rădăcină,
prefix
sufix
ambele.
Modalităţi de compunere ale unui termen
1.Termeni formaţi din două rădăcini, fără prefix sau sufix.
a. prima radacina se termina cu o consoana si cea de a doua incepe fof du o consoana
În cazul acestor termeni se interpune o vocală între cele două rădăcini. Cel mai frecvent, între
cei doi termeni se interpune vocala „o”. Ex:
lip-o-fil = defineşte afinitatea unui mediu pentru grăsimi, sau
hidr – o – fil care defineşte afinitate pentru apă a unui mediu.
b. termeni formaţi din două rădăcini, prima terminată prin vocală şi cea de a două începe tot cu
o vocală.
Cele două vocale se inseră între cele două rădăcini.
Ex: electro – imunodifuzie care defineşte o metodă de dozare a unei proteine prin precipitare de
către anticorpi incluşi într-un gel (a nu se confunda cu imunoelectroforeza).
3. Termeni formaţi din rădăcină + sufix. În aceste cazuri există urmatoarele posibilităţi:
3.a. rădăcina se termină cu o vocală şi sufixul începe cu o consoană,
ex. hemo – static, care defineşte acţiunea de favorizare a coagulării sângelui
3.c. Termeni formaţi din rădăcină terminată cu o consoană + sufix care începe cu o consoană.
În aceste cazuri între cele două componente se introduce o vocală, cal mai des fiind vocala „o”.
Ex: hepat – o – megalie care înseamnă mărirea de volum a ficatului.
3.d. termeni formaţi din rădăcină terminată cu o consoană + sufix care începe cu o vocală.
Ex: vas – ectomie, care se traduce prin exereza canalelor deferente.
4. Prefixe
4.1. Prefixe care indică negaţia
-ac, -al, -ar Aparţinând la, cu localizare Cardiac, bronhial, pulmonar, retrosternal,
în vascular
-ial, -tic Aparţinând la, cu localizare Faringial, somatic, acustic
în
-os, -ic Aparţinând la, cu localizare Osos, gastric, ionic
în
6.4. rădăcini şi sufixe care indică prezenţa unei substanţe sau proprietăţi
Rădăcini şi sufixe Semnificaţie Ex termeni formaţi
Semiologie =din gr. Semeion=semn şi lat. Logos=ştiinţă, discurs; Sugereaza diagnosticul care
poate fi pus pe baza
o datelor anamnestice care orientează,
o a datelor clinice care fundamentează şi
o a datelor de laborator care-l confirmă.
Semiologia este împărţită în
→ simptome,
→ semne
→ sindroame.
Tumoare din lat. tumor= umflătură. Orice proces (neoplazic, hiperplazic, inflamator, etc.) care
implică o mărire a unui ţesut sau organ.
După oncologi proliferarea celulară tumorală realizează
-tumori benigne (cel care se multilpică îşi păstrează diferenţierea
-tumori maligne, canceroase, neoplazice (se multiplică cel transformate malign, cu
structurăşi funcţie schimbată, alterată).
Neoplasm (gr. Neo = nou + Plasco = formaţiune ) tumoră malignă, cu caractere noi şi
diferite faţă de cele ale ţesutului de origine.
Blastom (gr. Blastos = germen + Omo = umflătură) defineşte tumorile dezvoltate din
celulele nediferenţiate. Se foloseşte în denumurea tumorilor maligne ale sistemului
nervos: glioblastom, neuroblastom.
Blast-ic = denumeşte celulele tinere, imature.
Cancer (sau carcinom Gr. carcinos = rac) = denumire generică a tumorilor maligne
-înţelelsul este limitat la proliferările epiteliale = proliferările mezenchimale se numesd
sarcoame
Regula generală pentru clasificarea histogenetică
Tumorile benigne sunt denumite după ţesutul sau organul de origine + sufixul „- om”
Pentru tumorile maligne se folosesc următoarele sufixe
sarcom pentru neoplasmele dezvoltate din ţesut mezenchimal
carcinom oentru cele dezvoltate din ţesut epitelial. Termenul de epiteliom nu are o
semnificaţie clară, şi sefineşte tumori benigne su maligne epiteliale, fiind astfel mai rar
folosit.
blastom pentru neoplasemele dezvoltate din ţesutul nervos
Tipuri constituţionale
Tipul ectomorf - tip slab= este predispus la ulcere gastro-duodenal, TBC, boli psihice.
Tipul picnic – endomorf= mic de statură, cu dezvoltarea ţesuturilor rezultate din transformarea
endodermului, este predispus la ateroscleroză, obezitate, HTA, diabet zaharat etc.
Tipul stenic – mezomorf= intermediar între primele, este predispus la boli osteo-articulare şi
musculare.
Tip statural
Nanism (Lat. Nanus Gr. Nanos) statură mică
1.hipofizar sau piticul apare în insuficienţa hormonului somatotrop din copilărie
2. din alte boli endocrine, ereditare sau osoase: mixedem (hipotiroidism), rahitism, etc.
3. din stenoza mitrală apare mai tardiv la persoanele care fac cardită reumatismală în cadrul RPA
Gigantismul - creştere staturală exagerată prin exces de hormon somatotrop în copilărie= de origine
hipofizară
Acromegalia ( gr. Akron = extremitate + megas = mare ) creştere exagerată a extremităţilor corpului prin
hipersecreţia hormonului somatotrop = apare la adult
Faciesul
-din lat. Facies, apoi fr. faciès = aspectul feţei şi capului în timpul unei boli, care poate fi caracteristică
unei boli.
-mai are semnificaţia de suprafaţă a unei formaţiuni anatomice
1. Faciesul hipocratic - faţă trasă, cu ochi înfundaţi în orbite, cearcăne, şanţuri nazo-labiale
adâncite şi nas ascuţit. Apare în afecţiuni grave peritoneale, ex peritonita prin perforaţie.
2. Faciesul basedowian= exoftalmie bilaterală sau asimetrică, fantă palpebrală larg deschisă, privire
vie, uneori clipire rară; anxietate cu aspect de spaimă îngheţată. = Specific bolii Basedow
3. Faciesul mixedematos (facies buhăit)= faţă de lună plină, rotundă, infiltrată, palidă, inexpresivă,
alopecia jumătăţii externe a sprâncenelor, macroglosie cu amprente dentare, voce aspră şi
groasă, păr rar, aspru, uscat, decolorat, friabil, =specific hipotiroidismului.
4. Faciesul acromegalic= dezvoltare accentuată a arcadetor orbitale, nasului, urechilor, buzelor şi
mentonului (prognatism).= Apare în hipersecreţia de hormon somatotrop hipofizar.
5. Faciesul mitral= faţă cu cianoza obrajilor, nasului, buzelor şi urechilor, pe un fond palid al restului
tegumentelor. = Apare la pacienţii cu afectarea valvelor mitrale.
6. Faciesul anemic= faţa este palid pai, cu mucoasele conjunctivale palide. = Apare în anemiile
severe mai ales de tip feripriv.
7. Faciesul congestiv (opus celui anemic)= culoarea tegumentelor este roşie vineţie, mai ales la
nivelul extremităţilor, capului, obraji, lobul urechilor, nasului şi menton. = Apare la cei cu
poliglobulii secundare sau primare, la cei cu HTA sau la cei cu febră mare
8. Faciesul hectic= pomeţii sunt roşii pe fond palid al feţei. = Apare mai ales la cei cu forme grave de
TBC.
9. Faciesul cirotic sau hepatic= culoare galben teroasă (icterică sau subicterică), cu venectazii pe
pomeţii şi pe nas, buze subţiate, roşii, carminate. = Apare la cei cu hepatită cronică activă şi la
cei cu ciroză.
10. Faciesul adenoidian= prezintă îngustarea nasului cu prognţia buzei şi a arcadei superioare.
Concomitent apare vocea tipică nazonată şi tulburări ale auzului.= specific copiilor cu polipi nazali
sau vegetaţii adenoide.
11. Faciesul rigid= fără mimică = apare la pacienţii cu boală Parkinson.
12. Faciesul cushingoid= rotund (facies de lună plină), cu piele roşie violacee, gura mică, acnee, gât
gros ca "de bizon". La femei apare şi hirsutismul (mustăţi şi barbă). = Apare la cei cu hipersecreţie
de hormoni glucocorticoizi suprarenalieni.
13. Faciesul lupic= erupţie cutanată eritematoasă cu scuame fine sub formă de fluture la nivelul
nasului şi obrajilor. Este caracteristic pacienţilor cu lupus eritematos diseminat
14. Faciesul din sclerodermie= rigid, parcă micşorat, fără riduri şi cute faciale, inexpresiv, cu nas şi
buze subţiri. A fost comparat cu o icoană bizantină.Faciesul vultuos= apare pacienţii cu febră
mare,= în gripe, pneumonii, bronhopneumonii, etc.
15. Faciesul asimetric= parte a feţei este paralizată şi determină asimetria feţei.= apare în paralizia
de nerv facial
16. Faciesul ca o pară= apare în parotidită epidemică sau adenopatii mari submandibulare.
Atitudinea
Mersul
Mersul antalgic– apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în suferinţele
nervului sciatic.
Mersul rigid – apare la aterosclerotici sau în b. Parkinson şi este un mers cu paşi mici.
Mersul dezordonat – apare în coree, complicaţie neurologică din RPA.
Mersul cosit – apare în hemipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în timpul
mersului.
Mersul talonat pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, tabes.
Mersul stepat – apare în paralizia de sciatic popliteu extern.
Mersul legănat, de raţă – apare în miopatiile grave.
Mersul ataxic – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu picioarele depărtate
şi cu privirea în jos.
Mersul ebrios – apare în intoxicaţiile acute cu alcool, cu barbiturice, în sindroamele cerebeloase.
Mersul adinamic– apare în miastenia gravis, b. Addison, neoplazii în faze terminale.
Mişcările involuntare
Mişcările atetozice = mişcări lente, permanente = apar în boli ale nucleilor bazali ale
creierului (boala Wilson sau degenerescenţa hepatolenticulară) .
Mişcările coreice = mişcări ample, involuntare, rapide, aritmice şi de scurtă durată = apar
în leziuni cerebrale din cadrul RPA, în encefalite, etc.
Convulsiile = contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă. Apar în
epilepsie, hipertensiunea intracraniană, tulburări metabolice sau vasculare cu răsunet pe
creier sau în intoxicaţii exogene.- cele tonice produc rigiditatea segmentelor interesate -
cele clonice, produc mişcări violente, ample, dezordonatate ale întregului corp. - pot fi şi
mixte, tonico-clonice.
Contractura permanentă = apare în tetanos, turbare, afecţiuni cerebrale, isterie.
Culoarea tegumentelor
Roşeaţa = datoritǎ vasodilataţiei sau prin creşterea cantităţii de oxihemoglobină din sânge (ex.
poliglobulie)
Apare în expuneri la temperaturi înalte, în stări febrile, după efort fizic, la cei cu distonie neuro-
vegetativă, la femei în menopauzǎ (bufeuri), la etanolici, în intoxicaţia cu oxid de carbon, în poliglobulii
primare sau secundare.
→ Cianoza adevărată apare când creşte cantitatea absolută de Hb. redusă în capilare (peste nivelul
de 5 g /100 ml sânge). Se vede mai bine la extremităţi.
→ Cianoza falsă apare în următoarele situaţii: intoxicaţia cu oxid de carbon
(carboxihemoglobinemie), culoarea este
Leziunile cutanate
Macula= pată netedă, de culoare roz sau roşiatică, sub 1cm diametru, situată în planul
tegumentar= apare în boli eruptive infecţioase: rujeola, rubeoola, febra tifoidă.
Papula= proeminenţă mică rotundă cu diametru sub 0,5 cm, palpabilă pe piele = apare în
scarlatină, urticarie
Nodulul= formaţiune dermică sau hipodermică de dimensiuni variate, palpabilă= apare
în xantomatoză, lipomatoză, eritem nodos
Vezicula= formaţiune în relief, cu diametrul sub 1cm, cu conţinut lichidian= apare în
varicelă, zona zoster, herpes
Bula= veziculă cu conţinut purulent= apare în acnee, variolă, impetigo
Chistul= o colecţie încapsulată cu conţinut lichid sau semilichid
Crustele = depozite de exudate solidificate la suprafaţa tegumentului= apar în
herpesului, zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni, ulceraţii sau la nivelul eczemelor
cutanate.
Cicatricea= apare ca urmare a vindecării plăgilor cutanate ca urmare a dezvoltării unui
ţesut fibros
Eroziunea= pierdere de substanţă care interesează numai epidermul
Fisurile= soluţii de continuitate liniare care pătrund până în derm
Ulceraţia= pierdere de substanţă mai profundă care interesează şi dermul.
Gangrena= necroza tegumentului şi straturilor subiacente= se infectează
Escara= gangrenă circumscrisă, profundă, apărută la nivelul zonelor supuse presiunii
externe (fese, regiunea sacrată, călcâie).
Vergeturile= benzi de atrofie unde pielea este subţiată şi încreţită. Se produc prin
ruperea fibrelor elastice din derm.
Apar
- prin creşterea volumului abdomenului (sarcină, ascită) sau a altor regiuni (obezitate,
edeme)
- odată cu slăbirea rapidă şi accentuată a pacientului.
Peteşiile= pete hemoragice sub 1cm, de formă rotundă sau ovală = apar pe piele sau mucoase,
mai ales în tulburări de coagulare
Echimoze= pete hemoragice dermo-hipodermice de peste de 1cm = apar după lovituri, mai ales
în tulburări de coagulare
Telangiectaziile= dilatări ale vaselor mici din piele sau mucoase= apar în hipovitaminoze B,
sarcină, ciroză, consum de anticoncepţionale.
Modificările părului
febra = creşterera temperaturii centrale > 38,5ºC (măsurată prin plasarea termometrului
în rect /cavitate orală) sau creşterea temperaturii periferice > 38ºC (măsurată axilar )
hiperpirexie = ascensiuni febrile mari , depăşind 39º-40ºC ; se întâlneşte într-o serie de
boli infecţioase
frisonul = senzaţii de frig însoţite de tremurături intense
hiperhidroză = transpiraţie anormal de abundentă localizată (axile, mâini, picioare) sau
generalizată
anhidroză = absenţa transpiraţiilor