Municipiul Iaşi, are particularităţi inconfundabile, efigii şi simboluri care i-au definit prin timp personalitatea.

Varietatea
blândă a reliefului şi aşezarea geografică, evenimentele istorice care i-au inscris numele în cronici, parfumul arhaic de veche
capitala, vestit loc de pelerinaj, oraş al culturii şi renaşterii naţionale, punct de răscruce între Orient şi Occident, cu viaţa
universitară care-i confera o tinereăe perpetuă. Toate acestea contribuie la identitatea dinamincă a oraşului în care işi are
reşedinţa de patru secole. Oricine işi doreşte să cunoască sufletul oraşului trebuie să intre în bisericile lui.

Catedrala Mitropolitana
Actuala Catedrala mitropolitana, construcţie monumentală din veacul al XlX-lea este situată într-un perimetru plin de
mărturii privind reşedinţa mitropoliţilor Modovei. "Maica a bisericilor" si "maică a Patriei", dupa numirea plina de iubire ce ia
fost dată de primii ctitori, Mitropolia de azi, are trei hramuri: Sfanta Cuvioasa Parascheva, întampinarea Domnului, Sfantului
Mucenic Gheorghe. Catedrala a fost construită pe locul unde s-au afla temeliile a doua biserici mai vechi: biserica Albă,
biserica Stratenia .Actul de naştere al edificiului este decretul domnitorului loan Sandu Sturdza. Insă piatra de temelie si
construcţia propriu-ziăa se datorează râvnei şi ostenelilor mitropolituiui Veniamin Costachi.Lucrarile au început în anul 1833.
Arhitecţii vienezi Johann si Gustav Freiwald au adoptat pentru noua biserica stilul neoclasic, întalnit şi la alte biserici
maiestuoase din ţări europene de mare tradiţie creştină . S-a lucrat intens până în anul 1841, In ultlmii ani sub conducerea
arhitectului Sungurov. In 1942 mitropolitul Veniamin este silit să se retragă.Totodată apar probleme serioase în legatură cu
rezistenţa boitii centrale, de mari dimensiuni. Se încearcă diferite soluţii, anii trec şi, datorită vitregiei vremurilor, biserica
rămâne neterminată timp de aproape 40 de ani.
La stăruinţele mitropolitului losif Naniescu autorităţile statului român independent hotărasc reluarea lucrărilor la
Catedrala din laşi. La 15 aprilie 1880 se pune cea de-a doua piatră fundamentală. Refacerea planurilor bisericii este
încredinţată arhitectului Alexandru Orascu, rectorul Universiăţtii din Bucureşti. El adaugă cele doua rânduri de pilaştri masivi
în interior, realizând o clădire de plan basilical, cu o nava centrală si două nave laterale mai mici. Păstrează cele patru turnuri
laterale decroşate, dar renunţă la cupola centrală de mari dimensiuni, înlocuind-o cu un sistem de patru bolţi, desparţite
prin arce transversale.

1
 Maestrul Gheorghe Tăttărescu, aflat la vârsta deplinei maturităţi artistice, împodobeşte catedrala cu icoane şi
elemente decorative care impresionează prin diversitate si sensibilitate de influenţa renascentistă. Respectând canoanele
Erminiei ortodoxe, Tattarescu se arată însă deschis influenţelor picturii occidentale, pe linia noutăţilor cautate de pictura
bisericească romanească în sec. al XlX-lea. Atât în realizarea celor 4 scene biblice de pe bolţile navei centrale cât şi în
zugrăvirea chipurilor de sfinţi şi în alcătuirea compoziţiilor decorative se resimte rigoarea neoclasicismului de factura Italiana,
pe care artistul îl cunoscuse în anii de studii la Academia di San Luca din Roma. Se realizeaza, astfel, un inspirirat echilibru
între pictură şi stilul arhitectonic. Sfinţirea Catedralei, a fost o sarbatoare pentru întreaga naţiune.Familia primului rege al
Romaniei, Carol I, şi-a legat numele de acest locaş prin donaţii de mare preţ, ca semn al recunoştinţei neamului pentru jertfele
si evlavia fostei capitaIe a Tării Moldovei, «a doua mea capitala», cum o numea suveranul. pe placa de marmură care se afiă
in partea dreapta la intrare. In pridvorul Catedralei putem citi: *Terminatu-s-a Intreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al
domniei noastre al douazeci-si-saselea, al regatului meu al saselea, împodobindu-se si înzestrându-se cu vase sfinte,
candele de argint, policandre, odoare si veşminte prţioase, precum şi cu cele 10 ferestre cu măiestrie împodobite şi închinate
de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înaIţarea sfintei Biserici Ortodoxe,îfntru pome-nirea mea, a iubitei mele sotii
Elisabeta si a urmaşilor noştri...". Catedrala trăieşte mereu în lumina Invierii, prin râurile de apă vie ale rugăciunii. Odor de
sfinţenie, izvor de speranţă si mângâiere sufletească, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, aduse aici de la Mănăstirea
Trei lerarhi în anul 1889, sunt un dar de mare pret pentru toti credinciosii.

Biserica Sf. Gheorghe

Situată în incinta ansamblului mitropolitan, a fost zidită între anii 1761-1769, având drept ctitor pe mitropolitul
Moldovei Gavriil Calimachi, mai întai mitropolit al Tesalonicului, între 1745-1760. Dupa sfinţire, biserica a devenit «Mitropolia
cea noua» şi , timp de mai bine de un secol, a fost catedrala în care erau hirotoniţi ierarhii Moldovei si în care se desfaşurau
marile ceremonii bisericeşti. Arhitectonic, sfântul locaş care are ca patron spiritual pe Sf. Gheorghe, protectorul Mitropoliei
Moldovei, face parte din familia inaugurat de biserica Sfinţii Teodori. Faţadele sunt acoperite cu pilaştri angajaţi între care sunt
dispuse panouri arcuite în acolada. Capitelurile în stil corintic încununeaza pilaştrii, iar deasupra lor reapare un rând de nişe în
acolada. Bogata ornamentaţie în relief îmbina barocul constantinopolitan cu influenţe din clasicismul rus. In prezent, biserica

2
are în locul turlelor originare un acoperiş simplu, destul de jos, caruia îi corespunde în interior o bolta puţin
arcuită.Catapeteasma bisericii este o capodoperă a barocului balcanic. Lemnul de tei stucat, este lucrat cu rafinament
artistic. Ornamente vegetale şi animaliere se întretes cu vrejuri auriteîntr-o decoraţie deosebit de abundentă. Icoanele
Mântuitorului şi Sfântului Gheorghe de pe catapeteasmă, datând din 1805, sunt opera unui mare pictor, Eustatie Altini.
Cu binecuvantarea l.P.S. Mitropolit Daniel, biserica, folosită multă vreme drept muzeu rmitropolitan, a fost redată cultului
divin în 1999, adaugându-i-se hramul Sf. Teodora de la Sihla si fiind astfel randuită ca Iocaş de închinare pentru obştea
calugariţelor de la Centrul eparhial laşi. Pictura impresionează prin abundenţa imaginilor şi prin rigoarea încadrării
compoziţiei în canoanele Erminiei. Peretele vestic al naosului înfatişează privitorului, la ieşirea din biserică, scena
înfricoşatoare însă plină de speranţă crestină a Judecăţii din urma. Mozaicul bizantin realizat între anii 1999-2000 în
pridvorul deschis al bisericii de către echipa meşterului Virgil Moraru reprezintă patru scene din Paradis si evenimentul
aducerii moaştelor Sf. Apostol Andrei la laşi. Cu ocazia înnoirilor recente care s-au facut acestui locaş de închinare s-au
restaurat catapeteasma, tronurile si arhieresc punându-se astfel şi mai mult în lumină neasemuita-i frumuseţe.Resfinţirea
sfântului locaş s-a facut la 22 mai 2000 de către Prea Fericitul Hristodoulos, Arhiepiscopul Atenei şi primat ai Bisericii Greciei,
împreuna cu I.P.S. Mitropolit Daniel. După ce a ridicat "Mitropolia nouă" sau biserica "Intampinirea Domnului" (Stratenia),
Anastasia Doamna a facut şi Oase domneşti la Mitropolie, către anul 1693. Aici era primit in 1711 ţarul Petru I, împreuna cu
voievodul Moldovei, Dimitrie Cantemir.La jumatatea veacului al XVIII-lea mitropoiitul lacov Putneanul (17 50-1760) zideşte o
casa pentru reşedinţa mitropolitană. Aici va locui o vreme domnul Alexandru Mavrocordat, după ce au ars curţile domneşti în
anul 1785. Mitropolitul s-a mutat atunci la Mănăstirea Golia. Ales mitropolit în 1792, lacob Stamate reface reşedinţa
mitropolitană şi amenajeaza în interior paraclisul cu hramul "Duminica tuturor Sfinţilor".

Palatul Mitropolitan
La începutul secolului XX casa ctitorită de lacob Stamate va fi refăcută şi extinsă, dobândind înfaţişarea unui adevărat
palat. In anii 1902-1905, mitropolit fiind atunci Partenie Clinceni, se restaurează vechea clădire şi i se adaugă etajul, unde va fi
mutat şi paraclisul. O nouă vârstă a Palatului mitropolitan începe în anul 1998, cand se organizează ample lucrări de
restaurare, consolidare si înnoire. Sufrageria de la parterul clădirii se deschide către est si devine mult mai luminoasă, oferind

3
O splendidă vedere către biserica "Sf. Gheorghe". Se adaugă o terasa care realizează o trecere armonioasă către grădina
Palatului. Paraclisul "Duminica tuturor Sfinţilor" se restaurează şi se pictează în frescă. Pe faţada nordică a clădirii este
înfaţişat chipul Sfintei Parascheva. Imbinare între tradiţie si înnoire, Palatul işi împlineşte astăzi cu strălucire vocaţia de
reşedintă mitropolitană şi de casa ospitalieră pentru mari personalitaţi bisericeşti si civile.

Cancelaria Mitropolitana
Intre anii 1959-1962, prin purtarea de grijă a Mitropolitului lustin Moisescu, au loc ample lucrări de sistematizare a
întregului ansamblu mitropolitan. Spaţiul de la intrarea principală în Catedrală devine acum o esplanada spaţioasă, oferind o
perspectivă nouă asupra monumentului. De o parte şi de alta scările coboară flancate de mari balustrade către curtea de jos a
Mitropoliei. Se construiesc alte trei edificii maiestuoase, cu aspect de palate, in deplină armonie cu silueta neoclasica a
Catedralei: doua în partea vestica şi un ape latura sudică. Autorul proiectului, animatorul şi îndrumatorul lucrărilor va fi
arhitectul şi cărturarul G.M. Cantacuzino. Cancelaria mitropolitana funcţionează în clădirea cu etaj dinspre strada care poartă
numele arhitectului ctitor. Aici se află birourile administraţiei mitropolitane şi Sala de festivităţi "Dr. lustin Moisescu", unde au
loc adesea importante întruniri si evenimente din viaţa eparhiei. Pereţii sălii sunt împodobiţi cu tablouri de mari dimensiuni, din
care ne privesc iluştrii mitropoliţi ai Moldovei de odinioara. Tablourile în sine reprezintă valori artistice, fiind opera unor celebri
pictori români.

Biblioteca Ecumenica Dumitru Staniloae

Intr-o perfectă simetrie cu Cancelaria mitropolitană se află cladirea în care funcţionează Biblioteca ecumenica "D.
Staniloae". Infiinţată In 1995, cu sprijinul unor prieteni generoşi din ţară şi din străinatate, biblioteca formează împreună cu
secţia istorică de la demisolul Cancelariei mitropolitane şi cu secţia "Stadium" Biblioteca mitropolitană. In semn de respect
faţă de viaţa şi opera celui mai mare teolog român din veacul XX, Biblioteca a primit numele "Dumitru Staniloae".

4
Caminul Monahal Sf. Gheorghe si Casa Epivata
Clădirea cu etaj din latura de miazăzi a Catedralei, construită în sobră armonie cu ansamblul mitropolitan, este
împărţită, funcţional, astfel: aripa dreaptă serveşte drept reşedintă pentru episcopul-vicar şi casă pentru pelerini, cu numele
Epivata, în amintirea localitaţii de origine a Sfintei Parascheva; aripa stângă adaposteşte trapeza si chiliile monahilor slujitori
la Catedrala.

Palatul Sturdza, Facultatea de Teologie

Palatul în care funcţionează astăzi Facultatea de Teologie Ortodoxa îşi leagă originile de una dintre marile familii de
boieri moldoveni, Sturdzestii. La începutul veacului al XlX-lea aici se ridicau casele logofătului Grigore, tatăl lui Mihail Sturdza,
domnitor al Moldovei între 1834-1849. Intr-un document de la 1805 se menţionează donaţia a două icoane pentru capela
palatului.
Arhitectul rus Mihail Sungurov, care lucrase alaturi de Johann şi Gustav Freiwald la Catedrala mitropolitană, primi
comandă de la domn sa întocmească proiectul de restaurare şi extindere a vechiului palat. Edificiul reconstruit în stil
neoclasic în anii 1840-1841 a fost apreciat ca o reuşită şi a servit drept curte domnească. Mobilierul a fost ales pe măsura,
somptuos şi de bun gust. Indepărtat de la domnie, în 1849, domnitorul Mihail Sturdza se stabileşte la Paris. Vrednicul de
pomenire, mitropolit losif Naniescu, ctitorul care desavarşeşte Catedrala începută de mitropolitul Veniamin Costachi,
continuă şi preocupările marelui său înaintaş în privinţa învăţământului teologic. Astfel, mitropolitul losif cumpără Palatul
Sturdza şi muta aici Seminarul teologic care işi începuse activitatea în 1803 la Mănăstirea Socola.In 1891 se construiesc cele
două aripi laterale care dau astăzi clădirii forma literei "U", se amenajeaza capela pentru elevi, iar din 1893 şcoala
functţonează efectiv. După ce a fost pictată pentru prima oara, capela este sfinţita la 11 octombrie 1899 de mitropolitul losif.
Timp de o jumatate de veac capela va funcţiona nîntrerupt. Dupa reînfiinţarea Facultaţii de Teologie la laşi, în 1990, Mitropolia
a redobândit clădirea Seminarului de altădată. S-au făcut lucrări de restaurare şi spaţiul a fost împărţit potrivit activităţii noii
institute de învăţămant, unde se pregatesc an de an sute de studenţi, în cadrul celor patru secţii: Teologie pastorala,

5
Teologie-Litere, Teologie-Asistenta sociala. Teologie-Patrimoniu cultural. Facultatea de Teologie face parte integrantă din
Universitatea "Alexandru loan Cuza" si funcţionează sub patronajul spiritual al Mitropoliei. Locaşul a fost pictat din nou si
înzestrat cu odoare si veşminte liturgice, reînviind astfel vocaţia sa de a sluji ca loc de rugăciune pentru comunitatea
universitară. Resfinţirea capelei cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail si Gavrii!" s-a facut de către Intâistătătorul Moldovei si
Bucovinei la 30 iunie 1996.

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Incă de pe la 1630 fiinţa aici o bisericuţa al carei ctitor ar fi fost un Gavril Vulpe, staroste III breslei Blănariior. Biserica
aflată acum în picioare a fost înalţată însa prin 1760, lângă mormintele turcllor, fiind făcută de breasla Brăharilor, cei care
vindeau bragă pe uliţele laşilor. 0 inscripţie din 1868, de pe crucea aflată pe Sf. Masa, din altar, arată ca biserica fusese a
breslelor braharilor fi blănariior. Edificiul a fost refăcut dupa incendiul din 1844, de către vornicul Teodor Burada, însemnată
personalitate a epocii sale. In veacul trecut, biserica era considerată ca fiind afilială a bisericii Sf. Atanasiesi Chiril. Clopotele
bisericii erau vestite, pentru armonia şi frumuseţea sunetului lor. In cimitirul vechi din jurul bisericii putea fi vazută odinioara o
piatra sculptată în formă de inima, în jurul careia stătea scris "Unirea Tariior Române". lar pe o altă piatră, care avea pe margini
sculptate patru faclii, se putea citi: "In memoria doamnei Ecaterina Varnav ... unica româncă ce a purtat steagul libertăţilor
Moldovei, la 1848". Astăzi aceste pietre au dispărut. In spatele bisericii se mai pastrează câteva.

Biserica Barboi
Pe la începutul veacului al XVIl-lea Ursu Barboi, boier din neamul Sturdzeştilor şi mare vornic al Tării de Jos, a ridicat
o biserica în stilul obişnuit al bisericilor moldoveneşti, cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel. De la 1669 devine mănăstire, fiind
închinată mănăstirii Vatopedu de la Atrios, până la anul l822. Actuala biserică Barboi a fost construită între anii 1841-1844,

6
ctitor principal fiind atunci Dimitrie Sturdza. Lucrările au fost conduse de arhitectul Andrei Karidis, ajutat de Athanasie şi
Georgie . Aceasta este singura biserică din laşi care are planul în cruce greacă, urmând stilul bisericilor athonite. Zidită din
blocuri de piatră de talie alternând cu şiruri de caramidă, cu mici abside semicirculare în exterior, biserica are o turla centrala
cu baza pătrata, încadrată de patru turle mici, cu baze octogonale.Intrarea în sfântul locaş se face printr-un pridvor deschis,
străjuit de cinci arcade sprijinite pe coloane cu capiteluri dorice. abside semicirculare în exterior, biserica are o turla centrala
cu baza pătrata, încadrată de patru turle mici, cu baze octogonale.Intrarea în sfântul locaş se face printr-un pridvor deschis,
străjuit de cinci arcade sprijinite pe coloane cu capiteluri dorice. Interiorul este foarte spaţios fiind împărţit în trei nave, una
centrala şi două laterale, desparţite între ele prin două rânduri de câte patru coloane. Monumentul are o eleganţă aparte
datorită armoniei desavarşite a arcelor: fiecare coloane naşte un arc şi încheie un altul.
Coloanele din marmura de Carrara au la partea superioara capiteluri în stil corintic Catapeteasma din lemn sculptat şi
poleit cu aur, asemănătoare cu cea de la Golia, a fost realizată de Ilie Moldovan, originar din Basarabia. icoanele
catapetesmei se armonizeaza cu pictura influenţată de stilul renascentist, strălucind în lumina generoasa care patrunde prin
ferestre. In partea dreaptă a naosului se află mormintele voievodului loan Sandu Sturdza şi mauzoleul familiei sale,
purtătoare de grijă pentru biserica. De asemenea, într-o nişa de pe acelaşi perete sudic au fost depuse osemintele lui Alecu
Russo, poetul care a scris poemul "Cântarea României". Sub pardoseala bisericii au fost aşezate osemintele din cimitirul care
se afla odinioara în incinta.Ansamblul arhitectonic de la Barboi cuprinde şi turnul de la intrare, casa de apa şi casa parohiala.
Turnul înalt a fost zidit de Constantin, fiul lui Dimitrie Sturdza, care a adus meşteri de la Padova. La aceasta biserică a slujit
diaconul Ion Creangă, iar în casa parohiala a funcţionat, în anul 1834, Institutul de educatia fetelor, înfiinţat de domnitorul
Mihail Sturdza. Intre anii 1982-1986 s-au efectuat ample lucrări de restaurare, biserica fiind resfinţită la 27 noiembrie 1988.

Biserica Bunavestire
Zidită între anii 1818-1820 din piatră şi cărămidă, biserica Bunavestire prelua funcţia spirituală a unei altei biserici, din
lemn, aflată atunci în imediata apropiere. Ctitorul principal este logofătul loan Tautu, însa de-a lungul secolului al XIX-lea au
purtat de grijă acestui sfânt locaş familii şi personaliţăti binecunoscute în Moldova precum: Kogalniceanu, Catargi, Varnav,
Donici, Gane, Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu.

7
 Marele om politic Mihail Kogalniceanu a fost cununat aici, familia lui rămânând profund ataşată de această biserica.
Privită din exterior, biserica are forma de navă, cu turla-clopotniţă pe pronaos. Pridvorul de la intrare este o adăugire
ulterioară. Pictura murală în ulei a fost realizată la 1829, fiind restaurată ultima oara în anul 1978. Catapeteasma de lemn de
stejar şi tei este mareaţă, având capiteluri corintice şi pilaştri. La 1858 a fost poleită cu aur.

Biserica Frumoasa
Cea mai veche ctitorie ce s-a aflat pe acest loc a fost înalţată de Meletie Balica, portar al Sucevei şi hatman al
Moldovei, originar din Tara Românească, descendent din familia boierilor Buzeşti. Inainte de 1586, aceasta a fost închinată
mănăstirii Schimbare la Faţa, de la Muntele Sinai. Din laşi au mai fost închinate la Sinai bisericile Sf. Lazar şi Sf.
Parascheva.Grigore M Ghica a reconstruit biserica, între 1727 şi 1733, în stilul Renaşteri.
Noua înfaţişare a construcţiei a impresionat pe contemporani, care i-au zis "Frumoasa".Trasatura definitorie este
tratarea unitara a spaţiului interior, compartimentele tradiţionale ale bisericii fiind sublimate doar la nivelul acoperişului, prin
patru turle dlstincte aşezate in linie, după moda ruseasca. Imbinarea între formele simple, sobre, de factură clasică şi
elementele rasaritene, Imprimă construcţiei un caracter tixotic, nu lipsit de frumuseţe în eclectismul sau. Mihail Sturdza a
împodobit interioru! bisericii şi a ridicat alături un mausoleu de marmură pentru mormintele membrilor familiei sale.
Monumentul aminteşte inceputurile sculpturii statuare din Moldova. Este alcătuit duntr-un grup statuar biblic, dominat de un
înger care se sprijina de un mic obelisc. Pe soclul de marmura este repre-zentată o clepsidra de nisip, care simbolizează
curgerea iremediabilă a Timpului. Trupul lui Mihail Sturdza, însa, nu a mai fost înhumat aici şi în biserica ctitorita de el la
Baden-Baden. Pe soclul de marmura este repre-zentată o clepsidra de nisip, care simbolizează curgerea iremediabilă a
Timpului. Dedesubt întalnim sterna Moldovei, aşa cum arată ea în veacul XIX. Trupul lui Mihail Sturdza, însa, nu a mai fost
înhumat aici şi în biserica ctitorita de el la Baden-Baden.Turnul-clopotniţa de la intrarea în incinta mănăstirii şi vestitul "Palat
de pe ziduri", sunt construite după planurile arhitectului Martin Kubelca, la 1819. Din construcţiile de la Grigore II Ghica se mai
pastrează zidul cu metereze ce înconjoara incinta, având o înalţime de 4m.Pe latura sudică a zidurilor se deschide şi astăzi
"Poarta Spanzuraţilor", numită aşa deoarece dadea spre locul execuţiilor publice a talharilor. Frumoasa este astazi biserică
de mir, iar parohia s-a remarcat prin opera social-filantropica din ultimii ani.

8
Biserica 40 de Sfinti
Această biserica din dealul Copoului a fost înălţată de hatmanul Vasile Roset, la 1760. Ctitorul a obţinut statutul de
stavropighie pentru biserica sa, aceasta ţinând direct de Biserica cea mare, a Patriarhiei de Constantinopol,făcându-se
rânduiala să dea acolo, în fiecare an, cate 6 oca de ceara.
Catapeteasma bisericii, frumos lucrata, este cea originala, din veacul XVIII. De o deosebita valoare artistica este
icoana Sf. Nicolae, pictata de Eustatie Altini, cel mai iscusit pictor autohton de icoane din această epoca, a cşrui case se
învecina cu biserica. Aici a fost înmormântat Gh. Asach, Impreună cu alţi membri ai familiei sai. Monumentul sau funerar se
află în curtea bisericii. Osemintelc au fost, dezhumate în 1890, pentru a fi depuse în soclul statuii sale, de lângă biserica Trei
ierarhi. Tot aici a slujit o vreme, ca diacon, scriitorul Ion Creanga.

Biserica Sf. Andrei

Situată în preajma curţii domneşti de altadată, acum în imediata apropiere a Palatului Culturii, biserica "Sf. Ap.
Andrei" a fost ctitorita în anul 1794 de preotul loan Buciumaş şi de negustorul Neculai. Ea urma de altfel unei mai vechi
biserici de lemn, construită cu mult înainte. Terenul era denumit atunci Fanaria domnească şi aici s-au aşezat, începând cu
secolul al XVIII-lea, slujitori ai Curţii domneşti, slujbaşi si meşteşugari.Biserica mai are si un al doilea hram, "Sf. Mare
Mucenic Mina", dat de prezenţa în acest sfânt locaş, din anul 1886, a icoanei făcătoare de minuni, foarte cunoscuta în epoca,
odor sfânt la care creştinii se închină cu evlavie si astăzi.

Biserica Sf. Petru si Pavel

Cunoscută şi sub numele de "biserica de la Moara de Vânt "datorită faptului că, în trecut, pe aceste locuri se aflau
astfel de mori, biserica a fost capela pentru prohodirea morţilor din bolniţele Epitropiei "Sf. Spiridon", care erau apoi

9
înmormântaţi în cimitirul din preajma. Anii zidirii ei sunt 1803-1830, iar dintre ctitori sunt amintiţi Mihail Sturdza, familia
Cantacuzino-Pascanu, Constantin Ipsilante, Alexandru Moruzi şi Mitropolitul Veniamin Costachi. Aflată, până la desfiinţarea
acesteia, sub îngrijirea Epitropiei "Sf. Spiridon" -cea care între 1924-1925 va renova capital sfântul locaş biserica "Sf. Ap.
Petru şi Pavel" va deveni parohie in anul 1958. Zidită în plan basilical, biserica are în interior forma de dreptunghi. In anul 1950
se construieşte un mic pridvor, pentru ca în anul 1978 să se adauge în continuare o clopotniţă. Biserica are o catapeteasma
frumoasa, pictată în stil neobizantin. Dintre obiectele liturgice deosebite menţionam: o Sfânta Evanghelie şi un rând de sfinte
vase donate în anul 1856 de familia Cantacuzino-Paşcanu.

Biserica Sf. Atanasie

Acest aşezământ, înalţat în podgoria Copou, este cunoscut si ca "bisericuţa dintre vii". Sfantui Atanasie a fost
arhiepiscop al Alexandriei, remarcându-se ca mare aparator al dreptei credinţe. El a luptat prin scrierile şi invăţătura sa
împotriva ereziei lui Arie, condamnată la Sinodul 1 ecumenic. Ctitoria ieseana a fost înălţată de Vasile Lupu voda şi familia sa
la 1638, chiar înainte de a zidi «ruga» închinată Sfinţilor Trei lerarhi. Biserica a fost apoi "înnoita şi înfrumuseţată" de
Constantin Ducavoda, la 1702, iar la 1809 a fost refacută de Serafim, egumenul mănăstirii Trei lerarhi, după cum reiese din
cele trei pisanii. Pictura interioară datează din 1850. Biserica a fost metoh al mănăstirii Caracalu, de la Muntele Athos, de unde
provenea şi egumenul Serafim. Astazi sfântul locaş este Voievodul Vasile Lupu şi soţia sa, Doamna Tudosca inclus în
perimetrul Graăinii Botanice din Copou. Infiintată după 1960, care este cea mai întinsă din ţară. Intr-un cadru natural minunat,
deşi aproape de tumultul oraşului, biserica este o oaza de linişte şi înalţare spirituală.

Biserica Sf. Ioan Botezatorul

Biserica având hramul Taierea capului Sf. loan Botezatorul a fost începută de Miron Barnovschi şi mama sa,
călugarita Elisafta, care au reuşit să o înalţe până la vârful ferestrelor. Ea a rămas neterminată la data decapitării domnului la
Istanbul (1633).

10
 Cronica povesteşte că, atunci "când i-au taiat capul lui Barnovschi-voda, calul lui au şi început a sări, cât n-au mai
putut sa-l ţie comisul în mâna" şi, căzând, pe loc a murit. Văzând turcii acest semn, mult s-au mirat si au zis: Nevinovat au fost
acest om!căindu-se ca l-au taiat şi s-au jurat sa nu mai taie nici un domn de la Moldova. Insuşi hramul bisericii, fixat chiar de
Barnovschi, pare a fi anticipat tragicul sfârşit.
Ctitoria a fost terminată de Vasile Lupu, fiind sfinţită în 1635. Continuarea construcţiei a fost, poate, şi un act de
penitenţă, deoarece scrisorile şi umbletele lui Vasile Lupu au determinat în mare măsura, execuţia lui Barnovschi. Astfel, doi
oameni care nu s-au agreat, reciproc, în timpul vieţii, rămân legaţi pe vecie prin zidurile adăugate aceluiaşi sfânt locaş.

Biserica Sf. Imparati Constantin si Elena

Inainte de clădirea sfântului locaş care exista şi în zilele noastre, pe acelaşi loc s-a aflat o biserica din lemn construită
de preotul grec Poliz din Tesalonic, la jumatatea veacului al XVI11-lea. Actuala biserica a fost zidită din cărămidă şi piatră în
anul 1814 de catre Gheorghe Catargiu, fiind apoi reparată radical în 1866.
De-a lungul anilor, biserica a cunoscut numeroase consolidări şi reparaţii pastrându-se însa forma arhitectonica de la
început.Intre anii 1969-1974 s-au executat lucrări de pictura în tehnica fresco, pictura care a fost restaurată în anii din urma.
De asemenea, în anul 1999 a fost înlocuită catapeteasma veche cu una noua, din lemn de stejar şi de trandafir. In prezent se
executa lucrări de extindere a bisericii, prin reproiectarea pridvorului.

Biserica Sf. Lazar

Aflată lângă Teatrul pentru copii «Luceafarul» şi în imediata apropiere a Tribunalului judeţean, biserica Sf. Lazar este
singura marturie a laşului de altădată în zona respectivă. Impreuna cu Palatul Culturii, bisericile Sf. Nicolae-Domnesc şi
Barnovschi ea intra într-un perimetru spiritual şi cultural privilegiat, în care pelerinul descoperă un trecut plin de istorie.
Actuala biserică a fost înalţată pe la 1785, fiind construită din cărămida de către Sandu şi Luci Grigorie pe locul unei biserici

11
din lemn, arsă de turci, ctitorita de domnitorul Mihai Racoviţa în anul 1703-1704. Aflându-se în apropiere de vama domnească
biserica Sf. Lazar a mai primit şi denumirea de «Biserica de la Vama».In anul rectitoririi, biseria dedicată Invierii Iui Lazar de
către Mantuitorul Hristos devine manastire, fiind închinată Sfântului Mormânt. Călugarii greci au adus atunci particele din
moastele Sf. Haralambie, Sf. Mihail Sinodor si Sf. Teo Iui Stratilat, aflate şi astăzi spre cinstire în sfânta biserica.

Biserica Sf. Mina

Clădirea în care se afla locaşul de închinare al parohiei Sf. Mina a aparţinut bisericii luterane (evanghelice) din laşi.
Construită din piatră şi cărămida la anul 1812, biserica este situată în partea de miazazi a oraşului, între străzile Păcurari şi
Petru Poni. Ctitorul ei este generalul maior de garda superioara în armata rusă Johann Georg von Staedler. Mort în luptele
dintre ruşi şi turci la Ramnic, a fost adus şi înmormântat în cimitirul ctitoriei sale de la laşi. Avand forma de nava în exterior şi
treflata în interior, cu absida altarului semicirculară, biserica are o turla deasupra pridvorului. Interesant este modul în care a
fost adaptat stilul gotic la stilul moldovenesc. Din anul 1945 locaşul a fost încredinţat parohiei Toma Cozma, care a amenajat-o
pentru credincioşii ei. In zilele noastre, este biserica de enorie, cu hramul Sf. Mucenic Mina, prăznuit la 11 noiembrie.

Biserica Sf. Nicolae

Situată pe culmea dealului Tătăraşi, biserica Sf. Nicolae din Ciurchi a fost zidita în anul 1811, prin strădania preoţilor
Stefan Macarescu şi Gheorghe Gavrilescu şi prin contribuţia credincioşilor. Sfinfinţirea bisericii s-a făcut fa 1813 de către
mitropolitul Veniamin Costachi.La 1892, se va adauga pridvorul bisericii. Construcţia în forma de nava, cu turla deasupra
pronaosului, este făcută din piatră şi cărămidă. Catapeteasma este artistic lucrată, prin îmbinarea stilului baroc cu cel
renascentist . Icoanele de pe catapeteasmă şi păstrează în forma originală de la 1813. Intre registre şi icoane sunt sculptate
figuri simbolice şi ornamentaţii vegetale. Pictura interioara, executată în ulei la, a fost restaurată integral în anii 1988-1991.

12
Biserica Sf. Parascheva
Situată la începutul străzii Păcurari, lângă Biblioteca Centrala Universitară, biserica "Sf. Cuv. Parascheva" a fost
construită între anii 1852-1858 de către boierul Costachi Conachi. Ca şi în cazul altor sfinte Incasuri din oraşul laşi şi aici s-a
înlocuit o biserica mai veche, din lemn, cu hramul "Sf. Voievozi Mihail şi Gavril", înălţată în anul 1730. Lângă actuala biserica,
în dreptul altarului, o cruce de piatră marcheaza locul unde s-a aflat cândva Sf. Masa de la vechiul locaş. Biserica "Sfanta
Cuvioasa Parascheva" mai este numită şi Prapa Doamna sau Prepadobna, ceea ce în limba slavona înseamna "Prea
Cuvioasa". Sfântu! locaş mai este cunoscut şi sub numele de "Sf. Vineri" sau "Vinerea Mare", nume care vine nemdoielnic de
la sfânta care îl patronează. Biserica a fost pictata între anii 1972-1982 de către pictorii Nicolae Stoica şi Vasile Robea. Intre
obiectele liturgice de valoare pe care biserica le posedă amintim doua Sfinte Evanghelii, tipărite la Mănăstirea Neamţ în anul
1821, şi o cruce de argint. Veche este şi catapeteasma, dăruită bisericii în anul sfinţirii ei, 1858, de Alexandru Hulubei. In uitimii
ani biserica a fost consolidată, înlocuindu-se în întregime acoperişul, construit acum potrivit specificului arhitectonic al biserici
lor moldoveneşti.

Biserica Sf. Sava

Biserica a fost înalţată dupa 1583, în “mijlocul târgului laşi", pe cheltuiala şi cu meşterii aduşi de călugării greci, veniţi
de la mănăstirea înfiinţată de Sf. Sava, lângă lerusalim. Iniţial, biserica avea planul de cruce greaca înscrisa. In anul zidirii
domnul Moldovei, Petru Schiopul, dăruia călugărilor nişte case ridicate de el, împreună cu terenul din jur, ca să locuiască
acolo şi sa-şi facă biserica. Legenda ca aici ar fi fost găzduite moaştele Sf. loan cel Nou, aduse la 1415 de Alexandru eel Bun,
nu se confirmă. Relatarea lui Paul de Alep se referă la biserica Nicorită din mahalaua Tătăraşilor, care ascultă, în secolul XVII.
de mănăstirea Sf. Sava. Mănăstirea a fost stavropighie a Sfântului Mormânt (împărţind acest statut cu Galata, în mod
alternativ), de ea depinzând cele 12 locaşuri din Moldova închinate Patriarhiei de lerusalim, "Mama Bisericiior" (între acestea:
Bârnova, Cetaţuia, Hlincea, Barnovschi, Nicoriţa). Aici erau găzduiţi patriarhii din Orient aflaţi în vizită la laşi. Paul de Alep nota
ca biserica ar mai fi avut şi hramul Sf. Mihail şi ca aici "negustorii sunt singurii care vin să se roage".

13
Arhitectura monumentului este atât de străina de tradiţia locala încat a dainuit în mijlocul laşului timp de secole ca o făptura
solitara, neservind de model nici unei alte biserici zidite în Moldova. Paul de Alep remarcă "cele doua mari cupole turceşti", cu
acoperişuri aplatizate, mediteraneene, acoperite şi astăzi cu olane din ceramică. Zidăria din piatra masivă, cu 7 contraforturi,
îi conferă un aspect sumbru, de fortăreaţă medievala. Biserica mănăstirii pe care o vedem astăzi fost reconstruita, la 1625,
în forma de nava, de către Enache postelnicul "nepotul cinstitului domn Scarlatos, din Constantinopol",egumen fiind pe
zidăria din piatra masivă, cu 7 contraforturi, îi conferă un aspect sumbru, de fortăreaţă medievala. Biserica mănăstirii pe care
o vedem astăzi fost reconstruita, la 1625, în forma de nava, de către Enache postelnicul "nepotul cinstitului domn Scarlatos,
din Constantinopol",egumen fiind pe atunci Ierotei ieromonah "din vestitul ostrov al Ciprului". In 1820 lacaşul a fost refăcut de
către arhimandritul Grigore, originar din Peloponezul grecesc, sub îndrumarea patriarhului Sfantului Mormânt, Policarp.
Astăzi în pronaosul bisericii se află morminte din secolele XVIII-XIX ale familiei Palade, de asemeni de origine greaca.La
începutul secolului al XVIII-lea, în 1714, domnul fanariot Neculai Mavrocordat, în a doua sa domnie, înfiinţată la mănăstirea
Sf. Sava o scoala primara si o tipografie, aflate sub supravegherea directă a patriarhului Hrisant Notara al lerusalimului. S-au
tipărit aici Sinopsis, Liturghier şi în limba greaca lucrarea Sf. loan Damaschinul "Arătarea credinţei ortodoxe".
In 1998 au fost aduse la Sf. Sava fragmente de moaste aparţinand Sf. Me. Triton şi Sf. M. Mc. Marina, sfinţi cand se
bucura de mare cinste în creştinatatea rasariteană. Acestea sunt pastrate într-o caseta metalică, depusa pe o masă cu
baldach aflată în naos. Biserica a fostastfel, reactivată ca loc de pelerinaj, serbând şi cele doua hramuri.

Biserica Sf. Spiridon

Prima biserica înalţată pe acest loc a fost ctitoria cămăraşului Stefan Bosie, de la 1752. Apoi, la 1756-1758,
Constantin Cehan. Racovita a refacut biserica, înfiinţând mănăstirea şi spitalul de aici. Hrisoavele acestui domn si cele ale
lui loan Teodor Caliimachi arată că mănăstirea era pusă sub epitropia şi purtaree de grijă a breslei neguţătorilor din laşi, care
contribuiseră şi la refacerea bisericii. Patriarhul Samoil de Constantinopol, printr-un decret din 1763, a ridicat mănăstirea la
rangul de stavropighie, adică mănăstire de sine stătătoare, cu drept de a avea egumen-arhiereu. Catapeteasma pastreaza şi
astazi câteva remarcabile icoane realizate de Eustatie Altini, care şi-a gasit şi odihna de veci în acest locaş. Se mai păstrează
aici şi o veche icoana din 1704 a Sf. Spiridon.

14
 Dintre pietrele mormintelor domneşti păstrate în biserica cea mai faimoasa este cea a lui Grigore III Ghica,
decapitat în 1777 de către turci pentru ca a protestat la cedarea nordului Moldovei (Bucovina), către austrieci.In anul 1786 s-a
construit turnul-clopotniţă de deasupra porţii de intrare în incinta, fiind rezidit în 1807. In 1862 s-a modificat acoperişul vechi,
făcându-se unul nou, sub forma culionului de papură pe care îl poarta pe cap Sf. Spiridon, în toate reprezentările de pe
icoane.

Capela Sf. Trei Ierarhi

Motivaţia ctitoricească ca pentru zidirea acestui sfânt locaş reiese din textul pisaniei: "Văzându-se aşezarea Scolii
vasiliene, pe dealul Copoului, la o distanţă de 5 km de oraş şi de orice sfânta casă de rugăciune, hotaratu-s-a clădirea acestui
locaş dumnezeiesc în cinstea marilor dascali a: lumii, Sfinţii Trei ierarhi, spre a sluji drept locaş de închinare elevlior amintitei
şcoli şi pentru folosul lor moral-religios". Lucrările de constructie au început în 1907 şi s-au finalizat în 1911, biserica fiind
sfinţită de mitropolitul Pimen Georgescu.In anii din urma s-au facut reparaţii, s-a reînnoit mobilierul, iar capela a fost înzestrată
cu veşminte noi, carţi de cult şi vase liturgice. Cand s-a zidit paraclisul din Incinta Scolii Normale "Vasile Lupu", alegerea
patronilor spirituali nu a fost întamplatoare, întrucat începuturile învăţământului pedagogic în Moldova se afla în chiliile
mănăstirii Sf. Trei Ierarhi, unde Domnitorul ctitor înfiinţa la 1640 o scoala pentru fiii de boieri. In vremea mitropolitului Veniamin
Costachi, întemeietorul seminarului de la Socola, la propunerea cărturarului Gheorghe Asachi iau fiinţa o scoala normală şi
un gimnaziu, la 1 ianuarie 1828. La 1852 gimnaziul Vasilian, sub conducerea directorului dr. A. Vellini, este transformat.

Biserica Sf. Treime

O inscripţie de pe o piatra funerară indică anul 1806 ca data de zidire a bisericii. Insă, conform unor documente sigure
din arhiva parohiei, construcţia, poate restaurarea vechiului locaş, s-a facut între anii 1844-1853. Din pisanie reiese ca

15
Sfinţirea a avut loc la 11 octombrie 1853. Iniţiativa zidirii sfântului locaş aparţine unui binecredincios creştin, lancu Sevastopol.
La stăruinţele lui, Mănăstirea Sf. Trei lerarhi din laşi, printr-un act semnat de arhimandritul Sofronie la 28 august 1844,
dăruieşte un loc din moşia Rediu-Tătar. Lucrările de constructie au durat aproape noua ani deoarece au fost susţinute numai
prin contribuţia credincioşilor. De forma dreptunghiulară, cu turla-clopotniţa la intrare, biserica a fost facută din cărămida, pe
temelie de piatră, cu acoperiş din lemn şi tabla. Ulterior, s-au adăugat pridvorul şi o marchiză. Incă din primii ani, biserica a fost
înzestrată cu multe şi preţioase podoabe. Catapeteasma şi icoanele ferecate în argint, ornamentele florale acoperite cu foiţe
din metal aurit conferă interiorului eleganţă si frumuseţe. Se remarcă doua icoane de la începutul secolului al XlX-lea, pictate
pe lemn şi suflate cu aur, având în mijloc chipul Mântuitorului, respective al Maicii Domnului, iar în jurul lor diferite scene
praznicare. Icoana hramului, de Domnului, iar în jurul lor diferite scene praznicare. Icoana hramului, de pe catapeteasma,
este îmbracata în Tntregime în argint, fiind lucrată cu o măiestrie deosebita. Biserica a fost pictată în 1958, în stil neobizantin,
de către pictorul bucureştean leremia Profeta.

Biserica Schimbarea la Fata

Biserica a fost zidită "la marginea Codrilor laşilor" de catre voievodul Alexandru Lapuşneanu, pe la anul 1560. Aceasta
a fost hărăzită a fi mănăstire de călugăriţe. Potrivit tradiţiei, cea dintâi stareţă ar fi fost chiar o fiica a lui Lapuşneanu, domniţa
Sultana, care ar avea mormântul tot aici. Documentele nu reţin, însa, ca domnul să fi avut o fiica cu acest nume şi nici locul sau
de veci nu a fost identificat. Doar un portret târziu (1827), în ulei pe pânză, păstrat în pronaos, o înfaţişează în postura de
ctitoriţă, ţinând în mâini biserica. Pomelnicul mănăstirii, copiat după 1894, de primul preot paroh.

Biserica Toma Cozma

Ctitorii acestui locaş, înălţat la 1807, au fost Toma Cozma, fost ban şi mare paharnic al Moldovei, împreună cu soţia
lui, Ecaterina. Hramul coincide, deci, cu patronii calendaristici ai celor doi soţi. Biserica a fost închinată mănăstirii Ivir de la

16
Athos. La 1847, edificiul a fost reparat radical. Construcţia impresionează şi astăzi prin zidăria masivă, din piatră, sprijinită de
contraforţi puternici, care dau impresia unei cladiri fortificate.
Aici se păstreaza astazi o parte din icoanele pictate de G. Schiavonni, pe la 1840, pentru catapeteasma noii
catedrale mitropolitane care tocmai se înalţă la laşi. Biserica a fost sufletul Ateneului "Toma Cozma", care s-a remarcat printr-
o vie activitate culturală. De aici a plecat iniţiative strângerii de fonduri pentru înaltarea monumentului poetului Mihai
Eminescu (sculptor Schmidt-Faur) din Copou, amplasat iniţial în faţa Universitaţii (pe locul unde se afla acum statuia
istoricului A.D. Xenopol), in zona de acoperire a acestei parohii . Monumentul a fost mutat în 1957 lângă Biblioteca Centrala,
în locul Monumentului Reîntregirii Neamului, distrus în 1948.

Biserica Armeana
Armenii au avut propria lor biserica în laşi înca din secolul al XlV-lea, când o puternică colonie s-a aşezat în acest
oraş. La actuala biserică, restaurată în anul 1803, cu hramul Sf. Maria, se păstrează o piatră care a aparţinut unui locaş mai
vechi. Aflată într-o nişa din transept, piatra respectiva are urmatoarea inscripţie, în limba armeană: «Cu mila lui Dumnezeu
s-a pus temelia bisericii Sfintei Născătoare de Dumnezeu, prin stăruinţa parintelui lacob, a hagiului Macar. E.K.R. 1385".
Deşi autenticitatea inscripţiei a fost pusă sub semnul întrebării de unii specialişti cert este faptul ca în veacul al XV-lea
funcţiona o biserica armeană la laşi. In 1451 se dăruia acelui locaş o preţioasa Evanghelie, scrisă şi ilustrată cu o deosebită
măiestrie cu 100 de ani mai înainte în oraşul Caffa din Crimeea.
La 1763-1764 lordul Baltimore povesteşte ca a primit de la un călugar o notiţa privitoare la mănăstirile şi bisericile
ieşene. In listă erau menţionate două biserici armene (cea de-a doua fusese ridicată la 1605 pe Uliţa Cizmariei şi avea hramul
Sf. Grigore Luminatorul).
Dupa cum sta scris în pisania actualei biserici armene, de pe strada care i-a luat şi numele, a fost reparată radical
ultima oara la 1803. «Cu voia si cu mila lui Dumnezeu s-a întemeiat biserica Sfintei Născătoare de Dumnezeu din laşi, prin
epitropul Haceico şi părintele lacob din Gis, Hagi Macarie din Ciuha şi Hagi Grigorie. Data armenilor 844 şi a Mântuitorului
1395. Si acum s-a reparat prin mâna evlavioşilor notabili, cu osteneala şi cu cheltuiala poporului întreg, la anul 1252, şi al
Mantuitorului 1803».

17
 The municipality of Iaşi, as the worlds' greatest towns, has special particularities, effigies and symbols who defined
over time the personality. The mild variety of its relief and the geographical position, the historical events who wrote its name in
the chronics, the archaic perfume of an old capital, a famous site for pilgrimage, city of culture and national renaissance,
crossroad between Orient and Occident, with its university life which gives a present youth, all these elements contribute to
the town's dynamic identity with a residence of four centuries. Anyone who wishes to know town's soul must visit its churches.
Its churches set out its age, ideals, joys and sorrows, the greatest realizations and non-resigned failures.

The Metropolitan Cathedral

The Metropolitan Cathedral a monumental building of the XlXth century is located in an area full of testimonies about
the residence of the Moldavian Metropolitans. "Mother of all churches” and "Mother of the Country", as the first founders have
told, today Metropolitan Cathedral, has three dedication days: Sfanta Cuvioasa Parascheva (Pious Saint Parascheva),
Intampinarea Domnului and Sfantul Mucenic Gheorghe.The Cathedral was built on the place of two old churches: White
Church the 15th century and Stratenia church 17th century. Cathedral's birth certificate is Prince Sandu Sturza's decree of 8
August 1826. The cornerstone was laid and the construction was built in the times of Metropolitan bishop Veniamin Costachi.
The works started in 1833. The plans were made by the Viennese architects Freywald and Bucher who adopted for the new
church the neoclassical style also found in other important churches within famous Christian tradition European countries
such as Italy, Austria, Hungary, who intensely had worked until 1841. In the latest years, it was done under the supervision of
the Russian architect Sungurov. In 1942 the Metropolitan Veniamin is forced to abdicate and the works would be interrupted.
At the same time important problems appeared as regards the huge central dome resistance. Different solutions are tried but
years had passed and due to the hardships, the church remains unfinished for almost 40 years.
Thanks to the perseverance of Metropolitan bishop Josef Naniescu the Romanian authorities independently decide to
take over the building works in Iasi Cathedral. On the 15th of April 1880 is laid the second cornerstone. The reconstruction
works plans are dedicated to architect Alexandru Orascu, Rector of Bucharest University. He adds the second line of massif
pillars inside making a basilical plan building with a central nave and two lateral smaller naves. It has four lateral towers but he
gives up to the central huge dome, replacing it with a four vaults system divided through transversal arcs.

18
 The experimented painter Master Gheorghe Tatarescu, adorns the cathedral with icons and decorative elements
which impresses through diversity and sensitivity in comparison with the renaissance influence. According to the Orthodox
canons, Tatarescu is open to the west painting influences for the novelties to appear in the Romanian ecclesiastic painting of
the XIXth century. Influences of the Italian Neoclassicism are to be noticed in the four biblical scenes from the vaults of the
central nave, and also in the saints' faces, artist had known during his studies in San Luca of Rome Academy. There is
equilibrium among painting and the architectural style. The consecration of the Cathedral, on the 23rd of April 1887, was a
party for the whole nation. The family of the first king of Romania, Carol I, linked the name to this halidom making important
donations, as a sign of recognition for the sacrifices and the religiousness of the former capital of Moldavia „ the second
capital” as the king used to tell and described on the marble plate located on the right side. The cathedral lives always the light
of Resurrection through the prayers. Pious Saint Parascheva's relics, the protector of Moldavia, were brought from Three
Hierarchs Church in 1889 but have a great importance for all the trusty people.

Saint Gheorghe Church

Situated in precincts of the Metropolitan assembly, « the old Metropolitan Church » was built during 1761-1769, its
founder being Metropolitan bishop of Moldavia Gavriil Calimachi, the former Metropolitan bishop of Thessalonica. After its
consecration, the church became „the new Metropolitan church” and for more than a century it was the cathedral where the
Moldavian hierarchs were appointed and the most important ecclesiastic ceremonies took part.From the architectural point of
view, this saint halidom has Saint Gheorghe the protector of Moldavia Metropolitan Cathedral as its spiritual saint and is part of
the family inaugurated by Saint Teodors church.
The frontage is covered with pillars having between them panels framing with arch braches. The column heads in a
Corinthian style adorn the pillars and above them one may see a line of brace niches. The rich embossed ornaments combine
the Constantinople baroque with the influences of the Russian classicism. Now the church has instead of the original towers, a
simple roof pretty low which corresponds in interior to a slightly arched vault.The iconostasis of the church is a masterpiece of
the balkanic baroque. Lime golden stucco wood is artistically and carefully worked. Vegetal and animal ornaments are
interwoven with the golden spindles in an extremely abundant decoration.

19
 The icons of the Redeemer and Saint Gheorghe on the iconostasis since 1805, are the masterpiece of a great painter
Eustatie Altini not so well known.With the blessing of Metropolitan bishop Daniel, the church served for a long time as a
metropolitan museum and in 1999 the church was given back to the divine cult with Saint Theodora from Sihla as its
dedication day, being rededicated as a pray site for all the nuns from the rural Center of Iasi.The painting impresses through
the images abundance and through the formal composition in the canons. The west wall of the nave describes at the exit from
the church the frightful but full of Christian hope scene of the judgement. The byzantine mosaic executed between 1999-2000
in church's open porch by the team of master Virgil Moraru represents four scenes from Paradise and the event of the shrine of
St. Apostle Andrei to Iasi, in October 1996.On the opportunity of the recent renovation, its beauty was given back to light by the
restoration of the iconostasis and the princely thrones. The church was rededicated on 22nd of May 2000 by Christodoulou,
Archbishop of Athens and prelate of the Church of Greece together with Metropolitan bishop Daniel.After raising the "New
Metropolitan " or "The presentation of the Lord " church, Anastasia Doamna made also princely bones in the Metropolitan
Church, towards 1693. Here in 1711 tsar Petru I together with Dimitrie Cantemir the Moldavian waivode were received.At the
middle of XVIIIth century, the Mitropolite lacov Putneanul is embedded a house for the metropolitan residence. Here the
prince Alexandru Mavrocordat will live for a while after the princely courts have burned in 1785.

The Metropolitan Palace

At the beginning of the XXth century, the house built by lacob Stamate will be remade and extended, becoming a real
palace. During 1902-1905 the Metropolitan bishop Partenie Clinceni restored the old building and the chapel will be moved to
the new added storey. A new age of the Metropolitan Palace begins in 1998, with the occasion of ample restoration,
consolidation and mudding works. The living room from the ground floor is opened to the east and becomes brighter, offering a
divine view towards "Sf. Gheorghe" church. A terrace is added making a harmonious passing through the Palace garden.
The chapel with the dedication day of "Sunday of all Saints” is restored and is repainted in fresco. On the north facade there is
described the face of Saint Parascheva in byzantine mosaic technique.The Palace is a combination between tradition and
mudding with testimonies of a high spiritual and artistic value from different epochs being today the metropolitan residence
and a house for great personalities of the church who come for pilgrimages to Iasi.

20
The Metropolitan Chancellorship
Between 1959-1962, with the concern of Metropolitan bishop lustin Moisescu, Patriarch of Romania (1977-1986), an
ample systematization works of the whole metropolitan assembly took place. The space from the main entrance to the
Cathedral becomes a spacious esplanade offering a new perspective over the monument.
On one side and on the other the stairs move down with large balustrades towards the Metropolitan's courtyard. Other
three majestic buildings with a palace look are built, in full harmony with Cathedral's neoclassical silhouette: two on the west
side and one on the south side. Project's author, animator's and supervisor of the works will be G.M. Cantacuzino architect
and scholar.
The metropolitan chancellorship is located in the upstairs building towards the street with the name of the founder
architect. Here there are the offices of the metropolitan administration and "Dr. lustin Moisescu" Festivities Hall where
important meetings and events of the bishopric life take place. The walls of the hall are adorned with huge canvases and
outstanding Moldavian metropolitan bishops are watching us. Canvases represent artistic values being the masterpiece of
Romanian famous painters.

Dumitru Staniloae Ecumenical library

In a perfect symmetry with the metropolitan Chancellorship there is the building of „D. Staniloae” ecumenical library. It was
set up in 1995, with the endeavour and the blessing of Metropolitan bishop Daniel, with the support of some generous
Romanian and foreign friends functions together with the historical section from the basement of the metropolitan
chancellorship and with "Stadium" section (within the Faculty of Theology) the Metropolitan Library.
Thanks to the life and the work of the greatest Romanian theologian of the XXth century, the Library got the name of
"Dumitru Staniloae". In the same building in 1994 there was set up the "Sf. Pantelimon" Dentistry Office a medical unit with
social-philanthropic activity.

21
St. Gheorghe Monastic Hostel and Epivata House
The storey building from south part of the Cathedral is build in sober harmony with the metropolitan assembly and is
functionally divided into: the right side is the residence for the vicar episcope and house Epivata for pilgrims, in remembrance
of Saint Parascheva's original location; the left side has the refectory and the monk cells working in the Cathedral.

Sturdza Palace, Faculty of Theology

The palace where today is the headquarters of the Faculty of Orthodox Theology has its roots linked with one of the
most famous Moldavian boyars, Sturdza family. At the beginning of the XlXth century, here used to raise the houses of Grigore
bailiff, father of Mihail Sturdza, prince of Moldavia during 1834-1849. In a document from 1805 it was mentioned the donation
of 2 icons for the palace chapel. The Russian architect Mihail Sungurov who worked together with Gustav Freiwald to the
Metropolitan Cathedral, was demanded from his prince to draw up the restoration and extension project of the old palace. The
building reconstructed in a neoclassical style during 1840-1841 was appreciated as a success and served for a princely
house.The furniture was equally chosen, being magnificent and refined. Prince Mihail Sturdza in 1849 was removed from the
reign and runs to Paris. The Metropolitan bishop losif Naniescu, founder who completes the Cathedral Metropolitan bishop
Veniamin Costachi had begun, continues also the pursuits of his forerunner as regards the theological education.
Metropolitan bishop losif buys Sturdza Palace and moves here the Theological Seminar who has started the activity in 1803 in
Socola Monastery. In 1891 two lateral sides are built which give today the building the form of "U" letter, and the chapel for
schoolboys is arranged while since 1893 the school starts to function. After chapel's first painting, it is sanctified on the 11th of
October 1899 by metropolitan bishop losif. For half of century, the chapel will function without interruption. In 1990 after the
Faculty of Theology's resetting up in Iasi, the Mitropolitanate regained the building of the formerly Seminar. There were done
restoration works and the space was divided according to the new education institute activity, where every year hundreds of
students are trained within the four sections: Pastoral Theology, Theology-Letters, Theology-Social Assistance, Theology-
Cultural Patrimony. The Faculty of Theology is part of the "Alexandru loan Cuza" University functioning under the spiritual
auspices of the Metropolitan Cathedral.

22
St. Mary's Asumption Parish Church
Since 1630 there was a small church whose founder thought to be a certain Gavril Vulpe, churchwarden III of the furrier
gild. The church was raised around 1760, next to the tombs of the Turks, being settled by the Boza gild, those who used to sell
in Iasi boza (an old Turkish beverage) An inscription dated 1868, on the cross in St. Masa, in the altar, shows that the church
belonged either to the furrier gild or the boza gild. The building was remade after the fire in 1844, by Teodor Burada, an
important personality of his epoch. In the last century, the church was considered as affiliated to the Sf. Atanasiesi Chiril
church.The bells of the church were famous for the harmony and beauty of the sound. In the old cemetery around the church, a
hearted sculptured stone could be seen, around which it was written "The Union of the Tariior Române". On another stone
which had sculptured four torches on the margins could be read: "In memoriam to Mrs. Ecaterina Varnav ... the unique
Romanian lady who carried the flag of Moldavia freedom in 1848". Today these stones have disappeared. Behind the church
some old stones are still kept with Cyrillic inscriptions.

Barboi Church
Around the beginning of the XVIIth century (1611-1615) Ursu Barboi, boyar from Sturdzeşti family members and great
vornic of Tăra de Jos, has raised a church in the common style of the Moldavian churches with the saint day of Sf. Peter and
Pavel. Since 1669 becomes monastery dedicated to the monastery Vatopedu from Atrios, until l822.The Barboi church was
built between 1841-1S44, the main founder was the logofat Dimitrie Sturdza.The works were conducted by the architect
Andrei Karidis, helped by Athanasie şi Georgie “from Sisani” province.This is the only church in Iasi in the shape of a Greek
cross, resembling the style of Athonite buildings. The church was built of stone blocks alternating with rows of brick with small
semicircular apses in the exterior, it has a central dome sitting on a square basis, surrounded by four smaller domes with
octagonal bases.The entrance in this saint place is made through an open narthex surrounded by five arcades sitting on Doric
capitals. The interior is very large being divided in three naves, central one and two laterals divided in two rows of four
columns.This church has a specific elegancy due to the harmony of arches that can be observed: each pair of columns is
linked by arches and ends an arch. The columns of Carrara marble are topped by Corinthian capitals.

23
 The iconostasis is carved from wood and gilt as the Golia one and was made by Ilie Moldovan from Basarabia.The
icons of the iconostasis are in perfect harmony with the Renaissance style painting, glowing in the generous light of the
windows. In the right side of the narthex there are the grave of waivod loan Sandu Sturdza (the first prince in 1822) and the
crypt of this noble. In a niche on the same south wall there were the relics of Alecu Russo, the poet who wrote the poem
"Cântarea României".
Beneath church's floor there were arranged the relics from the cemetery which was in the enclosure. The architectural
unit from Barboi comprises also the tower from the main entrance, the water house and the vicarial house. The high tower was
walled by Constantin, son of Dimitrie Sturdza, who brought masons from Padova, in the remembrance of the years of study
spent in the old Italian city.
The Bărboi Church is also where writer Ion Creangă served as deacon and since 1834 in the parish house was the
Institute of girls' education settled by prince Mihail Sturdza. Between 1982-1986 there took place ample restoration works and
on the 27th of November 1988 the church was sanctified by Patriarch Teoctist. Nowadays, within Barboi church there is the
headquarters of the Christian organisations Romanian Orthodox Brotherhood and Women National Ortodox Romanian
Society from Iasi.

The Annunciation Church

Built between 1818-1820 of stone and brick, the Annunciation Church used to take over the spiritual function of
another wood church, located at that time, in its neighbourhood. Its principal founder was chancellor Ioan Tautu, but over the
19th century, many famous families and personalities in Moldavia such as: Kogalniceanu, Catargi, Varnav, Donici, Gane,
Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu, took care of this holy dwelling.
The great politician Mihail Kogalniceanu had been married here, so his family was profoundly attached to this
church.From outside, the church has a nave shape, with the bell tower on the pronaos, the church porch being a later
adding.The mural oil painting was made in 1829 and was restored last time in 1978.The altar screen made in oak and lime tree
wood is sumptuous, with Corinthian caps and pilasters; in 1858 it was all gilded.

24
The Beautiful Church
The oldest foundation that was settled here was raised by Meletie Balica, Suceava's door keeper and Moldavia's
Minister of War, native from Ţara Românească, descending from Buzeşti noble family. Before 1586, this foundation was
devoted to The Transfiguration Monastery, from Sinai Mountain. St. Lazar and St. Parascheva Churches were also devoted to
Sinai Mountain.Grigore M. Ghica restored the church in Renaissance style between 1727 and 1733.This new appearance of
the construction impressed the contemporaries, who gave its name:”The Beautiful”. The defined characteristic of the church is
the unitary division of the interior, the traditional compartments of the church being sublimed only on the roof level, through
four distinguished towers placed in line, in Russian style. These simple, temperate and classical shapes combined with
Eastern elements gives the construction a special beauty.Mihail Sturdza has decorated the interior of the church and has
raisin in the nearby a marble Mausoleum for his family's members.The monument (1833) reminds of the beginnings of the
statuary sculpture in Moldavia and is built up from a statuary biblical group, dominated by an angel who is supported by a small
obelisk.On the marble pedestal is represented a sand clepsydra, which symbolizes the irreversible passing of time. At the
th
bottom of the monument is the emblem of Moldavia, as it appeared in the 19 century. Still, Mihail Sturdza's body wasn't buried
here, but in the church that he had founded at Baden-Baden.
The bell tower from the entrance in the monastery and the famous “Palace on the walls” were built by the plans of the
architect Martin Kubelca in 1819.From the constructions achieved in Grigore II Ghica's period is still present the 4 meters wall
with battlements that surrounds the enclosure. On the southern side of the walls it opens even today “The Hanged Gate”
named after its placement: it was orientated through the thieves' public execution place.The Beautiful is at present a chrism
church and the parish is remarkable for its social-philanthropic perform in the last years.

40 Saints Church
This church settled on Copou Hill was raised by the Minister of War, Vasile Roset.The founder obtained for his church
the status of independent monastery, which depends on the Constantinople Patriarchate, and establishing that the monastery
will give to Constantinople 6 of wax every year. The altar screen, a beautiful execution, is the original one, from 18th century.

25
 A special artistic value has St. Nicholas' icon, painted by Eustatie Altini, the most skilful native icon author from that
time. Gheorghe Asachi was buried here, together with his family's members, his funerary monument being placed in the
courtyard. His bones were exhumed and were laid in the basement of his statue, near the church “Three holy hierarchs”.

Saint Andrew Church

Located in the neighbourhood of the old princely courtyard, nowadays the Cultural Palace, St. Andrew church was
founded by the priest loan Buciumaş and the trader Neculai, in 1794. This church was preceded by an older wooden church,
th
built much earlier. The ground was called at that time “The Princely Shed” and, beginning with the 18 century, the servants of
the princely courtyard and handicraftsmen settled here.The second annual celebration for the church is “Great Martyr St.
Mina”; the celebration was given by the miracle work of an icon, brought in this holy house since 1886.

Saints Peter and Paul Church

Also known as “Wind Mill's Church”, because, on this place there were many wind mills, the church has been a chapel
were the deceased from “St. Spridon” Hospital were kept before they were buried in the nearby cemetery. The building period
was between the years 1803-1830, and among the founders we can remind Mihail Sturdza, Cantacuzino-Pascanu family,
Constantin Ipsilante, Alexandru Moruzi and the Metropolitan Veniamin Costachi. Before it was destroyed, the church lied
under the protection of "St. Spiridon" Guardianship, which, between the years 1924-1925, will totally rebuild the holy dwelling.
In 1958, the church “St. Peter and Paul” will become parish.The church was raised up in Basilicata architectural style, with
rectangular interior shape. In 1950 a small church porch is built and in 1978 a bell tower will be added.The church has a
beautiful altar screen which is painted in neo-byzantine style. Among the liturgical special objects that lay here, there are a
Holy Bible and a holy pot set donated by Cantacuzino-Pascanu family in 1856.In the following years, in the neighbourhood of
the church was built a chapel which has the annual celebration on Resurrection Day.

26
Saint Atanasie Church
This dwelling, raised in Copou vineyard, is also known as “the little church among the livings”. Saint Atanasie (dead
373) was an Alexandria (Egypt) archbishop, whom life was remarkable through his great defend of right faith. He had been
fighting, through its writings and his learning, against Arie's fallacy, blamed at The First Ecumenical Council of Nicaea, in
325.The foundation was raised up by Prince Vasile Lupu and his family in 1638, right before he built “the devotion” to the Three
Holy Hierarchs. Then, the church was “renovated and beatified” by Price Constantin Duca, in 1702, and in 1809 was
reconstructed by Serafim, the Father Superior of the Three Holy Hierarchs, as it ensues from the three inscriptions that lie
above the entrance of the church. The interior painting is from 1850. The church used to serve as a secondary monastery for
Caracalu Monastery, from the Mount Athos, the origin place of the Father Superior Serafim. Nowadays, the holy dwelling is
included in the perimeter of the Botanical Garden in Copou Hill, the largest garden in the country, founded after 1960. Although
it is close to the tumult of the city, the church is located in a wonderful natural space, being a peaceful spiritual oasis.

Saint John the Baptist Church

The construction of the church having the celebration „The Decapitation of Saint John the Baptist” was begun by Miron
Barnovschi (1626-1629) and by his mother, the nun Elisafta; they managed to raise it till the top of the windows. It has been left
unfinished since the day that the Prince was decapitated in Istanbul (1633). The chronicle tells that, when “they beheaded
Prince Barnovschi's head, his horse started to jump, so the salesman couldn't hold it”, and, falling down, he died.
The Turkish, as they saw this sign, were amazed and said: “This man was not guilty!”; they have repented of the
decapitation and have vowed that they would never repeat this mistake with a Prince of Moldavia. The annual celebration of
the church itself, chosen by Barnovschi, anticipated his tragically end.The foundation was finished by Vasile Lupu, and the
dwelling was dedicated in 1635. The carrying on of the construction was probably a penitence act, because Vasile Lupu's
letters determined greatly Barnovschi's execution. Thus, two people who hated each other, in their life on earth, will forever
remain connected through the walls of a holly construction.

27
Saint Emperors Constantin and Elena Church
Before the foundation of the holy place, which lay even today, there was a wooden church, built by the Greek priest
Poliz of Tesalonic, at the half of the 18th century. The actual church was constructed of bricks and stone, by Gheorghe Catargiu
in 1814, and was re-established in 1866.
Over the years, the church was restored many times, but all the times there was kept the initial architectural
shape.Between 1969-1974, so that the pictures could be restored, there were made fresco painting works. In 1999 the old
altar screen was replaced with a new one, too, made in oak and rose wood. Nowadays, there are performed extension works
of the church, by redesigning the porch.

Saint Lazar Church

Placed near “The Moring Star” Children Theater and close to the County Court, “St. Lazar” Church is the only
testimony of the old Iasi, from that area. Together with The Cultural Palace, the churches “Saint Princely Nicholas” and
Barnovschi's Church, “St. Lazar” Church belongs to a privileged spiritual and cultural perimeter, which treasures an important
historical past.
The actual church was raised in 1785, being built of brick by Sandu and Luci Grigorie, on the ground of another
wooden church, which was founded by Prince Mihai Racovita in 1703-1704, and was set on fire by the Turkish people. “St.
Lazar” church was also called “The Customs Church”, because it was placed near the Royal Customs.
In the year of its reconstruction, the church devoted to Lazar's Resurrection by Jesus, became monastery and was
dedicated to the Holy Tomb. The Greek monks brought here some part relics of St. Haralambie, St. Mihail Sinodor and St.
Theo of Stratilat, which are still kept in the holy church.

28
Saint Mina Church
The building in which there was the slot worship of the parish of St. Mina, belonged to the Lutheran Church in Iasi.
Built of brick and stone, in 1812, the church is located in the south of the city, between Păcurari Street and Petru Poni Street. Its
founder is Major General top guard in the Russian army, Johann Georg von Staedler. He died in the battles between the
Russians and Turks at Ramnic and was brought and buried in the cemetery of its foundation, in Iasi.
Taking the shape of the vessel outside and of the club inside, with semicircular apses altar, the church has a tower over
the porch. Interesting is how the Gothic style was adapted to the Moldavian style. Since 1945, the dwelling was dedicated to
Toma Cozma's Parish, who arranged it for its Christians. Nowadays, it is a parish church, having as patron Saint Martyr Mina,
and the annual celebration on November, the 11th.

Saint Nicholas Church

Located on the top of the hill Tătăraşi, “Saint Nicholas” Church, in Ciurchi, was built in 1811, through the efforts of the
priests Gheorghe Stefan and Macarescu Gavrilescu and by the contribution of the believers. The dedication of the church was
made in 1813 by Metropolitan Veniamin Costachi.
In 1892, the porch will be added to the church; The vessel shape of the church, with the tower above the pronaos is
made of stone and brick. The altar screen is artistically worked, combining the Baroque style with the renaissance one. The
icons on the altar screen keep their original appearance from 1813.Between registers and icons there can be found sculptures
of symbolic figures and vegetal decorations.
The interior oil painting, made in 1924, was fully restored in the years 1988-1991, when were made the most recent
major repairs and the old furniture was replaced.

29
Saint Parascheva Church
Located at the beginning of Păcurari Street, near the University Library, the Church "St. Parascheva" was built
between the years 1852-1858, by the governor Costachi Conachi. As with other holy places in Iasi, this church replaced an
older wooden church, with the patron "Saint Voivodes Michael and Gabriel”, raised up in 1730. Near the present church, right
to the altar, a stone cross marks the place where it was once the Saint Broad from the old slot.
The Church "St. Parascheva" is also named Prapa Doamna or Prepadobna, which means “The Pious” in
Paleoslavonic language. The holy slot is also known asa "St. Friday" or "Great Friday", named after the saint whom is
dedicated to.The church was painted between the years 1972-1982 by painters Nicolae Stoica and Vasile Robea. Among the
liturgical great value objects that the church possesses, we mention two Holy Gospels, printed at the Neamţ Monastery in
1821, and a silver cross. The altar screen is also very old and was given to the church by Alexander Hulubei, in the year of its
sanctification, in 1858.In the last years, the church was consolidated and the roof was totally replaced and built according to
the specific architecture of the Moldavian churches.

Saint Sava Church

The church was raised after the year 1583, in “the middle of Iasi fair”, on the expense and with artisans brought by
Greek monks who came from the monastery founded by St. Sava, near Jerusalem (which had the patron „Annunciation”). At
the beginning, the church had a Greek cross plan. When the construction begun, Moldavia's Prince, Petru Schiopul gave to
the monks some houses built by him, together with the surrounding land, to live there and to make the church. The legends
saying that there would have been housed relics of St. loan cel Nou, brought by Alexandru cel Bun, in 1415 is not confirmed.
The story of Paul of Aleppo refers to Nicoriţă church, in the suburbs of Tătăraşi, submitted to monastery of St. Sava in
th
the 17 century.The monastery was submitted to the Holy Tomb; twelve Moldavian churches, such as: Bârnova, Cetăţuia,
Hlincea, Barnovschi, Nicoriţă, which were devoted to the Jerusalem Patriarchate depended on this church, named “Mother of
all Churches”. Patriarchates of Orient, who visited Iaşi were hosted here. Paul of Aleppo noted that the church would have had
St. Michael as patron, too and here, „merchants are the only who come to pray".

30
 The architecture of the monument is so foreign to local tradition that it lasted among laşi for centuries as a solitary
creature, not serving as pattern to any other churches built in Moldavia. Paul of Aleppo noticed "the two large Turkish domes”,
with Mediterranean iron roofs, covered with ceramic tiles. Massive stone masonry with seven abutments gives a gloomy
aspect, of a medieval fortress.The church of the monastery that we see today was rebuilt at 1625, as a vessel shape, by
Enache, Minister of Foreign Affairs, "Scarlatos' nephew, honourable Prince of Constantinople”, at that time, Ierotei “from the
famous island of Cyprus” being a prior. In 1820 the holy dwelling was restored by Archimandrite Grigore, native of Greece,
under the Holy Tombs' Patriarchate's guidance. Nowadays, in the pronaos are the tombs of Palade family, from the 18th and
19th centuries, a family who had Greek origin, too.At the beginning of the 18th century, in 1714, Prince Phanariot Neculai
Mavrocordat, in his second reign, founded at St. Sava Monastery a primary school and a printing house, under the direct
supervision of the Patriarch Hrisant Notara of Jerusalem.Sinopsis , Missal and St. loan Damaschin's greek work "Showing the
orthodox faith” were all printed here.In 1998 there were brought to St. Sava fragment relics of St. Me. Trito and St. Martyr.
Marina, Saints who were greatly honoured in the eastern Christendom.They are all kept in a metal box, laid on a table from the
nave. The church was thus reactivated as a place of pilgrimage, having a double annual celebration.

Saint Spiridon Church

The first church raised here was founded by servant Stefan Bosie, in 1752. Then, between the years 1756-1758,
Constantin Cehan Racoviţă restored the church, founding the monastery and the hospital which can be found today.Racoviţă
and loan Teodor Calimachi's charters show that the monastery was under the guardianship and care of the Merchants Guild in
Iasi, which brought their contribution the church's restoration.Samoil, Patriarch of Constantinople, by a decree of 1763, had
transformed the rank of the monastery, when it became an independent one, entitled to have prior-bishop.The altar screen
preserves today some remarkable icons of Eustatie Altini, who rests in this slot, and an old icon of St. Spiridon from
1704.Among the Royal tombstones kept in the church, the most famous is Grigore Ghica's the 3rd, beheaded in 1777 by the
Turks because he protested against the cession of the Northern Moldavia (Bucovina) to the Austrian.In 1786 the bell tower
was built above the steeple-door entry into the precincts, being restored in 1807. In 1862 the old roof was changed; the new
one having the shape of the kamelavkion rush that St. Spiridon wore on his head in all icons representations.

31
Three Holy Hierarchs Chapel
The building motivation for this holy slot clears from the inscription on the tomb: "Seeing the placement of the Vasilien
School, on Copou hill, 5 km away from the city and any holy house of prayer, it has been decided the foundation for this
heavenly dwelling, in the honour of the great teachers of the world, the Three Holy Hierarchs, to serve as slot of worship for the
these students and to their moral-religious use”.The construction works began in 1907 and were completed in 1911, the
church being dedicated by Metropolitan Pimen Georgescu.In the following years the church was restored, furniture was
renewed, and the chapel was endowed with new clerical robes, books of worship and liturgical vessels.When the chapel from
the Normal School "Vasile Lupu" was built, the spiritual Patrons choice was not accidental, since the beginnings of
pedagogical education in Moldavia were located in the cells of the monastery Saint Three Hierarchs, where the Prince
Founder organized a school for the boyar's sons in 1640.In the time of Metropolitan Veniamin Costache, founder of Socola
Seminar, at the proposal of the scholar Gheorghe Asachi were founded a normal school and a gymnasium on January 1st,
1828.In 1852,Vasilian gymnasium was transformed, under the leadership of Director Dr. A. Vellini.

Holy Trinity Church

An inscription on a tombstone indicates that the year of construction of the church is 1806.But, according to reliable
documents of the parish archives, the construction or maybe the restoration of the old dwelling, was made between the years
th
1844-1853.The inscription on the church shows that the dedication was held on October 11 , 1853.The construction of the
holy slot was initiated by a good Christian, named lancu Sevastopol. Through his perseverance, the Holy Three Hierarchs
th
Monastery, by a document signed by Archimandrite Sofronie on August 28 , 1844, gives a place from his land, Rediu-
Tătar.Construction works lasted almost nine years since they were supported only by the contribution of
believers.Rectangular shape with dome-entry bell tower, the church was made of brick, on stone foundation, with roof made of
wood and sheet. Subsequently, there were added a porch and a glass roof above the entry in the church. Still, in the early
years, the church was endowed with many precious ornaments.

32
 The altar screen and the silver icons, floral ornaments metal plated confers elegance and beauty to the interior.There
are two icons from the beginning of the 19th century, painted on wood and plated with gold and which have in the center the
Savior and Virgin Mary's figures and, and various scenes around them. The patron's icon, placed on the altar screen is entirely
covered in silver and is worked with a great mastery.The church was painted in 1958, in neo-byzantine style, by the painter
leremia Profeta from Bucharest.

The Transfiguration Church

The church was built „at the edge of Iasi woods” by Voivode Alexander Lpusneanu on the year 1560.This was intended
to be nunnery. According to the tradition, the first abbess would have been one of Lapusneanu's daughters, milady Sultana,
who would have the grave here. The documents do not retain, however, that the Voivode had a daughter with this name and
nor her tomb has not been identified.Only a late portrait, from 1827, painted in oil and kept in the pronaos describes her as
founder, holding the church in her hands. The diptych of the monastery was copied after 1894 by the first priest vicar.

Toma Cozma Church

The founders of this dwelling, raised in 1807, were Toma Cozma, former Governor and great Boyard of Moldavia,
together with his wife, Catherine. Thus, the annual celebration of the church was established according to the calendar saints'
celebration. The church was dedicated to the Monastery Ivor of Athos and in 1847, the construction was totally restored.The
construction impresses today with massive stone masonry, supported by strong abutments, giving the impression of a fortified
building.Nowadays, the church stores one of the icons painted by G. Schiavonni, around 1840, for the new altar screen of the
Metropolitan cathedral.This determined the initiative of gathering funds for raising a monument dedicated to the poet Mihai
Eminescu in Copou; the monument was originally located in front of the University , in the coverage of this parish. The
monument was moved near the University Library, replacing the “Nation's Reunification Monument”, destroyed in 1948.

33
Armenian Church
The Armenians had their own church in Iasi, since the earliest of the 14th century, when a powerful colony was settled in
this town. At the present church, restored in 1803, with the patron St. Mary, it is still kept the stone that belonged to an earlier
slot. Being in a niche in the transept, the stone has the following inscription, in Armenian: “By the mercy of God was founded
the Church “Saint Mary, Mother of Jesus”, through the perseverance of Father Jacob and of Pilgrim Macarie, E.K.R. 1385”.
Although the authenticity of the inscription was questioned by some experts is certainly that in the 15th century an Armenian
church was opened in Iasi. In 1451, the slot is given a precious Gospel, written and illustrated by a special mastery 100 years
earlier, in the Crimean city, Caffe.
In 1763-1764 Lord Baltimore says he received from a monk some notes regarding the churches and monasteries in
Iaşi. In the list were mentioned two Armenian churches (the latter was raised at 1605 on Cizmariei street and its patron was St.
Gregory, the Luminary).Based on what is written in the current inscription on the Armenian church, from the street that took its
name, the church was completely repaired last time in 1803. “By the mercy and will of God was founded the Church “Saint
Mary, Mother of Jesus”, through Guardian Haceico, Father Jacob of Gis and Pilgrims Macarie of Ciuha and Gregory. Date of
Armenians is 844 and the Savior is 1395. Now it had been repaired by the help of notable pious, through people's efforts and
expense, the Armenians' year 1252, and Savior's 1803.”Today the church needs repairs, but restoration work is extended due
the small number of members of the Armenian community in Iasi.

34