Reumatismul a fost dintotdeauna unul din marile flageluri sociale.  
Comitetul  de  Expertiza  al  O.M.S.  definește  ​în 1996 ​“reumatismul 
articular  acut  “ca  o  sechelă  a  infecţiei  cu  streptococul  hemolitic  din 
grupa  A  care  poate  avea  una  sau  mai  multe  manifestări  majore  : 
poliartrita  acută  migratoare,  cardita,  coreea,nodulii  subcutanaţi  și 
eritemul marginat. 
Motivul  pentru  care  numai  în  ultimul  timp  reumatismul  este  recunoscut 
printre  marile  flageluri  sociale,  poate  cel  mai  mare  dintre  ele,trebuie 
căutat  în  faptul  că  numai  de  puţin  timp  s-a  descoperit  că unele afecţiuni 
recunosc drept etiologie reumatismul. 
Reumatismul  articular  acut  constituie  o  problemă  de  sănătate publică la 
noi  în  ţară  ,ca  și  în  alte  ţări  cu  o  organizare  sanitară  modernă.  S-a 
constatat  că  2,5  –  3.5%  dintre  copii  de  vârsta  școlară  (7-  15  ani  )  sunt 
bolnavi  sau  au  avut  un  atac  de  reumatism  articular  acut.  Cifrele  sunt 
asemănătoare  pentru  ţările  situate  în  același  climat.  De  asemenea  ,  din 
totalul  bolnavilor  internaţi  în  spital  cu  vârsta  cuprinsă  între  3  si 15 ani , 6 
% sunt reumatici . 
Populaţia  adultă  se  îmbolnavește  mai  rar  decât  copiii.  Astfel 
reumatismul  articular  acut  începe  în  75  %  din  cazuri  înainte de vârsta de 
15  ani  și  numai  în  25  %  din  cazuri  peste  25  de  ani.  Reumatismul  este 
cauza  îmbolnăvirii  inimii  la  95  %  din  copiii  cardiaci  și  la  peste  30  %  din 
adulţii bolnavi de inima. 
Comitetul  de expertiză OMS defineșre reumatismul articular acut ca fiind 
o  boală  ce  constituie  o  sechelă a infecţiei cu streptococul beta hemolitic 
grupa A , care poate avea una sau mai multe manifestări majore : 
- Poliartrita acută migratoare ;
- Cardita ;
- Coree
- Noduli subcutanaţi
- Eritem marginat

Factori predispozanţi 
- a) sexul
După  majoritatea  statisticilor  se  poate  aprecia  că  până  la  15  ani  , 
frecvenţa  reumatismului  articular  acut  este  de  două  ori  mai  mare la fete 
în  raport  cu  băieţii  ,  fără  ca  la  adulţi  să  se  manifeste  o  preponderenţă 
semnificativă  în  ceea  ce privește sexul . Numeroși reumatologi recunosc 
totuși o creștere a incidenţei coreei și a reumatismului articular acut mai 
pronunţată  la  femei  ,  condiţiile  favorabile  de  apariţie  și  agravare  a  bolii 
fiind date de pubertate ,graviditate și tulburări de climă . 
- b) vârsta
Reumatismul  articular  acut  poate  fi  considerat  o  boală  caracteristică  a 
copilului  și  adultului  tânăr  .  Frecvenţa  mare  a  bolii  o  găsim între 5 și a15 
ani  (asemănător  cu  infecţia  streptococică  )  fiind  rară  între  2  și  5  ani  și 
excepţională  sub  2  ani  .  Tendinţa  de  apariţie  a  bolii  chiar  la  copiii  sub  4 
ani sau la sugari a creat noţiunea de iniţierea reumatismului. 
Coborârea  vârstei  medii  de  incidenţă  a  reumatismului  articular  acut 
poate  fi  pusă  în  corelaţie  cu  factorii  epidemiologici  ai  colectivităţilor 
preșcolare  ,  cămine  și  grădiniţe  .  Unle  manifestări  endocrine  ,  debutând 
cu  perioada  pubertăţii  creează  un  nou  vârf  care  se  manifestă  între  13  și 
20 ani și deosebit de rar , la individul trecut de 30 de ani ca prim atac. 
- c) ereditatea
Rolul  predispoziţiei  familiale  și  al  eredităţii  reprezintă  subtilitatea  . 
Wilson  și  Schweitzer  consideră  factorul familial legat de o genă recesiză 
autozomală  .  C.Ch.  Dimitriu  crede  că  o  contribuţie  importantă  o  au  și 
condiţiile identice de mediu reprezentând factori predispozanţi . 
 
Factori favorizanţi 
- a) mediul geografic
Este  cunoscut  faptul  că  frecvenţa  reumatismului  articular  acut  este 
practic  scăzută  sau  aproape  absentă  la  tropice  și  în  ţările  calde  ,  în 
general  ,  ca  și  în  regiunile  polare  .  Păunescu  Podeanu  și  colaboratorii 
confirmă  faptul  că  schimbările  meteorologice  au  o  influenţă  deosebită 
asupra  atacurilor  acute  reumatismale  ,  în sensul creșterii puseelor odată 
cu creșterea presiunii maxime . 
- b) contagiozitatea
Reumatismul  articulara  acut  se  manifestă  în  aparenţă  cu  caracter  de 
contagiozitate  deoarece  în  anumite  colectivităţi  există  o  adevărată 
explozie de atacuri de reumatism articular acut 
- c) condiţiile de viaţă
- d)condiţiile social –economice
Infecţia  streptococică  faringiană  cu  streptococ beta hemolitic reprezintă 
factorul  declanșator  în  mai mult de 50 % dintre cazuri . În cazurile în care 
nu  se  notează  angine  exprimate  clinic  ci  doar  seratura  imunologică  a 
unei  determinări  streptococice  ,evidenţierea  acestui  fenomen  se  face 
prin intermediul titrului 
În  dinamica  morfologică  a  fenomenelor  tisulare  din  reumatismul 
articular act se deosebesc patru faze distincte : 
FAZA MUCOIDĂ 
FAZA FIBRINOIDĂ 
FAZA GRANULOMATOASĂ 
FAZA DE SCLEROZĂ 
 
ASPECTE ALE LEZIUNILOR DUPĂ SEDIU 
- LEZIUNI CARDIACE
- LEZIUNI ARTERIALE
- LEZIUNI PLEURO PULMONARE
- LEZIUNI ARTICULARE
- LEZIUNI SUBCUTANATE
- LEZIUNI PERITONEALE
- LEZIUNI RENALE
 
Reumatismul  cerebral  se  exprimă  clinic  prin  cefalee  ,  stare  de  anxietate, 
agitaţie,  confuzie  mintală,  hipertermie  .  Evoluează  spre  forma  mortală. 
Reumatismul  cerebral  apare  rar,  în  formele  hiperpiretice  ale 
reumatismului  articular  acut,  pe  fondul  alcoolismului  cronic  sau  pe  un 
teren  nevrotic.  Apar  astfel  endarteritele  obliterante  ale  vaselor  mici 
meningeene și corticale ce duc la infarctizarea ţesutului cerebral . 
 
Manifestări majore : 
Cardită 
Poliartrită 
Coree 
Eritem marginat 
Noduli subcutanaţi 
 
Manifestări minore : 
Clinice - antecedente de reumatism 
poliarticular acut cu prezenţa unei 
vechi cardiopatii reumatismale 
Artralgii 
Febră 
 
Se evidenţiază două obiective majore : tratamentul curativ al puseului 
acut și tratamentul profilactic al recidivelor . 
 
TRATAMENTUL CURATIV 
presupune : 
- a). Tratamentul igieno –dietetic :
repaus 
dieta 
- b).tratamentul medicamentos :
antibiotic (antistreptococic ); 
antireumatic (antiinflamator); 
TRATAMENTUL PROFILACTICT 
cuprinde : 
Prevenirea primului atac al bolii reumtice ; 
Profilaxia recidivelor la vechii reumatici ; 
 
TRATAMENTUL CURATIV 
Tratamentul igieno –dietetic 
- a). REPAUSUL
Pentru  a  preîntâmpina  eventualele  complicaţii  cardiace  sau  pentru  a 
evita  agravarea  celor  existente  se  impune  repaus  la  pat  ce  durează  7- 
10zile . Revenirea la activităţile anterioare se face progresiv ; 
- b). DIETA
Aceasta  va  fi  apreciată  în  conformitate  cu  greutatea  și vârsta bolnavului 
.  La copii este recomandată creșterea aportului de grăsimi și proteine , în 
special  creșterea  consumului  de  ouă  .  Aportul  de  lichide  trebuie  să 
depășească  excreţia  urinară  .  În  puseul acut de reuamtism articular acut 
se recomandă regim complet desodat . 
Se administrează , de asemenea vitamine A,B și C . 
 
Tratament medicamentos 
- a). ANTIBIOTIC ( antistreptococic )
Se  recomandă  Penicilina  G  cristalină  1.​000​.​000  ​–  2.​000​.0​ 00  ​U.I.  pe  zi  , 
timp  de  zece  zile  pînâ  la  două  săptămâni  ,  injectată  intramuscular  de 
patru  ori  pe  zi  .  Se  mai  poate  utiliza  Benzantin  Penicilina  (  Moldamin  ) 
1.​000​.​000​. U.I. în doză unică pentru adulţi și 5 ​ 00.000 ​U.I. pentru copii. 
Convalescenţa  reumatismului  articular  acut  este  de  lungă  durată  , 
perioada propice în fapt profilaxiei reumatismului articular acut .