Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai mare
numar posibil de pacienti aflati in stop cardio-respirator (SCR), in faza prespitaliceasca.
Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele:
1. ACCESUL RAPID
2. SUPORT VITAL DE BAZA (BLS-PRIMUL AJUTOR DE BAZA
PRECOCE
3. DEFIBRILAREA PRECOCE
4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII (ALS)
1
1. Evaluarea zonei, evaluarea sigurantei salvatorului si a victimei - ceea ce înseamna evitarea
pericolelor (ex. electrocutie, intoxicatii, traumatisme).
2. Verificarea starii de constienta prin stimulare tactila - usoara scuturare de umeri – si verbala
- ”Sunteti bine?”)
• Daca victima respira normal, dar este inconstienta va fi asezata în pozitie laterala de
siguranta, se va apela serviciul de urgenta si se va reevalua periodic victima.
• Daca persoana nu respira se apeleaza serviciul de urgenta (de catre alta persoana sau
chiar de salvator) si apoi se continua manevrele de resuscitare cu efectuarea compresiilor
toracice
C: Circulatia – Compresiile toracice externe
Persoana care efectueaza resuscitarea se pozitioneaza lateral fata de victima, care se afla pe un
plan dur si repereaza locul pentru compresii toracice externe, în centrul toracelui sau la jumatatea
sternului. Nu aplicati nici o presiune la nivelul abdomenului superior sau la nivelul apendicelui
xifoid (partea inferioara a sternului). În acest punct se plaseaza podul palmei unei mâini si a doua
mâna deasupra primei. Cu degetele întrepatrunse, cu coatele drepte si bratele perpendiculare pe
planul pacientului se executa 30 de compresii toracice astfel încât sternul sa fie deprimat cu cel
putin 5 cm (fara a depasi însa 6 cm). Dupa fiecare compresiune se lasa un moment de revenire a
toracelui fara a se pierde contactul mâinilor cu toracele victimei Frecventa de efectuare a
compresiunilor toracice este de 100/min (fara a depasi 120/min), iar timpul de compresiune si
revenire trebuie sa fie egal. Compresiile toracice externe corect efectuate genereaza un flux
sanguin, cu o tensiune arteriala sistolica cuprinsa între 60 si 80 mmHg care înseamna o circulatie
redusa, dar importanta la nivelul cordului si creierului si cresc probabilitatea unei defibrilari cu
succes.
3
VENTILATIA (respiratia artificiala) – ventilatia gura la gura. Dupa 30 de compresiuni
toracice se efectueaza doua ventilatii gura la gura. Se mentin caile aeriene în pozitie deschisa, se
curata de eventuali corpi straini si se penseaza nasul cu indexul si policele. Salvatorul face un
inspir dupa care îsi plaseaza gura etans pe gura pacientului efectuând expirul prin care introduce
aerul în caile aeriene ale victimei timp de 1 sec Se urmareste expansiunea toracelui în timpul
insuflatiei si apoi are loc expirul pasiv. Daca toracele nu expansioneaza înseamna ca exista o
obstructie a cailor aeriene si va fi necesara efectuarea manevrei de dezobstructie a cailor aeriene.
Daca în urma ventilatiei corect efectuate toracele nu expansioneaza se vor lua în considerare
urmatoarele alternative:
- verificarea cavitatii bucale si extragerea cu doua degete a corpilor straini vizibili;
- repozitionarea capului cu mentinerea hiperextensiei si a ridicarii barbiei;
- continuarea compresiilor toracice în ritm de 100/min în situatia în care ventilatiile corecte se
dovedesc incapabile sa produca expansiunea toracelui si banuim ca exista o obstructie a caii
aeriene mai jos de faringe;Ritmul ventilatiei artificiale, atunci când se poate realiza corect este de
10-12 ventilatii/minut, adica o respiratie la fiecare 4-5 secunde, iar volumul de aer insuflat va fi
de 6-7 ml/kgc (aproximativ 500-600 ml) .Când calea aeriana este neprotejata, un volum curent de
1 l produce distensie gastrica semnificativ mai mare decât un volum curent de 500 ml.
În timpul RCP fluxul sanguin catre plamâni este redus substantial, astfel încât un raport adecvat
ventilatie-perfuzie poate fi mentinut cu volume curente si frecvente respiratorii mai
mici decât normal. Hiperventilatia este daunatoare, deoarece creste presiunea intratoracica, care
scade întoarcerea venoasa catre inima si reduce debitul cardiac. Supravietuirea este prin urmare
redusa.
În situatii de trauma sau malformatii faciale sau daca resuscitatorul este copil se poate
4
efectua ventilatia gura la nas, cu închiderea gurii si mentinerea capului în pozitia realizata
pentru eliberarea caii aeriene superioare. Exista si varianta de efectuare a resuscitarii de baza
doar prin compresiuni toracice externe în ritm de 100/min (dar nu mai mult de 120/min) fara
întreruperi pentru ventilatii atunci când din anumite motive (estetice, resuscitator copil)
resuscitatorul nu poate efectua ventilatii.
Manevrele de resuscitare de baza se continua pâna la:
-sosirea echipei de resuscitare care va realiza manevrele de resuscitare cardiorespiratorie
avansata (ACLS);
- revenirea respiratiei normale;
- epuizarea persoanei care efectueaza resuscitarea.
5
Braţul în unghi drept cu corpul, cotul îndoit şi palma în sus
6
Rotirea victimei către salvator
• se împinge şi se menţine capul spre posterior pentru a asigura libertatea
căilor aeriene; această manevră se realizează prin ajustarea poziţiei mâinii de
sub obraz;
• se verifică respiraţia la intervale regulate.
În ciuda dificultăţilor ce pot apare atât la antrenamente cât şi într-o situaţie
reală, rămâne fără îndoială faptul că plasarea unei victime inconştiente în poziţie
de siguranţă poate fi un gest salvator de viaţă .
7
Atitudine de urmat Incurajarea tusei 5 lovituri interscapulare
5 compresiuni abdominale
- pentru realizarea compresiunilor abdominale, salvatorul sta în spatele pacientului (putând sa-l
sustina), îl cuprinde cu bratele la nivelul abdomenului si localizeaza punctul de compresiune
(aflat la jumatatea distantei între ombilic si apendicele xifoid). Salvatorul va aseza pumnul
(dominant) cu marginea cubitala în jos în punctul ales si va executa compresiuni în sus si
înauntru cu ajutorul celeilalte mâini asezata peste prima mâna. Se repeat manevra pâna la
eliminarea corpului strain sau pâna când pacientul îsi pierde starea de constienta.
8
efectuat, locul aplicarii compresiunilor abdominale fiind de aceasta data jumatatea inferioara a
sternului. Daca pacientul cu obstructia cailor aeriene devine inconstient, alertati imediat
serviciul de urgenta si începeti RCP cu compresiuni toracice.