GRUPA 816A

ANUL V MV

Efectele cafelei asupra performanței fizice la șoareci

Abstract
În acest studiu, s-a demonstrat că administrarea orală a 7 mg/kg
extract de cafea la șoareci a dus la o creștere de 33% a timpului petrecut pe
bandă de alergat în comparație cu grupul de șoareci cărora li s-a administrat
apă distilată. De asemenea, analizele hematologice au arătat un nivel scăzut de
acid lactic, care crește în mod obișnuit în urmă activitătii fizice intense.
Astfel, datele obținute în urma experimentului sugerează că
aportul de cafea poate spori capacitatea fizică și poate inhiba daunele cauzate
de exercițiile fizice excesive.

Introducere

Arborele de cafea (Coffea arabica) este un arbust tropical peren al

genului Cofea, familiei Rubiaceae și este cultivat peste tot în lume în scopuri
comerciale. Din cele peste 60 de specii de arbori de cafea, cele mai cunoscute sunt
cele din care se obțin cafelele Arabica, Robustă și Liberica și sunt cultivate în
special în America Centrală și de Sud, India și Africa. Aproximativ 75% (1-3)
dintre tipurile de cafea produse global fac parte din categoria Arabica.
Din boabele de cafea, obținute prin prelucrarea fructelor acestui
arbore, se prepară una dintre cele mai iubite băuturi ale lumii, care s-a dovedit că
previne apariția obezității, diabetului, cancerului, bolilor cardiovasculare și a
bolilor neurologice (4-6).
Când este consumată, în special în timpul exercițiilor fizice, cafeaua
crește concentrația de superoxid dismutaza (ȘOD), catalază și malondialdehida
(MDA) și reduce nivelul de lipide cu densitate mică (colesterolul LDL) din
organism (7).
Principalii constituenți ai bobului de cafea sunt cafeină, acidul
clorogenic, trigoleina, acidul 5-cafeolinic, aminoacizii, taninurile și zaharurile.

1
Consumată în exces, cofeină hiperstimuleaza sistemul nervos central și periferic,
cauzând anxietate, hiperexcitatie și insomnie. Consumată cu moderație însă, ea
crește nivelul de energie și îmbunătățește capacitatatea de efort fizic (8-11).
Practicarea cu regularitate a sportului previne apariția hipertensiuni,
atacului vascular cerebral, bolilor cardiovasculare, hiperlipidemiei și a cancerului
(12,13). În acest studiu, au fost demonstrate și măsurate efectele benefice ale
cafelei asupra timpului petrecut pe bandă de alergat precum și a unor indici
hematologici selectați.

Materiale si metode

Prepararea probei
Au fost cumpărate boabe verzi de cafea Arabica COLUMBIA
SUPREMO, produse în 2019, de la Origo Coffee (București, România). Boabele
au fost prăjite timp de 15 minute la 245 grade folosind un prăjitor de cafea (CBR
101A, Gene Cafe) și apoi au fost extrase timp de 5 minute cu un aparat de cafea
(BCO 120T, Delonghi) folosind apă distilată la 100 grade C). Extractul obținut a
fost filtrat prin hârtie de filtru și liofilizat pentru a fi folosit ulterior ca probă în
experiment.

Animalele de experiență
​În cadrul studiului, au fost folosiți șoareci masculi ICR cu o greutate
de aproximativ 350 g care au fost supuși unui proces de aclimatizare timp de 1
săptămâna. Animalele au fost ținute la 23 grade C și umiditate relativa de 50%.
Apa și furajele au fost furnizate ad libitum în perioadă experimentală, iar greutatea
corporală a fost măsurată săptămânal.

Testul exercițiilor fizice

Un test cu exerciții fizice de rezistentă (efectuat pe bază folosirii
oxigenului) s-a efectuat cu ajutorul unor benzi de alergat. Pentru a se testa
capacitatea de adaptare la exercițiile fizice, s-a realizat un test preliminar în care

2
șoarecii au fost puși să alerge timp de 5 minute la o viteză de 5 m/min în prima zi,
timp de 10 minute la o viteză de 10 m/min a două zi și timp de 20 de minute la o
viteză de 20 m/min în a 4-a și a 5-a zi. Șoarecii cu o capacitate extrem de scăzută la
efort fizic au fost excluși. Șoarecii selectați în urmă testului preliminar au fost
împărțiți în 3 grupe-grupul fără exerciții fizice, grupul cu exerciții fizice și grupul
cu exerciții fizice + cafea; fiecare grup a avut 7 șoareci. Începând cu cea de-a șasea
zi a experimentului, șoarecilor li s-au administrat per os 0.25 ml, fie apa distilată
fie de cafea dizolvată în apa distilată (10 mg/ml). Aceștia au fost puși să alerge
timp de 20 de minute la o viteză de 20 m/min, zilnic în perioadă amiezii, timp de
două săptămâni. În ultima zi s-au prelevat probe de sânge din sinusul venos
retro-orbital, imediat după încheierea exercițiilor fizice. Probele s-au centrifugat la
2,000 x g timp de 10 minute pentru a separă plasmă și au fost depozitate la -70
grade C urmând să fie analizate.

Analizele hematologice
Aspartataminotransferaza AST (GOT), alaninaminotransferaza ALT
(GPT), creatinină și acidul lactic sunt parametrii analizați din plasmă sanguină,
prin metodă colorimetrica, utilizând un analizator automat de hematologie (7020,
HITACHI).

Analiză conținutului în cafeină

Conținutul în cofeină al extractului preparat pentru experiment a fost
măsurat prin metodă cromatografiei de lichide de înaltă performanță (HPLC). În
HPLC se utilizează o coloană incărcată cu diferite materiale (fază stationară), o
pompă ce împinge fază(ele) mobilă(e) prin coloană și un detector care indică
timpurile de retenție ale moleculelor. Pentru fază mobilă s-a utilizat un amestec de
de solvenți metanol:apa:acid acetic (20:79:1. v/v) cu o rată de eluție de 1 ml/min.
Detecția probelor s-a realizat la 280 nm.

3
 Rezultate și discuții
Modificările greutății corporale precum și ale timpilor de alergare pe
bandă, înregistrate la șoareci după cele două săptămâni de tratament cu cafea, sunt
redate în Fig. 3 și 4. Greutatea corporală a șoarecilor a crescut cu 2.3 g în grupul
fără exerciții fizice (cea mai mare creștere inregistrată), cu 1.1 g în grupul cu
exerciții fizice și cu 1.4 g în grupul cu exerciții fizice + cafea. Nu s-au înregistrat
alte diferențe majore dintre grupul cu exerciții fizice și grupul cu exerciții fizice +
cafea. Timpul de alergare pe bandă a crescut cu 33% pentru grupul cu exerciții
fizice + cafea, în comparație cu grupul ce a primit doar apa distilată.

În timpul exercițiilor fizice intense, nivelul acidului lactic și al

creatininei sunt de obicei crescute. Rezultatele analizelor hematologice arată o
creștere a concentrațiilor de GOT, GPT, creatinină și acid lactic la șoarecii din
grupul cu exerciții fizice în comparație cu șoarecii din grupul fără exerciții fizice.
În grupul cu exerciții fizice + cafea se inregistrează o scădere semnificativă a
nivelul de acid lactic. În plus, a fost inregistrată chiar și o scădere a GOT și a
creatininei de 19 U/L respectiv 0.5 mg/dl (Tabel 1). Acumularea lactatului a fost
considerată una dintre cauzele majore ale durerilor post efort fizic precum și a
oboselii din timpul exercițiilor fizice intense. Prin urmare aportul de cafea ar putea
inhiba atât durerea cât și oboseală.

4
 Conținutul în cofeină, ce reprezintă constituentul principal al cafelei,
a fost analizat prin metodă Cromatografiei de lichide de înaltă performanță
(HPLC). În urmă măsurătorilor, s-a stabilit un conținut de cofeină de 15.3 mg/g
(datele nu sunt prezentate). Goldstein și colab. (14) au demonstrat că un consum
moderat de cafea (~3~6 mg/kg) de către atleți duce la imbunătătirea performanțelor
fizice și că depășirea acestei doze nu aduce o imbunătătire suplimentară (>/=9
mg/kg).
Tabelul 1. ​Modificări ale elementelor biochimice

Concluzionând, administrarea orală de cafea timp de 2 săptămâni la

șoareci a imbunătătit performanță fizică precum și nivelul lactatului din sânge.

5
 Bibliografie
1. Kim HK, Hwang SY, Yoon SB, Chun DS, Kong SK, Kang KO. 2007. A
study of the characteristics of different coffee beans by roasting and
extracting condition. ​Korean J Food & Nutr 2​ 0: 14-19.
2. Kim KJ, Park SK. 2006. Changes in major chemical constituents of green
coffee beans during the roasting. ​Korean J Food Sci Technol ​38: 153-158.
3. Kim JY, Han YS. 2009. Influence of roasting time on antibacterial and
antioxidative effects of coffee extracts. ​Korean J Food Cookery Sci 2​ 5:
496-505.
4. Hu G, Bidel S, Jousilahti P, Antikainen R, Tuomilehto J. 2007. Coffee and
tea consumption and the risk of parkinson's disease. ​Mov Disord ​22:
2242-2248.
5. Eskelinen MK, Ngandu T, Tuomilehto J, Soininen H, Kiviprlto M. 2009.
Midlife coffee and tea drinking and the risk of late-life dementia: a
population-based CAIDE study. ​J Alzheimer's Dis 1​ 6: 85-9
6. Park JY, Kim JY, Lee SP, Lee JH. 2010. The effect of green coffee bean
extract supplementation on body fat reduction in overweight/obese women.
Korean J Nutr 4​ 3: 374-381.
7. Choi EY, Jang JY, Cho YO. 2010. Coffee intake can promote activity of
antioxidant enzymes with increasing MDA level and decreasing
HDL-cholesterol in physically trained rats. ​Nutr Res Pract ​4: 283-289.
8. Graham TE. 2001. Caffeine and exercise: metabolism, endurance and
performance. ​Sports Med 3​ 1: 785-807.
9. Paluska SA. 2003. Caffeine and exercise. ​Curr Sports Med Rep 2​ : 213-219.
10. Astorino TA, Terzi MN, Roberson DW, Burnett TR. 2011. Effect of
caffeine intake on pain perception during high intensity exercise. ​Int J Sport
Nutr Exerc Metab ​21: 27-32.
11. Louise MB. 2008. Caffeine and sports performance. ​Appl Physiol Nutr
Metab 3​ 3: 1319-1334.
12. Bassuk SS, Manson JE. 2005. Epidemiological evidence for the role of
physical activity in reducing risk of type 2 diabetes and cardiovascular
disease. ​J Appl Physiol 9​ 9: 1193-1204.
13. Roberts CK, Barnard RJ. 2005. Effects of exercise and diet on chronic
disease. ​J Physiol 5​ 36: 329-337.
14. Goldstein ER, Ziegenfuss T, Kalman D, Kreider R, Campbell B, Wilborn C,
Taylor L, Willoughby D, Stout J, Graves BS, Wildman R, Ivy JL, Spano M,
Smith AE, Antonio J. 2010. International society of sports nutrition position
stand : caffeine and performance. ​J Int Soc Sports Nutr ​7: 5.