Supravegherea în masă

China

Țone Iustin-Adrian
SSL II
Origini

Epoca Zedong: Armata și Propaganda

Penița și Tastatura sau Cum Funcționează Propaganda

CCTV sau Televiziune cu Circuit Închis

Creditul Social

Concluzii
 Cuprins

Origini
Supravegherea în masă în cadrul Republicii Populare Chineze a început încă din
timpul dictaturii lui Mao Zedong, acesta implementând un mecansim de control ce
îngloba întreaga societate. La începuturile dictaturii tehnologia în China era deficitară, iar
tehnicile de supraveghere ce erau folosite se bazau aproape în exclusivitate pe
colaborarea cetățenilor cu autoritățile, astfel luând naștere infamii “turnători”. Odată cu
răspândirea tehnologiei performante precum computerele și internetul, metodele de
supraveghere au avansat și ele, acestea necesitând mai puțină implicare fizică în activitate
și o eficientizare ridicată, echipe formate din câteva persoane fiind capabile să
monitorizeze chiar zone întregi. În ziua de azi, cele mai notabile metode de supraveghere
în masă includ camerele de luat vederi, monitorizarea prin internet, și cea mai nouă
metodă bazată pe credit social și identitate.

Epoca Zedong: Armata și Propaganda

Probabil cel mai celebru citat și cel mai adesea atribuit fostului lider al Partidului
Comunist Chinez este: “Puterea poltică crește din țeava puștii”. Acest citat este un bun
indicator al principiilor pe care Partidul Comunist și Mao Zedong se bazau, dar poate cel
mai important aspect a rămas că pe lângă puterea armată pe care partidul a pus monopol,
puterea peniței era de asemenea, la propriu, în mâinile lor. După puterea armată, cea a
propagandei este, în opinia multor specialiști, cea mai importantă. În unele cazuri,
utilizarea propagandei în scopul manipulării maselor este chiar mai importantă decât
utilizarea forțelor armate. Folosirea propagandei și a manipulării în cadrul presei scrise
era cu atât mai importantă în perioada în care aceasta era cea mai importantă unealtă a
statului prin care acesta disemina informații propriului popor. În timpul Revoluției
Culturale, Zedong a impus un regim al terorii nemaiîntâlnit, acesta inducând nu numai
frica de sistem, ci și cea de seamăn, de șot, de soție, de vecini, încrederea fiind o raritate
la nivel interpersonal.
Pe lângă caracteristicile clare ale comunismului și ale socialismului, teroarea
exacerbată impusă de Mao Zedong a ajuns să se răsfrângă chiar și asupra membrilor de
rang înalt din cadrul Partidului Comunist, insecuritatea fiind la un nivel cu totul diferit
chiar și față de Uniunea Sovietică.

Penița și Tastatura sau Cum Funcționează Propaganda

Fie cu ajutorul posterelor, a presei scrise, a comunicatelor de partid sau a mediului
online prin site-uri create special sau prin rețele de socializare, Partidul Comunist Chinez
și actualul său lider, Xi Jinping dețin, în continuare, în totalitate frâiele jurnalismului și
ale opiniei publice, iar acestea au ajuns să reprezinte, în mod absolut un aparat funcțional
inglobat în Partid.
La doar câteva luni de la alegerea lui Xi Jinping, noi postere au apărut în toată
China, postere cu un design modern în care trei fetițe vesele au brațele pline de flori, plin
de culori vii cărora a fost alăturat un slogan deja bine înrădăcinat în cultura chinezească
postbelică: “Cântă Partidului un cântec popular1”. Acest slogan a fost titlul unei populare
melodii folk ce și-a câștigat renumele în timpul Revoluției Culturale.
Partidul nu joacă numai rolul de Big Brother (sloganul ce sugerează supravegherea
continuă din romanul distopic “1984” de George Orwell) ci și de Big Mother, mii de
discursuri politice din China punând accentul pe o populație hrănită și îmbrăcată,
desconsiderând celelalte drepturi umane. Traiectoria politicii chinezești arată în mod clar
nepăsarea respectării drepturilor omului, atât timp cât fiecarui cetățean chinez îi sunt
asigurate cele mai elementare drepturi: hrana și îmbrăcămintea.
Un exemplu bun al utilizării supravegherii de către statul chinez este scandalul în
care a fost implicat compania producătoare de telefoane mobile Huawei, companie ce
primește fonduri de la statul chinez. Pe lângă pașii uriași pe care aceasta i-a făcut din
punct de vedere al inovației tehnologice, Huawei a fost acuzat că lasă portițe digitale de
acces care au scopul de a monitoriza conținuturile fiecărui dispozitiv activ, astfel
încălcând intimitatea utilizatorilor. Problema și mai acută este faptul că Huawei 2 este al
treilea jucător ca importanță pe piața mondială de producție de telefoane mobile. Ca
urmare a acestui scandal, compania Google, ce își rulează ecosistemul pe 70% din
telefoanele ce utilizează sistemul de operare Android, inclusiv pe telefoanele Huawei, a
decis sa interzică firmei chineze drepturile de a mai folosi ecosistemul Google. Pe lângă
acest fapt, există discuții potrivit cărora companiei Huawei i-ar putea fi interzisă
comercializarea telefoanelor în America de Nord și Europa.

1
Cântec popular- Muzică din folclorul chinezesc
2
Huawei a vândut în anul 2019 în valoare de 122 de miliarde de dolari
 O altă companie chinezească, Tencent, a devenit subiect de dispută în opinia
publică datorită aplicației produsă de aceștia, numită WeChat. WeChat este o aplicație
asemănătoare WhatsApp, aplicație deținută de FaceBook ce este blocată în China.
WeChat a fost creat în scopul de a urmări convorbirile cetățenilor chinezi și nu numai,
aplicația fiind valabila și pe magazinele de aplicații ale sistemelor iOS și Android din
Europa și America de Nord. De asemenea, Serviciul Secret Chinez sau Ministerul
Securității Statului este parte a programului PRISM3 înființat de Statele Unite și alianța
de intelligence “Five Eyes” compusă din SUA, Marea Britanie, Canada, Australia și
Noua Zeelandă. Aceste lucruri indică un trend evident ascendent în ceea ce privește
aspirațiile actuale și cele de viitor ale Partidului Comunist Chinez în ceea ce privește
supravegherea în masă, iar o simplă aplicație precum WeChat poate ajuta la amplificarea
terorii într-un stat al cărei istorie recente a avut parte de aceasta din plin. Este de notat
faptul că Tencent înmagazinează toate conversațiile timp de 6 luni, perioadă destul de
lungă pentru citirea și analizarea mesajelor fie de către un software programat special
pentru acest lucru.

CCTV sau Televiziune cu circuit închis

Până aproape de anul 2019, guvernul chinez a instalat aproape 200 de milioane de
camere de luat vederi în toată țara, reprezentând aproape o cameră la fiecare 7 cetățeni.
Din 676 de orașe din China continentală 660 utilizează un sistem de camere de
supraveghere. Până în anul 2022 China dorește să integreze camere publice și private cu
scopul de a crea un sistem performant de recunoaștere facială la nivel național. Chiar în
timpul protestelor din Hong Kong din anul 2019, un prototip al acestui sistem de
recunoaștere facială s-a dovedit a fi roditor, identificând corect chiar și protestatari ce
purtau măști împotriva gazelor.
Conform unui supervizor din cadrul unei companii ce se ocupă cu dezvoltarea
Inteligenței Artificiale, tehnologia de recunoaștere facială are limitări tehnologice și
sistematice, de exemplu sistemul poate caută doar o mie de persoane într-o singură
căutare, fapt ce poate îngreuna și încetini serios eficiența sistemului în sine. În plus,
sistemul nu poate rula continuu pentru perioade lungi de timp, acesta necesitând
reactivare în cazuri speciale.
Un proiect nou a fost implementat în Shenzhen numit “Poliția electronică la
trecerea de pietoni”. Acest system este echipat cu tehnologie de recunoaștere facială
pentru a-i înregistra pe cei ce trec în mod ilegal strada și pentru vehicule nemotorizate ce
încalcă regulile de circulație.

3
Acest program a fost făcut public de Edward Snowden, fost contractor al NSA, care, în 2013, a facut publice toate
informațiile clasificate pe care acesta le deținea cu vedere la programele de supraveghere folosite de NSA.
 Un alt uz al tehnologiei pentru recunoaștere facială a fost implementat în cadrul
companiilor de retail Alibaba și Jingdong, care folosesc camere speciale pentru
recunoaștere facială cu ajutorul cărora clienții pot plăti, camera scanându-le fața și făcând
legătura directă cu cardul bancar.
Poliția robotizată este înca la începuturi, aceasta nefiind prezentă în număr extrem
de mare precum camerele de luat vederi. Roboți polițiști au fost amplasați în locuri
publice precum stații de tren, muzeuri, și atracții turistice. Lucrul ce împiedică
dezvoltarea mai rapidă a roboților de poliție este prețul extrem de mare pe care acesta îl
au.
Compania ce se ocupă cu standardizarea Inteligenței Artificiale este SenseTime,
aceștia lucrează, de asemenea la crearea unui standard pentru recunoaștere facială și
supraveghere video a orașelor și a vehiculelor pentru Națiunile Unite.

Creditul Social
Concomitent cu tehnologia de recunoaștere facială, China dezvoltă, de asemenea,
un sistem de credtiare socială care notează încrederea în care Partidul o are în fiecare
cetățean în mod individual în urma analizării comportamentului social și colectarea de
date guvernamentale și fiscale. După recunoașterea facială și capturarea activității
persoanelor, guvernul leagă aceste date de rating-ul creditului personal astfel încât
informația să poată fi înmagazinată și cuantificată într-un mod ce poate fi măsurat.
Deasupra acestui strat de informații cuantificabile se formează un scor al cetățeanului.
Participarea în acest sistem este momentan voluntară, dar se preconizează că din anul
20214 va fi obligatorie.
Acest program este creat cu scopul de a face cetățenii chinezi mai submisivi, cei
cu scoruri mari în sistemul de creditare socială fiind beneficiarii unor facilități precum
obținerea vizelor într-un timp mai scurt, anularea obligativității plății unui avans atunci
când aceștia doresc să se cazeze la un hotel și alte mici imbolduri ce promovează
submisivitatea și supunerea față de stat și de guvern.
De cealaltă parte se află persoanele cu credit social scăzut, care pot întâmpina
dificultăți atunci când doresc să ia masa la un restaurant, să se cazeze la un hotel, să
cumpere produse, în unele cazuri chiar și alimentare sau să călătorească liber.
Este evidentă antiteza în care se află sistemele înaintate de către stat, care pot pune
în pericol chiar acele utilități de maximă necesitate despre care, în multele discursuri
politice, Partidul dorea să asigure cetățenii chinezi că aceștia vor fi beneficiari
neîngrădiți.
4
Inițial era planificat anul 2020 dar planurile au fost anulate și este posibil să fie implementat chiar în 2022
 Concluzii
Dorința de control total asupra cetățenilor este o caracteristică extrem de evidentă
când vine vorba de statul chinez și de Partidul Comunist Chinez. Supravegherea masivă
la care sunt supuși cetățenii chinezi poate duce cu gândul chiar la romanul “1984” scris
de britanicul George Orwell în anul 1948.
Între îngrădirea exprimării, cenzura sufocantă, camerele de supraveghere ațintite
asupra cetățenilor, sistemele de notare în stilul unei competiții sportive, scanarea facială
în scopul plății pentru bunuri precum mâncare și haine, ipocrizia și reavoința Partidului
Comunist Chinez și a guvernului chinez este extrem de stridentă și nu face decât să arate
o imagine extrem de negativă a Chinei în toate părțile lumii. Cu o societate ce devine
distopică de la an la an, prinsă ca într-o menghină ce strange cetățenii chinezi pană la
limita exploziei, viitorul Chinei pare că poartă semnul celei mai avansate tehnologii de pe
întreg globul, însă folosit în scopuri inumane, ce va avea să stoarcă umanitatea picătură
cu picătură până ce societatea chineză va acționa ca un complex mecanism robotizat, într-
o ciclicitate sisifică pentru fiecare individ a cărui soartă va fi să își piardă individualitatea,
să devină o rotiță indiscernabilă din marele mecanism chinezesc.
Bibliografie
Chang, Jung, 1952-. Wild swans : three daughters of China.
Sun, Qiangnan (April 1987). "General review of computer technology and application in China"
Mozur, Paul. "Inside China's Dystopian Dreams: A.I., Shame and Lots of Cameras"
Business Insider. "China is building a vast civilian surveillance network — here are 10 ways it
could be feeding its creepy 'social credit system”
"Inside China's Dystopian Dreams: A.I., Shame and Lots of Cameras"
Deyner, Simon. "China bets on facial recognition in big drive for total surveillance"
Xiao, Sun. "'Electronic Police' is on guard at Shenzhen's crossings"
Zhang, Yang. „China's robot police has been on duty”
Botsman, Rachel. "Big data meets Big Brother as China moves to rate its citizens"
Diamond, Anna Mitchell, Larry. "China's Surveillance State Should Scare Everyone"
Financial Times. "Chinese tech groups shaping UN facial recognition standards"