Terminologie medicala

Capitolul 1. Definiţie, obiective şi importanţă

Terminologia medicală şi farmaceutică = studiază limbajul specific şi modern al ştiinţelor

care se ocupă de îngrijirea sănătăţii oamenilor.
Studiul acesteia doreşte să uşureze înţelegerea termenilor specifici medicali şi
farmaceutici.
Cei mai mulţi termeni medico-farmaceutici provin din :

 limba greacă şi limba latină.

 in evul mediu s-au adăugat termeni din limba arabă.
 in continuare s-au adăugat termeni din germană, franceză, slava veche şi în
ultimul timp mai ales din engleză care s-a impus în toate domeniile de activitate.
Termenii medicali şi farmaceutici au fost şi sunt asimilaţi în limba română.
Deşi termenii de bază au rămas acelaşi, terminologia medico-farmaceutică se găseşte
într-un proces de modificare şi adaptare continuă.

Capitolul 2. Componente de bază ale termenilor medicali

şi farmaceutici

Majoritatea termenilor medico-farmaceutici sunt formaţi din

 rădăcină,
 prefix
 sufix
 ambele.
Modalităţi de compunere ale unui termen
1.Termeni formaţi din două rădăcini, fără prefix sau sufix.
a. prima radacina se termina cu o consoana si cea de a doua incepe fof du o consoana
În cazul acestor termeni se interpune o vocală între cele două rădăcini. Cel mai frecvent, între
cei doi termeni se interpune vocala „o”. Ex:
lip-o-fil = defineşte afinitatea unui mediu pentru grăsimi, sau
hidr – o – fil care defineşte afinitate pentru apă a unui mediu.

Termeni componenți Categorie Origine şi semnificaţie

Lip- rădăcină Greacă – lipos – grăsime

-o- Vocală de legătură

-fil rădăcină Greacă – philos – a plăcea

b. termeni formaţi din două rădăcini, prima terminată prin vocală şi cea de a două începe tot cu
o vocală.
Cele două vocale se inseră între cele două rădăcini.
Ex: electro – imunodifuzie care defineşte o metodă de dozare a unei proteine prin precipitare de
către anticorpi incluşi într-un gel (a nu se confunda cu imunoelectroforeza).

2. Termeni formaţi din prefix + rădăcină.

Ex: hiper – fagie, care înseamnă ingerarea de cantităţi excesive de alimente.

Termeni componenți Categorie Origine şi semnificaţie

Hiper- Prefix Greacă – hyper – excesiv

-fagie Rădăcină a ingera

2. termen format din dintr-un prefix terminat prin vocală şi o rădăcină care începe cu o vocală.
Vocala finală a prefixului este eliminată.
Ex: parenteral care defineşte situarea unei substanţe în afara căilor digestive.

Termeni componenți Categorie Origine şi semnificaţie

Para- Prefix Greacă – para – dincolo de

-enter/o Rădăcină Greacă – enteron – intestin

-al sufix Greacă – al – sufix ce indică apartenenţa

3. Termeni formaţi din rădăcină + sufix. În aceste cazuri există urmatoarele posibilităţi:
3.a. rădăcina se termină cu o vocală şi sufixul începe cu o consoană,
ex. hemo – static, care defineşte acţiunea de favorizare a coagulării sângelui

Termeni componenți Categorie Origine şi semnificaţie

Hemo- Rădăcină Greacă – haima – sânge

-static Sufix Greacă – statikos – care stopeaza

3.b.1. rădăcina se termină cu o vocală şi sufixul începe tot cu o vocală.

Ex: alcalo – id , care denumeşte o substanţă organică de origine vegetală sau de sinteză, care
conţine azot alături de C, H, O, S. aceasta are proprietăţi bazice şi formează săruri cu acizii
(morfina, atropina, cafeina, stricnina, pilocarpina, etc.).

Termeni componenți Categorie Origine şi semnificaţie

Alcalo- Rădăcină Arabă – al qaliy – potasă – referire la alcaloid

-id Sufix Greacă – eidos – asemănare, formă

3. b.2. termeni formaţi din rădăcină care se termină cu o vocală şi sufix care începe tot cu o
vocală. În acest caz vocala finală a rădăcinii nu se mai foloseşte.
Ex: card – ită care înseamnă inflamaţie a straturilor inimii.

Termeni componenți Categorie Origine şi semnificaţie

Cardio- Rădăcină Greacă – kardia – inimă

-ită Sufix Greacă – ită – inflamaţie

3.c. Termeni formaţi din rădăcină terminată cu o consoană + sufix care începe cu o consoană.
În aceste cazuri între cele două componente se introduce o vocală, cal mai des fiind vocala „o”.
Ex: hepat – o – megalie care înseamnă mărirea de volum a ficatului.

Termeni componenți Categorie Origine şi semnificaţie

Hepat- Rădăcină Greacă – hepar – ficat

-o- Vocala interpusă

-megalie Sufix Greacă – megalos – mare

3.d. termeni formaţi din rădăcină terminată cu o consoană + sufix care începe cu o vocală.
Ex: vas – ectomie, care se traduce prin exereza canalelor deferente.

Termeni Categorie Origine şi semnificaţie

componenți
Vas- Rădăcină Greacă – vas – vas

-ectomie Sufix Greacă – ektome – excizie

4. Prefixe
4.1. Prefixe care indică negaţia

prefixe semnificaţie Ex termeni formaţi

a - ; an - Fără Anurie, anxietate, atonie

anti -; Contra, opus la Antiinflamator, antioxidant, contraindicaţie,

contra - contracepţie
de - Din, în jos, sau nu Denutriţie, demineralizare, deshidratare, denudare
4.2. prefixe care indică poziţia sau direcţia
prefixe semnificaţie Ex termeni formaţi
 Ab - În afară de Abducţie, aberaţie
Ad - La, către, apropiat Adducţie,
Anizo - Neegal Anizocorie
Cis - De aceeaşi parte Poziţia cis, cis-platină
Circum - ; peri - În jurul Circulaţie, circumducţie, circumflex,
pericard, periferic, peridural
Dextro - La dreapta Dextrogir, dextran, dextropoziţie, dextroză

Levo - La stânga Levocardie, levodopa, levogir

Dia - ; Prin Diagnostic, dializă, diapedeză, diaforeză,
trans - transfer, transcripţie, transplant,
transportor, transesterificare,

E - ; ec -; ex – ecto -; Afară, departe Exocrin, extern, exoterm, extrasistolă,

exo - ; extra - În afară ectoderm, extract

En -; endo -; intra - În interior Endocrin, endorfine, endoteliu, endocardită,

intravaginal, intrarectal

Epi - Pe Epiderm, epididim, epifiză, epiglotă

Infra - Sub Infraclinic, infraliminal, infrasunete

Inter - Între, la mijloc Intern, interacțiune, interval

Izo - Egal Izobar, izoantigen, izomer, izocrom,

izoelectric
Mezo - La mijloc Mezenchim, mezencefal, mezomorf

Meta - După, dincolo, schimbare Metamer, metamorfoză, metastabil, acid

metafosforic

Orto - Drept Ortocromatic, ortoped, ortoptic

Para - Chiar lângă, paralel cu, Paracentral, paraclinic, gl. Paratiroide
anormal, în afară, dincolo
de
Retro - În spate, înapoi Retrobulbar, retrohipofiză, retropoziţie,
retroversie, retrodifuziune, retrovirus
Trans - Prin Transdermic, transuretral, transvaginal

4.3. prefixe care inică valori cantitative

prefixe semnificaţie Ex termeni formaţi
 Mono - Unul Monocit, monogam, monovalent, uniloculat
uni -
Ambi -; Ambii, doi Ambilateral, Amfigonadism, Bisexualitate, bioxid de
Amfi -; carbon
Bi -

Com-; con -; sim Cu, împreună Comensal, consensual, concentric, sinergic,

-; sin - simpatolitic
Tri - Trei Trigliceride, triplet,

Cuadri -; cvadri - Partu Cvadripet, cvadriplegie

Penta - Cinci Pentaciclu, pentoze

Hexa - şase Hexoză, hexobarbital

Demi -; Jumătate Demifaţă,

hemi -; demiviaţă (timp de înjumătăţire)
semi - hemiplegie, hemisuccinat,
semilunar, semiconductor
Hiper - Peste, excesiv Hiperilpidemie, hiperaciditate
Hipo - Sub, jos, deficient Hipoglicemie, hiposulfit de sodiu
Macro - Mare, lung Macroscopic, macromolecule, macrofage
Medio - Mediu Median
Micro - Mic Microscop, microb, microelemente, micron,
microcapsule

Oligo - Puţin, deficitar Oligoelemente, oligozaharide, oligodinamie

Pan - Totul, complet Pandemie

Poli -; Mult Policlinică, polimer, poliartrită, multifuncţional,

multi - multivalent

Ultra - Excesiv, dincolo, după Ultramicroscop, ultracentrifugă, ultrasunete

Super -; Peste, excesiv Superficial, supernatant, supraponderal,

Supra - suprarenală, supraventricular

Sub -; Sub, jos Sublingual, subdural, subponderal,

Infra - infraroşu,inframicrobiologie, infrastructură

4.4. prefixe cu valoare temporală

prefixe semnificaţie Ex termeni formaţi
 Ante - Înainte Antecedente, antehipofiză, antepartum anterior
Pre - Înainte Precordial, prematur, premolar, preparat

Pro - Înainte Profilactic, procolagen, prolactină

Post - După Posterior, post abortum, postmenstrual, postoperator,
postpartum

Re - Contra, înapoi, Rebound, recombinare, retrohipofiză, revenire

din nou

Crono - Timp Cronologie, cronofarmacologie

Meno - Lună Menstruaţie, menoragie, menopauză

Bradi - Încet Bradicardie, bradipnee, bradikinină, bradipsihie

Tahi - Repede Tahicardie, tahipnee

5. SufixeSufixele pot fi grupate astfel:

5.1. sufixe folosite în definirea unor simptome

sufixe semnificaţie Ex termeni formaţi

- algie Durere Nevralgie, mialgie,

- dinie Durere Mastodinie
- geneză Producere, geneză Glucogeneză, melanogeneză, halucinogen
- id Asemănare Opioid, steroid, pelagroid
- megalie Mărire Hepatomegalie, acromegalie,
- penie Sărac, deficitar, puţin Leucopenie, pancitopenie, eritropenie

- ree Eliminare, curgere Diaree, steatoree, logoree, pioree, bronhoree

- spasm Contracţie involuntară Spasm intestinal, cardiospasm, bronhospasm

5.2. sufixe folosite în definirea unor diagnostic

sufixe semnificaţie Ex termeni formaţi

- ază Stare, prezenţă Helmintiază, midriază, streptokinază, dezaminază

 - cel Strângere Varicocel, hematocel

- ectazie Dilatare Bronșectazie

- emie În sânge Bacteriemie, hiperlipemie, natriemie

- fil, - filie Atracţie pentru Bazofil, hidrofil, lipofil
- ită Inflamaţie Gastrită, duodenită, colecistită, peritonită
- oză Condiţie, mărire Dermatoză, bruceloză, acantoză, fibromatoză,
patologică necroză
- om Tumoră Lipom, Blastom, angiom, mielom

- malacie Moale Osteomalacie

- ptoză Cădere, deplasare în jos Gastroptoză, ptoză renală
- ragie A izbucnii, a se Hemoragie, metroragie, menoragie
desprinde brusc

- urie Referitor la urină Hematurie, cetonurie

5.3. sufixe folosite în definirea unor operaţii chirurgicale

sufixe semnificaţie Ex termeni formaţi
-centeză Puncţie şi aspiraţie Paracenteză, toracocenteză

-deză Legare Diapedeză

-ectomie Îndepărtare, eliminare Nefrectomie, colecistectomie

-pexie Fixare, suspendare Gastropexie, nefropexie

-plastie Reconstrucţie Esofagoplastie

-rafie Sutură Angiorafie, gastrorafie

-tomie Tăiere, incizie Gastrectomie, hepatectomie, enterotomie

-stomie Creare, deschidere Ileostomie, colostomie,

5.4. sufixe care intră în structura unor adjective

sufixe semnificaţie Ex termeni formaţi

-ac, -al, -ar Aparţinând la, cu localizare Cardiac, bronhial, pulmonar, retrosternal,
în vascular
 -ial, -tic Aparţinând la, cu localizare Faringial, somatic, acustic
în
-os, -ic Aparţinând la, cu localizare Osos, gastric, ionic
în

5.5. sufixe pentru formarea de diminutive

prefixe Exemplu termeni formaţi

-olă, -ul, -ulă, -ule Arteriolă, ventricul, maculă, capsule

5.6. sufixe cu înţeles general

sufixe semnificaţie Ex termeni formaţi

-patie Proces patologic Miopatie, cardiopatie

-e Terminaţie în cazul unui substantiv Anestezie, terapie, adiţie

-graf Aparat de înregistrat Tomograf, electroencefalograf, ecograf

-grafie Operaţiunea de înregistrare cu un Tomografie, ecografie, radiografie,

aparat spectrografie

-metru Aparat de măsură Manometru, galvanometru, tensiometru,

termometru, spirometru

-gram, ă Înregistrare Diagramă, electrocardiogramă,

-iatric, Tratament Psihiatric, psihiatrie, pediatric, pediatrie

-iatrie
-ie Proces, stare de Alopecie, tetanie
-ism Situaţie, stare de Alcoolism, botulism, bovarism

-iu, -ium Structură, ţesut Atriu, epiteliu, endoteliu,

-log Specialist în Cardiolog, nefrolog, gastrolog, neurolog

-logie Studiu Fiziologie, farmacologie, histologie

-poieză Formare Hematopoieză

-scop Aparat pentru examinare Stetoscop, laringoscop, bronhoscop,

microscop
-scopie Procesul de examinare Radioscopie, bronhoscopie, gastroscopie,
colonoscopie
-stază Oprire Hemostază, bilistază
6. Rădăcini, prefixe şi sufixe comune termenilor medicali şi farmaceutici.
6.1. rădăcini care exprimă culoarea
rădăcini semnificaţie Ex termeni formaţi
Cromo- culoare Cromofile, cromozom, cromogen
Leuco- Leukos - alb Leucocite, leucogramă, leucoree
Ciano- Kyanos – albastru Cianoză, cianogen
Ciro- Khirros – galben roşcat Ciroză, cirogen, ciros (culoarea cerii)
Luteo- Galben Luteină, luteostimulină
Crizo- Aur Crizodermă
Eritro- Erithros – roşu Eritrocite, eritropoieză, ertropoietină,
eritrasmă, eritroză
Purpuro- Purpura – roşu purpuriu Purpură
Cloro- Verde, clor Clorură, cloroform, cloroform,
cloramfenicol, cloramine

Melano Melas, anos – negru, maro Melanocite, melanină, melenă, melanoză

6.2. sufixe care indică substanţe sau elemente

sufixe semnificaţie Ex termeni formaţi

-ază Enzimă Amilază, kinază, amilază, urează

-gen Precursor Fibrinogen, plasminogen, tripsinogen
-ic - Indică tipul de acţiune a substanţei Antiemetic, antiastmatic, antitermic, diuretic,
- Indică forma cristalelor din cardiotonic, fibrinolitic
substanţă Cubic, poliedric, sferic, rombic
-id Asemănare Alcaloid, opioid, steroid,

-idă Grupă amidică Sulfamidă, alchilamidă

-ină - Indică o substanţă derivată din Amină, alanină, fenilalanină, proteină
amoniac, Cocaină, codeină, morfină, nicotină, papaverină
- Sau are azot în moleculă
-it Produs final Metabolit
-oză carbohidrat Fructoză, glucoză, zaharoză
6.3. sufixe folosite în definirea unor reacţii, unor operaţii farmaceutice, profesii sau domenii de
activitate
sufixe semnificaţie Ex termeni formaţi

-al Apartenent la Magistral, oficinal

 -an Indică profesia Clinician, fizician, cosmetician

-are Reacţie Aminare, conjugare, esterificare, nitrare

Proces, operaţie Evaporare, filtrare, pulverizare, triturare, uscare
farmaceutică
-erg lucru Ergometru
-ergo
-ergono
-eză separare Diapedeză,
-foreză Mişcare pe o cale specifică, Electroforeză, ionoforeză
transport sau mişcare a
ionilor
-ic aparţine Clinic, chimic, farmaceutic, toxicologic

-ist profesia Farmacist, chimist, biochimist

-liză Desfacere, degradare Dializă, hemodializă, electroliză, hidroliză
-log ştiinţă Dermatolog, cardiolog, farmacolog, bacteriolog,
ginecolog

6.4. rădăcini şi sufixe care indică prezenţa unei substanţe sau proprietăţi
Rădăcini şi sufixe Semnificaţie Ex termeni formaţi

Aceto- Oţet Acetobacter

Aceton- Cetonă Acetonă, acetonemie

Acido- Acid Acidoză, acidofil

Alcalino- Alcalin Alcaloză, alcaloid, alcalin

Amilo- Amidon Amiloid

Amino- Compus cu azot Catecolamină, triptamină
-an Hidrocarbură cu lanţ Metan, butan, propan
deschis
Azoto- Uree, azot Azotemie
Bazi- Bază, alcalin Bazofile, bazocelular, bazic
Bazo-
Calcio- Calciu Calcemie, calcitonină, calcar

Caus- Arsură, coroziv Caustic

Chemo- Chimic Chemoreceptor, chimioterapie, chimiotoxic,
Chimo- chimotripsină
Ciclo- Cerc Ciclooxigenază, ciclotron
 Halo- Săruri Halogen, halofil
Hex- Şase Hexoză, hexacant
Hepto- Şapte Heptocrom
Hidro- Apă, transpiraţie Hidrofil, hidrofob, hidroliză, hidrosadenită
Higro- Umiditate Higroscopic, higrometru
Iodo - Iodură Iodocaptare, iodură,
Kalio - Potasiu Kaliemie, kaliurie
Natrio - Sodiu Natriemie, natriurie
Neutro - Neutru Neutrofil, ph neutru
Nitro - Azot Nitroglicerină, nitroderivaţi, nitraţi, nitriţi

-oxo-, -oxi- Oxigen Anoxie, anoxemie, hipoxie, bioxid, oximetru

Stearo- Grăsime Acid stearic (stearină), steatoree, steatoză,

Steario- steatom,
Steato-

Tio- Sulf Tiocianat, tiouree

Toxic - Toxic Hepatotoxic, nefrotoxic, toxiinfecţie,
toxicomanie
Zaharo - Zahăr, dulce Zaharoză, zaharolitic,

6.5. Rădăcini care exprimă termeni medicali

Rădăcini Provenienţă Semnificaţie

abdomino- Latină Abdomen

acefal(o)- Greacă – akephalos Absenţa capului
acrom- Greacă – acrom Lipsit de culoare
adip (o)- Latină – adipis Grasime
anchilo- Gredescul ankylos Înţepenire
angi(o) - gr. angeon Vas anatomic
antro- gr. antron Cavitate
aorto- gr.aorte Aorta
apic(o)- gr. apex, apicis Extremitate
 arteri(o)- gr. arteria Artera
axono- gr. axon Axă
acari- / acaro- gr. akari Căpuşă
acidi-/acid(o) – lat. acidus Acru
acro- gr. akros Ascuţit
alelo- gr. alelon Alternativă
anul(o)- lat. anulus Inel
artr(o) – gr. arthron Articulaţie
auto- gr. autos Prin sine însuşi, pe cont
propriu

7. Definiţii ale unor termeni cu medicali cu caracter general

 Sănătatea=stare de completă de bine fizic, mental şi social, care nu constă numai in

absenţa bolii sau infirmităţii
 Boala=o deviere de la starea de sănătate din cauza unor modificări ale mediului intern
sau o deviaţie, o abatere de la normal cu consecinţe nedorite asupra confortului
personal şi activităţii sociale.
- Boala acută = episod de durată scurtă la sfârşitul căreia pacientul îşi reia de obicei
activitatea normală.
- Boala cronică = alterare organică sau funcţională ce persistă mai mult timp şi determină
o anumită incapacitate permanentă, parţială sau totală. Acestă boală obligă bolnavul să-
şi modifice modul obişnuit de viaţă şi muncă.

Semiologie =din gr. Semeion=semn şi lat. Logos=ştiinţă, discurs; Sugereaza diagnosticul care
poate fi pus pe baza
o datelor anamnestice care orientează,
 o a datelor clinice care fundamentează şi
o a datelor de laborator care-l confirmă.
Semiologia este împărţită în
→ simptome,
→ semne
→ sindroame.

Simptomele = manifestări subiective relatate de bolnav în funcţie de cultură, prag de

sensibilitate, mod de percepţie, care nu au mereu o traducere obiectivă (ex: cefalee, astenie,
dispnee, etc).
Semnele = manifestări obiective ale unei boali, decelate uneori de bolnav prin propriile simţuri
şi completate de medic.
Sindromul = grup de simptome, semne urmate de investigaţii complementare, care au
mecanism fiziopatologic comun şi caracterizează o stare patologică permiţând orientarea spre
diagnostic. Uneori, diagnosticul poate fi un sindrom.

Tumoare din lat. tumor= umflătură. Orice proces (neoplazic, hiperplazic, inflamator, etc.) care
implică o mărire a unui ţesut sau organ.
După oncologi proliferarea celulară tumorală realizează
-tumori benigne (cel care se multilpică îşi păstrează diferenţierea
-tumori maligne, canceroase, neoplazice (se multiplică cel transformate malign, cu
structurăşi funcţie schimbată, alterată).

 Neoplasm (gr. Neo = nou + Plasco = formaţiune ) tumoră malignă, cu caractere noi şi
diferite faţă de cele ale ţesutului de origine.
 Blastom (gr. Blastos = germen + Omo = umflătură) defineşte tumorile dezvoltate din
celulele nediferenţiate. Se foloseşte în denumurea tumorilor maligne ale sistemului
nervos: glioblastom, neuroblastom.
 Blast-ic = denumeşte celulele tinere, imature.
 Cancer (sau carcinom Gr. carcinos = rac) = denumire generică a tumorilor maligne
-înţelelsul este limitat la proliferările epiteliale = proliferările mezenchimale se numesd
sarcoame
Regula generală pentru clasificarea histogenetică

Tumorile benigne sunt denumite după ţesutul sau organul de origine + sufixul „- om”
Pentru tumorile maligne se folosesc următoarele sufixe
 sarcom pentru neoplasmele dezvoltate din ţesut mezenchimal
 carcinom oentru cele dezvoltate din ţesut epitelial. Termenul de epiteliom nu are o
semnificaţie clară, şi sefineşte tumori benigne su maligne epiteliale, fiind astfel mai rar
folosit.
 blastom pentru neoplasemele dezvoltate din ţesutul nervos

Tipuri constituţionale
Tipul ectomorf - tip slab= este predispus la ulcere gastro-duodenal, TBC, boli psihice.
Tipul picnic – endomorf= mic de statură, cu dezvoltarea ţesuturilor rezultate din transformarea
endodermului, este predispus la ateroscleroză, obezitate, HTA, diabet zaharat etc.
Tipul stenic – mezomorf= intermediar între primele, este predispus la boli osteo-articulare şi
musculare.

Tip statural
Nanism (Lat. Nanus Gr. Nanos) statură mică
1.hipofizar sau piticul apare în insuficienţa hormonului somatotrop din copilărie
2. din alte boli endocrine, ereditare sau osoase: mixedem (hipotiroidism), rahitism, etc.
3. din stenoza mitrală apare mai tardiv la persoanele care fac cardită reumatismală în cadrul RPA

Gigantismul - creştere staturală exagerată prin exces de hormon somatotrop în copilărie= de origine
hipofizară

Acromegalia ( gr. Akron = extremitate + megas = mare ) creştere exagerată a extremităţilor corpului prin
hipersecreţia hormonului somatotrop = apare la adult

Eunocoidismu - dezvoltare normală a corpului cu deficit în dezvoltarea organelor genitale şi a activităţii

sexuale

Faciesul

-din lat. Facies, apoi fr. faciès = aspectul feţei şi capului în timpul unei boli, care poate fi caracteristică
unei boli.
-mai are semnificaţia de suprafaţă a unei formaţiuni anatomice

1. Faciesul hipocratic - faţă trasă, cu ochi înfundaţi în orbite, cearcăne, şanţuri nazo-labiale
adâncite şi nas ascuţit. Apare în afecţiuni grave peritoneale, ex peritonita prin perforaţie.
2. Faciesul basedowian= exoftalmie bilaterală sau asimetrică, fantă palpebrală larg deschisă, privire
vie, uneori clipire rară; anxietate cu aspect de spaimă îngheţată. = Specific bolii Basedow
 3. Faciesul mixedematos (facies buhăit)= faţă de lună plină, rotundă, infiltrată, palidă, inexpresivă,
alopecia jumătăţii externe a sprâncenelor, macroglosie cu amprente dentare, voce aspră şi
groasă, păr rar, aspru, uscat, decolorat, friabil, =specific hipotiroidismului.
4. Faciesul acromegalic= dezvoltare accentuată a arcadetor orbitale, nasului, urechilor, buzelor şi
mentonului (prognatism).= Apare în hipersecreţia de hormon somatotrop hipofizar.
5. Faciesul mitral= faţă cu cianoza obrajilor, nasului, buzelor şi urechilor, pe un fond palid al restului
tegumentelor. = Apare la pacienţii cu afectarea valvelor mitrale.
6. Faciesul anemic= faţa este palid pai, cu mucoasele conjunctivale palide. = Apare în anemiile
severe mai ales de tip feripriv.
7. Faciesul congestiv (opus celui anemic)= culoarea tegumentelor este roşie vineţie, mai ales la
nivelul extremităţilor, capului, obraji, lobul urechilor, nasului şi menton. = Apare la cei cu
poliglobulii secundare sau primare, la cei cu HTA sau la cei cu febră mare
8. Faciesul hectic= pomeţii sunt roşii pe fond palid al feţei. = Apare mai ales la cei cu forme grave de
TBC.
9. Faciesul cirotic sau hepatic= culoare galben teroasă (icterică sau subicterică), cu venectazii pe
pomeţii şi pe nas, buze subţiate, roşii, carminate. = Apare la cei cu hepatită cronică activă şi la
cei cu ciroză.
10. Faciesul adenoidian= prezintă îngustarea nasului cu prognţia buzei şi a arcadei superioare.
Concomitent apare vocea tipică nazonată şi tulburări ale auzului.= specific copiilor cu polipi nazali
sau vegetaţii adenoide.
11. Faciesul rigid= fără mimică = apare la pacienţii cu boală Parkinson.
12. Faciesul cushingoid= rotund (facies de lună plină), cu piele roşie violacee, gura mică, acnee, gât
gros ca "de bizon". La femei apare şi hirsutismul (mustăţi şi barbă). = Apare la cei cu hipersecreţie
de hormoni glucocorticoizi suprarenalieni.
13. Faciesul lupic= erupţie cutanată eritematoasă cu scuame fine sub formă de fluture la nivelul
nasului şi obrajilor. Este caracteristic pacienţilor cu lupus eritematos diseminat
14. Faciesul din sclerodermie= rigid, parcă micşorat, fără riduri şi cute faciale, inexpresiv, cu nas şi
buze subţiri. A fost comparat cu o icoană bizantină.Faciesul vultuos= apare pacienţii cu febră
mare,= în gripe, pneumonii, bronhopneumonii, etc.
15. Faciesul asimetric= parte a feţei este paralizată şi determină asimetria feţei.= apare în paralizia
de nerv facial
16. Faciesul ca o pară= apare în parotidită epidemică sau adenopatii mari submandibulare.

Atitudinea

Modificarea posibilităţii de mişcare, deplasare sau de efectuare a gesturilor de igienă personală, de

alimentaţie etc
 Atitudinea activă = posibilitatea pacientului de a se deplasa, de a se alimenta, de a efectua igiena
personal
 Atitudinea pasivă= imposibilitatea de a efectua mişcările de mai sus.

Atitudinile sau poziţiile forţate (impuse) :

-diferite poziţii adoptate de pacientl în cadrul unor suferinţe în vederea reducerii durerii sau în vederea
efectuării unor funcţii.
  Atitudinea antalgică = poziţia forţată de diverse dureri. De ex. poziţia ghemuită în ulcerul gastro-
duodenal, decubitul contralateral în pleurită sau fracturi costale etc.
 Atitudini antidispneice
- ortopneea (poziţia semişezândă) la bolnavii cu dispnee;
-decubitul lateral pe partea bolnavă la pacienţii cu pleurezie exudativă;
-poziţia cu torace aplecat anterior în pericardita exudativă, etc.
 Atitudini forţate de contracturi musculare patologice= ex
- în meningită – cocoş de puşcă, culcat lateral, cu capul în extensie şi cu coapse şi gambe flectate;
-în tetanos –opistotonus – decubit dorsal, cu corpul sprijinit pe cap şi cîlcâi, ca un arc;
-în hernia de disc lombar – poziţia corpului deviată lateral datorită scoliozei, prin contractura
musculaturii paravertebrale unilateral.

Mersul

-indiciu diagnostic, în bolile neurologice şi în afecţiuni ale aparatului locomotor

 Mersul antalgic– apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în suferinţele
nervului sciatic.
 Mersul rigid – apare la aterosclerotici sau în b. Parkinson şi este un mers cu paşi mici.
 Mersul dezordonat – apare în coree, complicaţie neurologică din RPA.
 Mersul cosit – apare în hemipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în timpul
mersului.
 Mersul talonat pe călcâie, apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării, tabes.
 Mersul stepat – apare în paralizia de sciatic popliteu extern.
 Mersul legănat, de raţă – apare în miopatiile grave.
 Mersul ataxic – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu picioarele depărtate
şi cu privirea în jos.
 Mersul ebrios – apare în intoxicaţiile acute cu alcool, cu barbiturice, în sindroamele cerebeloase.
 Mersul adinamic– apare în miastenia gravis, b. Addison, neoplazii în faze terminale.

Mişcările involuntare

 Fasciculaţiile şi fibrilaţiile musculare= contracţii rapide, limitate la suprafaţa muşchilor.

Determinate de intoxicaţii
-endogene (diferite insuficienţe: hepatică, renală decompensată, respiratorie etc)
-sau exogene.

 Tremurăturile= oscilaţii ale extremităţilor corpului.

Pot fi:
Fine, rapide, mai ales la nivelul membrelor superioare, în caz de alcoolism, consum
excesiv de cafea, în hipertiroidism sau în emoţii, intoxicaţii cu plumb, aresenic, mercur,
b.Basedow, scleroza în plăci.
 Tremurăturile din Parkinson sunt rare, apar numai în repaus şi sunt mai frecvente la
nivelul capului şi membrelor superioare.
In encefalopatia portală şi insuficienţa hepatică apar tremurături mai ample şi rare, ca
bătăile aripilor de pasăre, fiind denumite flapping-tremor.

 Mişcările atetozice = mişcări lente, permanente = apar în boli ale nucleilor bazali ale
creierului (boala Wilson sau degenerescenţa hepatolenticulară) .
 Mişcările coreice = mişcări ample, involuntare, rapide, aritmice şi de scurtă durată = apar
în leziuni cerebrale din cadrul RPA, în encefalite, etc.
 Convulsiile = contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă. Apar în
epilepsie, hipertensiunea intracraniană, tulburări metabolice sau vasculare cu răsunet pe
creier sau în intoxicaţii exogene.- cele tonice produc rigiditatea segmentelor interesate -
cele clonice, produc mişcări violente, ample, dezordonatate ale întregului corp. - pot fi şi
mixte, tonico-clonice.
 Contractura permanentă = apare în tetanos, turbare, afecţiuni cerebrale, isterie.

Culoarea tegumentelor

 Paloarea= este culoarea albicioasa, palidă a tegumentelor şi mucoaselor. Apare când se

reduce circulaţia superficialǎ prin vasoconstricţie sau în anemii. Culoarea palidǎ poate
avea nuanţe difere în funcţie de tipul de anemie
–alb-gălbuie, ca paiul de grâu copt în anemiile hemolitice şi megalo In anemiile hemolitice şi
megaloblastice blastice
-alb gri-pământie în leucemii cronice şi insuficienţa renală cronică decompensată.
-palid cafea cu lapte în endocardita bacteriană infecţioasă.

 Roşeaţa = datoritǎ vasodilataţiei sau prin creşterea cantităţii de oxihemoglobină din sânge (ex.
poliglobulie)

Apare în expuneri la temperaturi înalte, în stări febrile, după efort fizic, la cei cu distonie neuro-
vegetativă, la femei în menopauzǎ (bufeuri), la etanolici, în intoxicaţia cu oxid de carbon, în poliglobulii
primare sau secundare.

 Cianoza= culoarea albăstrui – vineţie a pielii şi mucoaselor.

Cianoza poate fi adevărată sau falsă.

→ Cianoza adevărată apare când creşte cantitatea absolută de Hb. redusă în capilare (peste nivelul
de 5 g /100 ml sânge). Se vede mai bine la extremităţi.
→ Cianoza falsă apare în următoarele situaţii: intoxicaţia cu oxid de carbon
(carboxihemoglobinemie), culoarea este

-albăstruie cu tentă carminată policitemia vera

-cianoza are aspect roşu-vineţiu met- şi sulf- hemoglobinemie (intoxicaţia cu nitriţi, nitrotoluen, benzen)
-coloraţie albastră-cenuşie ca urmare a depozitarii sărurilor de argint în tegumente.
 Tulburări de pigmentare ale tegumentelor

 Hipomelanozele= scăderea sau absenţa pigmentului melanic. Ex

-albinismul = absenţa pigmentului în toată pielea, păr şi ochi
-vitiligo = pete deschise la culoare, cu contur hiperpigmentat

 Hipermelanozele= creşterea numerică a celulelor melanice şi supraîncărcarea lor cu

pigment
-insuficienţa cronică a glandelor suprarenale (boala Addison),
-hipertiroidismului (boala Basedow).
-efelidele (pistrui) sunt pete mici brun roşietice pe obraji, umeri, spate, faţa dorsală a
mâinilor, cu caracter familial şi constituţional

 Icterul= coloraţia galbenă a pielii, mucoaselor şi sclerelor. Se datorează impregnării

acestora cu bilirubină. Cînd bilirubina creşte în sânge peste valoarea normală de 1mg la
100 ml sânge.
-în icterul hemolitic (prin formare în exces a bilirubinei din hemoglobină),
-în icterul hepatic (hepatită acută virală, hepatită cronică, ciroză hepatică)
-în icterul prin obstrucţia căilor biliare (icter mecanic sau obstructiv).

 Culoarea pseudoicterică = Culoarea galbenă a tegumentelor, fără modificarea sclerelor

-în carotenism (depozitarea tisulară a carotenilor), -
-în insuficienţa renală cronică (prin retenţia cromogenilor urinari)
-în tratamentul indelungat cu mepacrină

Leziunile cutanate

 Macula= pată netedă, de culoare roz sau roşiatică, sub 1cm diametru, situată în planul
tegumentar= apare în boli eruptive infecţioase: rujeola, rubeoola, febra tifoidă.
 Papula= proeminenţă mică rotundă cu diametru sub 0,5 cm, palpabilă pe piele = apare în
scarlatină, urticarie
 Nodulul= formaţiune dermică sau hipodermică de dimensiuni variate, palpabilă= apare
în xantomatoză, lipomatoză, eritem nodos
 Vezicula= formaţiune în relief, cu diametrul sub 1cm, cu conţinut lichidian= apare în
varicelă, zona zoster, herpes
  Bula= veziculă cu conţinut purulent= apare în acnee, variolă, impetigo
 Chistul= o colecţie încapsulată cu conţinut lichid sau semilichid
 Crustele = depozite de exudate solidificate la suprafaţa tegumentului= apar în
herpesului, zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni, ulceraţii sau la nivelul eczemelor
cutanate.
 Cicatricea= apare ca urmare a vindecării plăgilor cutanate ca urmare a dezvoltării unui
ţesut fibros
 Eroziunea= pierdere de substanţă care interesează numai epidermul
 Fisurile= soluţii de continuitate liniare care pătrund până în derm
 Ulceraţia= pierdere de substanţă mai profundă care interesează şi dermul.
 Gangrena= necroza tegumentului şi straturilor subiacente= se infectează
 Escara= gangrenă circumscrisă, profundă, apărută la nivelul zonelor supuse presiunii
externe (fese, regiunea sacrată, călcâie).
 Vergeturile= benzi de atrofie unde pielea este subţiată şi încreţită. Se produc prin
ruperea fibrelor elastice din derm.
Apar
- prin creşterea volumului abdomenului (sarcină, ascită) sau a altor regiuni (obezitate,
edeme)
- odată cu slăbirea rapidă şi accentuată a pacientului.

Leziuni vasculare ale pielii

Peteşiile= pete hemoragice sub 1cm, de formă rotundă sau ovală = apar pe piele sau mucoase,
mai ales în tulburări de coagulare
Echimoze= pete hemoragice dermo-hipodermice de peste de 1cm = apar după lovituri, mai ales
în tulburări de coagulare
Telangiectaziile= dilatări ale vaselor mici din piele sau mucoase= apar în hipovitaminoze B,
sarcină, ciroză, consum de anticoncepţionale.

Modificările părului

Alopecia= căderea părului de pe cap, cu tot cu rădăcină

Calviţia= pierderea pilozităţii pe o arie determinată sau difuz= apare - postchimioterapie sau
iradiere - circumscris (peladă).
Hipotrichoza= rărirea părului = poate apare în hipotiroidism, boala Addison.
Hipertrichoza= creşterea densităţii părului în zonele cutanate caracterizate prin pilozitate=
Poate fi - congenitală sau - dodândită (simpatectomii, porfirie).
Hirsutismul= creşterea părului în zone tipic masculine: barbă, mustăţi, pubian inversat. Se poate
asocia şi cu alte semne: îngroşarea vocii, comportament psihic masculin.=
Poate fi
-primar
-dobândit prin castrare, la menopauză, în tumori virilizante ovariene sau suprarenaliene, după
anumite terapii prelungite cu androgeni, spironolactonă, anticoncepţionale, paraneoplazic

Termeni care definesc simptome de ordin general :

 febra = creşterera temperaturii centrale > 38,5ºC (măsurată prin plasarea termometrului
în rect /cavitate orală) sau creşterea temperaturii periferice > 38ºC (măsurată axilar )
 hiperpirexie = ascensiuni febrile mari , depăşind 39º-40ºC ; se întâlneşte într-o serie de
boli infecţioase
 frisonul = senzaţii de frig însoţite de tremurături intense
 hiperhidroză = transpiraţie anormal de abundentă localizată (axile, mâini, picioare) sau
generalizată
 anhidroză = absenţa transpiraţiilor

→ ameţeală = senzaţie neplăcută de falsă deplasare a persoanei în raport cu mediul

ambiant
→ vertij = senzaţie rotatorie a obiectelor din jur în raport cu persoana sau a persoanei în
raport cu mediul
→ astenie = diminuarea forţelor fizice şi psihice, slăbiciune, oboseală ; ( spre deosebire de
oboseală , astenia nu dispare la repaus)
→ adinamie = scăderea accentuată a forţei musculare care apare în anumite boli ( oboseală
extremă)
→ inapetenţă = diminuarea poftei de mâncare
→ inaniţie = starea organismul după o perioadă prelungită de lipsă de hrană
→ anorexie = diminuarea importantă sau pierderea poftei de mâncare
→ hiperexie = creşterea poftei de mâncare
→ polidipsie = sete excesivă antrenând ingestia unor cantităţi exagerate de lichide ( în
diabetul insipid, în nefropatii , potomanie)
→ potomanie = nevoia de a bea cantităţi excesive de lichide, de preferinţă apă , cauzată de
o dereglare a centrului nervos de sete ; deci sete de natură psihogenă, patologică
→ prurit = senzaţie neplăcută de mâncărime cutanată care poate fi produsă de o boală de
piele ,ce incintă la grataj (ex. scabie) sau de o afecţiune generală (ex. prurit diabetic)
→ insomnie = absenţa somnului
→ anosmie = absenţa totală a simţului mirosului
→ acufene = sunete percepute de pacient care nu sunt determinate de excitaţii sonore
( zumzet, şuierat, ţiuit)
→ disfagie = dificultate de a înghiţi
→ pirozis = senzaţie de arsură retrosternală care porneşte din epigastru, asociată cu un
gust acru ; se produce din cauza unui reflux de lichid gastric în esofag (cauze frecvente :
aerofagia, hernia hiatală)
→ scotom = lacună limitată în câmpul vizual (pată neagră de orbire pe câmpul vizual) din
cauza apariţiei unei opacităţi în mediile transparente ale ochiului sau unei leziuni limitate
ale retinei sau a nervului optic ; poate fi central/paracentral/periferic ;
→ disurie = dificultate de a urina cu / fără durere ( micţiuni dificile sau dureroase din cauza
unor afecţiuni extrem de variate : cistite, uretrite, hipertrofie de prostată )
→ insidios = se spune despre o boală care apare pe nesimţite fără manifestări vizibile ( ex.
cancer)
→ insipid = care nu are gust
→ disurie = dificultate de a urina cu / fără durere ( micţiuni dificile sau dureroase din cauza
unor afecţiuni extrem de variate : cistite, uretrite, hipertrofie de prostată )
→ insidios = se spune despre o boală care apare pe nesimţite fără manifestări vizibile ( ex.
cancer)
→ insipid = care nu are gust