct de miocard mai recent de 6 saptamani o Razuse sau pile
-
Hemofilia o Pense ciupitoare de os
-
Starile casectice din TBC, tumori maligne o Daltite de os
-
Starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala o Freze – preferabil de os LINDEMAN
-
Psihozele majore 6. Instrumentar de sutura
o Ace, de preferinta atraumatice
232.Contraindicatiile generale relative ale tratamentului chirurgical parodontal o Pense mentinatoare de ac
-
Diabetul 7. Instrumentar ajutator
-
Boala ADDISON o Spatule, departatoare, pense, discuri, freze, clesti de extractii,
-
Boli cardiovasculare: HTA, insuficienta coronariana, purtatori de implante seringi de spalatura, clesti pt campuri, canule de aspiratie
vasculare 8. Materiale:
-
Epilepsia  Campuri chirurgicale
-
PARKINSON  Comprese de tifon
 Rulouri de vata
233.Instrumentar si materiale folosite in chirurgia parodontala  Bulete de vata
1. Instrumentar de consultatie si explorare  Anestezice
o Sonde parodontale si explorartorii, pensa CRANE-KAPLAN(pt  Lichide antiseptice de spalatura, ser fiziologic
masurarea adancimii pungii)  Fire de sutura
2. Instrumentar de pregatire a campului operator si de anestezie  Cimenturi chirurgicale
3. Instrumentar de incizie si sectionare
o Bisturie cu lama de unica folosinta 234.Microchirurgia parodontalala
o Bisturie de gingivectomie de tip GOLDMAN-FOX
-
Microchirurgia parodontala sub microscop prezinta avantaje importante
o Bisuriu ORBAN angulat pt diferite incizii in plan orizontal legate de indeplinirea a 3 obiective:
o Instrumentul KIRKLAND nr 15 sau 16 – pt incizia marginala si o Iluminarea mai buna a campului operator
aproximala si pt indepartarea gingiei incizate o Marirea imaginii campului operator
4. Instrumentar de decolare a lambourilor si evidentiere a osului o Cresterea preciziei campului operator
alveolar
20
 -
Instrumentar : bisturiu cu margine in semiluna, bisturiu in forma de 1) Gingivite cronice cu microulceratii, pe peretele moale al
lingura, ace de sutura, micropense santului gingival si sangerari la cele mai mici atingeri
2) Gingivite cronice, si mai ales, in parodontite marginale cronice
235.Principalii timpi in interventiile chirurgicale ale parodontiului marginal superficiale, cu pungi false, care nu cedeaza la tratament
1) Pregatirea campului operator antimicrobian
2) Anestezie
3) Accesul in zona de operat prin: 238.Contraindicatiile chiuretajului gingival
a. Acces direct -
Chiuretajul gingival este contraindicat in :
b. Incizie 1) Gingivite alergice
c. Sectionare 2) Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos
d. Decolare
4) Indepartarea gingiei excizate (in gingivectomii), 239.Tehnica chiuretajului gingival
contraincizii in gingivoplastii -
Instrumentarul principar – chiurete fine de tip GRACEY
5) Indepartarea continutului pungilor parodontale prin: -
Acestea se introduc cu blandete in santul gingival sau punga falsa, iar cu
a. Chiuretajul pungii mana opusa se executa o presiune moderata pe marginea gingivala si
b. Chiuretajul radacinii pe gingia fixa
c. Chiuretajul osos -
Tractiuni ale chiuretei cu blandete- evitanduse dilacerarea gingiei
6) Tratamentul antimicrobian prin spalaturi cu sol antiseptice inflamate
sau ser fiziologic -
Santul gingival se spala cu ser fiziologic sau cu clorhexidina 0,12%
7) Protectia plagii prin: -
Gingia se aplica pe dinte cu presiune moderata si poate fi protejata cu
a. Mese supragingivale mese iodoformate sau ciment chirurgical de protectie
b. Sutura -
Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj si se completeaza prin
c. Cimenturi chirurgicale chiuretaj radicular al eventualelor zone de cement dezgolit
-
Chiuretajul gingival poate fi realizat si cu ultrasunete sau prin
236.Metode si tehnici de chirurgie parodontala: enumerare
electrocauterizare
-
Chiuretaj gingival si subgingival
-
Gingivectomia 240.Indicatiile chiuretajului subgingival
-
Gingivectomia gingivo-plastica 1) Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime
-
Operatiile cu lambou 2) Pungi parodontale foarte adanci
-
Chirurgia osoasa alveolara. Grefele osoase si terapia de aditie 3) Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in
-
Chirurgia mucogingivala zone accesibile sau care devin accesibile prin crearea unui
microlambou papilar
237.Indicatiile chiuretajului gingival 4) Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si
-
Chiuretajul gingival este indicat in: de aparitie a abcesului parodontal marginal

21
 5) Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la o Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii
monoradiculari o Chiuretajul radaciii pana la senzatia de alunecare usoara
6) Fistule apico-gingivale o Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala, ramolit pana
7) Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale in os sanatos
8) Recidive, dupa alte interventii chirurgicale 245.Protectia plagii dupa chiuretajul subgingival
-
Protectia plagii se face diferentiat
241.Instrumentar folosit in chiuretajul subgingival o Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se
-
Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate protejeaza cu mese interdentare iodoformate, aplicate afanat,
-
In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie fara presiune
si sectionare  Mesele se scot la 24 h
o Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza
242.Contraindicatiile chiuretajului subgingival interdentar
1) La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca  Sutura se indeparteaza la 5-7 zile
interventie singulara o In cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical
2) La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de de protectie
chiuretaj  Se mentine 3 zile
 Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pt 3-
243.Chiuretaj subgingival in camp inchis 4 zile
-
Fara decolari gingivale
-
Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si 246.Indicatiile gingivectomiei
este deplasata prin tractionare pentru accesul instrumentului la pungile -
Gingivectomia este interventia chirurgicala prin care se inteparteaza
parodontale peretele moale al pungilor parodontale sau gingia hiperplaziata
-
Metoda cu eficienta redusa, fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa -
Indicatii:
-
Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile 1) Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de
consistenta ferma care nu poate fi chiuretat corespunzator
244.Chiuretaj subgingival in camp deschis 2) Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare
-
Este metoda de electie utilizata in clinica de Parodontlogie din Bucurest 3) Abcese parodontale marginale recidivante
-
Consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (lama nr 15) a papilelor 4) Pungi parodontale de andancime medie, cu perete extern
interdentare pana la dinte si osul alveolar subtire, slab vascularizat, dilacerabil, friabil si franjurat prin
-
Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv subadiacent chiuretaj subgingival
inflamat si necrozat 5) Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte
-
Se creaeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la interventii chirurgicale
pungile parodontale 6) Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si
-
In pungile parodontale se efectueaza hormonala

22
 7) Alungirea coroanei dentare b. Lama bisturiului se mentine in contact cu supr dintelui =
linia de incizie primara
247.Instrumentar folosit in gingivectomie c. In zonele aproximale – incizia secundara – bisturiul
-
Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN – pt marcarea KIRKLAND
portiunilor cele mai declive d. Incizia secundara independent de incizia primara cu
-
Bisturiu cu lama nr 15 – pt incizie bisturiul GOLDMAN-FOX
-
Bisturiu KIRKLAND – in zonele aprozimele – incizia secundara 3) Excizia gingiei cu instrumentul KIRKLAND sau pense anatomice
-
Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie 4) Detartraj minutios al radacinilor expuse
-
Instrumentul KIRKLAND 5) Chiuretajul radacinii
-
Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular 6) Indepartarea tesuturilor de granulatie
7) Modelarea fina a conturului gingiei cu forfecute de plastie sau clesti
-
Forfecute de plastie sau clesti de tesut – modelarea fina a conturului
de tesut
gingiei
8) Toaleta plagii – ser fiziologic sau clorhexidina 0.12%
9) Protectia plagii cu cimenturi chirurgicale
248.Contraindicatiile gingivectomiei
-
Gingivite alergice
250.Protectia plagii dupa gingivectomie
-
Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian -
Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale
-
Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza (in absenta -
Cim cu eugenol pot da reactii alergice
tratamentului bolii sistemice)
-
Unele gingivite de cauza hormonala (g de sarcina)
251.Cimenturi chirurgicale
-
Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri) -
Ciment fara eugenol-cel mai utilizat
-
Pungi parodontale adanci care depasesc linia muco-gingivala
o Se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele
-
Contraindicatii ale alungii coranelor clinice prin gingivectomie
lubrifiate cu vaselina
o Igiena bucala defectuoasa o Se intareste in 10-15 minute
o Dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica o Poate fi si sub forma de pasta care se intareste in mediul
o Implicarea furcatiilor la molari si PM umed
-
Alte cimenturi chirurgicale:
249.Tehnica gingivectomiei o Ciment chirurgical cu oxid de Zn
1) Marcarea portiunilor celor mai decliva ale pungilor se face cu o
o Cianoacrilati – sub forma lichida – se intarest in 5-10 secunde
sonda parodontala gradata sau cu pensa CRANE-KAPLAN (br
o Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina
neted se introduce in punga – pensare -> punct hemoragic = incizie -
Cimenturile se mentin in medie o saptamana
1-2 mm sub)
2) Incizia cu bisturiu cu lama nr 15 – bisturiu la 45gr fata de pl
-
Dupa primele 3 zile – toaleta plagii – se aplica din nou ciment
orizontal
-
Mentinerea cim in zona frontala este favorizata de aplicarea unei benzi
a. Incizie 1-2 mm spre apical de punctele hemoragice adezive de staniol

23
 -
La niv dd laterali se pot folosi chei de acrilat sau cu fir de matase innodat o Involutii gingivale precoce, limitate la un dinte sau un grup de
vestibular de care va adera cimentul dd, din cauza gradului inalt de recidiva

252.Vindecarea plagii dupa gingivectomie 255.Tehnica gingivectomiei gingivoplastice

-
Imediat dupa interventie, in tesuturi are loc o reactie inflamatorie cu -
Instrumentarul este acelasi ca si pentru gingivectomie + instrumentar si
caracter acut, caracterizata prin vasodilatatie si infiltrat leucocitar in material de sutura
corion -
Tehnica:
-
La suprafata plagii se constituie un cheag fibros care prezinta 3 straturi: o Bisturiu cu lama nr 15 sau 11 se face o incizie combinata
o Superficial = necrotic  Intrasulcular – la nivelul marginii ginvicale libere
o Intermediat = bogat in leucocite  Extrasulcular – pe versantul extern al marginii
o Profund =fibrinos gingivale libere ingrosate si la baza papilelor
-
Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu o rata de 0,5 mm/zi o Incizia se face in bizou intern la 45 g fata de planul orizontal
in timp ce stratul necrozat este eliminat treptat o Interdentar, incizia se completeaca cu bisturie de tip
-
La 14 zile de la gingivectomie, intreaga suprafata a plagii este acoperita GOLDMAN-FOX sau cu forfecute de plastie
de epiteliu o Mucoasa gingivala restanta se decoleaza cu grija de periost
-
Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabeste vindecarea o Se indeparteaza tesuturile alterate: chiuretaj, netezire,
plagii inlaturarea zonelor osteitice, ramolite
o Se sutureaza marginea caudala (apicala) a mucoasei
253.Indicatiile gingivectomiei gingivoplastice alveolare a fundului de sac restant la periostul subadiacent,
= gingivectomie urmata de o serie de manopere de plastie prin care se pentru a nu permite migrarea acesteia
urmareste restaurarea morfologiei functionale a conturului gingival prin o Protejare cu mese iodoformate
proceduri plastice o Firele se scot la 7-8 zile
-
Indicatii: o Vindecare dupa 7-10 zile cu redarea unui aspect fizionomic
o Sechele gingivale ramase dupa gingivostomatita ulcero- corespunzator
necrotica
o Fibromatoza gingivala cu ingrosarea excesiva a marginii 256.Clasificarea operatiilor cu lambou
gingivale -
In raport cu osul alveolar subadiacent, lamboul poate fi:
o Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei o Reflectat in intregime
efectuate de necesitate in zonele vizibile, frontale o Partial reflectat
-
In functie de straturile din care este format lamboul poate fi:
254.Contraindicatiile gingivectomiei gingivoplastice o Mucozal
o Gingie subtire, friabila, slab vascularizata, care nu se preteaza o Mucoperiostal
la modelare plastica -
In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei, el
poate fi repozitionat
24
 o Apical 9) Recidive dupa chiuretaj subgingival
o Lateral
o Coronar 260.Contraindicatiile operatiilor cu lambou
-
In raport cu gradul de extindere al lamboului 1) Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului, pe toate
o Lambou extins: pe un grup de dd, pe o arcada suprafetele, mobilitate gr III
o Lambou limitat: in L, pe 1-3 dd 2) Atrofie osoasa orizontala, fera semne de inflamatie si pungi
parodontale
3) Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o
257.Avantajele operatiilor cu lambou
mucoasa subtire, intinsa, slab vascularizata
-
Acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare
-
Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de
261.Instrumentarul folosit in operatiile cu lambou
jonctiunea muco-gingivala -
Instrumentar complex, adecvat reflectarii lambourilor, indepartarii
-
Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor
tesuturilor patologice, si protectiei plagii prin sutura
resorbtive ale acestuia
-
Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari
262.Tehnica operatiilor cu lambou
gingivale 1) Incizie orizontala – in bizou intern – pana la marginea crestei
alveolare la 0.5-1.5 mm de marginea gingivala libera
258.Dezavantajele operatiilor cu lambou 2) 2 incizii verticale pe versantul vestibular la distanta de dinte de
-
Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de o parte si alta a zonei bolnave
necroze 3) Decolarea lamboului cu decolatoare periostale fine, din
-
Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia aproape in aproape pentru a nu perfora mucoperiostul
modelanta substractiva a osului subadiacent 4) Hemostaza – dupa decolarea lamboului – prin tamponament
5) Indepartarea marginii gingivale rezultate in urma inciziei
259.Indicatiile operatiilor cu lambou orizontale (microgingivectomie) se face cu instrumente de
1) Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse detartraj (gheara, chiurete, pense
dincolo de jonctinuea mucogingiv 6) Indepartarea tartrului subgingival restant
2) Resorbtie osoasa verticala, neuniforma 7) Indepartarea tesutului de granulatie cu chiurete chirurgicale
3) Pungi parodontale osoase 8) Chiuretajul radacinilor cu chiurete GRACEY, razuse
4) Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la subgingivale
pluriradiculari 9) Indepartarea cu precizie minutioasa, in totalitate a resturilor de
5) Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali tesut de granulatie epitelial si conjunctiv cu chiurete GRACEY
6) Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia 10) Controlul osului alveolar restant
de aditie 11) Hemostaza
7) Interventii de regenerare tisulara ghidata 12) Spalarea plagii cu ser fiziologic, clorhexidina 0.12%
8) In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari

25
 13) Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului
pungii si a restaurarii peretilor alveolari distrusi prin resorbtie
osoasa
14) Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau
neresorbabile in cadrul procedurii de regenerare tisulara
gradata
15) Protectia plagii prin sutura
o Intrerupta : in puncte separate, procedeul cel mai frecvent
folosit
o In lasou – pt a mentine un lambou unic repozitionat
o Continua – similara celei in lasou
o De plapumar – cand firul de sutura nu urmeaza un traseu
continuu peste marginile lambourilor, iesind la suprafata
inainte de acestea.

263.Incizia in operatiile cu lambou 265.Operatia cu lambou partial reflectat

-
Incizia orizontala -
Avantaje
o In bizou intern o Dilacerari tisulare reduse
o Pana la marginea crestei alveolare la 0,5-1,5 mm de marginea o Dislocari de os minime
gingivala libera o Traumatism alveolar redus
o Se efectueaza cu bisturi cu lama intersanjabila nr 11,12,15 sau o Reacolare gingivala buna
15c o Retractie gingivala si hiperestezie postoperatorie mai reduse
-
Incizia verticala
o Aspect fizionomic mai bun
o Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii -
Dezavantaje:
verticale
o Tehnica operatorie foarte precisa, mai dificila
o Pe versantul vestibular al osului alveolar la distanta de dinte,
o Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este
de o parte si de alta a zonei bolnave de operat
mai dificil
o Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia
264.Sutura in operatiile cu lambou
initiala
-
Rolurile suturii -
Indicatii:
o Reduce sangerarea postoperatorie
o Pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm
o Mentine tesuturile in pozitie nedeplasabila -
Tehnica:
o Reduce durerile postoperatorii
1) Prima incizie pe versantul V la cca 0.5 mm de creasta marginii
o Asigura contentia si retinerea materialului implantat in pungile
libere si la 1,5-2mm de aceasta pe versantul oral
parodontale
2) A 2 a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea
o Favorizeaza vindecarea
osului alveolar
-
Sutura se realizeaza cu ace curbe sau drepte, cel mai bine atraumatice 3) A 3 a incizie este orizontala, efectuata cu bisturiul GOLDMAN-
-
Ca fire de sutura se foloses produse sintetice resorbabile, firul de FOX sau ORBAN si se excizeaza tesutul epitelial si conjunctiv
matase, par de cal situat pe creasta alveolara, intre cele 2 suprafete incizate initial
-
Sutura poate fi:

26
 4) In continuare se procedeaza k si in cazul operatiei cu lambou
refletat total : detartraj, chiuretaj radicular, chiuretajul tesutului
de granulatie si indepartarea zonelor de os ramolit.
266.Operatia cu lambou mucozal
-
Consta in decloarea numai a mucoasei sau a mucoasei si submucoasei
de periostul subadiancet
-
Interventia se practica pt:
o Desfiintarea bridelor si insertiilor msculare inalte care
tractioneaza marginile gingivale si predispun la retractie
gingivala
o Adancirea fundului de sac vestibular, printr`un lambou mucozal
repozitionat apical
267.Operatia cu lambou repozitionat apical
-
Metoda lamboului repozitionat apical corespunde cerintelor unei chirurgii
functionale de desfiintare a pungilor parodontale
-
Consecintele sunt insa nefizionomice si pot aparea fenomene
hiperestezice la nivelul portiunilor radiculare descoperite
-
Operatia rezulta din reducerea volumului osului alveolar in genereal si
urmareste in particular desfiintarea pungilor parodontale palatinale:
o Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la
dinte sub fundul pungii si excizarea peretilor
o A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa
palatinala
o Se chiureteaza
o Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr`o pozitie
mai apicala fata de cea initiala
268.Operatia cu lambou deplasat coronar
-
Urmareste acoperirea partiala sau totala a suprafetelor radiculare unde
s`au produs retractii gingivale cu pungi parodontale
-
In mod particular metoda se adreseaza defectelor furcatiilor de lasa a 2 a
la mandibula
-
Interventia se realizeaza cu lambou partial reflectat, conditionarea
suprafetelor radiculare cu adic citric sau tetracilina si practicarea unei
contraincizii orizontale a mucoasei alveolare din fundul de sac
vestibular pentru a usura alunecarea spre coronar a lamboului.
269.Chirurgia osoasa alveolara
- Interventii de rezectie si modelare osoasa – ostectomii si osteoplastii se
realizeaza in
o Pungi parodontale osoase, acolo unde osul alveolar este intarit
de o prelugire din corpul oaselor maxilare
o Resorbtii osoase verticale unde se atenueaza neregularitatile
conturului osos alveolar
o Restaurarea coroanei clinice a dd prin gingivectomie si
remodelare a marginii osului alveolar
o Exostoze ale marginii si versantilor osului alveolar
- Intercventii de restaurare a osului alveolar
o Refacerea prin mecanisme naturale a osului alveolar nu este
posibila fara o interventie ajutatoare, terapeutica.
o 2 directii de tratament:
 Fara utilizarea unui material aditional
 Prin tratament de aditie
270.Grefele osoase
- Reprezinta o forma importanta a terapiei de aditie care urmareste:
o Reducerea adancimii pungilor parodontale
o Realizarea unei jonctiuni gingivo-dentare inalte
o Micsoarea gradului de resorbtie osoasa
o Inaltarea nivelului de os alveolar restant
- Clasificare:
o Grefe de origine umana
 Grefe osoase autogene sau autologe umane
 Din CB: particule de os cortical + sange,
fragmente de perete alveolar dupa extractii,
os medular recoltat din zona tuberozitatii
 Din afara CB: fragmente de os iliac
 Grefe osoase alogene sau omologe umane
27
  os iliac o Resorbabile
 Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de o Neresorbabile
la animale (bovine) - Se utilizeaza in :
o Materiale sintetice inlocuitoare de os o Tratamentul defectelor furcatiilor de cl II si III
 Materiale sintetice aloplastice o Resorbtie osoasa limitata (1-2 pereti)
 Hidroxiapatite neporoase o Incongruente dento-alveolare cu inghesuire
 Hidroxiapatite poroase o Resorbtii osoase orizontale
 Beta tricalciu fosfat
 Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: 274.Tipuri de membrane in chirurgia parodontala
PMMA, PHEMA - Membrane neresorbabile
 Sticle bioactive: saruri de Na, Ca, Si o Membrane din politetrafluoroetilena expandata
 Alte materiale utilizate in terapia de aditie o Cauciuc de diga
 Sulfatul de Ca - Membrane resorbabile
 Fragmente de sclera, dura mater, cartilaj, o De colagen
cement, dentina o Acid polilactic
 Colagen o Acid poliglicolic
 Pulbere de coral, carbonat de calciu coralier o Dura mater liofilizata

271.Materiale de aditie in chirurgia parodontala

- Interpore200 275.Operatia cu lambou deplasat lateral
- Synthograft - Este indicata pentru acoperirea unei zone de retractie gingivala pe dd
- Frialit izolati
- Allotropat 50 - Tehnica:
- Permagraft o Se incizeaza marginea gingivala care limiteaza zona de
- Biovitroceramica retractie si se excizeaza portiunea subtire dinspre aceasta
zona
272.Regenerarea tisulara ghidata: definitie, principii generale o Se decoleaza un lambou lateral mucosal sau mucoperiostal,
- Definitie: blocarea proliferarii tesutului epitelial in interiorul defectelor suficient de lat pentru a acoperi in intregime zona de retractie
osoase parodontale si de stimulare a restructurarii conjunctive o Se deplaseaza lateral lamboul periculat si se sutureaza la
desmozomale gingia adiacenta si mucoasa alveolara
o Este o modalitate terapeutica realizata prin tehnici chirurgicale o Se protejeaza plaga cu ciment chirurgical
care folosesc in principal bariere mecanice, unele cu valoare
biologica, si care conduc la regenerarea gingivo-parodontala 276.Biovitroceramica in chirurgia parodontala
- Folosita la noi sub forma produsului PAW-1
273.Rolul membranelor in chirurgia parodontala - Este superioara hidroxiapatitei, datorita ionilor de fluor care conduc la
- Membranele au rol de bariera intre epiteliu si tesutul conjunctiv formarea de fluor-hidroxiapatita
desmozomal
- Sunt de 2 feluri:
28
 - Materialul se prezinta sub forma de granule (cu diam 0,5-3,5mm) sau ca
membrana resorbabila
- Adera de osul natural : fizic sau chimic
277.Chirurgia mucogingivala
- Se realizeaza prin proceduri comune cu tratamentul chirurgical de
desfiintare a pungilor parodontale sau ca interventii de sine statatoare
- Principalele interventii de chirurgie mucogingivala sunt:
o Grefele gingivale libere: sunt folosite pentru cresterea zonei de
gingie fixa, redusa de obicei, prin bride cu insertie inalta
(frecvent in zona C)
o Operatia cu lambou deplasat apical: are dublu scop:
desfiintarea pungilor si cresterea zonei de gingie fixa, dar fara
adancirea fundurilor de sac vestibulare
o Operatia cu lambou deplasat coronar: urmareste acoperirea
supraferei radiculare cu retractie gingivala
o Operatia cu lambou deplasat lateral (sub 246)
278.Definiti osteointegrarea implanturilor
279.Definiti biointegrarea implanturilor
280.Contraindicatii ale aplicarii implanturilor
281. Reguli de aplicare a implanturilor
282. Periimplantite: definitie, etiologie, tratament
283.Ingrijirile postoparatorii in chirurgia gingivo-parodontala
- Ingrijirile postoperatorii se refera la :
o Indicatii de tratament la nevoie si antiinflamator
o Igiena zonei operate si a intregii CB
o Reluarea progresiva a masticatiei
o Controlul plagii la 24 de ore
o Controlul final al plagii suturate sau protejate
o Controale periodice
284.Particularitati ale microprotezelor la bolnavii parodontotici
- Coroana de invelis acrilica
o Este deosebit de iritanta pentru parodontiul marginal prin:
 Adaptare necorespunzatoare
 Modificari volumetrice in timp (contractii ale acrilatului)
 Porozitatea acrilatului => retentie de placa si resturi
alimentare
o Aceste considerente fac din coroana de acrilat o modalitate
improprie pt bolnavii parodontopati
o Are indicatii restranse si trebuie inlocuita cel mai bine cu
coroane metalo-ceramice
- Coroanele de invelis metalice
o Sunt folosite ca elemente solitare in distructii coronare intinse
sau ca elemente de agregare in punti stabilizatoare
29
 o Datorita mobilitatii dd cuprinsi in punti – se poate favoriza
descimentarea coroanelor
o Cea mai indicata este cea supragingivala la 2 mm
o Coroana de invelis din 2 bucati nu este recomandata ca elem
de agregare in punti
285.Particularitati ale restaurarii protetice fixe la bolnavii parodontopati
- Dd stalpi trebuie sa fie alesi (ca numari si topografie) incat solicitarea lor
sa se faca in conditii fiziologice
- Corpul de punte:
o Relieful oculzal sa nu fie exagerat de cuspidat
o Corpul de punte trebuie sa fie mai ingust:
 La maxilar – reducerea latimii dinspre vestibular
 La mandibula – reducerea latimii dinspre lingual
o Raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul
mijloacelor speciale de igienizare
286.Particularitati ale restaurarii protetice mobile la bolnavii parodontopati
- In conceperea si realizarea protezelor acrilice mobile trebuie tinut seama
de protectia parodontiului marginal prin:
o Decoletare in zona gingivala
o Paralelizarea prealabila a dd prin slefuiri si coroane de invelis
corespunzatoare
287.Tratamentul ortodontic la bolnavii padorontopati
- Urmareste:
o Reducerea riscului de retentie a placii bacteriene ( ex:
incongruenta dento-alveolara)
o Reducerea diastemei patologice rezultata din migrari ale dd
parodontotici
o Tratamentul ocluziei deschise ( potential patogen asupra
parodontiului marginal)
o Imobilizari
288.Principii de imobilizare
1) Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se
opuna fortelor rezultate din masticatie, care au caracter nociv asupra
parodontiului de sustinere
2) Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare
de dd, incluzand si dd cu mobilitate normala, ferm implantati, din
vecinatatea zonei afectate
3)Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = zona desmodontala
in care dintele prezinta amplitudinea de mai redusa de deplasare =
punctul hypomochlion(H)
4)Principiul biologic – corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei
integrari functionale a sistemului de imobilizare in cavitatea bucala
289.Angrenarea multidirectionala a dintilor imobilizati
- Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se
opuna fortelor rezultate din masticatie, care au caracter nociv asupra
parodontiului de sustinere
- Din cauza curburii arcadelor dentare, directia principala de solicitare la
fortele transversale novice variaza dupa pozitia dintilor. In acest sens
exista 3 situatii
o INC suporta mai bine fortele care actioneaza in plan frontal dar
sunt deplasati de fortele din plan sagital
o PM si M suporta fortele in plan sagital, dar sunt deplasat de
fortele care actioneaza in plan frontal (v-o)
o C sunt deplasati de fortele transversale cu o directie oblica la
45o fata de planul sagital sau frontal
- Daca imobilizarea cuprinde dd din cel putin 2 grupe, deplasarea va fi
impiedicata si anulata de rezistenta opusa de celalalt grup, care va fi
sustinut de grupul precedent
290.Principiul biologic in imobilizarea dintilor parodontotici
- Corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari
functionale a sistemului de imobilizare in CB
a) Sistemul de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin
autocuratire si igiena artificiala
 Imobiliz sa nu ofere zone de retentie
 Sistemul de imobiliz in zone cu buna autocuratire –
trebuie evitata plasarea in pct de contact
 Prin imobilizare trebuie respectata ambrazura
gingivala, chiar daca spatiul este liber prin retractia
papilei
b) Realizarea sistemului trebuie sa respecte organul pulpar indemn de
leziuni, si sa se realizeze cu minime de substanta dentara
c) Imobilizarea trebuie sa nu genereze traume ocluzale
30
 d) Restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar
e) Realizarea de mijloace cat mai simple, dar eficiente
f) Imobilizarea trebuie sa se integreze biologic intr`un timp scurt in CB
291.Imobilizarea prin sisteme fixe sau mobile
- Sistemele mobile
o avantaje: sunt mai agreate de pacient,se pot scoate in caz de
necesitate,pot oferi perioade de odihna,se igienizeaza usor,se
pot corecta usor eventualele defecte aparute in timpul
purtarii,se pot combina cu o proteza mobila.
o dezavantaje: exercita asupra parod. de sustinere
microtraumatisme repetate,solicitari nefiziologice la inserare si
dezinserare->cresterea mobilitatii dentare.
- Sistemele fixe
o avantaje: ancoraj rigid si continuu, neutralizarea fortelor
paraaxiale nocive,repartizarea echilibrata a solicitarilor la
nivelul tuturor dd. imobilizati,integritate biologica
superioara(preferata de bolnavi)
o dezavantaje: cu sacrificiu de substanta dentara,necesita
eforturi clinice si de lab.,materiale cu inalte calitati mecano-
chimice,pret de cost ridicat
292.Atitudinea fata de pulpa dentara in imobilizarea dintilor parodontotici
- Pt. a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dd.
parodiontotici trebuie luate in considerare urmatoarele: starea organului
pulpar, grd. de imbolnavire parod. a dd.,sistemul de imobilizare
preconizat.
- Extirpare pulpara inainte imobilizarii dd. parodontotici este indicata in urm.
cazuri:
o pulpa dent. cu reactivitate scazuta,cu rasp. slabe la testele de
vitalitate;
o procese carioase mari,obturatii vechi voluminoase;
o pungi parod. f. profunde,pana in zona parod. apical;
o dd. cu volum coronar mic (I inf.)
o dd. cu traumatisme accidentale / chirurgicale;
o modificari discrete de culoare,chiar dc. raspund la testele de
vitalitate;
o cand se observa o ameliorare a imbolnavirii parod., a
mobilitatii dent. dupa extirpari ca tratam. al cariilor complicate
la alti dd.
293.Clasificarea sistemelor de imobilizare
- Criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:
1) Perioada de timp in care se mentine imobilizarea
a. Imobilizare temporara
b. Imobilizare permanenta(de durata, definitiva)
2) Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare extracoronara
b. Imobilizare intracoronara sau intraradiculara
c. Imobilizare pericoronara
3) Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati
a. Imobilizare prin sisteme fixe
b. Imobilizare prin sisteme mobilizabile
c. Imobilizare prin sisteme demontabile
4) In cazul unei brese de edentatie, imobilizarea poate indeplini sau
nu functia de inlocuira a unor dd lipsa si din acest punct de vedere
se cunosc:
a. Sisteme de imobilizare cu functie protetica
b. Sisteme de imobilizare fara functie protetica
5) In functie de starea pulpei dentare
a. Imobilizare efectuata pe dd vitali
b. Imobilizare efectuata pe dd devitali
6) In functie de modalitatea de realizare
a. Realizate in cabinet
b. Realizate cu ajutorul laboratorului
7) In functie de extinderea sistemului de imobilizare
a. Imobilizari bidentare si pluridentare
b. Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd)
c. Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade)
8) In functie de suportul imobilizarii
a. Dento-dentara
b. Dento-maxilara
294.Imobilizarea temporara
- Imobilizarea temp este un procedeu terapeutic de solidarizare a dd mobili,
parodontotici, prin sisteme cu caracter tranzitor, care au drept scop
restabilirea functionala si grabirea vindecarii parodontale
31
 - Imobiliz temp se realizeaza prin sisteme simple si economice
- Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare : 1,5-2 luni
- Imobilizarea temp poate fi:
o Continua – cand sistemul se mentine in tot cursul duratei de
imobilizare
o Discontinua – cand perioadele de mentinere alterneaza cu
cele de indepartare (gutiere de despovarare)
o Provizorie – de scurta durata – asigura dd asupra carora se
fac interv scurte (detartraj, slefuiri)
o Semipermanenta – de lunga durata
295.Legaturile nemetalice de imobilizare
- Nemetalice: fir de matase, mase plastice
- Usor de realizat, fizionomice
- Pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica
- Pot fi aplicate numai pe dd frontali
- Rezistenta mica, se rup usor si favorizeaza retentiile alimentare (impiedica
o igiena buna)
296.Ligaturile metalice de imobilizare
- Ligaturile de sarma din otel inoxidabil pentru imobilizarea temporara (1,5
-6 luni) reprezinta un mijloc terapeutic important, in special cand se
asociaza altor proceduri de tratament parodontal
- Dd frontali mandibulari – beneficiaza cel mai bine de ligaturile in sarma
- Dd laterali – improprii pentru ligaturi de sarma datorita anatomiei lor
- Sunt realizate in principal in 3 variante:
o Ligatura in “8” (sau hipocratica)
o Ligatura in “scara”
o Ligatura “cojocareasca”
297.Imobilizarea prin ligatura de sarma “in 8”
- Instrumentar:
o sarma de vipla de Φ=0,25 mm
o 2 pense hemostatice
o foarfece de sarma.
- Se fol. 10-14 cm. de sarma pt. Frontali
- Un capat al sarmei se trece interdentar (intre C si PM), cervical de pct. de
contact si incizal de cingulum
- in mod alternativ pe fata V a unui dinte si pe fata O a dintelui vecin de la C
la C
- Capatul celalalt al sarmei,fix, se tine in tensiune cu o pensa hemostatica
- Ajuns la sfarsitul traseului,primul capat al sarmei se tine in tensiune cu o
pensa,iar capatul fix este angajat in acelasi mod,dar in sens
invers,acoperind fetele opuse celor pe care se afla deja sarma.
- Cand cele 2 capete au ajuns la nivelul aceluiasi C se rasucesc
impreuna,la extremitatea fetei V
- “nodul” se plaseaza in ambrazura gingivala, sub pct. de contact, pt.
evitarea lezarii partilor moi
- Activarea ligaturii se face prin realizarea unor bucle de strangere pe fata V
a dintelui, cu varful unei sonde.
298.Imobilizarea prin ligatura de sarma “in scara”
- Cele 2 capete ale sarmei sunt impletite la extremitatea grupului frontal
dupa ce au trecut continuu si succesiv pe fetele O si V ale dd., intre
cingulum si incizal.
- Se sectioneaza fragmente de sarma de 2-3 cm.,se indoaie in “ac de par”,
se introduc interdentar (anse interdentare) cuprinzand intre cele 2 brate
firele de sarma principale.
- Se rasucesc capetele libere ale anselor si se introduc interdentar cat mai
departe de papila interdentara, dupa ce au fost sectionate la o distanta
de 2-3 mm. de firul principal V.
299.Ligatura “cojocareasca”
- Se realizeaza prin aplicarea primului capat continuu si succesiv pe fata
O a grupului frontal, de la C la C
- Al doilea capat va evolua astfel: D de ultimul C, pe fata V si M a sa,
dupa care va inconjura firul O si va iesi V prin acelasi spatiu interdentar
dintre C si IL
- In continuare va evolua la fel pt. fiecare dinte pe care il va inconjura
succesiv pe cele 3 fete libere (D,V,M)
- De fiecare data capatul sarmei il va incojura pe cel situat O.
32
300.Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice
- Dd. frontali:
o se creaza santuri retentive (freza con invers) in ⅓ medie a fetei
O.Cu / fara devitalizare,in functie de volumul coronar.
o In santul astfel creat se aplica obt. de baza (dc. dintele e vital) si o
sarma de Cr-Ni (Φ=0,8-1 mm) pe toata lungimea santului,rotunda /
semirotunda (cu partea plana in contact cu peretele santului).
o Armatura metalica se acopera cu materiale compozite, fizionomice.
- Dd. laterali:
o se prefera devitalizarea de la inceput (se dezvolta forte masticatorii
mari, e nevoie ca materialul compozit sa suporte solicitarile).
o Solidarizarea unuia/mai multor dd. laterali mobili, dar obligatoriu
flancati de dd. ferm implantati.
 Ex.: la niv. M1 se realizeaza o cavitate MOD, la niv. M2 si
PM1 se realizeaza o cavitate OM respectiv OD.
 Se obtureaza cavitatile verticale, in cele orizontale se
aplica o sarma semirotunda cu partea plana pe peretele
pulpar,dupa care se obtureaza cavitatile orizontale
continuu,fara separarea dd. si cu respectarea morfologie
ocluzale.
301.imobilizarea cu materiale compozite
- Sina/atela de imobilizare din mat. compozite auto/fotopolimerizabile:pt
imobilizarea temp. de lunga durata (6-12 luni) pe fata L a frontalilor inf.
- Etape:
o Izolare
o demineralizare pe fetele O si proximale ale dd.
o aplicarea materialului compozit care va forma o atela-sina de 4
mm. latime si 2-3 mm. grosime pe fata O,cu prelungiri pe fetele
proximale (invizibile pe fetele V).
302.Atele acrilice duble, vestibulo-orale de imobilizare
- Sunt reunite prin punti acrilice plasate in nisele mastic. si intarite la acest niv.
cu sarma de vipla.
- Se realiz. cel mai bine pe model/ in cabinet cu acrilat auto, sub forma unei
gutiere ext. pana la nivelul ecuatorului dd.
- Din aceasta gutiera se decupeaza portiunea ocluzala, atela de contentie.
- Avantaje:realiz. rapida, rigida.
- Dezavantaje: in zona frontala sup. produce blocaje,chiar in oc. psalidodonta;
produce mici traumatisme la inserare/dezinserare; favorizeaza retentia alim.
si inflam. gingivale.
303.Imobilizari cu anse de sarma in “U” intracoronar si intraradicular
- Se realizeaza bi- si pluridentar,dupa devitalizarea dd.
- Metoda este indicata in special pt. solidarizarea ILS mobil de C vecin ferm
implantat sau chiar de intregul grup frontal.
304.Imobilizarea permanenta prin mijloace protetice clasice
- Mijloace fixe,cu ajutorul laboratorului:
o cor. acrilice unite intre ele;
o cor. metalice totale/partiale unite;
o cor. semifizionomice / de substitutie unite;
o punti stabilizatoare;
305.Aparatul – sina de imobilizare MAMLOCK
Utilizat pt. frontalii devitali;
-
Consta in incrustatii orale,in suprafata, prevazute fiecare cu un pivot
-
radicular si se solidarizare intr-un corp comun.
Se pot prelungi la niv. PM prin inlay, cor. partiale, totale.
-
Calitati: rezistenta, durabilitate, rigiditate, risc redus de descimentare, aspect
-
fizionomic, integrare biologica rapida, confort si siguranta functionala.
306.Mecanisme de actiune in bioterapia de reactivare
- Bioterapia de reactivare se realizeaza cu produse medicamentoase, agenti
mecanici, fizici , chimici sau proceduri balneoterapeutice
33
- Folosirea extractelor tisulare de origine animala sau vegetala se bazeaza pe - Extract de germeni de porum – produs Insadol
existenta in citoplasma cell tinere a unor activatori biologici asemanatori - Extract de Aloe
hormonilor
- Mecanisme de actiune: 310.Bioterapia de reactivare prin produse de origine sintetica
o Modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare din - Novocaina sau procaina – cea mai utilizata
tesutul conjunctiv parodontal si prin aport de acid hialuronic o Administrarea se face dupa testarea intradermica
activeaza eliminarea metabolitilor intermediari
o Stimuleaza inmultirea cell heparinoformatoare cu actiune 311.Vitamino terapia in gingivite si parodontite
antiinflamatoare - Vitamina A
o Stiumuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic, o Mentine troficitatea epiteliala
restabilirea potentialului de membrana, activeaza procesele o Drajeuri sau capsule moi 10.000 UI 1-2 / zi
anabolice (constructive) si reducerea celor catabolice (distructive) - Vitamina B1
o Stimuleaza mecanismele imune, responsabile de activarea formarii o Normalizeaza metabolismul glucidic
de AC si de citokine o Actiune antinevritica, trofica asupra formatiunilor de conducere
nervoasa
307.Indicatiile bioterapiei de reactivare o 2 cpr 0,1 gr /zi asociate cu vit B6 1 dr/zi 14-21 de zile
o Parodontite agresive (juvenila, rapid progresiva) numai dupa
- Vitamina C
tratament antimicrobian si eventual chirurgical care au produs o
o Rol in formarea colagenului, cementului intercelular al endoteliului
ameliorare
vascular
o Parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament
o Cpr 0,250 g , 2-4 ori /zi 10 zile
medicamentos
- Vitamina E
o Parodontita marginala cronica profunda – dupa tratament pentru
o 1-2 capsule 0,1 /zi
amelioare si vindecare
Paradenyl – contine vit B1, C, D – 1-2 drajeuri de 3 ori /zi – 30 de zile
o Parodontita distrofica (mixta) -

o Parodontopatii involutive
312.Masajul gingival
- Se efectueaza manual sau cu un dispozitiv adaptat la unit`ul dentar
308.Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala
- Miscari circulare cu pulpa degetului pe gingie sau prin tractiuni dinspe apical
- Extracte de muguri dent. (fetus de vitel)
spre coronar cu 2 degete aplicate pe verantele V si O
- Extract de placenta, extract total de ochi
- Masajul se face cca 5-10 min zilnic, timp de o luna
- extract de corp vitros din camera post. a ochiului
- Este contraindicat in zonele inflamate, abcese parodontale marginale
- extract de lama dentara fetala+placenta+vitamine+procaina (=Ney Pulpin)
313.Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice
extract de namol sapropelic.
-
- Se folosesc:
o ape minerale sulfuroase (Govora, Calimanesti)
309.Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala
34
 o Ape termale (Simleul Silvanei)
- Actioneaza mecanic, termic si chimic ( in special actiunea antiinflamatoare,
keratolitica si keratoplastica a ionului SO4-)
314.Tratamentul gingivitei cronice simple
- Este produsa intotdeauna de placa bacteriana si influentata, dar nu cauzata
de bolile generale
- Tratamentul urmareste:
o Depistarea factorilor cauzali locali (placa) si favorizanti (tartru, obt
in exces, coroane neadaptate)
o Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si control
prin colorarea placii
o Instruirea pacientului ptr folosirea mijloacelor secundare de igiena
o Debridare gingivala
o Detartraj completat de lustruirea suprafetelor dentare cu paste
abrazive si poate fi precedat de tratament cu AB, pentru reducerea
riscului de infectie
o Chiuretaj mecanic al peretelui moale pentru reducerea
microulceratiilo
o Aplicarea dupa detartraj si chiuretaj a unor subst antimicrobiene
(antiseptice, astringente, oxidante)
o Tratamentul bolilor generale asociate
315.Tratamentul gingivite cronice hiperplazice de cauza microbiana
- Acelasi ca in gingivita cronica simpla si urmareste reducerea componentei
hipertrofice prin:
o Gingivectomie
o Gingivectomie gingivo-plastica
o Operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
316.Tratamentul gingivitei pubertare
- Indepartarea si prevenirea acumularii de placa
- Debridare gingivala
- Indepartarea tartrului supra si subgingival
- Tratament antimicrobian
- Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
317.Tratamentul gingivitei de sarcina
- Indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale
sarcinii
- Educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta
- Leziunile gingivale se trateza de regula conservativ (medicamentos si
antimicrobian)
- Hiperplaziile – se trat chirurgical numai daca interfereaza ocluzia
318.Principii de tratament si precautii in timpul sarcinii in gingivite si parodontite
- Trebuie evitate
o Rx
o Orice medicatie care traverseaza placenta si poate avea efect toxic
o Sedintele lungi, obositoare in pozitie sezanda
o Tratamenteile in trimestrul III
o Tratamentele chirurgicale trebuie amanate pe cat posibil dupa
nastere
319.Tratamenul hiperplaziilor leucemice
- Tratamentul chirurgical nu poate fi efectuat decat cu avizul medicului
hematolog, in urma unui tratament de specialitate corespunzator
320.Tratamenul hiperplaziilor medicamentoase
- In formele cu ulceratii/suprainfectari – tratam antimicrobian pana la disparitia
fen acute
- Tratam chirurgical cu avizul medicului internist: gingivectomie cu bisturiu
obisnuit sau electric
- Recidivele sunt frecvente
- Tratament local: spalaturi cu sol antiseptice: cloramina, H2O2, extracte
vegetale cu actiune antibacteriana, solutii colutorii complexe cu AB
- Tratam chirurgical: gingivectomie si chiuretak al tesutului de granulatie
35
321.Tratamenul gingivitelor descuamative - Atingeri stricte a aftelor cu nitrat de Ag 30%
- Tratament local: - Badijonarea mucoasei bucale cu sol de albastru de metilen, violet de
o Igiena locala cu perii moi, netraumatizante gentiana
o Atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa caldutza de 2-3 ori /zi - Paste sau geluri cu corticoizi
o Aplicatii locale cu colutorii complexe cu AB si corticosteroizi - Pulverizatii cu spray Codecam
- Tratament general - Aplicatii de colutorii cu AB
o Prednison la inceput 30-40 mg/zi si se reduce treptat - NU SE FAC infiltratii cu penicilina si xilina
o In pemfigus: Metotrexat - AB-in alterari ale starii generale
o In sclerodermie: imunosupresoare - Corticoterapie, vitaminoterapie, antialergice, tranchilizante (diazepam)

322.Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice 325.Tratamentul gingivostomatitelor micotice

- Spalaturi bucale, efectuate des (din ½ in ½ de ora) in primele ore de la - In formele acute:
prezentarea bolnavului cu cloramina 3%0 o Spalaturi bucale cu solutie apoase de bicarbonat de sodiu 10%
- Depozitele infectate de fibrina se indeparteaza prin sterede cu tampoane o Atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana zilnic timp de 7
imbibate in H2O2 zile
- Se disloca numai blocurile de tartru mari ( de preferinta detartraj cu o Admnistrare de Nistatin (suspensie) sau Stamicin (drajeuri)
ultrasunete) - In formele cronice:
- Se aplica colutorii cu AB, corticosteroizi, antihistaminice, AB, anestezice de o Amfotericina B – AB puternic, dar toxic
contact
326.Tratamentul parodontitelor marginale pubertala si juvenila
323.Tratamentul gingivostomatitei herpetice - Parodontita prepubertala
- Spalaturi bucale cu solutii antiseptice: cloramina 3%0, ceai de musetel, o Tratament antimicrobian
solutie Romazulan o Tratamentul bolii generale
- Stergerea cu tampoane imbinate in H2O2 a ulceratiilor bucale Parodontita juvenila:
-
- Atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%, violet de gentiana 1% o Debridare gingivala, detartraj
- Aplicatii pe mucoasa a sol NIVCRISOL-D o Tratament antimicrobian – Augmentin, Metronidazol, Tetraciclina
- Unguente cu AB: tetraciclina, Negamincin B o Chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputatie radiculara,
- Medicatie antivirala Acyclovir extractia dd nerecuperabili
- Vaccin antiherpetic o Examinari periodice
- Rodilemid injectabil
327.Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale
324.Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante - Debridare gingivala, detartraj
- Spalaturi cu solutii slab antiseptice - Tratament antimicrobian si antiinflamator k in gingivita simpla
- Clatirea burii cu Romazulan, Ticiverol
36
- Tratament chirurgical : chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului - Instilatii cu pasta TM, sau o mesa afanata, imbimata in Protargol
sulcular in pungi false, papilectomie, gingivectomie - Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari,
- Bioterapie de reactivare voluminoase sau localizate palatinal

328.Tratamentul parodontiei agresive, rapid progresiva 332.Tratamentul hiperesteziei dentinare

- Debridare gingivala, detartraj - Indepartarea completa, zilnic, a placii
- Tratament antimicrobian local si pe cale generala – Amoxicilina, augmentin, - Atingeri cu glicerina calda
metronidazol - Aplicatii de cristale de clorura de Zn sub izolare, mentinute 2-3 minute
- Tratament chirurgical - Atingeri strict pe suprafetele hiperestezice cu solutie KOH 20-30% sub
- Tratament de reechilibrare ocluzala izolare
- Bioterapie de reactivare - Impregnari cu ferocianura de K
- Aplicarii de solutie clorura de Ca
329.Tratamentul parodontitei distrofice (mixta) - Aplicatii de formalina
- Reducerea componentei inflamatorii bacteriene - Floururi: de sodiu cu caolin si glicerina
- Reducerea chirurgicala a pungilor - Paste de dd cu fluor
- Reechilibrare ocluzala - Corticosterioizi locali
- Reducerea componentei distrofice printr`o bioterapie de reactivare - Fulguratii cu aparatul de diametrie

330.Tratamentul retractiilor gingivale 333.Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal

- retractii produse prin distructia/atrofia osului alveolar +/- pungi parod: grefa - Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
de tes. conjunctic; lambou mucogingival deplasat spre coronar/lateral; - Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari
regenerare tisulara ghidata. - Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
- retractii constitutionale, de cauza mecanica, dupa unele interventii
chirugicale: tehnici de periaj vertical,dinspre gingie spre incizal/ocluzal cu 334.Tratamentul afectarii gingivo-osoase la nivelul furcatiilor
periute moi; limitarea nr. de periaje pe zi,se mentine cel de seara - Gradul 1:
(obligatoriu) iar celelalte se inlocuiesc cu mijloace secundare de igiena; o Debridare gingivala, detartraj
limitarea timpului de periaj la 3-5 min. pt. ambele arcade; evitarea apelor de o Chiuretaj subgingival
gura astringente; fol. produselor de bioreactivare tisulara; proceduri
o Gingivectomie
balneofizioterapeutice, lumina polarizata, laser.
- Gradul 2:
o Chiuretaj subgingival
331.Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal marginal
o Operatii cu lambou si terapie de aditie
- Incizie la nivelul bombarii maxile sau usor decliv de aceasta
- Indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii o Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie
antiseptice - Gradul 3 si 4

37
 o Chiuretaj subgingival in scop paliativ - Tratamentele de rutina se fac cel mai bine dimineatza
o Operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de - In cazul tratam chirurigicale – glucoza intravenos – pt a evita instalarea unei
aditie – rezultate incerte hipoglicemii de stress
o Premolarizare - Controlul glicemiei la 2-3 ore dupa interventie
o Amputatie radiculara - Hipoglicemia este situatia cea mai periculoasa deoarece se pot produce
o Extractie leziuni cerebrale ireversibile
- Atitudinea de urgenta:
335.Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cardivasculari o Asezarea pacientului in pozitie de clinostatism (culcat)
- Sedinte scurte de tratament o Daca este constient se adm 1-4 lingurite de zahar
- Tratament antimicrobian cu AB o Daca si`a pierdut cunostinta – glucoza 20 ml i.v.
- Premedicatie cu anxioltice (Diazepam) o Se cheama servicul de salvare
- Evitarea extractiilor multiple, traumatice, prelungite prin manopere
sangerande mai ales la cei cu medicatie anticoagulanta
- CI tratamentele chirurgicale dificile timp de 3 luni de la infarct miocardic
- CI ultrasunete la cei cu stimulatoare
- Efectuarea tratamentelor complexe in conditii de spitalizare

336.Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu leucemie

- Abtinerea de la efectuarea oricarei manopere sangerande (cu exceptia
fracturilor de maxilar)
- Se recomanda in zonele ulcero-necrotice
o Spalaturi repetate la intervale scurte
o Tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina
o Aplicarii locale de trombina
o Aplicatii locale de colutorii complexe cu AB
o In abcese parodontale -> AB pe cale generala, iar local manevre
blande de evacuare a exudatului
o Se va evita periajul gingivodentar – poate produce sangerari

337.Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu diabet

- Administrarea DOXICICLINEI in parodontitele bolnavilor diabetici
- In cazul manoperelor simple (debridare, detartra, papilectomie) nu sunt
necesare masuri deosebite de precautie

38