Sunteți pe pagina 1din 61

Trubadur

Cultura
medievală

Prof. Juverdeanu Aurelia Melania


CULTURĂ ŞI RELIGIE ÎN EVUL MEDIU

• În primele secole ale Evului Mediu, singurii ştiutori


de carte erau preoţii şi călugării. Biserica a
devenit un factor important de cultură care a
căpătat un caracter religios.
• Mănăstirile au reprezentat principalul factor de
continuitate culturală. În mănăstiri, călugării
copiau multe manuscrise vechi. Astfel, au fost
salvate de la distrugere multe opere ale
antichităţii. Pe lângă mănăstiri se găseau şcoli
unde se învăţa scrisul şi cititul.
• Biserica creştină devenea instituţia cea mai
importantă a societăţii feudale.
Literatura medievală
• În Evul Mediu, majoritatea scrierilor aveau un
conţinut religios.
• Scrierea folosită în apusul Europei era alfabetul
latin. În Imperiul bizantin era folosit alfabetul grec
iar la popoarele slave, alfabetul chirilic.
• Paralel se răspândea şi creaţia laica: legende,
cântece, poeme, care descriu vitejia şi dragostea,
literatura cavalerească care glorifică felul de viaţă
al cavalerilor.
• Literatura medievală este expresia amestecului
dintre credinţă, raţiune şi tradiţiile laice.
• Literatura prezintă:
• evenimente: migraţii, cruciade
• instituţii: biserica, monarhia
• societatea: cavalerismul, viaţa de curte, moravuri
Literatura religioasă şi istorică

• Literatura • Literatura istorică:


religioasă: • Cronici:
• Istoria longobarzilor
• Istorii eclesiastice (Paulus Diaconus)
• Lucrări teologice • Istoria cruciadelor
• Poeme şi piese de (Geoffroi de
teatru cu subiecte Villehardouin)
biblice
Scrieri literare
• Poeme eroice:
• Cântecul lui Roland (Franţa)
• Cântecul Nibelungilor
(Germania)
• Cântecul Cidului (Spania)
• Cântec despre oastea lui
Igor (Rusia)
• Povestiri versificate:
Romanul vulpii
• Poezia lirică: transmisă de
trubaduri (truveri)
• Romanul de curte:
• Tristan şi Isolda
• Căutarea Sf.Graal
Cântecul lui
Roland
Plecarea lui
Siegfried

Cântecul Nibelungilor - manuscris

Uciderea lui Siegfried


Căutarea Sfântului Graal - tapiserie
LITERATURA LITERATURA LAICĂ
RELIGIOASĂ
Istorii ISTORICĂ LITERARĂ
ecleziastice
Cronici: Poeme eroice Cântecul lui Roland (Franţa)
Cântecul Nibelungilor (Germania)
Lucrări
Istoria Cântecul Cidului (Spania)
teologice
longobarzilor Cântec despre oastea lui Igor (Rusia)
(Paulus
Poeme şi Diaconus)
piese de Povestiri Romanul vulpii
teatru cu versificate
subiecte Istoria
biblice cruciadelor -
Geoffroi de Transmisă de trubaduri sau truveri
Poezia lirică
Villehardouin

Romanul de
Tristan şi Isolda
curte
Căutarea Sf. Graal
Arta
• A fost influenţată de religie.
• Locul cel mai important îl deţinea arhitectura.
• S-au construit mai ales catedrale, care copleşeau
prin monumentalitatea şi bogăţia decoraţiilor
interioare.
• Sculpura, pictura, artele minore erau considerate
anexe ale arhitecturii.
• Principalele stiluri: romanic şi gotic.
• S-au construit şi puternice castele feudale în
Franţa, Anglia, Spania, Germania, S Italiei.
Arta bizantină
• A apărut şi a evoluat pe teritoriul Imperiului
Roman de Răsărit(Bizantin).
• S-a format în urma unei sinteze strălucite
dintre elemente ale artei: elenistice,
romane şi creştine timpurii.
• A fost influenţată de religia creştin-ortodoxă
dar şi de ideologia imperială bizantină.
• A reprezentat o perioadă strălucită de
evoluţie a artei.
Arhitectura
• Arhitectura bizantină a fost de două tipuri:
religioasă şi civilo-militară.
• Arhitectura religioasă a fost reprezentată de
biserici şi mănăstiri.
• Au fost utilizate în construcţia bisericile bizantine
mai multe planuri: bazilical, octogonal central, dar
mai ales planul în cruce greacă înscrisă într-un
pătrat
• Alte elemente caracteristice bisericilor bizantine
au fost: cupola, pandantivii, coloanele cu
capiteluri bogat împodobite.
• Monumente reprezentative: Biserica Sfânta Sofia
din Constantinopol, Sfântul Dimitrie din Salonic,
bisericile din Ravenna preluate de la arieni etc.
Arhitectura
• Au fost construite numeroase mănăstiri
cum ar fi cele de la Muntele Athos din
Grecia.
• Arhitectura civilo-militară a fost
reprezentată de palatele imperiale din
Constantinopol, locuinţele oamenilor
bogaţi, fortificaţiile Constantinopolului şi a
celorlalte oraşe, cetăţi(Dinogeţia şi Păcuiul
lui Soare din Dobrogea, România).
Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic
Biserica San Vitale din Ravenna
Mănăstirea Iviron de la Muntele Athos(sec
al X-lea)
Zidurile Constantinopolului- situaţia actuală.
Edicule fotografie
aeriană. Poarta cu
cele două turnuri
rectangulare
provine din vechile
fortificaţii bizantine
ale
Constantinopolului
Ruinele cetăţii romano-bizantine de la
Dinogeţia (România)
Resturile vechiului Hipodrom din
Constantinopol
Artele vizuale
• Au fost reprezentate de mozaic, pictura în
frescă, icoane, miniatură.
• Mozaicul şi pictura în frescă au fost
preluate din antichitate dar au fost
adoptate programului iconografic creştin.
• Icoanele au fost caracteristice artei
bizantine
• Miniaturile au împodobit manuscrisele
bizantine.
Muzeul mozaicului din Istanbul- un rest din vechiul
palat imperial din timpul lui Iustinian
Întronarea lui Hristos de către îngeri- mozaic din biserica
San Apollinaire cel Nou din Ravenna
Mozaicuri bizantine din biserica San Vitale
Împăratul Iustinian şi suita–mozaic din
biserica San Vitale
Împărăteasa Teodora şi suita-mozaic din
biserica San Vitale
Mozaic de pe absida Bisericii San Vitale
din Ravenna
Hristos Pantocrator şi Sf. Apostol Petru-icoane de la M.
Sf. Ecaterina din Pen. Sinai- sec. al VI-lea
Isus Hristos-
icoană bizantină
pe mozaic din
secolul al XII-lea
Miniatură bizantină din secolul al XII-
lea(Mănăstirea Studion)
Mistra, biserica Mitropoliei
Frescă din biserica Hodighitria, Mistra
Moştenirea artistică bizantină

• Arta popoarelor ortodoxe din Europa:


greci, bulgari, slavii de sud, românii, ruşii.
• Arta Italiei de sud şi centrală, dar nu
lipseşte nici din nord(Veneţia).
• Arta Orientului Apropiat.
• Arta otomană - multe moschei otomane
provin din biserici bizantine transformate
sau au fost construite modelul acestora.
ARTA ROMANICA
• Stilul romanic s-a dezvoltat în secolele X - XIII,
pornind de la trăsăturile specifice artei
carolingiene, ale artei antice romane și de la
unele influențe bizantine.
• Locul de naştere al stilului romanic este Franţa şi
nordul Italiei (Lombardia) si s-a raspandit din
Spania până în Transilvania şi Polonia, din
Norvegia şi Islanda până în Siria şi Palestina
• Cea mai mare dintre mănăstirile romanice este
abaţia Cluny, construită din iniţiativa stareţului
Hugues.
Stilul romanic

• Dimensiuni mari
• Plan în formă de cruce
• Aspect masiv, greoi,
sever, întunecos
• Arce în formă de
semicerc
• Ferestre mici
• Ziduri groase, coloane
solide, contraforturi
• Decorate cu
basoreliefuri, fresce,
mozaicuri
• bolta în leagăn (în cruce) formată prin încrucişarea a
două bolţi semicirculare, pentru a susţine acoperişul şi
pereţii navei centrale a bisericii;
• coloanele (în interior) şi contraforturile (în exterior),
sprijină pereţii pentru a prelua greutatea acoperişului
(mijl. sec. XI);
• transeptul, urmează braţul scurt al crucii latine;
• turnul-clopotniţă, situat în punctul de încrucişare dintre
nava centrală şi transept, are plan octogonal, circular sau
pătrat;
• porticul, poarta de intrare în biserică, ornamentat cu
basoreliefuri, picturi în frescă, vitralii.
• planul bisericilor este în formă de cruce greacă (cu braţe
egale) sau latină (cu braţe inegale), orientată spre est
(Ierusalim);
• bisericile romanice au o navă centrală şi două/ mai multe
nave laterale, despărţite prin şiruri de coloane paralele.
Catedrala Saint Front - Perigueux Catedrala Tournai Catedrala St Pierre
Belgia Franţa

Abaţia Saint Savin sur Gartempe

Catedrale romanice
Catedrala Reintregirii din Alba-Iulia
Catedrala Sf. Mihail
Catedrala catolica din Alba Iulia
Alba Iulia
Decoraţii romanice
Basorelief

Coloane cu arcuri în semicerc Frescă


ARTA GOTICA
• Arta gotică începe să se dezvolte din secolul al
XI-lea în Ile–de–France si cuprinde rapid tot
arealul catolic.
• Catedrala a fost monumentul caracteristic artei
gotice si a fost construita mai ales prin eforturile
comunitatilor orasenesti, ca un simbol al
prosperitatii lor.
• Stilul gotic, cu biserici din ce în ce mai înalte, dar
și mai luminoase, a folosit vitraliile la o scară
nemaîntâlnită până atunci.
Stilul gotic

• Dimensiuni mari
• Plan în formă de cruce
• Aspect zvelt, înalt,
graţios, luminos
• Arce în formă de ogivă
(arc frânt)
• Ferestre mari cu vitralii
• Turnuri ascuţite (fleşe)
• Decorate cu statui şi
rozase
• ogiva ( bolta în formă de arc frânt), mai rezistentă
decât bolta semicirculară: două perechi de arcuri
frânte se sprijineau pe patru coloane dispuse în
plan pătrat, aceste grupuri de arcuri multiplicate
susţinând bolta edificiului;
• arce butante (de susţinere) şi contraforturile
pentru susţinerea pereţilor din exterior;
• ferestrele mari, acoperite cu vitralii ce înfăţişează
scene religioase, acopereau spaţiul dintre
contraforturi şi asigurau iluminatul bisericilor;
• fleşa, turn ascuţit, de înălţime foarte mare;
• portalul, ce acoperă faţada edificiului este
ornamentat cu sculpturi şi rozete (ferestre
circulare acoperite cu vitralii).
Notre Dame - Paris Domul din Köln Salisbury - Anglia

Vitralii – Saint Chapelle Catedrala din Strasbourg


Coutances - Franţa Saint Denis
Vitralii, rozase, capitel
Catedrala
Sf. Mihail
din Cluj-
Napoca
Biserica Neagră din Braşov
ASPECTE STILUL ROMANIC STILUL GOTIC

Dimensiuni Mari Mari


Plan În formă de cruce: naos (navă), În formă de cruce
altar, cor. La intrare – portal

Aspect Zvelt, înalt, graţios, luminos


Masiv, greoi, sever, întunecat

Arce În formă de ogivă (arc frânt)


În formă de semicerc

Ferestre Mari, cu vitralii


Mici
Turnuri ascuţite (fleşe)

Ziduri groase, coloane solide,


Susţinere Contraforturi, arcuri butante
contraforturi

Decoraţii Statui, rozase


Basoreliefuri, fresce, mozaicuri
ARHITECTURA RELIGIOASA
IN SPATIUL ROMANESC
Prin grija călugărilor din ordinul cistercienilor, din
Transilvania, se construieşte Abaţia de la Cârţa,
edificată iniţial în stil romanic, iar după refacerea sa,
în urma invaziei tătarilor (secolul al XIII-lea), în stil
gotic.
Arhitectura în stil romanic este reprezentată, în
secolele XII-XIII, de Catedrala de la Alba Iulia şi de
bisericile de la Avrig şi Herina.
Dezvoltarea oraşelor impune şi deschiderea de
şantiere de construcţii religioase fiind edificate mari
biserici, aparţinând cultului catolic sau reformat.
Domină tipul bisericii de zid, de tip hală, de mari
dimensiuni şi care este construită, de cele mai multe
ori, în stilul gotic. Astfel, putem menţiona Biserica din
Cristian, Sf. Maria din Sibiu, Sf. Mihail din Cluj,
Biserica Neagră din Braşov, Biserica evanghelică
din Biertan.
Abaţia de la Cârţa Catedrala de la Alba Iulia
Biserica Sf. Mihail din Cluj
Biserica Neagră din Braşov
Studiu de caz -
Voroneţ
• Ctitorită de Ştefan cel
Mare în 1488 pe locul
unui schit de lemn
• Planul: pridvor, pronaos,
naos şi altar
• În sec XVI s-au adăugat
frescele exterioare
• Specifică este culoarea
albastră
• În ea se găseşte
mormântul lui Daniil
Sihastrul
Martiriul Sf Ioan cel Nou

Acatistul Sf Nicolae Daniil Sihastrul


Bibliografie

• Manualele alternative, clasa a VI-a


• wikipedia.com
• didactic.ro
• images.google.com