ORGANIZAREA SI ETICA PROFESIILOR JURIDICE 28 OCTOMBRIE 2019

CURS 3
prof. PAUL POP

STRUCTURA SI ORGANIZAREA INSTANTELOR

JUDECATORESTI

In Constitutie se prevede expres ca justitia se realizeaza prin ICCJ si restul instantelor

organizate in subordinea acesteia.

Legea de organizare judiciara nr. 304/2004 reglementeaza aceasta chestiune

consacrata de Constitutie stabilind ca in Romania, justitia se realizeaza prin ICCJ, Curtile de
Apel, Tribunale, Tribunale specializate, Instante militare si Judecatorii.

Pornind de la dispozitiile Constitutiei putem afirma ca ICCJ si celelalte instante

judecatoresti, CSM si Ministerul Public constitutie ceea ce numim autoritate
judecatoreasca. Astfel, aceastea reprezinta institutiile autoritatii judecatoresti, insa dintre
acestea doar ICCJ si instantele judecatoresti din subordine sa au abilitatea de a judeca si deci
exercita puterea judecatoreasca.

Separat de autoritatea judecatoreasca, dar cu o deosebita importanta in cadrul

sistemului judiciar privind organizarea si functionarea acesteia, isi are rolul deosebit
Ministerul Justitiei.

I. JUDECATORIILE
- NU au personalitate juridica
- sunt organizate in fiecare judet si in sectoarele Municipiului Bucuresti
- Numarul si resedinta(sedentare) lor sunt stabilite prin legea de organizare judiciara

II. TRIBUNALELE(Tb)
- au personalitate juridica
- sunt organizate la nivelul fiecarui judet si al Municipiului Bucuresti
- nr: 42 tribunale – 41 judete + Municipiul Bucuresti
- in cadrul fiecarui Tb functioneaza sectii/completuri specializate pe diferite cauze
ex: minori si familie, litigii cu profesionisti, litigii de munca, contencios
administrativ etc
- la anumite Tb exista niste sectii specializate, care sunt stabilite prin lege si anume sectiile
maritime si fluviale
ex: Galati, Braila, Constanta etc.

(!) Tb Bucuresti este instanta specializata in materie de proprietate intelectuala!

 III. TRIBUNALELE SPECIALIZATE
- NU au personalitate juridica, pt ca sunt ca niste apendice(continuari) ale Tb judetene 
datorita numarului mare de litigii intr-un anumit domeniu s-au creat aceste Tb
specializate  desi au conducere separata formata din presedinte, colegiu de conducere,
depind dpdv functional de Tb judetene(fonduri, salarii etc.)
- sunt infiintate potrivit legii pe langa un Tb judetean, pe diferite probleme
ex: minori si familie, munca si asigurari sociale, administrativ-fiscal

(!) La nivelul Municipiului Bucuresti nu exista Tribunale specializate

IV. CURTILE DE APEL(CA)

- instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe
Tribunale
- numarul(15) , sediul acestora si circumscriptiile lor(Tb care intra in raza fiecarei CA) sunt
prevazute in legea de organizare judiciara
ex: CA Bucuresti(CAB) functioneaza ca instanta specializata in materie de
proprietate intelectuala
- asemenea Tb, fiecare CA este formata din sectii(civile, penale, litigii de munca,
contencios-administrativ etc) si completuri specializate
- aceste sectii si completuri specializate sunt infiintate prin hotarare a CSM la propunerea
fiecarui colegiu de conducere al fiecarei CA

V. INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE(ICCJ)

- instanta suprema la nivel national, cu personalitate juridica, cu sediul in Municipiul
Bucuresti

1. SECTIILE ORGANIZATE LA NIVELUL ICCJ - 4 sectii:

 Sectia 1 Civila
 Sectia 2 Civila
 Sectia Penala
 Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal

(!) In afara de aceste 4 sectii, mai functiona si sectia militara, dar a fost desfiintata

***isi desfasoara activitatea in cadrul ICCJ si alte completuri specializate, care au o

competenta proprie

2. FORMAREA ICCJ:
 1 PRESEDINTE
 2 VICEPRESEDINTI
 4 PRESEDINTI DE SECTII
 JUDECATORI
 MAGISTRATI ASISTENTI
-
 COMPUNERE = doar judecatori – nr prevazut de lege
 CONSTITUIRE = si alte persoane si organe prevazute de lege: procuror, grefier,
magistrat asistent

3. ICCJ – ORDONATOR DE CREDITE

- cheltuielile de organizare si functionare ale ICCJ provin din Bugetul de stat, insa aceste
cheltuieli care sunt efectiv apanajul ICCJ sunt gestionate separata fata de cele ale
celorlalte instante care sunt gestionate de Ministerul Justitie

4. PRINCIPALUL ROL
- cf art 126 alin 3 Constitutie – asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre
celelalte instante  in acest sens, legea a pus la dispozitie niste mijloace procedurale
pentru a se infaptui acest rol:

 RECURSUL IN INTERESUL LEGII:

- isi gaseste aplicabilitate atunci cand instantele au pronuntat solutii diferite asupra
aceleiasi situatii de drept, situatie in care se solicita ICCJ sa dispuna cu privire la corecta
interpretare si aplicare a normelor de drept (interpretarea data in RIL are VALOARE DE
LEGE)
- NU influenteaza cazurile in care instantele au pronuntat anterior hotarari definitive, ci
doar cauzele in curs de solutionare la momentul cand ICCJ s-a pronuntat cu privire la un
RIL
- procedura in sine nu este foarte complicata: se numeste un complet de 3 judecatori
raportori
- se solutioneaza cu celeritate in max 3 luni
- pentru motivare termenul este de max 90 zile

 HOTARAREA PREALABILA pentru dezlegarea unei chestiuni de drept

- institutie nou introdusa in legislatia romaneasca care are regim separat de RIL
- completul de HP apare in situatia in care in cursul judecatii un complet al ICCJ, CA, Tb
investit cu solutionarea unei cauze in ultima instanta apreciaza ca problema de drept
dedusa judecatii necesita o anumita interpretare, problema de drept care nu a fost
solutionata unitar la nivelul instantelor
- caz de suspendare OBLIGATORIE a cauzei
- caz de suspendare FACULTATIVA pt alte cauze care au probleme identice

(!) Cf NCC, ICCJ este instanta de drept comun in materia solutionarii

recursurilor, doar prin exceptie legiutoriul a dat in competenta altor instante
solutionarea recursurilor.

5. COMPUNEREA COMPLETURILOR DE LA ICCJ

 Completul de 3 judecatori  in prima instanta (REGULA)
***EXCEPTII:
 Completul de 1 judecator  materie penala  procedura de judecta in camera

preliminara
 Completul de 2 judecatori  contestatiile importiva hotararilor pronuntate de
judecatorul de camera preliminara
 Compeltul de 5 judecatori
- sunt formate la incpeutul fiecarui an in functie de necesitati
- in compunerea acestor completuri, pot intra presedintele si vice presedinti, dar se trag la
sorti
***dc intra 1 presedinte sau vicepresedinte al ICCJ  obligatoriu prezideaza acel
complet
***dc nu intra  presedentia se face prin rotatie
 Completul de 9 judecatori  HP
 Comepltul de 25 judecatori  RIL
 Completul de SECTII UNITE

6. COMPETENTA DE LEGE-LATA A ICCJ

- cele 4 sectii ale ICCJ judeca recursurile importiva hotararilor pronuntate de CA si a altor
hotarari in cazurile prevazute de lege
 REGULA: ICCJ NU judeca pe fondul cauzei
 EXCEPTIE:
 sectia penala care judeca in prima instanta procesele si cererile date prin
lege in competenta sa
 apelurile importiva hotararilor pronuntate in prima instanta de CA
 cele de competenta in prima instanta a ICCJ

(!) Alta competenta importanta a ICCJ: solutionarea conflictelor de

competenta si a cererilor de stramutare (pt siguranta publica)

7. CE JUDECA COMPLETURILE DE 5 JUDECATORI?

- Apelurile importiva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia Penala a ICCJ
- Recursurile in casatie impotriva hotararilor pronuntate in apel de completurile de 5
judecatori
- Contestatiilor impotriva incheierilor pronuntate in prima isntanta de Sectia Penala a
ICCJ
- Cauzele in materie disciplinara potrivit legii  hotararea data in materie disciplinara de
una din sectiile CSM e susceptibila de recurs la ICCJ in complet de 5 judecatori
***din compunerea acesteia nu poate face parte niciun membru cu drept de vot al
CSM
- Recursurle impotriva hotararilor de respingere a cererilor de sesizare a Curtii
Constitutionale pronuntate de un alt complet de 5 judecatori

8. COMPETENTA SECTIILOR UNITE

 Schimbarea jurisprudentei ICCJ
 Sesizarea Curtii Constitutionale pt controlul constitutionalitatii legilor inainte de
promulgare

9. MAGISTRATII ASITENTI
- participa la sedintele de judecata la toate completurile ICCJ, la deliberari cu vot
consultativ, redacteaza incheierile si hotararile
- NU mai au calitatea de magistrati, dar se bucura de stabilitate si sunt angajati prin
concurs de CSM

VI. INSTANTELE MILITARE

- existenta instantelor militare a aparut ca necesitatea unei specilizari in domeniul
infractiunilor savarsite de militari
- sunt instante specilizate, NU sunt instante extraordinare  interzise prin Constitutie
- au CARACTER SPECIAL
- au STATUT DE UNITATE MILITARA
- judeca, ca regula, la sediul lor, dar pt motive temeinice poate dispune ca judecata sa aiba
loc in alta parte, respectiv acolo unde sunt militari romani dislocati pe teatrele de
operatie, dar intotdeauna trebuie sa avem la baza o Conventie internationala pe baza de
reciprocitate

Legea de organizare judiciara prevede urmatoarele instante militare:

1. TRIBUNALELE MILITARE DE LA BUCURESTI, CLUJ, TIMISOARA, IASI
2. INSTANTA DE APEL: TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCURESTI
3. INSTANTA DE RECURS: CURTEA MILITARA DE APEL BUCURESTI

PRESEDINTII INSTANTELOR SI CONDUCEREA

INSTANTELOR JUDECATORESTI

I. PRESEDINTE si VICEPRESEDINTI

Toate instantele judecatoresti din RO sunt conduse de 1 PRESEDINTE, iar

presedintii de la Tb, Tb specializate si CA pot fi ajutati de ½ VICEPRESEDINTI, iar la
Judecatorie doar 1 VICEPRESEDINTE.
Sectiile de la fiecare dintre aceste instante au la randul rol cate 1 PRESEDINTE DE
SECTIE.

Rolul acestor presedinti si vicepresedinti este administrativ, managerial, ocupandu-

se in principal de buna organizare si functionare a instantelor pe care le conduc.
 (!) Legea de organizare judiciara interzice cu desavarsire imixtiunea
presedintelui, vicepresedintilor sau presedintelui de sectie in activitatea de judecata a
colegilor aflati in subordinea sa administrativa.

II. COLEGIUL DE CONDUCERE

Fiecare instanta are si un COLEGIU DE CONDUCERE care hotaraste cu privire la
probleme generale de conducere ale instantei. In plus, colegiul de conducere al unei CA are si
atributul de exercitare a actiunilor disciplinare ale judecatorilor de la CA si instantele din
subordine.

FORMAREA COLEGIILOR DE CONDUCERE:

ð CA: 1 presedinte si 6 judecatori alesi pe perioada de 3 ani
ð Tb, Tb specilaizate si Jud: 1 presedinte si 2 pana la 4 judecatori alesi tot pe o peroada
de 3 ani
***toti alesi prin vot secret, corect si liber exprimat de judecatorii fiecarei
instante

COLEGIUL DE CONDUCERE AL ICCJ:

- adopta hotarari cu privire la regulamentul de organizare si functionare administrativa al
ICCJ
- recomanda CSM numirea la ICCJ a judecatorilor
- propune CSM delegarea, transferul judecatorilor
- exercita actiunile discipinare impotriva presedintilor, vicepresedintilor, presedintilor de
sectie, judecatorilor si magistratilor asitenti de la ICCJ
face bugetul propriu, care este gestionat exclusiv de ICCJ  ordonator principal de credite

III. ADUNARILE GENERALE:

- se intrunesc anual in Sedinta Ordinara si ori de cate ori este necesar in Sedinta
Extraordinara
- se dezbat chestiuni de drept ivite in activitatea instantei in anul respectiv
- sunt alesi membrii in CSM
- urmaresc buna desfasurare si tot felul de probleme administrative