Clelui »Calculatoare Personale $i Programarea lor DE CALCULATOARE py FAMILI RSONALE ROMANES 1 PRAE $1 LIMBAJUL say BASIC ‘Mt. Patrubany Nicolae ‘Mt. Pop Wald) Nicolae mat. Kiss Aleandry mat, Socacu Nicuyor Nin, Sednz Detre LTC, Fitiala ‘Cl}-Napooa “ATACTERISTICH FUNCTIONAL (ULATOAR. PRAK CARACTE 0, CALCULA Ole Introducere ATH Un Taceput, Numele sigerenzs ne citi pre) este tin yretix latin 91 meewmne un ier sey i htt wim Aone nin a elaborale ty intregime la Pili din Chij-Napocn : cane sari pentru Teh neh de Cale yt alt prodvs tn tetete Fabrica de Memorit far try Tehnies de Caleul 91 este pro de Gercetiri pen ima Mie In Seshunen din Buptent a Cereutui 9 A #8 font preventat in public ja § Ain Buren a ata aneoniiten, i ie PRAZ ane araki eta pe de 6 LiL nine, Jeulatonre persontle PHAL, este elf Ui pe uoltate central. de8 bi Sa A lary de aptientii, Incep cng Meee tn prime vi tr care ¢l ponte reprezenta un I on bun de larg cons’ ti we in primul rind Unertlor, pentru cure poate reprezanta un oe sdentinare a eaavinn sare Hectroniee exivtente In goxpedhe mut elevate PRAUET.folonaye Ja maxim aparatce ee so car ; tofonul audio ew memorte enters ta Bec airere iar ease e larg contim, acest enleul ab hh serveste cn Gitbstaree ‘mchize bunurile de | re con, ase weit ron ha re sacha inae cleus ‘ ei ‘vedanta prestirih wnet sun ‘ ont miata a raise a fi enpabil 54 folovenseh coleuln! mn AT sta weces In laboraton: PAIL este fe fi utilizat eu si : wits cum fn star prec, ‘lie! este un microcaleulator fnvitimint precum #1 fn atellerele de Z vorlanta maxing a far Mel) eate un r f compet ye produ fen APPLE vo Preintasey 1/491 cu tun sistem chermare urna a te ate unttedst des Utgnre utivatorul dlapune de maf PRALE-M este dotat cu o fe antientd de caleul tn care w oh. inka ar ‘de niva er to de sus tn Jon antfe tnett apie, compatibilitate te snd edt PRA rn nied Horl a) Mile elaborate pe membrlt inter’ ‘“uperiori, amiliel tn orlenre rea membrllor Inferior te metal inerenl® ermite transforme functionale, servin iatrare » re de elemento anre prin simpla ada henetictarilor, Cun int nare de nivel fnalt Hor familie! Austuror member tamil ASK a} de progra: ai {nalt comun ura scannil ANSI, CARI), Jor deosebit do performant, compalll’ ti Je ealeul ente de ire semoll eclnia a ul do 11 eit folonegte PITATE: Je internationalePRAE 3 de rulare pentra Timo BASIC. este “de =r onal peatru calificarea er GATE werare cuprinde manialul de ut pie ar Sends man ware «compen eter are pars nero ete ded ae + monitor ap stone rerdent ei 16k EPROM se afld un monitor, interpretorul p ind de serls $i casetofon, generator de earaclere, oe BNSC 3 oh ati dare urmatoarele comenni “ST interfatd taste FAdrl Adr2Valoare fa Fem) (Intre Adrt si sae! Goo Gaart sara Xaloare) Adr2 se umple cu valoarea ‘rt fe foloseste in timpul G Adr2 Program) pul depandrii unui is) L (CR) oe : L(A. B,C. D.E, HUM, SP) Listarea si/sau moditicarea regstrelot) su alove) fet “Adr2’ Ades (Se muti continutul dintre Adri. st ce ome fag te es turn) R(CR) Basic) i ‘Program. 1 (Return fo posta ee ntrerupt) S (Suistitute)—-SAdr (Substitute continutel memori Adrese mat semnificative din monitor GGA Gonverteste o valoare binaré pe 4 Difi in hexa extern Valoarea binard se afl aracterul imprimabil se returneaz in C. Nici un alt registra aie ao cura etre cats Regie afc 8 eee 1 Converteste o valoare binari intre 0—15 tn hexa extern si imprimd, Valoarea se af im A. Registri afectati A, C- ee cee. a (ric Converteste 0 valoare binar& {ntre 0—1255 in hexa extern si imprimd. Valoarea In A, registru C afectat. cor Converteste o valoare binar& intre 0—65535 In format hexa extern gf fl imprimi. Sps —Intrare de In consolk ; caracter receptionat In registrul A. iF) Iesire la consolé ; caracter de transmis tn registral C- 155 Tiparire spatin 5 BLK. ee Deeadifica un caracter hexa extern In yaloarea tui binard ; intrare tn registral A’: tn cama unui earacter eronat C, Taterpeetorul BASIC primeste spre interpretae programe de la tastaturl sa 4210 for ern eee ore ta/bendl. magnetica). Calculatorul fanetionesas I tn reeim de cht ae eat eae a comeash,caleule imedlateceea cose identifies prin fatal c& nie respectivil nu eontine numar de ordine. In cazul etnd o linie contine un numiir de ordine tntre 165535 e2 se structureaza intr-un program gl se lanseazd tn execatle pri comanda RUN. Caleulele In BASIC se fac in dublé lungime, Reprezer prezinid pe 6 octe}i In care 1 octet este exponental Binat ( Tate peemals Iucral ca masive de orice dimensiunt, se pot fol variabile de tip siruri ete. Biblioteca BASIC contine in atara funct ‘eu piruri de earactere- rca teeta Homa pdigeiics tonto epide st usr this “GE divers utllzatorh amintim posibilitaten compunerit ie vind ta dispocitie Inatructiunes BEEP Mdstaliate Ia descrieren Limbajull, ntarea internd este flotantd. Se re- fearacteristica) S15 octeti mantisa. josi funcfii definite. Exist referitoare la operatit silor matematice si funeAMC. vol SA te 2, Rottmare po camets. Pxiinderee tnterpreteratel PRAE-BASH: ii necesarul de memotie fi (16 keetess) amumite fareris ive Horns pe canes Aeeste foncht rlenzs a Rig." Amtation daub Gin cele ma impor’ ¢ S; alvarea sh recitires de De casetoton & variabiteier ma framerie pif sa afanuimerie: sh a, — permite opersti pe matricl ew +: matrices inversé, mat ») MATRIX, — permite pee, doen sa Pettichior, inifializares, eitirea gb immprimarea matricier| ™™rs OA, Adress do subyrograme wtile 5181 Stevem Console Input __(Caracter In A) FE Site Comte Output (Caracter In ©) tos (PF sau catacterul tn A) 3160 Sistem Console Statos 3166 Serial OUT 3178 Serial INPUT Test EPROM Be Teter ye exeetd 2 contnutaht de la 4080-108 1 318A Citirea uni bloe (eurent) de pe caseté la adresa 4080 it 3180 Intrare tastaturh proprie (req A) 3190 exire pe ecran (reg C) 319% Console Status Serial 3142 Console Status tastaturé proptie BIAS Deven mira (HL distrus) 2148 Test EPROM DIAL Test RAM (Revine dupé terminal afijarea adresei primei celule derecte), 0.5, Celute de Ineru, variabile sistem mal importante BEG : 4004—4005 H Adresh Inceput ecran pentru rutinele de tiparice BEGPLT : 401A—401B H_ Adres Inceput ecran pentru rutinele de graficé PIN : 4008—4009 HL ‘Adres sfirsit ecran, coincide cu sdresa sfiryit RAM. PNT : 4006—4007 Ht ‘Adresé curenté (pontor) de afisare text pe ecran. Storea SHIFT $ tastatura Tip consold (tastaturd proprie sau serialé) Starea upd instrutiunen SWITCH Basle (Valier 0, 1 =: 2 ‘caracter tastat in timpul i BASIC u , spul execusiel unut program ‘Validarea sunetulut Ja tastare (=0 —tastaturd fark sunet =0—tastatura cu sunet) Intertata serial Starea curentd a portulul de lesire ‘Adsead port Seyire, (60 H)Familia de calcutatoare personate roma ronal romanesth PR, _ wTRODUCERE IN BASIC a lt pASIC-ul este un limbaj de programare con i stot bn de progr cnr idl oneal et the omen Meche sageive cot 1M acelag! timp, pentra programatorii experiment atte resivare itots 8 pata ae oi ee Ml recommandé ex ual din tinal rail pane la disporitie tennet 11. Gonvenfit de notagtl Gr peer rec staat a tamins oars 1 Rael Setucislor W's ements saen Se, ety expire at mnemgmtnr cope le nah Pacis eae eae La, Eee genre Pat: eee Te Ne caenttes Gerben tes ogg in inte 2) Elementele scrise cu Hitere micl sl tnchise intre paranteze unaitahee (rare intactice ale nel instructiuni sau comenzt. ngntalare'thdlcd etenjentele et [LET] = 3. Parantezele drepte IndleX posibilitatea prezenjei sau absen Intre ele (element optional) ; rezenjel sau absenjel eleientalat cuprins 4. Parantezele acolade indict postbilitatea alegerit uncia din variantele indicate ts prin semnul */*, sale, separate Exempla IF THEN { / / }j mA 1.2. Programul BASIC-PRAE. Un progeam const& din una sau mat multe stinil program”. Din punct de vedere fixie, Uinia program este echivalentA cu linia terminal utilizator. .Linia program*este definith ea avid stmetura Fiecare linte program Incepe ci un numér de line care vx identifica linia tn contexta! {ntregn)ai program $1 Indie& ordinea de executle a instructiunilor. 0 linte program poate con{ine una sau mat multe instructiunt separate prin simbolul %’. Lista de instruetiani » unel init Doate fish vid. j Fizie, nla program reprezintd totalitates caracterelor cuprinse ntré de sistem sl terminatorul unel linll terminal (GR sau “RETUR DE CAL Lista de instructiun! are forma : : : ... . des Fiecare instructiune Incepe eu un cuvint chele exprimat’ In limba engleni care ind tipnt operatiel implicate de respectiva instructiune. i i Copitolal aati descrierea ‘tuturor {nstractionilor BASIC-PRAT promterul emis 1a, Namie de Inte Fiecare tinie program BASIC-PRAY tneepe cu un numir de linle indian tl instructluntlor programulut = ie 0 janllor progeamull or indie ordinen | de erttat normale do esceutl, pe Anateuctunl de talk Hel Hi TERETE Paneren ta puncte ror progeaim dind posibilitates schimbdelt orieel tin afectaren Me eaomkal Esecmtis lndienren fnetractunll eronate in timpul executtel programulul, eee,sae _ ee en Remarct nia tm ore creme exte recomandath Serotares Bunttea a neu ores py he erent vor aS a cE ‘now introdu “4 caer lege nn ne ree i eat a ames Tucreeren nel Tinil te care sumlre (RETUR DE CAR) preduce stergeree 1d, inte stomp. Linke sweet Instructiune muttipla © tne program poate cantine une (ute simpld) vant scparate Intre cle prin caracteral. ee ar, eearate tr gterut componente! BASIC care s¢ impr pute! vets ter, we Rc pene car nt ~ Exempl ET A=01 30 ROR aro 5; PRINT “2 NEXT emared= transterut controtulol poate 1! executat mumal la prima instructiune 9 yp Aint muttiple. PM oqram poate {i salvat, listat, modificat sau executat prin comenrile prepr com. Ponentel 15, Diileares carseteretor ' * (spajto) gl TAM (CTRL 1) Carscteral * '(spatin) poate fi utilizat singur sau in mod repetat oriunde in Lexiul ung snxtructluni pentru a servi estetica,textulut surst, “ De exempla linia : 100 FORI = 1T010: PRINTI 2: NEXTI mai multe Gnie mutta) ing poate fi scrisl 100 POR 1 = 17010: PRINT 12: NEXT I ‘mirind evident posibilitates remarcirii rapide a slementelor componente ale linici Garacterul TAB poate fi deasement folosit oriunde tn textul unei instructiumi pentru » {i er itt. Textul linies im care se folonegte caracterul TAB apare identic la listare cu texts Exemplu ae uritzare : 48 FOR X=1 To 10 ‘= FOR Y= 7 0 AG, mil + YH tal cs VtAC, 1)Familia de calculatoare personate romanesti PR, AE tal earacterelor speciale intra toate caracterel le care poseda in iaimaaucas as fend a cient peak ving {umpal potest te Obi eemeke lend emt inact ie ne cl fo a ci et a mat sp. mate ato soa, Cotante namerice temuttadt BASIC-PAAR, tora autnenie ci cool stele wae fete rei ttt oe ce ne AU afi wc petra prograntl In sine 4 tat tinpal aceasta rnin dea fp 6 Lona me's rte aide cine nes ea Sc umericd (In sens oblgnuit matematic). Valoarea constantelor See 0 Saloare {ia Iimbaj se recunose trei formate de exprimare » cont fy ec ee creiation “unmet: Tfermat rea 123.408 fete ceponeafiel (ou puterls Isl 10, 12588 Gountantels pot Tl representate tn orleare ds cle trel format ‘Sistemul BASIC considera constantele ca fiind reale reprerentets in format Daci constantele sint serise cu caracterul & in fata, cle sint constante, hexevesinal (R01A0). 2.2.2. Variabile simple Varlabila este un simbol algebric reprezentind un numa. Nurmele de varlallt este format dinkve litera urmatd de oriitecaractve alfanumerc, dintre care numai primele doud sint luate tn considerare. . ‘Valoarea variabilel este reprezentat& pe 6 octeti in fotant. De exempla CORECT INCORECT r 2a As 2B x 2 Unei variabile I se poate atribul o valoare prin: —instructiunea LET; —instructiunea INPUT sau READ. Valoarea tunel varlabile riimine constant pe intervalul cuprins intre dowd atribuit! In momentul lanséslt in executle a unui program, toate variabiele acestuia sint puse 12 0- 2.2.3. Variabile indexate in element special Ustelor, tabelelor sau matricilor lmbajul posed un element snort Pentru prelucrares numit ,varlabili indexatd*. BASIC-PRAE. permit ici. eS eiesoo ind te format dintr-un nume admis de variabila Numele unei variabile indexate est urmat de una sau doud expresii de indici In paranteze. Exemplu : AQ), BU, J), CU+K, I+K) (4 6 eieente ctirela i se atribuie numele A poate fi reprezes poate lua valorile 0, 1,2, ...5: AQ), AC), AQ), AG), AG), AO) te preluerarea varlabilelor inds simpli sntata prin varla- ‘Astfel o lista bila sadexatd A (1) unde T192 Prin mceastd conventie fiecare clement al listel poate fi reprerentat printron var, indexath aviod indleele egal en ordinal elementulal tn listd, O matrice (tablou) hidtinena co nummele B se poate dafini +i reprezents ratio 1 (0, 0), BO, 1). « +. B(O, ND B10), BUI, 1). « BQ,0), BQ), BOM, 0), BOL 1), Limitele tntre care pot varia tndictt unel vartab' Andexate pot fi declarste tnt, program! mpticit, folostnd prima reprezentare logalh a varlabilel Indexate : ~eepllt, pri festuctlonen de declrare DTM Totreun program erte pontbila detinires prin acelasl nume x uinet varlabite stimple yi 9 gq) varlabile Indexate. namin ” ‘A = variabilé simplh reais ‘Age — variabiM indexats reaia 4. Expresii numerice icepresia numeried este definitd ex un grap de simboturl, elemente numertce ale \imbsjuta, ‘care poste evaluat. Expresiile numerice sint compuse din constante numertce, variabile simple, Sarinite indexate sau combinatil ale acestora separate prin operator! aritmetici, operatori de relatie sau operatort logict. 2.2.4.1. Bepresit artimetice xpresla aritmetied este compusi din elemente numerice (constante, variabile simple sau indexate), separate Intre ele prin operator! aritmetict, Reprezentarea unel expresit aritmetice este similard notatiel matematice uruale Exempla t Atorna, Dn Operatoril aritmeticl admiyt sint : Operator Exempin ‘Semnificatte + A+B dun A cu B - A-B seade B din A , AXB Inmuljeste A cu B / AB rte A prin B - ASB 28 A In puterea 13 + +A ‘Operatia unars + me A Operatie unart — Dack Intr-o expresie aritmeticd apar mai multi operator!, evaluarea expresie! se va [ace contorn prloritAtHt matematicn umale a acestor operator!. Tutr-o expresie oarecare ordines irmiltonrea ev ne pate (prioritat “urmatoa: Y intezelor, este: ” nib » ania a s rea d) a@unaren 1 an sw enema syd rita rl ern ott Sapir ia eae rok yee ow ) A . AMBMG AAMIR OVA (HA HHA193 se ga, pret de retalte aixpresia de relatle defineyte prin intermediul operatoriior de relate legdturn tntre doud att aiiaY forma cea mat slmplA, expresia de relatie este compusa din dou eparate Intre a printr-un operntor de relatie in dous expresit aritmetice “Operatorlt de relatte admit at eS ‘Siinbot Exempla Semnifieatic —s BASIC-PRAE atemathe = ASB Agen < < AEB A mal nie de > > A>B itt << <= Agen 5 $= ASB mat marclega ew * <> AS>B A aiferit de ee Bvaluarea expresiel de relatle se executd prin: ‘evuluarea expresiilor aritmetiee componente, fevaluarea relaflel dintee valorite ob{inute. Vatonrea unel expresil de relatie este 0 yaloare logien de adevar (ADEVARAT* sau WPALS".) Tekpresia de relate redusil la expresiearltmetict expriind tw tapt express aritimelice gf valoares 0, stare valoarea faviyt expresietarit 2.2.4.8. Rxpresta logiea ixprosia logied este compusd din una sau mat wlte expresii de relatle separate tntre ‘le prin operator! louie! ‘Operntorll loglel simbollzenzA operatile logice din toglea matemattea obisnultd Opens orld logiek admuist sint “Stmbol exempta mnifleatie . NOT NOT. ‘operatia logied NOT* AND LL AND 12 foperatia Logica ST" YOR TA ORT Operatic Logica «SAU ‘Funslole de ndevir ule aporatitlor slut cele din logtea matematl L NOTH °T1na “LIANDIQ | E102 Lt On 12 ar AAS AA OA roA eS eee 2 At A FA F PA A ap ee hep «8 ppt, alltel funetia Operatia se exeoutd bit cu Dit dich operant stnt In Intervatal Oy ‘este refuratd cu mesajul de eroare corespuneator soon Din a evaliare x wine expres! Toulee exte = vituaredexpresiiior de relatte, oe. A.M. vol, = oda, 280008194 AMC. vol 51 eke Nor AND. on —totre operatii co acelasi nlvel lerarhic evaluarea se face de la stings ty 2.2.5. Funcfii matematice standard Mate din tunctite matematee comane (sinus, uncla patere, funeia canals din functie stent coal ance Tone antes the imide BASIC PRAE. RAE tan gut se ats paar ene seca rane mire na rt i me radian tnchis Intre paranteze SIN (15eP1/180) ate preseotat tn continuare tabelul funeilor matematice recunowcute ex ay ale limbajult! BASIC-PRAE te Pe ‘Semnificatie matematlcs Notatle Tx are absolut = erent — 1 dack x>0 1 dak x<0 0 dack x=0 INT) Parte intreagh din Sc) Cosinus de % (radiant) SIN GS) Sinus de x (radian!) TAN(X) __Genereando valoare reald egali cu valoarea fungal ts: Senta pentru argumentul x dat ta radiant ATN(X) ——Aretangenta lul SQR(X) —_-RAdicind patrata din x EXP(X) —Galeuleaz ex tmul natural din x x) Caleuleaz4 log 2.26. Funcfii aritmetice definite In practica de programare se observ adeseor! necesttatea executili une! seeveoie & Anstructiun! sau a unel expresti tn mal multe puncte ale programulut. ‘Limbajul BASIC-PRAE pune la dispozitia utilizatorilor sii postbilitates definiril unk unel astfel de expresli sau seevente de instruetfunt gf simptul apel al acestora tn dferlte pont ‘le programulul. : ‘Aceasia Tnscamni c& limbajul permite utillzatorulut si defineascH funetile sle BO 8 apeleze apol aceste funcfil tn acelagl mod in care se apeleaza func{te arltmetice stand Numele unei functli utilizater este format din maximum 4 caractere : j —primele doud cernctere standard egele cu FN" ca un mume de variabild oorect (0 litera urmata de maximum 1 caracter alfenuse xemply conecr auconscr NT na NAS mms \ Defiaitia une! fune{lt utllizator se Introduce prlatr-o tnstructiune DEFEN. cel ‘Apelul unel funet{i se reallzeazé prin intr f de functle urmat de Pa el fumes ralaand ihm trodaceren SHH nett[a apelul net functii se face © corespondenth stricth tutre nomany naan ° er et ee of ec adanaalit nena oe AMizstor se impart te doul extegori + M4 dintr-o expresie musuerleh (aritwnics de relitlo “tunctie multilinie, © caret detini aire istroctiunile DEFFN yl PEND, Pentru tntelegeren mai detalistS, a se vedea paragraty Ie consté Alutr-o seeventé de instrvctiunt « slnstrvetlonea DEFEN= 23, Hlemente nenumerice Limbajul BASIC-PRAE permite man} (ter Pri de caractere 66 Intl ir de caractere se Intelege o secvenjA de caractere BASIC-PRAE Fria Wee Neen ee BASIC-PRAE admis, pet ‘Un sir de caractere poate contine litere, eftre sau caractere speciale. Lungimea 4 caractere se defineste cn flnd numarsl de caactere BASICTRAE componente a cele ce urmeazd vor numi asir vid" sirul de caractere Pe multimea slrurilor de caractere se pot defini operat ca —adunarea (coneatenarea) a douk sirurt —extragerea unui subsir dintr-un gir dat —modificaren elementelor componente ale unui sir ete. Toate elementele mumerice BASIC-PRAE m corespondente in setul elementelor ne pumertce : Exempt : constante numerice —constante sir varlabile numerice simple — varlabile simple yr masive numerice — masive ir funetil standard numerice —funct{i standard gir. ipularea unor Informatti numerice sub forma sirv 2.3.1. Constante sir de caractere Prin constanta gir de caractere se Sn{elege orice sir Inchis tntre simbolurile “* (ghilimede) ‘O singurk exceptie de la acesth definitic existA gf apare In cuzul constantclor gir de carse tere dlspuse Intr-o Instructiune DATA. (a se vedea perngraful -Instructivnea DATA”) vasa" vLers promt” 2.8.2. Variabile simple de tip sir Varlablla simpla de tip sir este un simbol reprezentind un sir de caractere: fimte une! variable nimple siete format din Name at alten rma optional de maximum 5 caractere afemumerian) Variabile simple namerice Varlabile simple wr A AS. Be Bas x MS Tearun program pot exista variabile simple numerice #1 varlabile simple sir cv acelagh sume.AAS IF te poate at a $i In eazut varlabilelor numerice, “en valoare prin instructiunile LET, INPUT, WD aha idea 2 "Varlabllele de tip sir stat initallzate ia ex ale Cu opt vig 23.9. Variabile indezate de tip sir AASIC-PRAE permite dtision vraborinexate de UP or penra reaaearea pay, crit Hatlor gf tmasivelor de siruri de caractere. | iil VariablidIndexata de lip sir este un simbol care const di un nume corect de variabilé Seactert 5" TGR sau pind tn 299 tnd Ince parantere xemsde as aig. 2 De relinut ed expresiile de indlel nu pot fl decit expresit aritmetice. Limitele intre care pot varia Indic! unet variabile indexate de tip sir pot fi declarate ig program: a “implicit prin prima referin implicit prin Instractunile de declarare DIM Fete postbid ullzarensimultand a unelvarlablle simple.qlr 91 4 wnel varlabile jtetae sir ou acelagt ume empty : “ane De asemenea este permisd utilizarea simultand a aceluiasi nume pentru variabilele numerice si variabilele sl. as A, A$, AM, ASM 234, Expresit nenumerice erlee care poate fi evaluat. Expresia gir este definiti ca un grup de elemente ner Expresiile sir sint compuse din constante sir, variablle simple sau Indexate de tip sir sau conbinafii ale acestora separate prin. operator! : —operatorul de concatenare (simbol ++) ~operatori de relatie (expresie condiie sir) Operatorul de concatenare marcheazii operatia prin care din doud siruri date se poate obfine un now sir prin alipirea glrurilor date. Operatorul de concatenare se noteazi prin simbolul matematic w+", El opereaad nui upra sirurilor si nu este comutatlv. Exempt : ABC’ 4"223" produce girul "ABCII3" Operatorii de rela\ie opereazi asupra sirurilor cu respectarea ordinl alfabetice: Cote area a dou siruri se face caracter eu earacter de ln stinga la dreapta Operatorii de relatie permisi s1 interpretarea lor figuresz4 tn tabelil urmAtor Operator Exempla Semnifteatte z Ase Dt. Strurlle A$ 51 BS sint identice < AS AS>BS AS mai mare al fabetle ea Br ae co sting al lui ASa A RAAT Pervenitc remntneyes Fm an ao Eman Semufucege — Nesom AS meh sie see > =o 25 oi Sit ce senate os AS<>e AS aceite py, Pt Misbetic ce Be sexgresia te relate Pets bn we sing ie oom Mrcbeesh be Sayh rents etre cement p35. Punch standard pe siruri de caractere BASICPRAE recunaaste ca of fn exnw as A foncihor matematice ecard. un ut de tone dd endl ol Ae foc 56 peat tae in orice pent s moms) simbetic 33 fonctieS yi parstuetrois) sou paremtariior ae spe OT HOR Seticares Paatiile standart ye Sirurile de caractere atonpiate sigh cok apd Semesficatie LTHAS) Hatrage subpiral at pina cate pata tiog, de Jungle Xk russ A LETS RIGHTUASS) Pextra ‘ Patrons subsiral rept de Wangime N din id AS. RIGHTS MDMAS IL) Vaxtrage din siral AS un subpir de i at AS am ole de henge. tepid x at S-ten Genereah 0 valaare LEAs) Ferrarini oracle meal ones tami CARES) Produce un sir de Wungiene 1 Produce ngne 3 care conton esl ASCII de vaoare ‘ASLIAS) Generearh valoarea zeclmalé Intreagi 2 codului ASCH a primubul caracter al grulal AS. ASCA” ABC”) geoereazs 65. IXSTIUAS,BES,L) Genereazh 0 valoare sntreagh ca rerultat al cSutérii subjtrului 13 ‘de Junghme L tn sirul A$ tnceptod cu caracterul al S-lea din AS. Dacd BS nu se afl4 in AS se prodace valoarea intreaga 0. Dac BS ‘se af'h in A$ produce valoarea intreagh egald cu indicele earacterslut din sirul AS incepind ca care cele oul siruri colneid: Tostr (ABCDER”, "X"" 2) produce 0 Instr ("ABCDER”', “ER” 2) produce 5. Prin conventie ‘“sirul vid’ este subsir sting al oricdrut gi. SPU %) Genereazh un gir de blancuri de lungime 1%. STREN) Genereazh un gir de caractere mumerice reprezentind valogrea de editare » oumbrulul N. STRS(1234567) produce 1234567". VALIAS) Genereazh valoarea flotant& a yirulul de caractere numerice AS. VAL(.1Z3") genereazd valoarea In reprezentare 9 numérului 123. 2:36, Funefiile definite pe siruri de caractere Limbajul BASIC-PRAR pune Ja dispozitia utilizatorilor posibilitates definirii_ unor fupetii propris de tip #ir de caractere. Indicatia de tip se marcheazd prin introducerea caracterului ‘’$"’ imediat dupé numele fonctlet. funel{llor definite detip ptr respect aceleap! regull ca cele de tip numeric. oneiie tits ‘Sup gir poate 1 simp sn Tultilinte. Intr-un program este permisd utill- Pane Mimmaltand a unel funetit numerice 41 a unef func{Ii de tip pfr eu acelagl nume- ‘meempts s NA, PNA, PNAS.M.C. vol, St i nn AR a 23.7. Funetii grafice age sana nthe wie Fae soar duane mange ge rc ah a pew i tema ak pe at tae ay De saree “este 0, ecramal are fond alb : ‘dacd are valaerea 1, fondul eats , canst eats Fo Sian Tatnnedee met Rakinmane se = oe emt eect Te Ee pein Schave ame un cae stn etl ame) crea 0 Sot Rone, Sey PLOTE (x 9) fo dreapta ulthmul punct desenat pe ecranjea punctat oe coordonate (x.y) ‘~ 2 elt was 3) RES A tte 0 88. 3. ANSTRUCTIUNI BASIC-PRAE capital este dati o dascriere detallatd a Lastructluntlor admalse to Lebajad a acest SI-PRAE. BASIC fooute urmitoarele convent st nota: Serantticatior ue Ninle> Ortee aumtr de Inte admis rice tnstructiune admisi Orice expresie ad nisi tnditereat de tip (numertcd sau sit) Seqpr num> — Orlee expresie mumericd adiist (arltmetica, de relate, logka) Sexe. sir> Orice expresie sir admisd . ‘Sexe aritma.> —Orlee expreaie aritmetich admit Lepr. re >” Orice expresie de relate admis, Sex log > Oreo expresie logic admis”: Ocice variabild admist indiferent de tip (simpld, Inc exath, tat San Srsrall) Ela e camctere ads cag comentarta rors Ore exprne logic disk care poate redace bo exree Once otetantd numeriel sau slr adm meri sau gle a Orice constantd sir adinisd a ‘Orice variabiMl numericd admisd indiferent de tip (Intreg sau real). = 1 trains REM we vp ae tal nee POE hse comentat etc, mut ‘ual upor de testat tar doc at Ua Program bine comentat poate fi usor tnfeles sl utillat de orice alt programe De Gime igneent de roca Comeatartulal poate coatine orice caractere, cesta tld tb tatre consatariu pe lale poate f1 introdus dup a tect Lstracani ete comshrat ca tcted pares dn text coment {astructiunes REM are formatul’ general: . REM [ARK] ‘sate Prin anal se tntelege ocice gir de caractee care: va tl ignecat la tratare. iFamilia de oe SCs ernie romano PRA ‘o aa wenn 199 ’ REM LINE DE ComENTantiy ie o linte multiply Instructiunen REM trebute af te ultima i fe ulllma Instructiune a tine 10 Leeper REDE 11 June 0 LPR | LUNG ERE oon 100 REM LUNGIME CERC : LestPreR, ati tatatd in tntrogime ca o Unie comentarty, 4. tnstucfianen LET ‘Instractinnea LET permite atribuirea ta o variabita simpla sau ind sau indexat a une valori merce sau 31. eumormatul general al Instrue}iunit este : = [LET] = cenndesagatel rutin coat ono ec a rae son eempts 100 ASQR (BA2HCAD + AL=SQH GA-CA2) 33, Instrucftunea DIM Limabjul BASIC-PRAE permite utilizarea yariabilelor Indgxgte pinind ts dispontia ulllizatorilor mijloace de prelucrare a listelor g matrctlor. ve In BASIG-PRAE se pot trata varlabile Indexate eu sri, dof sau pint la Intr-un program declararea masivelor se poate realiza pe dout cli wrdeclararea explicité. prin Instrue(tunen DIM. 7 declararea implicitA prin prima referin& la un element de masiv La declararea implicit numérul de dimensiunia mastvului declarat este eal ea sumirul Indicilor variabllel indexate, flecare dimensiune fiind egnla cu 10. Dacdi masivul 4 este declarat Implicit printr-o refering de forma : A() atunei va avea o singurdi dimensiune egal cu 10. D. A(, ) iy bidimenstonal avind dimenstunite (10,10). fe la declararea explicit a dimenstunilor unul masiv: indict. ach deckaratia implicit se realizeaxd print tunel mastvul A va fi un mast Instrucfiunea DIM servest Formatul general + DIM (<éimi>, ), (, ) ‘yarlabill a reZintt ‘numele masivilul gl poate 11 orice nume de ES ital ‘dimensiunile masivulul 1 pot ff oriee ‘expresii numerlee int ping... Taped imental amenseniior ete tat I 256; PRI, of loold ath 10N=20 ; M=15, 20 DIM ACS), BONN. © 10M)AMC. vol. 1 200 ‘an executia linle! 10 se declaré masivul A avind dimensiunea (28), masiut jigu. ~ reat Raving dimensinile (3b, 20) 91 mastvol bimenstona. yr Gay “gummy Sa nie memo eer aes naan ie tac etre «oul preeron spate lost nav yey im diferite, = Pie programa: we mpuT DB A oF, m), BOD 0 xD siuntle masivelor A $1 B 51 dec! spatiul alocat est tee meme met 1 a ae Declararen explicitd a masivelor efectulnds-se la execulte tnstructiuni’ DIM ce tee sexetd logle tn program Taante de prima referintl la mastvele contin sceneta trie Pnsalvulut nena contrat, Geclararen expilcit este \ratatt cx o red locat : exeeutia tink) Jel 10 masivul A cu dimensiunes implicité (10) es slg 0mm crn pt 0), ef recta. fe impune deet : 19 DIM A.00) 30 AGH) =I rin care A este declarat cu dimensiunea 100, Rerultd of este indicatd plasarea Instructiunilor DIM ta Inceputul programelor (dive opted). 84, Instracflunea DATA Instructiunea DATA utilizata impreund cu 11 ‘datelor tn timpul executtel programulut, De remareat e& prin acest cuplu Introducerea datelor we face fir Interven} ta utiliztotviny Hind dispuse In memorie In blocart de date edati eu introducerea programulut. Formatul general al insteuch{unit: DATA , .. Fuc\lunea READ serveste la Introducer. Exempla + DATA BASIC, ‘BASIC’ Anstructiuaile DATA pot {1 introdu ordinii creseditoar Py cerns de linke in functle de car r Practica recomanda gruparea nstruch progranulut pent Yt esa suena mI ae Wexcetia rogmmuta, AT steal a avocltt ‘comands RUN i ids RUN s¢ nifializeard un pointer etitre prima dat din loca de ds {a fecare moment acest pointer va Indica data povlbilt de eltit prin READ. ate 1n orlee Joc tntr-un program en cont 1¢ construleste 9de ealculatoare persona. PRONE Se SENATE Pertcnale romanestt pm, Pe, —ESSAR 201 ga, iniretianen READ rm tut generat ol Instructiuntt READ , .. te | a> poate {1 0 varlabilé stmpla sau Indexata de e Up numerte sau yte. La executla Instructiunit READ se thee ov up dintre variablla var 91 data curent disponth) ot ‘pack tipurile colncld, primel varlabile din Ista | se atsibule data feriticare strle ri etd In privinja corespondentel ae pel cole arabe a at |g ne a add ae a tel tnt a mal stat date dlspontbile, we trece automat i ise Inatructinen DATA wnat fstroctionee READ poate fl plasstdoriunde tn corpul programa Datele Introduse prin DATA 91 neexploatate prin READ sint tyno a 16, Insraeiunea RESTORE Ingtructianca RESTORE permite rfolosrea prin READ rin READ a datelorintredute prin cet ner exte neeaareInd intcun program ete necesari folosiren tn mod Yepetat sacri date. Formatul general al instructiunil: RESTORE. Indicd numdrul de lnte al tnstructiuall DATA pe blocul de date sl rela we doves relafilizren polnterial. ack nr, Hinle mu este indicat, relnitiazarea polnterulul se face pe blocul de date at manne ee as eee alias, Seon 7 ‘Exemple + 60 RESTORE 1000 100 RESTORE. 1000 DATA ‘A—B’, 5,7, .21 5,7, Instruejianea INPUT sau LISTEN utilizatorulul posibilitates Introducerli dinamice « datelor Uuilizarea datelor prin DATA READ RESTORE este ste, nghelate putind {1 moditicate ceesare executiel in loc de euvintul ‘mumat prin corectarea unel instrue}iunt DATA. Volosind instructiunea INPUT utilizatorul poate introduce date programubut a enreres expreah a aceatula direct pe terminalul de conversa chele INPUT @ poate folosl 9 LISTEN. Formatul general al instructiunit INPUT + INPUT ) var?) Svar? unde : Seema great wet ot ta nc ome 8 vai fexata, numericd 0 $i", ne . din nme} xem t 49 INPUT "RAZA CERCULUI!AML. teeta ta exeeut ia rad, RAZA CRRCULUL j afoctivcrerea de ntrodusere & valor Nec¥are cae 6 guy Ap care oe tnseurh se minata fn Mtlicre dain a consi termiat i ok numarldatelo ntroduse ete mat mie deet pumBrul VAT or dy ts gy tien ogrimaresareteral ata a Po eri aun rogue ete mal ware dct mel varia van unt eace in neat cian ea EXTRA LOST méntul tast@rit caructeratiy oF di Vista Soifpue, INPUT datele vor separate tlre ela atrodla py LINE INPUT Jn conventia fixati la instructiunea INPUT earacterul '; ' (virgula) dispus pew.uoi Dacd la exeeusin Hniet program 10 INPUT AS se Jotroduce urmatoarea linte de date INTERPRETOR BASIG, SISTEM DE GALGUL, Joare’ constanta gir ‘INTERPRETOR BASIC’ restul cattacte- relor de pe linia de date fllnd neglijate, tine Instructiunea LINE INPUT permite atribuirea tntregulul text al linfet de date inteoduse (cuprins Intre ? gl caracterul retur de car) ea yaloare a unel varlabile gir, Daed se Inloculeye Mnla 10 anterior descrisa ew Hla; 10 LINE INPUT AS prin introducerea liniel de date : INTERPRETOR BASIC, SISTEM DE CALCUL. Varlubilel AS 1 se atribule ca valoare constanta sir ONTERPRETOR BASIC, SISTEM DE CALCUL’, Jn contextul instructiunll LINE INPUT caracterul % (vitgula) tyl plerde semnificala 4° separator, Inteeag linie de date (extul cuprine intee? qt retur deca?) find privitd Formatul genera) al Anstructiunit 5 LINE INPUT [], i Variabilel AS 1 se atribute cx unde cree. Teprezinta orice ‘i ‘a 2 aint’ mesajul oe ie tidadrata Intre ghitimete (repre ERR, Tams i GAA simple sis tndoxatn ae ty reel a ‘xscutia instrucfiunll LINE INPUT tinta'de date introdisd are promteral: aeK mesa) lipsepte altel apare promterul ‘.2, i aFamilia de calculatoare person, ale romdnesti Seer BAPTA TAGS tall cee ee 203 ructiunea PRINT este utilizata pentru editarea an sounmate ate une! execufit a terminalul uttzatorvtt, Format ut gests Sette intrmeaare Beets ‘AV instruetiunor est sau PRINT AT , ; ane Busta> Feprezinta o std de etemente admise prin caracterele “/ (virgula) sau, esey tS Htbal separate tntre e <, Feprerinth coctdcnalele ae cae, ABuBEL virgua). nn” ME Ne serierea. In cazul eind sta tneeptnd de unde ‘esirea nu este pe ecran aceasta parton weet Elementele unei liste PRINT pot fi: aasrllinba der. ecg ean eae Beep me) onad aot ostane se saa ERB em) ek iasis F Socieniehies tach pomaleee eet Pee ih eaten eae aoa Serene RINT cna un tet ae tne pte HG ae grr om taco ea a oe valorii expresiet sir. a 10 PRINT '’BASIC-PRAE” +"’CLUJ-NA “BASIC-PRAE CLUJ-NAPOCA. POA’ Prin editarea unei expresii aritmetice se construieyte o suecesiune de simboluri care con- reprezentarea zecimali a valorii expresiei. Conventiile de editare in formatul implicit — reprezentarea zeciniala a una namiat este precedata de spat (ar. pozitiv) sau semnt ‘minus (numa&r negativ), si urmatd de blanc. “precizia reprezentarit numerelor este de 11 cifre semaiticative Once numar caro poate {i reprezentat ca’Intreg va fl extras ca numa zeelmal tatreg (ara ffinet- ‘Rlumerele a edror valoare absoluta este cuprinsd tntze 1/100 si 1 000.000 st se pot repre- zenta exact sub forma unui numie zocimal, © Feprezinté cu format zecimal. Zerourile nesemn\- iteative nu ve repredintd Restul numerelor se reprezint Ia format zectaal cu exponent sub forma. seinn inantisa E_semin exponent spat ee ei A nionin!e Paine 25 5 tag Oe aa aie 1235 eager 1.23456E-0f a Stans mre tert? no RMS aaa ed a 80 garacteres resp ace generarea in textul de tipait a unul git vid, Textele generate din oe reentirre tat precedes unuia sau & toai multor earactere blanc (spatiu) pin la vmplerea zonel respecte204 Bxistenta unui separator suprima operatin RETUR DEC Faxempta 10 Raa, PRINT “RAZA Ad PL=4eaTNO) 20 PRINT "ARIA CEREULUT =") PINTS RUN RAZA=2 ARIA CERCULUL-=12.900870014 mstructiunen PRINT fara lista extrage pe terminal Lot sirul creat wuterior, ta gy exist serie 0 linle vida, eh Peatra un contro! mai eficient al formatulut de esitare, limbajat BASIC} ispositia utilizatorilor functia de tabulare TAR: Functia TAB acceptd ca parametru orice expreste numerlea, La executie se valoarea expresiel sl dacd eate Recesar we reallzeasA conversia real tatteg pentr « untioe Naloare tutreaga care va representa mararul coloanel curente In Care $6 va serie Tn contin, Deearece numaral colvanel curente are o cvolutie atrict progresiva resulta cd functia TAR see Inefectivd pentru argumente negative, ule saw mal mick dlectt nuxmarul coloanet curente. hat valoarea transmis ‘ca paramegra eate mal mare decit Tanglmea ued Minit terminal, tune TAB provoacd extragerea lintel curente si positionarea 1a tw rat ‘urmdtoare: Instruetiunea PRINT poate provoca extragerea wnela saw mal Willer lini terminal, Functla SPC accepta ca parametru orice expreste uumerica, Functia enereast atttey spatit cft este valoarea expresicl trunchiata la tntreg. Instructiunea PRINT poate ti folosita tn mod tmediat st poate 4A apa th orice pone pe o tinle mnultipla, Ne. Deed 8.10, Instrucfianea PRINT USING Daca tntr-un program se doreste editaren datelor altfel declt cu format bajul BASIC-PRAE pune la disporitia utilizatorulul tnstructiunea PRINT U Formatul general al instructtunit este; PRINT USING , PRINT AT , : USING , unde : Teprezinta o expresie sir ce cuprinde formatul de editare ‘ reprezinta o lista de elemente separate tntre ele prin virguld ae unet-virguld, Din punet de vedere sintactic lista este Meatiet eu Aista de la Instructiunea PRINT. , sint coordonatele x,y ale ecranulul tncepind de unde se dorete tiparirea, Instructiunea PRINT USING asigura editarea datelor, resultatelor la terminalul sti zatorul aud forma speiicnt fora In timpul executiet instructiunil, lista este parcursd tn paralel cu glrul format, La terme area tratéri listel caracterele rimase netratate tn gir daca existd, yor fl extrase a G0 apar, La terminarca sirvlul format elementele ramase In lista stnt editate eu formatal xempiu : PRINT USING "(#4 ESTE SOLUTIA", 8 | ANME=2 Bae RATE SOLTEN OUTIAT Separatorii dint r PRINT! : TA nu mal pats igure Sea, zens ste tsi ‘Sirul format este interpretat caracter cu caracter poate confine orice caracter adh de mba}. Pentru definirenformatnlut annie earactere wu, semniicaic specialty ventie). Caracterele cu artnet re qalea),(virguld), MM tterisc) *we Famille de calculatoare personate ro = » (eisoumfiex), — (minus), * (apostr: 4D rah Sr 45 oe he a pons’ PRINT USING “ALYAB: i ALYABETNDELIA NDETA" 3101. Editarea elementelor numerice USING editearh clementele numerice conform eer UNG es ee conform formatulul gir speciticat. Cou- —caracteral (Aiet) plasat tn format specifick un clonp numeric. Numérut caractertl consecutiv specifica numdrul cifrelor seupate de tay agiepete ve wmpla eu Dlancurt te de numar cadrat la dreapta, Clmpurile — PRINT USING" +444 7 apres +4 Webb bE II: Le PARC MNOTA ED is Dock nurmdrul nu fncape tn etmpul speciticat numarul va fi extras cu format implicit wn PRINT USING” #4195 338 Numerele vor fi rotunjite dack este cazul, ‘ PRINT USING" Hh Ho12-6 5 12-5 a3 acl! ie doreyls editarea unul numdr cu punct zecimal, se Introduce caracterul (punct) in girul format, Numérul carncterelor dispuse la stinga punctulul zecimal tn yirul format indicd numarul de eifre aecimale a partll intregl a numfrulut ; cele dispuse la dreapta punctului zecimal daw ‘fumarul de cifre pir}il zecimale a numfrulul, Exemphy : ia PRINT USING” He od ML aaa trodus in sirul format un ¢ Pentru editarea numerelor negative trebule sf fie pentru nemn : . Yxempha : “ PRINT OBING' $44 atte 1S 2 =1-00 200 \ ict girul carncterelor se ter- Dac se doregte editaren semnulul In dreapta murmirulu, ‘nln earacterul = (sins) ‘i r F ERMA hu Soon) eee yg Ne too Bape ia © (aatetiac) preced formatul numeric, atunci eimpul PRINT USING /'BOLUTIA Xt" SOLUTIA Xmors +e#6 WMG: ah Ht Ae wT Ra A enue Ace FM ar Me FORE TH TBH Ae yg ae Parner Cen OM or on rier warts Wa omen fepmnntinl nivmerle oote precorat Me Mail caAcdare # (ATHY). cAiteRm Wing em Hi precedat Ae seein # (Matar. Rimmevele negative pot fl extease oxy acest femmyet feemnptn PRIRE USING “PRE AONE Pt 89 ;, PIE SING PRET OO, witht = $ PARE SING RICE AR Foot rihte 9f eenren catwcteratat , (vinguth) orhunde th sttign premctrtut Z¢clmat tntre corgctente jo endear fernentohel prodnce sopatiton frie eWAHTA FH erp de #146) ere singe pone eet a nmaeatoh onre Krebs eaitat feemphr PHIRE USING/BH, OH PHAAE, WHORL EO I2048 6 1 (0 9 14:40 Fetiatal éxpenentint cote apecitiont prin carnetere (clrcumafien) duph formntot aire enmatl exponential acne cataterle 4, $f Dath pl letrat confine mt pe enrnctere._ dectt 4, ee ver npate In editare gn corn sin epeciticHté tn format. In cwrol end my Clement tn Hheth tr tnenpe I etinpal eptetticnt #f e4t@ éaitat fh foe Implicit 46 sbandaneent tratast githat ert fr cemttinare #f tent elemmenteTe war fi Mx tenes er formato mpter ei efi baracten AMY fernnnt Ate revervat pent Ment Peenptey REAR TRE Ac 0% OO +90 nee CME OR REA EKER DEEL AS WAS IO LOE cc NORE Hinntinl exponen int Hi ext compen ttt on Mencriptent “9” 41 5104. Kdllaren siturilor prin PRINT USING ortnatit de edniare ere 6 exten Gaara ee fepmertd seenes tlie F mivtnkrat ce cutwet ere aifarnemerir Hreaerieren formmatetit a tneape tot et carneterut / 1) of we porte contre 4 on te enactreInteelcatuctnah sepa ponte MiGs enh, Ws, Lames te an, de wnt fovtenat gtr ext dat ‘aoe iret “45 oa a ‘rae seve et tO ena Hanh piri de ext seep it eset feceaat i sat eH ¥en exitge tncepind ee ae nad lente eed “nh \ Oy itu feral atnes 4 ia a at at nah ‘aati Ine ‘tte GREMCLE A ApOHttO! (', He Ym 6 ‘entacter hi tS Sent HE +, nme ‘ineenplFamilia de calculatonre personale romanesti PRAE, ih aractere “L*. In acest cuz sirul se editeara incepind en erento armel a SEC nce ei C0 mura catactrelr pha sams rons sents PRINT USING "4 5 kne LE, rane Pur UsmNa ” 3 i FER IAN,” ta tavorne ‘ormatul gir eu indicatia cadraj la dreapta este format ai serie de carnctere ‘'R’. In acest caz gira card cane aaracterul apostrot (°), urmat de aga cu blancur. ‘ral oe edteaza carat tn dreapta completa gventec in stings Deck lungimea girulul depayepte lungimen elmpulul strut va fh extras cadrat ta stingn * ares PRINT USING ” "RRAR","ABC" asc PRDNT USING " “RRRR”,"ABCDE” ABCDE PRINT USING " 'RRAR","BASIC—PROE CLUJ-NAPOCA’ BASIC Formatul centrat const dintr-un caracter apostrot (’) urmat de o serie de caractere “0. Gu acest format se editeaz un gir pe clmpul format cadrat central si completat cu blancurl in stinga ai dreapta. ‘Dack lungimea girulut este mal mare dectt lungimea clmpulul format girul va fi cadrat a stings. 2 PRINT USING * ‘cccece”, “ABC” ‘ABC PRINT USING ” ‘ecCcCCC”,"ABCD* ascD PRINT USING "' ‘CCCCCCC’,"ABCDEFGHITKLMNO" ABCDEFOH dintraun caracter apostrof (’) urmat de o serie de curactere ‘mpul format, cadrat la stinga. Formatul extins const ra ti extins gi tot girul va fl ou aceat format se-editeazd un gir pe cl Dacd lungimea girulus depigeyte clmpul specificat clmpul v extras: Exempiu : 3.11, Instraspianea GOTO GOTO serveste ia modifiaren ordints seeventiale de execute © nilor program, (salt necanditionat). Format general a} tnatructiunit + GoTo ‘unde nr. inte este-otfes mumat de tinle admis (23787).AME. vol 1 eseujia poet tsrariont coool en tneaera prime watrectint » way Tha Yormbtal specie ooe'eviSeat ch ms st poste da Controal ie! inctrachngy st ine Spr e lnk presen exempts 070 0 0 mH | PRONT In dat controtul nu poate fi transterat instructivall PRINT. eaten instructiune « liniel spectficate este neexecutabilé (DATA, KEM) controiyy v=. trae pretrial are mean = 1 GOTO # DATA 133 Xma14B2 {In acest caz, controlul va fi transferat instructiunli X—=A2+B2. Incercarea de transfer 4 con trolulul la o linke inexistent se soldeazd cu oprirea executiel f afisarea unef erori Instructiunea GOTO poate avea orice positie pe 0 nie multipia - Gore 312, Inetrucjiumen ON. Instructiunea ON...GOTO serveyte la realizarea transterulul selectiv conform valuri: tunel expres. Forimatul general al instructiunil este ON GOTO , , .. La executia instructiunil se evalueazi expresia numerich iar partea Intreayd a valori caleulate se foloseyte ca index in lista numerelor de linle pentru a determina linia careia i se Dredd transferul. La executia Instruejlunit : ‘ON X GOTO 100,200,300 controlul este transferat linlel 100 dacd X are valoarea 1, linlel 200 dac& valoarea lniei X est niet 300 dach X are valoarea 3, In eazul in care partea Intreagh este negativa, nuld, sab mare deett numdrul elementelor din list, controlul trece la instrue|ianea ce urmeazd In secven\é Instructiunea ON ... GOTO poate avea orice pozifie pe linia multipla. 2 my 3.13, Instrueftunes IF cstruetiunes IF serveyte pentru realizarea nul transfer al controlulul sau exccutia nei ‘nstructiunl tn funetle de valoarea logich a unel conditil. Formatul eneral al instrue\ianl | IV THEN , [ELSE , ] unde poate fl orlee expresie logick de relatic sau aritmetica, Snr, linte> oate fl orice numar de linte admis Ponte {1 orice Instruetlune alte dectt POR, NEXT, FNEND, END, DIM,'DEP, IF, REM, DATA. Dacd valoarea logied n condifie este executh parten| pro) * muna ai ect gree Eo ant asst prin THEN a I A>B THEN PRINT "ADEVARAT” BLSE PRINT, 'FALS'"Familia de caleulatoare per eg ene 94 heterl 08 ovate cick po (9 6 ropetd pin wa comic decal PA Dak Ue ineptaieg Yalonreu nial i teat fina pene WW att 140 %0 110 10 PRIVY "PERSE C1oK) ‘i re patra pa inataaton sill prin 641m 90 iiluliasued varia Candin de Cerminare n execuitel sisal aie tiga np elelnlu (ina 120). i ‘noditicare valor variable 6 VASICPRAT? # connodd 9 ec wah (nia 100) 5 4.19, Inatrvefiunen FOR ++ FO ructiunes FOR detineyte tneeputul ciclulul, formatul general at strucfiunll FOR y FOR €varnum> = TO STRP unde svar, nln te 11 drlee Variabila simplt 9 Toprexinth vartabila de ciel expr um > ——_ poate fl orice expresic nu {ald a yariabilelelclutut, poate fl orice expreste nun @ varlabilel elelulut, WI Gorm ama variable lear FOR corespunaatoare. 10 excoutia natretiont NEXT “ Mee aen ated aa 7 Ce Kop ara per 11 we fuce teabul final al clahutul, Glelurle 19K,» NIX’ Clelu ponte oh eontink alt lel, 807, Sloraite i aa a bron ul ot tye oo aubrtig pin ‘de apel a subrutinel - = AMG, vk OL = ode, senno epeigigs,MTueHlunes RETURN, de retur din subruting Ja instructionen par ghatlR Program pot fi definite mat multe aubrutine, Acesen pot f paste rian yg, dist urn, 3.17.1. Instruefiunea GOSUB, instruclivnea RETURN execusiel une seevente de instructivnk ca, Programulul, cu retinerea instructiunil care wFMea7s An seCVen{a Instrvety FFormatul general ¢ GOSUB tn BASICPRAE nu exist posbilitaten declarart espliite a une subrutine, mar ya a tocepututel subrotine!, Cantrelul peste #1 transfert evicsrel instructhonl. Odsta en) feanatefat une! subruting, acesta se executs pind ia Suttintrea instructionii RETURN, 1 flunes RETURN. anigurd. mercarea efreitulot subrotine! sh revenires Im program In Fiunen care urmeas cup! instructinnen GOSUB de ap ‘Formatol general! RETURN ‘Transterul controluiul dintr-o subruting spre exteriorul acestela este permis, dar ese y indicaté Sesires prin. instrucfiunea RETURN, Ca yf ciclurile program, subrutinele pot fi imbricate: a = 10 REM IMBRICARI SUBRUTINE 29 GOSUB 10 ue stor 100 PRINT “SINT IN SUBKUTINA 1” 10 GOsUE 200 120 RETURN 20 PRINT "SINT IN SUBLUTINA 2* 210 RETURN © subrutind poate apels orice suibruting chiar yl pera Insiyi. Profunzimen imbrics inde numal de spafiul de memorle pus Ia disporitia utilizatorui, © subrutini poate confine mai multe instruetiuni de revenire (RETURN). 3.17.2. Instrucfitinea ON ++-GOSUB Instructiunea ON ... GOSUB permite transferul ealcvlat al centrelulul Ia ui es oun dene Dermite transferul caicvlat al centrelulul Formatul general al instrucfiunit ON GOSUB 6... La executia instruchiunil se evalvenzi expresia puns ticB, parten antseag® & valor late este float ca index in sta numiereor de lini. Coxisolul va fh transferat subrule! IE eden Execute struc PICU. provoneh Fluruh tn progr” Ya iro Hes40V1 8 apelaren unel sbbirutine prin woul din 10" Exempiu ¢ = 2 * 3 JOSUB 100,200,300 INCEPUTUL SUBRUTINET Ay, DOILEA PUNCT,DE INTRARE AL TREILEA PUNCT DE INTRARE by mi bsonale romanestt PRAE, rohit egte tronal rot lintel 100 dae fakes 3 et 00 aca oo cont r « jo ct Sel tet ae aan pd ON ele eX = Onan a a tet eat on aut (or er propa erst Qeicor tatren’ program epee puncte expe acti yy num de Fight appetreyph tle retin een sae paint revevareaoeeatlafiuttn DARICPRAE pune le dlponiie yea eedtanttave ae Pot apele em sl fet tie ianoer eal dri Ce vtabatar eo ative: prin Utreet er Dar Foret sin ets nate! ett Sfimetie mtn ettt definite ete inte matructiunie: DEREN' WENEND, cla. vUirator peate este ata printr-o Instructinne DI tx ee prerewiatd ge un at We Walrtetie apeing 18,1. Funcfia simplu-definita Formptaecrrelel.oiuslst BEEN pega alles oh et sete act wi : DEF FN (, sind ¢ poate fl orice mune de functie admis incualy tipul «>. ‘Spar. formal> poate fi orice nume ce variabila simpla saw Poate fi orice expresie de acelag! tip eu tipul Lunctiel Exempla: DEF FNA 0) =X 24X-1 ‘wn ape) la orice uncle standard sau, utilizator det Expresia unel functil ponte ce rita tn prealabil: Bxemptiry ® DEF FN B¢X, YeY INT PNA (X)) Do retinut ek Aipul-expresiel de deftnitte (numerica say st tupol declarat al funefiel (numeried sou qr). De exemple hrstrvcth “DEF FNC $0X)$, YSEEN (69)+-¥ ‘wu este admisa sti 91 uaF Orice variabila. care apare tn expres {i consicersta neque neuf core ea suaiera cao Va AE Tunchii definite se years i mink be 8:182.-Punefte madeinte Formatul defintetynel fone multtinic ate DEEEN Stet. Gepere teas vs) ee “akiltese cexpuif celine Mine fuekl Wultlile este, Salcanea, Varlabilele ce apar in corpul detinplal gl nu aint. parametes formal ak tune considerate ca flind variable ale programului apelant, He Exempla : (eninifie functiet tactortan) 10 DEF FNF OD fb F Net THEN PNRETURN 1 30 FNEND FNP (N—I)°N 40 INPUT N : PRINT me; ENE Funetla moltiinle poate fl de tip numerle sau de tip gir. Parametrit formall pot avea orice tip. La apelul unel functil definite se face o vent suricth privind qumaral sf pul parametrilor de apel (actuall) yi numnarul 5: Upul paramett formals Inateuctlunile din corpul definijiel unel funetit multiline pot {1 introduse tn orice ordige dar ta introducere trebulexe Incadrate Intre DEFFN ql FNEND care stabilesc clmpul de serum, 41 parnmetrilor formal, 2.19, Insteuejlunen HANDOMIZE Formatul instrueiunil : SDOMIZE Ri Instrucfiunea RANDOMIZE poate fi plasatd orlunde tn program dar ea trebuie sé fie totusi Ia Inceputal orog-an tui, practica recomanda utilizarea instructiunli RANDOMIZE opi punerea la punct a provgramulul, 3.20. Instrueftuntle STOP gl END 1 Jostructanile STOP 91 BND slut utlizate la opriren exogubiet programulal. Forialst #enerad al instruetiunii END : eESRS EMEA! PSE END fostructiunea END poate fi dispusd 1 pe tinle maltipla.”' Incepiinttuetlanea STOP suspenda temporar executia until progruin cafe poate ti orc [rand nd ea instructiunes uematoare printe-o domands CONTINUE stu Tnceplad cao nF urecare specificald prin GOTO In mod imediat. Formatul genera : : stor reluatt astra: Insiruetiunea STOP poate $4 apard in orice : ane at al orice pasitie saan mei Dna Waa amet rar ree "BREAK LINE N t N find nus “ boca de linie pe care se aflé STOP, Execute Programulul putind fi retuatd 1 Jnstructiunea STOP oferd un imijloe { cogearmeor cit tian i corbinatioe modal mets de anne ena a oe ee nent pos Tana este ‘mula.Familie Ae i Niaonre vorronate , es asia dadl dal, ws 1 aMieBPAE pone be Mepwrin irate ~w (core) INA Nratiy ecru yet piper tonouaie: Weve WW SKN m O80 Hh sree rs as ‘pe iP (0) gyn Venencfionne ONE BABICP BAR PUne We S6pOriSin WAdire! 01040) sputyretionen por ye wn pot, Formats severed wh swotvesionis sate A Meee were UE Son o>, Kompe> Moervesiunee Ob lente surabins opsitoes he py, sanas 108, Vonepie PH BASICPBARY permite Wilirotanwhs weceeis be wamrarie Virih, Sohone Sunetieh 205 PERK () wer 8 4 W Sols bHtM (A1e VESLEIAAR wenn ibn 4 Mtoe fe wanes ase armeash 0h Mio HA, wom Bm PBLKI) donnuth wreseh A este wtvibvik serials ME: ous ine 424, lasteaapianen POKY SASICCRIRAR. penis wtyeatartusssieren tv mamas Vihch bane di wetionn , Leataie’> ° Phin Inoiresiomd PMI. Sale oves ip ewhiith eve toous eon lovwiies de wdres Gath ae , the ations 5:20, Neatrneyance BEEP Instrweyiunen BERD serverte in prccereren vu) & eh os wiubea wh Rerenmtaoryil sore “pga meau AM.C. yok St S28, Tostewettwmen CALL BASIG-PRAE permite utilizatoralul apslaten wnor AWDPFORFAN® #er1¥6 IN Limba ae ‘are (cod masind). Formatul instiuctluni este GALL , , yoitieate, Focare ArHUMENE 48 FePreRINta pe arent urmatoaren . mont de pe STACK, Regt: HL adress primal agramel O6 Mace pe STACK Smtine ‘namarut argument BC contne numa are STACKCal une 96 af ar ARGN SP Instructives pred cor ‘octet sl ahem de transmitere a ntele astfely Aiioa ARG. = HI ADRESA DE RETUR 5.27, Famejia FRE 4 furaiea utillatorulal memoria Uibera. Duci patameti es ind pentru variabile ar dacd ve di-o variabila gir se uaizeare Francia PRE are rol de varia sed emia spol Yona Herd = ara PRE(X) furnizearA ona Libera variabile. Prmeg) furninennd sone Herd 9 4, MODUL IMEDIAT Pentru rezolvarea unor probleme simple reduse 1a calcularea unor expresll folosind BASIGPRAE nu se Impune scrlerea unul program complet gl apol lansarea execute acestuia, Majoritarea instructiunilor mbajulul BASIG-PRAB pot fl utilizate ca nigte comenti “ON LINE" st executate Imediat dup& introducere, ‘Apar astfel doud modurl de lucru care se pot folosi separat sau combinate daca ae util reaxd sub siatemul BASIC-PRAE : " —modul imediat (direct) modal program (indirect), Instructiunea folosita tn mod mediat, exccuttndu-se duplt Introdiacere, rexalta eA mu poate ffoloatd pe o Unle multiplA ; de acl apare eokivalenta dlntre tnstructlunea {medlath 9a Deosebirea dintre linia ‘ 4 Hnia tmediata 08 a diate lla program linia, tmediata consth tn taptal % PRINT "BASIC-PRAE” ‘ate o linle program, tn timp. ce linla : PRINT “BASIC-PRAE” ‘ste 0 ne tmedtata, catay lle care tncep cu un namar de Linke stat memorate tnte-o'torme tavern speclald #8 ulterior la 0 comandi RUN, See do Util tn dod attuatt! tiptoe - este deosebit “mm punerea la punct a programalarts sii! bers ee his ahhFamilia de calculatoare personal ee pact a EU PRAR ‘gectuarea not calcale care na ar jestif 15 ca serierea unl program, ‘amumitor fastructiani ta mod Imedst "zseciunle DATA, DEF, ENEND. "= "* "°° fas Din aces pote msetffaten marcasil IntT-un program a pu STOP, pane la dispozitia utilizatorilor ta milog “fant aPees rin w ee SEDe prin combinaren judicioasd 4 celor dowd segd oa pee yatrerupt pria STOP poate fi oricind reluata print ce poem nettune GO TO tn mod imediat. 3) =, COMENZI BASICPRAE Iatrodacerea unui program tn memorie mu este suficieat peutru (care acesta a fost proiectat. 7 Hi peatre rezotvarea probleme: Practica prograrmirii aratd c& stat foarte rare situatiileta care un program crie solot corvet. Apare astfel problema paneril la punct a uaui program introdac tows ates fecare panerea la punct a unui program necesité listarea acestiia sus sleraes weer sot lindi. Odat& pus la panct peatra o utilizare ulterioari apare probiemns sulvarn preenantcs pe un suport de unde s% poatd fi regisit n orice moment. Salvirile saccenve ate proseamelor pot dace la lipsa spatialui pe suport extern pentru salviri. Apars astiel problems clminiris Soor programe care mu mai sint utilizate. Peatra rezolvarea dificaltajilot mal sas enumerate BASIC-PRAE pune la dispositia itizatorilor un set de instructiani speciale numite comenzi. Din pun-t de vedere al tratdell & ‘omandd poate fi privité ca o instructiune imediat4, ele pot si apara si In program. Linia de comand’ este identicd cu linia imediaté flind lipsita de mamar de linie; deoarece se execut Imediat dapa introducerea ei poate fig linie maltipla. Intre coment! 9 instructient ‘std nad @ deosebire esentiald constind In aceea ca In timp ce o instructiune opercazd asup ‘eatitatlor dintr-un program, comanda opereazd asupra programulal privit ca 0 catitate sine statdtoare. ‘In functie de tipul de operafii executate asupra programului, comenzile se tmpart In {rei eategorti a) comenti de prelucrare a programalul curent In memoria pusd la dispozitia utikzate tui (comenai de editare) : \. DELETE 2 LIST 3. NEW er ema Qakrar programe) an tc de progmme64, Comemet te others ee a een tment fa ate AI amen YOR 8 8074 ray cone tometet ea A cnseniie WON ORO “O PrOEB Ie spats 4a, proapartne ar AeA EHERATTT Hm “ Vet matorates f terveas Ia tonectoren 614, Comanda DELETE eS i tn ot he tat Formeted gers omen LETRA ete 315, 912 ponte 1h eries smn de Hie adie 60 Weta, $4 Serene tk repertae sesng . a Ma Commande reatineers eiantearen Ohm grORIHO 8 ‘hinted AKA me Be Nhe MBI fo ‘vate snehie WS, 82. Deck Mia W2 comand vestizeene Mantaten Vnieh 6% WITHIN BS (BZ) A008 scone eas, 61.2, Comanda LIS? Commande LAST servegle ta extingeren ye terminal ititirat —r © proararvatin oy ena pie te oem eaten tyes momar eter Formats general sh comers LAST Oe /-ME-S, FOAM B, 62 vente Wooten mem te Ste nme t+ ‘ra, tormeted's List we Conmamta reatineash oxtregeren a Lernematid wAlirrator wins w cutie limite. srnErsmete! » mumbrnd Oe Whe wat mare son opel eu M-, In Sermatuls List cemanide sealicenshs extrageren ba termined uiitizatories a twuturar Sinton programme «14 MUM TU) de Nhe mas erie saw egal eu, In Sormeted + Lira amanda seabizearh extraqeren te Verminaiel wilizatorvius w Sinillor progsamutu avtwd moméret 4 Sinks euptig atervebe face WS, 92. cae sid ye ehirat ch th acest format se impune cones 4 2 eOerb 0 main Be WS tea apne eons Whee. Dah Wie i2 “ ceteris Rleesemwes Ya vn ai ermiral sw yuate fssestiets vis cemanéa LIBT crema re ul a o entry # Ses jertenen hielo preRser nil Cw valesite teint aMT, eiatanten coment ote . WARDes wir ra “7 jo mopornn Naan te MONO BORA ERE. % gue ATE DASE) AANA OA AED LIL Gott Ne 0 sswatore SPRITE PEDID) 5 LPR URIBE OrnepurE Usps LAMACE HACK): AWM CHitrINL tte Penis 9 firw Women shuld he aAture, tps a aenbe OHA wind Kenmatags EPASIH WIDTH ete KAD #08 Sorrginnn, Sri AP WIM Se eget scams 5 4, Comendd, THACK ceenanin THDCV. A ylHth wiih te Sine g yreen poressonieh, Sieve. camntndh eer Me HAKTOMAIWA Lert 9 poten wot wre THAGH, Dock velensen Cempresie’y oh tebe eitesing wumerehe x Vinie abe Vintilon enecviste, Paek Unde Cm, Nuke cate mumbrul Ge Nie 61 Vikes ce wrmiesrl sb fie corertath, La wcranh comands wel extetb une be cemersi speciale c+ ronal fn f= | Sines, core nu shot wfignte Se tavtare, Numerede pot $i tn Smtervabul 1.20% Liste comenailor ete urmbtoaree 4 Inewres dim vow bulferad EDIT din memoria, BD sterge enractere consecutive, T_ termink editaree lintel sho Snloculegte: Faux coup at Piten vasacter 3%. din Minte sh gbstrenzh poneersttnainken caractersich n rerge ict ce este Ja oreepia yeintervit) 9) intrh im modul de ineereey, “it sscul de jnserare h hnaerta7h teate caracterse ce w ietrvdve ying ced ge testearh CH (retuen) sou PPCOUW TE), peux Merie'tarseierce Gee pototer pivk la #1 ie earertey X festa ru va 1 Marsh L filocu! Yonie. i, eM ii ye a * ov force aint Mines of ve rk fel de Ingerare, BLANK duce Joe ae ec Mug mod de Ineer*. ity 6:1, conaida NEW Gamnande HW reaiizesr aiimirerre ie memerie 6 propiamulul curent pentru » face ponniih hdrnauseren ows Baw DCRR”Exemplu — memorie orice informatie legata de prog FAM cure Ma introducerea unul nom program, caren day imina din Prin comanda seeming dt aceast facesta@ existat, pregitinda 5.1.6. Comanda RENUMBER tarea linillor BASIC. F; veda RENUMBER servote 1 Foaumero EAL gene comensil ey Soumir i>, , ] Unde: ‘ fepreriath numirul do linie de la care se tacepe renamerotarea,} zing ines pasului dintre numerele de Male atribuite la aous inj consecut < ropresint nomirul de Unie minim ee se renumerotears 5.1.7, Comanda NULL Sintaxa comenzil este: NULL , Unde este numérul caracterelor ce vor fl addugate caracterelor CR si LF la eiey ccerere de HE de pe terminal ; este codul ASCII al caracterului. Pe-tru teraiaale lente este indicaté execujia comenzii ta Inceperea sesiunii, de lucru) NULL 9,256 Comanda NULL {0 restablleyte configuratia de bazi. 5.1.8.,Comanda AUTO Co comanda AUTO numerele de re p int pate a a rele dentate mtrogatat program BASIC tnt geverate ato AUTO. [ {, ]} Unde: Dacl argumeat . mits ava 0 ameatal namie ene prevet, enlace poaena zone dear one5 comenel de execute A comenalle de tansare i program tntre " 31. Comanda CONTINUE Gomanda CONTINUE permite retuatea ox Corin tsteactiunea STOP, relopmatal general al coment CONTINUE, I! programutat din pu tul de tatrerupere Amprewnd cu instructiunen STOP sl cu modul de hueru imediat, c oe adtregnnd cu dnutruchugen STOP tov modu deluerumediat, constitu mince fone ‘Comanda CONTINUE nu poate tnlocul comanda RUN gi nu are intrerupere ale tinul program lansat prin RUN. sens doelt tn punetele de 2. Gomanda RUN Comanda RUN realizeasd lansarea tn execajle a programulul curent in memore Format general al comenaii: Nels preg a pis RUN In cazil unol comensi RUN se lanseazi tn exscutle programal curent dispus tn memoria infer utifizatorulat de ta tnsteuetiunea cu eal mal mic numar de lnte, Comanda RUN poate fl lansata gl dinte-un program daet ea are nuraar de Une ‘ QRUN 53,JQomonrt de bibttotecd Incategorla comenzitor de biblioteck Intra comenzite de salvare a programelor din memoria interna pe un suport extern, cele de tnciireare & programslor dispuse po un suport extern Ir memoria intern sl eéle cate aslgurl gestiunea programelor pe saportul extern, 5.3.1, Comanda LOAD, ALOAD Comanda LOAD serveste In tnedrcarea un program de pe un suport extern indicat, th memoria intern. Formatul general al comensilor : LOAD. reapecti ALOADJ conde nuinefgtée sate un ale 40 oaractoro euprinsstntreaportroate iar adresa tnceput exteadreua tm care te Incepe, tnclroar jotrea prin comanda ALOAD. Fiecare linie tnce seGAROIT np tur do car), Sfirgitul se detecteazd ul KO. Prin godul, GTRLIZ, ‘epocitio ida ALOAD sterge programal veoh din See eeaulae tke ae iiiened po could, nurnele Laturor programelor poate ft iuekrent ew comaada ALOAD. Programat ‘ALOAD.220 AMC. vol 51 pitiaberins octet 5.3.2. Comandd; PRECISION eetehan tet SSepeattns DASIONRAD ete Aakitts nao so oe oa pints eet yt, Fe et ae rcsION = Tonnes owen sf comand. at PRECISION Unde este un pumdr mai mic sa numerelor, (Interior ¢ Iuei 1s egal cu 11 sh reprezinté precizia de tipsy rears in continuare eu 11 elfre semuutcauce, me calve), 5.3.3. Comanda SAVE, ASAVE Comanda SAVE produce salvarea blocului de memerie curent{ dispes tn memoria tang pe un suport extern. Formatol general sl cemensii: SAVE { Unces este un gir de caractere cuprins Sntre apostroaie cate adresa de Ja care se salveaza Sor 1 SEB 3S. Gite sdree pind Ia care se slveara a crecfia comenzii SAVE ae creeard pe sUpCHU1 indicat un filer cu numete coon to pratt. ‘ Exempla SAVE .D*, 20006000 ‘AceastA comandi SAVE salveazé programul gin memorie intr-un fiier cu numele °. Comanda # ASAVES ‘converteste programul curent aflat in memorie in cod ASCII pentra a vcsmite, saivares oe ‘Graraulus 4 Mh saivenzd apol pe suportul, exterp- 5.34. Comandd, KILL Prin comanda KILL se rectyligh 208 aocate cuir liste sl matrict. Formatul generals KILL , ... Unde este numele unuf masiy san. Ustey 5.3.5. Comanda AMERGE ‘Comanda AMERGE. 7 “ m GE, serve pews tnscrcarea gl interlasaren, umuh Og™™ Stitaxa comenzit este a AMERGE : " ‘nt ‘sode ume fisler cate un iz de caractere cuprins. intie apasttont. cuport® RE etutArs programas epecieat se intenre vemele tuturar tierlr ise” Amiel obtnindurae reperteril prograaeler axistente pe rustic