Nr. 68. 10 LEI EXEITPLARTIL
REGATUL ROMANIEI
MO I OR PARTEA IH-
DE SB ATERILE PARLAMENTARE
In tail: pe 6 luni lei 1.200
ABONAMENTE .in straltatate
lei 2.400
Abonamentele pentru autoritilti §1 particulari se prätesc
anticipat. Ele vor fi insotite de o adresá pentru autoritiiti qi
de o cerere timbratit pentru particulari.
Transportul ziarului In provincie se face pe riscul abonatului.
MONITORUL OFICIAL, BUCURESTI I. - BULEVARDUL ELISABETA 29
Telegrame: Monitoficlal - Telefon 3--5021.
ADUNAREA DEPUTATILOR
SESIIINEA ORDINAIIA. (PRELUNGITÄ) 1932 - 1933
)-4-
SEDINTA DE MINI 20 MARTIE 1933 1111.....111.
SUMAR:
..,edinta se deSchide la ora 15,20, sub presedintia d-lui presedinte St.
Cicio-Pop.
- So da elfin sumarulul sedintei precedente.
- So (la euviintul la sumar d-lui deputat GIL Ciolac, Care se refera la
Chestiunea de regulament, ridicata In sedinta precedent& de .d. deputat-
G. A. Cuza, relativ la citarea d-lui deputat Glt. Ciolae Iii fata. cousiliului
de razboiu al corpului II armatii; d-sa cére a i se ri&en imunitatea wtr-
lamentara, pentru a rasimmde de aenzatiunile ce i se adue, cerere care so
trimite la comisiunea de diseiplina i imunitate parlamentarrt.
Se pune la vot sumarul i se aproba.
Chestiuni de regulament:
Se drt euvantul d-lui deputat Corneliu Ghimbasanu in chestie ae re-
gulament, care core conform art. 121 a i se raspunde la Intrebarea adre-
sata Intr'o sedinta anterioara d-lui ministru do finanto, relativ la revi-
zuirek munirilor i inaintärilor ilegale ale funetionarilor i asupra exa-
menelor de controlori financiari; depune i un memoriu al asociatiei ge-
Ilerale a functionarilor finaneiari public! din tara.
- Se a, euvintul in chestie de regulament d-lui deputat N. Mosciiu-
tanu; d-sa cere a i-se pune la dispozitie aetele cerute In sedinte ante-
rioare, in chestiunea sumelor incasate de social-democrat! prin Ministerul
Muncii, dosarele dela ehestura politic! Ismail, prin Ministerul de Interne
aetele in chestiun ea aviatiei române dela Ministerul Apariírii Natio-
nale.
Se intra in ordinea zilei:
Continuarea discutinnü generale asupra proiectului de lege pentru ova-
Iftrea, percoperea yeniturilor i fixarea choltuelilor statului pe exerci-
tml 1933-1934.
-Se da euvântul d-lui deputat Anibal Teodorescu.
La ora 17,5. d. vicepresedinte D. Mimi ocupa fotoliul presedintial.
- D. deputat Anibal Teodorescu continua.
- Se mai dit euvfintul d-lui deputat Nestor Badea.
La ora 18,5, d. yicepresedinte Virgil Grossu ocupa fotoliul prep;
y 6. D. deputat GIL Ciolac face o introbare d-lui ministru de finante,
www.digibuc.ro
Joi 6 Aprilie 1933.
OFICIAL
20 lei
Pretul unit! exemplar din anii trecuti
Pentru trimiterea chitantelor sau a ziarulul §i pentru orice
alte limuriri, petitionarii vor - trimite hi plus suma de 20 lei
spese de biurou l porto.
Sumele nereclamate In temen de trei luni nu se mai restitue.
- D. deputat Nestor Badea continua.
- Se mai drt euvantul d-lui deputat. Laar Francisc.
- La ora 19,10. d. vicepresedinte M. Ralea oeuph fotoliul presedintial.
- D. deputat Laar Francisc conCaurt.
- Se mai di euvântul'd-lui deputat Al. Vasilescu-Valjean.
Intrebäri i anuntiri de Onterpelitri:
1. D. deputat C. Giurescu face o intrebare d-lui ministru de agricul-
hurt, eerfind a seoate de 'sub prevederile legii silvice, In ce priveste tala-
tul haragilor, pe micii proprietari de proluri.
2. D. deputat C. Giurescu. face o intrebare d-lor ministri de finante
munert, relativ la ordinul Direetiei monopolului, adresat perceptorilor
.pentru ea aeestia a& controleze, &eft debitele sunt suficient aprovizionate
en spirt si rachiu de monopol; d-sa core sa se revina asupra acestui
ordiu.
3. D. deputat V. Maxinoiu face o intrebare guvernului, privitor_ la
Directiunea cadastralui; d-sa cere sa se mentina conducerea actuali, nu:
gaud pe d. ministru al agrieulturii sii sprijine aceasta institutie, atât de
ntila statului.
4. D. deputat Dr. N. Lupu face o Intrebare guvernului cu privire la
faptele petreeute cu prilejul unei deseinderi fiscale ce s'a frteut la admi-
nistratia din Bucuresti a uzinelor Skoda, undo eau grtsit acto privitoaro
la aprtrarea OHL
- D. presedinte al Consiliului de Ministri, Dr. Al. Vaida-Voevod ras-
Punde d-lui deputat Dr. N. Iatpu.
- So di cuvântul In replica d-lui deputat Dr. N. Lupn.
- D-nii deputati: Octavian Goga si Richard Franasovici, intervin in
discutie. ,
- D. deputat Dr. N. Lupu continua replica d-sale. w.Titio..;
- D. presedinte de Consiliu, Dr. AL Vaida-Voevod, xi-Isamu-Le
d-lui deputat Dr. N. Lupu.
5. D. deputat Gh. Ciolac face o Intrebare ministru de finante
privitor in schimbarea monedelor cu efigia M. S. Voevodului Mihai; orga-
nele fiscale din judetul Brat! si Rain refuza prim1/4rea acestor bani.
 MONITORUL OFICIAL Nr. 68
2424 ADUNAREA DEPUTATILOR: ,Ninfa dela 20 Martie 1933 6 Aprilie 1933

relativ la raj-Lonrho ee Intelege a lua Ympotriva organelor fiscale din ju-
detul Iti, cum incaseazá sume dela locuitori, neliberänd ehitante.
7. D. deputat A. C. Cuza adreseazA o interpelare d-lui ministru dc
interne, asupra milsurilor ce intelege a lua pentru reprimarea publieatiilor
tendentioase Monte de ziarul Vorwiirts" din Cerra §i Dinlineata",
de astbizi din Bucuresti, prin care se dau atacuri contra actualralui guvern:
german.
- Se dä, eitire ordinei de zi a sedintei. viitoare.
- La ora 21,10 edinta se ridic0, anuntâdu-se cea viitoare pentrn
marti, 21 Martie, ora 14,30.

edint.a se deschide la ora 15,20, sub Popa Adam (dr.), Popa- Augustin, d-voasträ, rugAndu-vil sä binevoiti
presedintia d-lui St. Cicio-Pop, prese- Popa Teodor, Popescu Gh. (preot), Po- a-mi ridica inmnitatea parlamentarä, ea
dinte, asistat de d-nii secretari: N. Ru- pescu Gr., Potarcd Eugeniu, Prelipcea- sil pot astfel rilspunde de faptele pentru
seneseu Mircea Al. Vaida-Voevod. nu T. Vasile, Rädäceann Lotar (dr.), care sunt. urmarit, si a caror lipsä de
Prezenti 207 d-ni deputati. Rascanu V. (dr.), Rechitanu Ioan,Rety ternei d-voasträ o cunoa.steti tot eat de
Nu rilspund la apelul nominal d-nii Imre (dr.), Robu Nichifor, Roman Ioan, bine ca si mine. (Aplauze).
Rosca Marius, Roseteanu V-le, Rosianu D. St. Cicio-Pop, presedinte: Se va .
deputati Mihail, Roth Otto Hans (dr.), Roxin trimite la comisia de disciplinä si de
Abrudbanyay Ede (dr.), Aciu AI. Teodor, Rozenberg Solomon, Salachiu imunitate parlamentarä.
(dr.), Alexandrache N., Andreescu Io- Teodor, Sändulescu Ion, Scridon Leon - Se pune la vot sumarul si se a-
Sif, Andriasciuc Gr., Andriescu Spiri- (dr.), Sebeniue Gh., Serdici V., Socol aprobä.
don, Antenescu Nicolae, Bacinschi Ilie Aurel (dr.), Solomon Virgil (dr.), Ste- -Se ia act de telegrama d-lui Fran-
(dr). Billänescu. P. Pr., Barabas Bela, lescu Mihail, Stoica Traian (colonel), tisek Stanek, presedintele Camerei De-
Barcil Vasile, Beldie Gh. Vasile, Beller Stratan Nicolae, Sulyok Stefan (dr.), putatilor din Cehoslovacia., prin care
Hans, Beth len Gh., Bianu Cornel, Bog- Szabo Beni,' Szentkereszty- Bela, Stefa- multumeste inT numele acestei Camere,
dan Ioan, Bogos Dimitrie, Boilä Zaha- nescu I. C., Stefanovici D., Tälâmbä. pentru sentimentele de simpátie adre-
ria, Botez Demostene, Bozdog Ioan -01. (dr.), Talpianu H., Teodorescu sate statului Cehoslovac, i pentru
(dr.), Bratanu Paul, Bra-Hann I. I. $erb. Gh., Teodoru D. Cristache, Timus mmiicama adesiunii unanime a Coml..
Gh., Breban Al., Bilavitchi Hr. (dr.), C. Than, Tirea M. (dr.), Toma C., Tor- siunilor Afacerilor Sträine, ale Camerii
Burghelea Damian, Butu Aurel, neanu Arcadie, Tudoran N. (dr.), Tu- si Senatului Român, la pactul care
pätineanu Gh. D., Ceausian Al. (dr.), doras G-avril, Turtureanu Const., Toni strânge legaurile organizatiunii Micei
CherciujVirgil, Ciocalteu H., Cnis Va- V.- D., Urziceanu Gh., Uzun Gh., Intelegeri.
sile, Connerth Artur, Connerth Fritz, onescu M., Vascä bean, Vasiescu---Misa, -Se trimite la Comisia de imunitate
Constantinescu A. C., Constantinescu Vasiliu Haralamb (dr.), Vassu Al. parlainentaril adresa Ministerului de
K. G., Coroianu Iu liu (dr.), Costinescu (dr.), Vassu Dänäild (dr.), Vlädescu- Justitie, prin care se cereridicarea
(dr.), Cosma Mihail (dr.), Deleanu Albesti Gh., Weissman Michel, Zaharia parlamentare a d-lor _deputati:
Gh., Deleu Victor (dr.), Dicescu Laziir I. D-tru. Corneliu Zelea-Codreanu i Mihail Ste-
(dr.), Dobrin Ionel, Dragomir Dumi- - Se d citire sumarului sedintei lesen.
tru, Draia Zeno (dr.), Draja Than, Eb- precedente. - Se trikait la Comisia financiarä
ner Mayer (dr.), Esanu C. Constantin, D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. de- bugetarä :
Perenczi Sigismund, Fischer Iosif putat Ciolac are cuviintul la sumar. i. Petitiunea comitetului scolar din
. (dr.), Florescu Ion, Florescu Mihail, D. G. Ciolac: D-le presedinte, d-lor Baia-de-Aries, judetul Turda, prin.carei
Fodorean Ioan, Fortunescu N., Gal Ni- deputati, in sedinta de sâmbätä a Ca- protesteazä impotriva desfiintärii gim-
colae (dr.), Galin Anatolie, Gavriliuc merii, domnul deputat Gh. Cuza v 'a naziului P. Span" din acest oras.
Ilie, Gecäleanu Matei, Georgescu adus la cunostintä citatiunea emisä de 2.7Petitiunea mai multor profesori ai
Georgescu-Tulcea N., Gheorghiti M., &are Consiliul de räzboiu al corpului II Academiei teologie.e din Caransebes,
Gheorghiu D. Vasile, Gherman Eftimie, armatä, citatiune, prin care sunt che- prin care cer sii se iamäsurile cnvenite,
Ohitescu Gh., Greculescu Gh., Grigoro- mat a compilrea hi fata acestei instante ca. in bugetul anului 1933-1934, sii se
vici St. (dr.), Grosu A. Const., Ott- de justitie militarä. inscrie salariile lor, dupä norme iden-
ciujna Tavel (preot), Hedrich Hans Ori, cum spunea domnul Cuza,o ase- tice celor aplieate celorlati membri al
(dr.), llegedils Nandor, Huditä I. Hii- menea procedurä indreptatä impotriva Corpului didactic.
gel Anton, Hutan Toader, Iacob unui deputat, aduce o gravä stirbire - Se trimef la Comisia de petitiunii
Iacomi Const. (preot), Ilief Marcu, In- principiului de imunitate parlamentarä, 1. Petitiunea d-lui I. Panaiteseu, pen-
dries Iosif (dr.), Ionescu Cristodor, Io- garantat prin Constitutia ii Regula- sionar la C. F. R, Prin care se pliinge -
mentul Adunärii, incAlcându-i dreptu- impotriva sefului de serviciu V. Del.-
nescu M. Ilie, Iordache N. Ivan Gh., rile intangibile i coborând prestigiul
Jakabffi Elemer (dr.), Ja'cotä Mihai, parlamentarismului. Tin sä aduc mul- .deviu dela biroul pensiilor, care face
Kräuter Francisc, Landau Michel, La- tumirile mele d-lui presedinte al Adu- sicanii pensionarilor.
zär Corneliu, Lebouton Alois .(dr.), närii, care, sesiziindu-se imediat de in- 2. Petitiunea asociatiei pensiOnarilor
Leonties Const., Lepildatu Vasile, Leu- terventia d-lui Cuza, a protestat in nu- din judetul Maramures, prin care pro-
cutia Aurel, Malaxa Nicolae, Manea S. mele Adunärii impotriva acéstei Meal- testeazä impotriva neachitärii
Maniu Iuliu (dr.), Märie Gh., cAri flagrante ale drepturilor Camerii, 3. Petitimiea asociatiei pensionarilor
Marinescu 'Ion, Marton Ernest, Milm- printr'o adresä inaintatà d-lui ministru din judetul. Suceava, Bucovina, min:
lache Ion, Mihail Gh., Mihällescu P. de räzboiu i comandantului corpului care aratä doleantele lor.
Gr., Minov Sava., Mitache A. Ioan, Mi- II armatä. 4. Petitiunea mai multor membri
titan C., Muth Gaspar, Neguril Mihai, In ceeace mä priveste, väzând c i-- comitetului judetean al .soc. Renaste-
Nicolaeseu I. Dem., Nicolaescu D., canele poruncite daguvern nu mai 'Mee- rea" din Ranmicu-Villcea, . prin eare
Nistor I. D., Oneu Nerva (dr.), Pal tea* având convingerea c persecutiu- protesteazä impotriva admeerii în, disen-
Gabor (dr.), Pänescu Dumitru (dr.), nile judiciara la care sunt supus, ating tie a chestiunilor bisericesti din eparhia
Panteli M., Paveloniu Valer, Paze Ni- prin .persoana inéa prestigiul i demni- Ramnicului.
colau, Near), Const., Pelivari Ioan, Pen- tatea intregii Adunäri, din care am 5. Petitiunea mai multor preo-ti
cof Stefan, Pencof Tonco, Petrescu onoare a face parte, si pentru a scuti cantori ai centrului parohial Bals, ju-
Radu, Pizo Eug. (dr.), Pop V. Ioan, în viitor Camera de asemenea neplä- detul Romanati, prin care protesteazi
Pop Leouida, Pop Romul, Pop Virgil, ceri, am onoare a yeni azi inaintea in aceeasi chestiune.
2
www.digibuc.ro

ADITNAREA DEPUTATILOR: fedinta der« ;?0 3fartie,1931
6 Aprilie 1933
6. Petitiunea mai multor cetateni ai
orasului Odobesti, judetul Putna, prin
care aratä doleantele lor, îii calitate de
giranti ai diferitilor debitori agricoli.
7. Petitiunea (Hui N. Bacal, din ju-
detul Orhei, prin care cere sa i se ia in
considerare Inemoriul mai multor locui-
tori-din acest judet.
8. Petitiunea tuturor asoeiatiilor din
ucovina, prin care protésteaza impo-
triva desfiintarii Teatrului National
iin Cernrutti.
9. Petitiunea asociatiei pensionarilor
din judetul Satu-Mare, prin care arata
doleantele -lor, in chestiunea achitarii
pensiilor ,in restanta.
10. Petitiunea asociatiei pensionarilpr
judetul Suceava, prin care cer sii se
faca plata integralk în numerar, a tu-
turor restantelor din 1931.
.
MONITORUL OFICIAL Nr. 68
2425
si; oclelalte ministere vizate nu mi-au nationale a Mini stet. Din aceastil
pus nici un aet la dispozitie. bugetul lin trebue sil fie niciodata nu
Deoarece aceastit procedurit este ge- mijloc de sugrumare a initiativei
neralizata fatade toti colegii, rog pe d. 'energiilor nationale, ci un instrument
presedinte sa binevoiaseil a interveni tutelar. El este o veriga. îa lantul
pe langä, banea ministerialk ca sa res- dintre trecut si viitor, pentruca en
pecte regulamentul i sä mi se pima de toate eä pregateste asigurarea nevoilor
urgenta, la dispozitie.uu tablou, cuprin- materiale ale statului in prezent, el
zand sumele incssate de membrii parti- trebue sä inlesneascit intotdeanna si
dului Social-Democrat, sub diferite asigurarea nevoilor viitoare ale unui
forme, preeum si dosarul relativ la a- stat. Bugetul se prezintil, d-lor colegi,
eeste incasari,--pentru a-mi putea des- ca un act de pruidentii chibzuitä
volta interpelarea asupra careia Adu- gospodarie, ea un act de bun parinte
narea a ad.mis urgenta de acum 4 luni. de familie, pentru a intrebuinta un
In aoelasi timp, cer ca miuisterul de cuvant uzitat in terminologia codului
Interne sa-mi punii la dispozitie dife- nostru civil.
rite acte i dosare, in legatura cu sal- Si acum, d-lor deputati, volt' in-
bilticiile savarsite la politiile i jandar- freprinde un examen succint al bu-
meriile din Basarabia. Faptele petre- getului, pe car:, ministru de fi-
cute sunt atat de grave, inch nu .ar nante infatiseazil, viizut la lumina

11. Petitiunea uniuniigenerale a mi-
cilor industriasi din Romania, prin care
protesteaza impotriva intentiunilor de a
se plati sumele ce li se euvin, pentra
furniturile facute in .cursul
1931, Ministerului Aparitrii Nationale
diverselor-autoritati de stat, prin bo-
nuri de impozite,
- Se coinunica guvernului eererea
de acte a d-Ini deputat Adonis Popov,
adresata dJui Ministru de finante, ori-
vitor la legea xamilor.
D. St. Cicio-Pop, presedinte: D. de-
putat Ghimbasanu are cuvanttd in che-
stinne de Regnlament.
D. Cornelia T. Ghimbasanu-Bubi:
D-le presedinte, în edinta dela 3 san 4
Martie, am adrosat d-lui ministru al fi-
nantelor o intrebare, cu privire la revi-
. zuirea numirilor i inaintrtrilor, asa
Zise legale, ale fnnctionarilor finan-
ciari, si am cernt c Se'clarifice chestiu-
face cinste nici unui stat asiatic. principiilor, pc care am Elva cinstea
Rog inekdata biroul sit, intervink sit le enunt.
pentru a se respecta regulamentul, pu- .Bugetul actual se cifreaza la sum
nanda-mi-se la dispozitie actele pe care de 23 miliarde 137 milioane lei la chel-
tueli; in plus, o suma de 300 111Mo-sate
le-am eerut.
D. St. Cieio-Pop, presedinte: Se va lei, fond pentru. deschidere de ere-
interveni din not.- - dite.
D-lor deputati, intram in ordinea de intreb dacii, asa cum se infati-
seaza, acest buget este o realitatc, de
zi.
La ordinea de zi avem discntia gene- care tare are neapilrat nevoe, sau este
râli asupra proiectului de lege pentru o gresealä. .
evaluarea, perceperea veniturilor si fi- Mica fac apropierea intre acest bu-
xarea cheltuelilor pe exereitiul 1933- get si bugetele anterioare, - gasese
ca bugetui de fata sta pe ultima
1934.
D. deputat Teodoresou are cuvantul. treaptil a unei cmni descendente, pen-
D. Anibal Teodorescu: D-le prese- traca bugetul liberal pe anul 1928 a-
dinte, d-lor deputati, judecand din vea la prevederi cifra 38.500.000.000
punctul de vedere formal, proiectul de lei; bugetul Popovici, din anal lima-
buget, pe care ni-1 infatiseazil a. mini- tor, 1929, avea 37.700.000.000 lei, cií
stru de .fipante, nu pot sit, nu constat 800.000.000 mai putin; bugetul
cä este o -luerare bine intocmitk inns- Madgearn, din 1930, ayes 37.450.000,
tratit eu multe tablouri i date statistice en 250.000.000, mai putin dead cel .

nea examenelor de controlori, penirucii
o categorie de eimtrolori financiari aunt
admisi la examen, iar alta categorie,
care fac Servici pe langa fabriei, nu
sunt admii.
Rog pe doinnul ministru al finante-
lor sä-mi dea .un riispuns, intrucat a-
cesti functionari aunt agitati i asteaptä
acest raspuns.
, Tod odatk am onoare a, depnne pe
Biroul Camerei un memoriu al asocia-
tiei gaierale a functionarilor financiai
pubilici din- tark pe care 1-am primit
aeum, si care se refera la aceleasi lu-
necesare intelegerii ei. Din aceastä ca-
uza, ministru de Finante,
toatit satisfactia pentru- munca pe care
d-sa i oolaboratorii d-saie au depus-O
la aleatuirea acestui proiect de buget.
acum;imiiart libertatea s fac ca-
teva obiectiuni, in ce priveste aspeotul
material al bugetului oe ui se infati-
Bagetul este manifestarea sfortarii
pe care o face guvernul unei tiri, pen-
truca sa armonizeze nevoile de moment
ale Statului cu puterea de contributie a
oetäteniler. El este, din aceasta eauza,
precedent si tot asbfel bugetul pe 1931..
avea 35.986.000.000; cel pe 1932, avea
25.000.000.000; iar eel actual are
23.437.000.000 lei. Rezulta o scrbdere-
dela bugetul anului 1930, la bugetul
antilui 1933.- deci-inteun interval de
patru ani -=- de 14.013.000.000 i o sea-
den) de la bugetul andui treent 1932,
la bugetul care ni se propuue, de lei
1.563.000.000.
Dacä o asemenea sciidere constanta
in acelas timp vertiginoasa, denota
situatie precara a finantelor noastre
publice, continua t4i persistenta, apoi
.

eruri. (Aplauze pe beineile Partidului un act de desavarsit echilibru. In epo- ea poate sit denote si o greseala din par-
piränese). bile de bunii, stare financial* . bugetul tea. celor care au alcatuit bugetele an-
D. St. Cieio-Pop, presedinte: Se va nu se poate infiltisa ea o opera de ri- terioare, utnflate ; poate sa denote, din
iaomunica d-lui. ministru al finantelor. dupil cum, in epocile de steam- partea Ion, un adevarat spirit (LT risipa
D. deputat Mosciluteanu are cuvitutul toare i de criza financiark el nu se si dcci poate sa augajeze responsabi-
Regulament. poate 'infatisa ca un act de tiranie litatea lor.
D. N. Moseautanu: presedinte, de- teroare financiarii. D. ministru de final* ma obliga
d-lor deputati, pentru a eincea naril vieata publicii, el trebue sa re- ma intorc la bugetul aleatuit de d-sa
intervin dela tribunk pentru respec- pentru anal 1930, si sria-a urmez, nu
aetioneze, inehizand portile eimprali-
.;tarea art. .120 i 121 din regulament. tatii, iar in vieata partieulara, el tre- pas eu pas, dal- cat de pirtin in con-
In legaturit eu aumnite interpeläni bue sä ajute lá proptisirea economiei sideratiile pe care, dupit trei ani de
fanuntate de vreo 4 Inni, am cerut dife- individualiste, care sta., in mod con- d-sa le face asupra actalui situ
rite aete i doarc. Ministerul Muneii stat i indubitabil, la baza economiei dela 1930.

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 68
ADUNAREA DEPUTATILOR: Seclinta ckla 20 Martie 1933 6 AprHie 1932 -
2126 .

Bugetul akiltuit de defunctul Vin- de prevedere in ackastrt intreprindere. D. Anibal Teodorescu:

Wit Briltianu, pentru 1926, se cifra la
28.250.000.000 lei. El s'a lichidat eu
un excedent, in timpul guvernärii Ge-
neralului Avereseu, de 2.974.000.000
1i, sau aproapte 3.000.000.000 lei.
.
Ce a -fileut d. Madgearu cu bugetul
srtu pe anul 1930?
D-sa a sporit pur i simplu prevede-
rile bugetare. AStfel, de uncle prevede-
rile dela impozitele directe din bugetul.
,de finante. eu retiu un lueru, cit d-voa-
stra elijar daa socotiti deficitul finan-
ciar, iar.nu pe eel bugetar îiicä consta-
tati i :närturisiti un deficit de douit
miliarde i ceva.

Bugetul aleatuit de guyernul Ave- pe 1929 erau de 7.762 milioane, cl. Mad- D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
rescu, pentru anul 1927, era de blei gearu le-a sporit la 9.487 milioane ; de telor: Acesta este real.
33.390.000.000 lei, deci eu eeva mai mult uncle impozitele indirecte in 1929, erau D. Anibal Teodorescu: i imi dati
de 5.000.000.000 lei, decilt bugetul li- de 11.902 milioane, d. Madgearu le-a ea fise de consolatie ceeace s'a petrecut
beral al anului precedent. sporit la 13.606 milioanc. Veniturile îu alte- state din Europa si din lumea
Aeest buget, care a fost executat în unui singur minister de Industrie si CCI- intreagä.
parte de &are Genera lul Averescus mert, evaluate in 1929, la 609,345.000 D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
in parte de care guvernele liberale lei, au fost sporite la prevederi, la lei telor: Inclusiv Franta.
care s'au succedat in 1927, s'a soldát 1.047.112.000. Deci numai la aeeste trei D. Anibal Teodorescu: Nu till' dacâ
si el cu un excedent de 2.610.000.000 ealpitole, un spor de aproape trei mili- pe d-voastrii vil poate multumi aceasta,
lei. Trebue sä retiu cu aceastä ocazie arde de lei. fiinda pentru mine nu este o conSola-
im fapt, care are o deosebitä. îemná- Mrt, intreb de ce? Erau atunei indicii tie realä.
tate in politica noastrit bugetaril, suficiente pentru d. ministru de fi- D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
fapt petrecut in anul. 1927 - eäud, nante.ca sä procedeze la sporirea eva- telor: Nici pentru mine nu este o eon-
In luna Mai, Generalul Averescu a lu4 larilor bugetare? solatie, dar este o explicatie.
printeo circularit trimisit tuturor de- Pe ce se intemeia d-sa, cänd nu spo- D. Anibal Teodorescu: Eu vreau s5;
partamentelor noastre; miisura eri sil rea numai prevederile veniturilor, ci yä spun, cit daeá d-voastrit n'ati fi um-
eeapt studierea bugetelor pentru exagera chiar aceste sporuri? Dorea flat prevederile, n'ati fi avut acel deficit
nul urnator, tinänd seamit= eu toate d-sa sii dea posibilitate ordonantatorilor poate gi fi ajuns, cu o politicä de eco-
bugetul pe anul in curs läsa A. se de bani publiqi sit ordonanteze intr'o nomie gospodäreascä, sä realizati chiar
1ntrevaclA un excedent important,-de mIsurit larg i exageratil, pentrueä tin excedent.
nevoia de a se faee reduceri care sä prevederile bugetare erau umflate? D-voa.stril poate imi yeti spune: da,
Insumeze un total de 5 miliarde de Rezultatul acestei politici nefericite -dar la alcatuirea birgetului am mai f
Id. de sporuri a fost cá bugetul intocmit de cut o reducere cu un sfert de miliard
_Tot*, guyernul liberal care a nr- d. Madgearu pe anvil 1930 s'a soldat cu fatil de bugetul anului Precedent, deei
Mat si care a intoeruit bugetul pe anul un deficit de 6.500 milioane lei. la adilpost de eventuale pagube sau de
1928, nu a tinut seania de aceastä in- D. Virgil Madgearu, ministrul finan- am avut i noi prudenta si ne mmem
in loc ea bagetul Win sr: re- tam.: Nu este exact. eheltueli exagerate.
prezinte 29 de miliarde, el a insumat D. Anibal Teodorescu: Iar, bugetul Un'asemenea räspuns inch' n'ar fi
38.350.000.000, adicit aproapte 10 mi- pe anul urn:I:tor 1931, de.si ceva mai ficient, pentrueä, eu toate eit d. mini-
liarde mai mult. redus, deekt eel intoemit pe anul 1930,. stru Madgearu -îsi reducea bugetul pe
Acest buget, astfel aleittuit, a con- s'a soldat si el cu un deficit de 8.300 1930 cu 250 milioane, totus, pentrucii
dus la un deficit de peste cinci mili- milioane. bugetul anului precedent 1929 se in-
arde lei; iar bugetul d-lui Popovici, al- D. Virgil Madgearu, ministrul finan- eheiase cu un deficit -bugetar de 1. mi-
cätuit pe 1929, cu toate eä, era mai mie telor: D-le Teodorescu, imi dati voie, liard 782 milioane, înseamn câ . mi-
cu vreo sase 'sute i eeva de milioane, sä'fac o rectificare. nistru i claded lucrarea sa pe un gol
deeilt bugetul liberal precedent, s'a D-voasträ faceti o confuzie intre defi- efectiv de 1 miliard 532 milioane.
soldat si el eu un defieit de 1.792.000.000 citul bugetar i Intro deficitul finan- Cu ce se uniplea aCest gol? Cu sim-
lei. ciar. ple iluziuni? D. ministru de finarite re-
De aiei rezultit eä, d. ministru de fi- Deficitul bugetar, mai ales in vremu- cunoaste cii are o greutate pe costiintä,
nante, care a alciituit bugetul pe anul rile de .astilzi, nu are nici o importantä; greutate 'care provine dela alchtuirea
1930, despre care d-sa vorbeste in ter- este deficitul rezultat din comparatia foarte grabnicii, nu destul de bine Pre-
meni atilt de elogiosi in expunerea de incasärilor cu prevederile bugetare. gätitit, a bugetului pe anul 1930. De
motive a actualului proiect de buget, Ceeace este important este deficitul fi- aceea d-sa debuteazil, in eXpunerea de
avea in fga sa anumite elemente de nanciar, care este rezultatul compara- motive, cu o intoarcere la bugetul anu-
apreciere pentru aleauirea operei sale iei cheltueli i intre incasäri. Or, lui 1900 ;,4 eu o caldä aptirare, pe care o
pe 1930: avea doi ani exoedentari, in 1929 si in 1930, situatia este eu to- face acelui. buget, primul, spune
care insumau un total de 5.600.000.000 tul alta_decât aceea care rezultá din de- care a fost in stare sä gang Q anuMitä
lei si dupa ei, doi ani deficitari care ficitul bugetar, care nu are nici un fel ordine in administrarea finantelor noa-
insuman aproximativ 7.000.000.0d0 lei. de importantä -pentru tezaurul Sta- stre publice.
Ce trebuia s fad: d. ministru de fi- tului.. Era indreptätit d. Madgearu la 1930
nante, atunci &And era ehemat al- In 1929, deficitul a fost soldat chiar sa exagereze prevederile? Dsa spune eil
eittuiaseä, bugetul pe anul 1930? cu un mic excedent de vreo 60 milioane, da. i iatä argumentele:
D-lor, nimeni nu este atât de absurd iar in 1930 a fost un deficit de circa Cel dintâi buget, care a fost surprms
. '

ea el cearä until ministru sä fie o ghi- 2.400 milioane, ceeace inseamnä un de- de primele efecte ale crizei economice
citoare in materie bagetarg, s. prevadit ficit de 8 la sutä. mondiale, a fost bugetul exereitiului
cu o preeizie matematicq ceeaee se Ví rog sä cornparati acesti 8 la sutii, 1930".
va in-ample In cursul anului de apli- deficitul nostru financiar din 1930, eu 1
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
care a bugetului sä.u; insä i se poate financiar al tuturor statelor telor: Vreti sä vä dau dovada?
pretinde sä. tinit seamit de toate acele din Europa si yeti vedea eti nu ne pla- . D. Anibal Teodorescu: Un moment,
elemente serioaso care II pot ajuta la särn tocmai asa de prost in concertul de- d-le ministru, sit eitesc toatit fraza -
pregätirea bugetuflui pe care el îl in- ficitelor din statele europene.
toemeste pot da ejemente suficiente Aceasta este realitatea. Intr,
este fraza d-voastril, nu a mea.
'adeyiir, in .toamna anului 1929,

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 68
6 Aprilie 1933 ADUNAREA DEPTATILOR: fedinfa dela CO Marlie 1933 2427

tând s'a aIc1tuit acel proiect de buget,
domnea pretutindeni speranta, in nrina
crahului burSier dela New-York, &it fe-
nomenele de criz5,, care erau .de altmin-
teri localizate in anumite ri, vor fi
lichidate si era de prosperitate va re-
incepe".
Cred c5, cineva trebue sit fie un ilu- am fictit in sistemul de asezare i perce-
Zionist incorigibil, d4e Ministru, ca
inchipuie eh, pentruc6 crahul bursier de
o cifrit la incasitri de 9 miliarde, care
nu s'a atins niciodatil in RoMilnia la
acest capitol, - iar astilzi se Incaseaza
4 miliarde si jumätate, juniatate decilt
inainte. De ce am facut aceastii preve-
dere? M'am bazat pe reforma fiscali
dela 1930 si pe amelioririle pe care le-
pere a impunerii si mi-a succes.
Si lutim mai departe inipozitele indi-
-
lizate Tezaurul publie in prima ju-
mAtate a acetui an".
dati voie si vi intréb, d-le mi-
nistry de finante: aunt riguros exacte
aceste afirmatiuni ale d-voa.stri? Adick
bugetul d-voa.strä a fost surprins de
criza din 1930, crizit pe care nimic nu
vil indreptittea s'o intrevedeti la 1929
când vi alcätuiai bugetul?
In Tara RomineascA, pentru a rasa

la o parte Arnerica-pe care imi vett in-

la New-York trecuse, exiSta uncleva, in recte. Evaluarea filcutit este de 46.1
7.300.000.000 i s'a incasat 4.300.000.000 glidui s'o scot din discntie, pentruci nu
America sau in alte. ri, o Sperantil, are ce &Arita - existi optimismul, des-
atilt de rozit cä criza va fi lichidatii i d't 'lei. De ce? A venit valul erizei si a ra-
sturnat toate prevederile. Acelas lucru pre care vorbeati el-voastrit ? Era ceva,
era de prosperitate va reincepe. care vil indreptitea sit fiti d-voa.strii
D. I. Rilducanu: Die profesor, da- la taxele pe articolele de consumatie,
am evaluat la 2.500.000.000 lei, si am atiit de optimist?
voe sii vii datt o litmurire: Acura Am im numitr din ziarul Indrepta-
este o crizii bancarit foarte puternicit in realizat numai 2.350.000.000 lei. De ase-
menea la import, unde am avut lei rea", din 15 Noemvrie 1929, adicti exact
.Statele Unite. Acum cilteva zile, profe- din epoca in care d. Madgearu î.i intoc-
sorul Keynes, marele economiSt, de care 6.000.000.000 evaluiri i s'a realizat nu-
Mea bugeti d-sale pe 1930, numiir in
cu sigurantit ati auzit, intr'o serie de mai jumitate, adici 3.39]..co0.000 lei.
care cste A-Cris un articol de insus gene-
articole in Times", spunea: Ei bine, -d-le Anibal Teodorescu, daci
credeti d-voastr5, cit pot fi acuzat hi ialul Averescu, intitulat Spre
Se va inscrie data reinvierii crizei Generalul Averescu a luat la acest arti-
economice mondiale de pe urma crizei aceSte rile
conditiuni cit .am umflat evaluit-
bugetare, rimânei cu pirerile col ca moto o declaratiune din discursul
bancare din Statele Unite"._ Si au fost d-voastra, ins5, cei care cerceteaz5, in d-lui ministru de domenii de atunci, fil-
multi optimisti naivi, la 1930, eari au mod sincer aceste cifre, constatii c5, in- eut la rffitaurantul Luzana: Acum
crezut atunci, cum cred i astiizi. . teadeVAr bugetul pe anul 1930 s'a g5,- suntem noi pe culmi si putem dobori en
Si in aces.stii, situatie se g5sesc toti cälcâiul pe adversar ; s5, ne temem and
ministrii de finaute ai tärilor europene, sit sub ap4sarea unei drize, care nu se
putea presupune in toamna anului 1929, ne-orn teme de opera noa.strit, dar ea
fiindcil, n'an cunoscut acest lucru. s'au incheiat- prevederile acelui este stirred de granit" 1
D. Virgil Madgeatu, ministrul finan- cilnd
buget. (Aplauze pe bäncile majoritätii). Cele ce scria d. general Averescu in
telor: D-le Anibal Teoclorescu, vreau D. Anibal Teodorescu: D-le ministru, Octomyrie 1929, puteau fi-pentru d-voa-
vil dau, o explicatie -cifricit, fiinda d-voastr5, nu faceti decilt sit, conSirmati stri, autor al proiectului de buget, tot
acuzat ca am umflat constatirile mele, ficute asupra huge- attttea avertismente : Mai este insil un
D. dr. N. Lupu: Nu, di ai fost un tului pe- anul 1930. Imi aritati cii ati alt punct de vedere, din care trebue eon-
naiv optimist. umflat anumite prevederila venituri siderati activitatea actualului guvern
D. Anibal Tiodorescu: D-le minis- cii incasirile au foSt Mai mici. Este anume, acela al inrituririi sale asupra
tru, de aceasta v5, acuzil d. Rilducanu, tocmai ceeace spuneam eu, pentruc5, aa capitalului, care se gisa5te in mitinile
nu eu. seexplica si existenta deficitului in bu- particularilor i multumitä cäruia pul-
D. Virgil Madgearu, ministrul getul .d-voastri. CA gisiti o explicatie, seazi vieata econornicii a Ora".
D-le doctor Lupu, inteo zi mi-ati cä la venituri, impozitele indirecte, va- Cercetând chteva din ramurile noa-
fitcut o declaratie de simpatie, care male sau importul a fost deficitar, apoi stre de activitate economici i anume,
m'a surprins in. Mod placut. Vii rog sit fireste cit este o expligatie, trebue si fie institutiile bancare, geteralul Averascu,
mii läsati sit. dau explicatia. (Intreru- o explicatie pentru incasitrile in minus. constati ei in interval de un an, dela
peii). Eu v5, fac invinuirea, d-le ministru, cil Octomvrie 1928, panti la Octemvrie
D. I. RAducanu: D-le Argetoianu, v5, 1929, rezulta, nurnai pentru o singuri
dacii erati mai previziltor i mai gos-
amintiti ce ati spus cu ocazia bugetului ban* Banca Comercialii Românit, o
podar, n'ati fi exagerat uncle din pre-
peanul 1932,- in discutia eu mine? Ati -vederile d-voa.strit scildere de 875 lei de fiecare. actiune.
f ost optimist. Deci; pentru totalul aetiunilor, o sea-
Ei bine, d-voastrit mai adilogati ci In dere de 525 milioane ht actiunile unei
D. C. Argetoianu: Cilnd eski mfnis- acea vreme, la 1929, când.v'ati alcituit-
f ru al finantelor, esti obligat sii fi ob- bugetul, stilptinea curentul optirnist, singure binci Aplicat acest procedeu la
cele 10 bind, pentru care autorul avea
firnist. (Ilaritate). rAspilndit de doctrina prosperiatii, care cotele bursei, reiesen o scidere globali
. D. I. Räducanu: Prin urmare, sun- cucerise spiritele opiniei publice din de 2.574.300.000 lei, adici o pierdere
tern de acord. (.11a6tate). Statele Unite ale Americei. pentru actionari peste 2 miliarde
D. Virgil Madgearu, ministrul.finan- Uncle domnea acest curent optimist? jumittate lei. La industria petroliferi
Olor: .D-lé Teodorescu, mii acuzati cii La noi? Eu nu-Mi aduc aminte. Dom- constata o scidere, pentru o parte nu-
am uniflat evaluárile dela .1930, la ve- nea poate in America, dar cl.-Nnastrit nu mai din capitalul investit in industria
nituri i c5, n'am fost cu nimic justifi- intocmeati bugetul pentru Statele Unite petroliferi, de peste .11 miliarde lei. La
e at, iar eu am spus 193.0 am fost ale Americei, pentru Tara Româ- alte diferite industrii importante, 27
surprinsi de .criza.si am avut dreptul sii neaseit. de societilti, constata o widen de un:
afirm, fiindcit toti ministrii de finan- D. D. Cioc: Pardon, pe calei Victo- miliard i un sfert; la alte societitti, 381
0 au fost'surprinsi de crizit, impreunâ riei strigau cu totii Prosperity for Milioane; la efectele de stat, rerita
e rr Ministrul finantelor din Statele Uni- ever'. (Intreraperi).. imprumutul refacerii
te ale Americei. D. Anibal Teodorescu: $i adäugati: imprumutul Unirii, la un loc, o ACA-
Srt Vedeti ce s'a intâmplat..La 'contri- deslintuirea crizei in economia dere de un miliard 128 milioane lei.
loutiunile directe unde am umflit, curd . nah româneasci a ineeput si se aecert- Constat-zicea d. general Averescu-
ati spus, la 9.487.000.00 lei, s'att inca- tueze abia pela' mijlocUl anului 1980, ci in-cursul unui an capitalul privat,
_sat 9.188.0(4,003A deei s'a aiuns Ja tesace eulikki yenittue. =ate rea- investit hi diferite intreurinderi, su-
5

www.digibuc.ro

2428 ADUNAREA DEPUTATILOR: f$ec7inta. dela 20 Martie 1,93,9
fetit o grea lovituril; i dacri nù se
aduc remedii prompte i eficace, acest
eapital va merge_ eu pasi rebezi
guri spre ruinä iremediabilk Mai con-
stet, ea aceastri-eyoluare a investitiilor,
Spre o scAdere a valorii actiunilor, nu
este o incurajare pentru noui investi-
eeea ee explica pentra cè toate
sfortarile guvernului, ca sä atraga in
tart." eapitalurile staine, au rams za-
darnice". D. general Averescu terminil,
atritgandu-vri atentia d-le ministru de
finante eit insumand. la un loc cele amintiti insa ca tot odatit eu punerea
doua uriase cifre .de scädri, gäSim ni- in aplieare a bugetului pe anul 1930,
mitorul total de peste 38 miliarde lei au aparut directorii regionali, care eran
mai putin î1l capitaltil priVat inyestit
- ît1 intreprinderi cu aetiani si in 'agri- in grad egali cu subsecretarii de stat.
culturii, la sfirsitul unui an de gavot-
nare national-Virrtnista, fatà eu Cifrele lor regionale, care aveau in capul lor
corespunzatoare Ce au existat la ince- un secretar general de directorat, , In
putul aeestei guvernari".
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Dad.' eifrele date de d-yeastra
sunt eject-6., atunci cum vä explkati
cresterea cu un miliard pana .1a 1930, a
venitnrilor din contributiuni directe,
fata de 1929?
D. Anibal Teoderescu: D-le ministru,,
data ati fi laat cote bursei pe interva-
1U1 dela Octomyrie 1928, pana la Oe7
tomyrie 1929, ati fi yrizut eä cifreleace-
oteasunt perfect exacte.
D. Virgil Madgearu, ministrul
telor: Am luat-o, der am Mterpretat-o
altniintrel ea.
D. Anibal Teodorescu: Atunei, pu-
s teti sa mai pretindeti
in Tara Româneasea bantuia acelasi
optimism care bantnia .pe piata ame-
rica.na -7-- daeit va fi bantuit ,-- Si el
la mil nu se ridica un- singur glas -
mai ales and glasul d-lui prim-minis-
tru, general Avereseu, era nn glas an-
tóriiat - care sâ fa- avertizeze eel pu-
-tin de inceputul crizei eeonomice i fi-
nanciate ce ne a.stepte?
D-lor deputati, sa ma ierte d. mmi-
strii de finailte, dar bngetul pe Care
d-sa 1-a aleatuit pe anul 1930, dad, pen,
trn d-sa inseamnit Meeputul politThii de
economii lii cheltuiala banuhri public,
asa enni spune în pagina 4 a expmierii
de motive, pentru mine au inseamna
aeelasi 1MTu, ci im buget de risip.
In adevrtr, d. ministru de finante se
.
bueura, pentruca °data eu aplicarea bu-
getuIni, nuinarul ministerelor a fost re-
ams dela1.3 la 10, prin legea din August
1929.
Dar ce importanta are i.educerea a
trei ministere, daca aceeasi lege, care
rèducea aceste trei ministere, creia lt
stibseeretariate de stat, care, .eu anu-
mite vatiatii, subsistrt. in bUna parte;
panä astäzi?
Jatrt, va voiu cita douit cifre compara-
tive. La sfarsitul lui Ianuarie, amid a-
eesta, dotal guverne ti faceau intratea
in Parlament: in Franta guyernul Da !
MONITORUL OFICIAL Nr. 68
6 Aprilie 1933
ladier, iar in România,"guyernul VaMa. D. Anibal Teodorescu: Wit un eNem.;
Guvernul Daladier s'a infätisat Parla- plu : Casa Padurilor schhubat forma
mentultti eu 5 subsecretari de stat si administrativ i dela 19219-1930 a
guvernul Vaida en 9 Subsecretari de deVenit Casa Autonoma, a Padurilor.
stat! In bugetul anulni 1929, Casa Padu-
Nu vad economia. rilor trvea, sub vechea ei forma, ehel-
_D.D. Manu: Tot de subsecretárii de tueli pentru personal si material de
stet va impiedecati. 287 miliaane lei; iar yeniturile inscrise
Mai amintiti-vrt si de trecut ; ati vor- hi bu.getul pe acelasi an, eran de 575
bi altfel, dacii-v'ati aminti de aeest tre- milioane lei ; rezulta o diferenta de 290
ut. milioane in plus.
D. Anibal Teodorescu: D-lor, Nil mai Luata de curentul model, aceasta iuu
htitutitme ia schimbat forma, deve-
nind Casa Autonomrt. Sub noua forma,
in bugetill pe 1930, intocmit de d. Mad-
ei destul de numerosi, si care eran gearu, personal si material are 438
de milioane, fata de .287 milioane antil
amintiti de cancelariile directorate- precedent, iar la venituri ate numai
300 de milioane fati de 575 de milkane
in bugetul anului 1929.
grad egal eu seeretarul general de mi- Atunci vii, Intreb, ce organizare ad-
nister. ministrativrt este aceasta, ea sä schimbi
D. ininistru de finante eonstata: structura otganici a unei institutii pu-
in urma legii pentru organizatea uiinis- blice i sa o- aleituesti astfel Meat ea
terelor, push in aplieare la 1 Ianuarie sä avina parazitarä imediat ?
1930,, pe baza careia s'au frieut o suing o asemenea institutie trebaia mal
de pensionari anticipate, si in trei ani bine ,sa, fie desfiintatk daca fäcea do-
munaral functionarilor a' fost mieso- vada . ca nu se poate mentine prin pro-
rat en 3.600. vide ei mijloa.ce.
Trei mii sa,se sate de persoaim elimi- Ara mai aduc aminte de acei directori
nate coMplet din bngetul statnlui? Nu, generali ai Caselor Autonome ongajati
pentruca au fost trecute din functia- cu contract, iar nu numiti, impotriva
nile active la pensie i deci, daca nu prevederilor Constitutiei si ale statu-
mai figurau in statele de personal ale tului funetionarilor publici, care ntt
ministerelor, figural' In acelea ale Casei permiteau angajarea en contract cleat
generale de .pensiuni. Ce economie numai a persoanelôr straine. '
este aceasta? Nu numai ea nu este Au apärut pentru prima data in
economie, dar aceste 3.600 de lo- dreptul nostru administrativ fmictio-
curi nu au tames vacante si nu au nari publici MI contract, care aveau a-
fost desfiintate, ci au fost imediat com- vantajal dea nu fi salitriati (Mpg tari-
pletate cu alti 3.600 de functionari, pro- ful 'curent, al celorlalti functionari pu-
veniti fie prin numire' diretta, fie prin ci eu salarii de fantezie, salaril
înaintari. care rezultan dinteo tocnicala intre au-
Cati functionari noi au fost numiti toritatea respectivii i titularul contrae-
in tot acest interval? WA cateva date tului.
foarte interesante, extrase din actele Iata cateva cifre : la Casa Autonoma
Casei génerale de Pensiuni: a Monopolurilor, d. director general,
Dela, 1029-1931 au fost pensionati era salariat cu 80.000 de lei pe lung,
15.125 functionari; insk in acelasi in- plus ate o inie lei pentru fiecare se-
terval, au fost. numiti si inaintali dintri
eran
a Gomitetului sau a consiliului -
12 _sedinte pe lunk - deci Inca
21.428 ; deci o diferenta hi plus de
mai mult ,de 6.000. In afara de acesti 12.000 de lei lunar, - plus 20.000 de
noui numiti, sau inaintati, au mai fost lei pe limit indemnitate de locuinta, ce-
'numiti 7.631 functionari diurnisti! eace fléea 112.000 de lei pe lima, plus
o gratificatie de 'fine de an. Pe aceastd
Este aceasta o politica de economie, lin v'o pot da, pentruca, aetele privi-
sau o politica de risipa a banului pu- toare la gratificatie stau inert iachise si1
blic? .
nu le-a vrtzut ninieni.
D-lor, v mai amintesc de creatitt- Jatií o alta ;Casa Autonoma cu mult
pea monstruoasa conceptinne juni- mai modes fa. decât Casa Autononia
dicä a Ca.selor autonome, care au
Monopolurilor, Casa Muncii C. F. R.
lost tot atatea sarcini pe bugetul sta- La aceasta Cask directorul nu se- lasa
tului. mai prejes, cad primeSte 84.000 lei pe
D. Virgil Madgearu, ministrul finan- 1-Unk plus 15.000 lei jetoane plus lei
telor: Salami buget! 10.000 diurna, deci 25.000 lei diurnit
D. Anibal Teodorescu: Saracul bu- limark Primeste jetdane 4.000 lei, deci,
get, cl-le rainistru, fiindca el plateste.
-
in total, primeste 113.000 pe
D. D. Manu (preot): Ce bime an fi D-lor, tot sub obladuirea bugetulut
fpst sub. regimul AvgrescuJ gen.ero5 dia.19.30, 411_aarut tantiemele
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. GS
ADUNAREA DEPUTATILOR: &dinfa dela .10 Marti(' 1983 2429
6 Aprilie 1933
D-le presedinte, in cursul lunei Au- Al doilea eaz: va' adtmeti aminte cal
Consiliilor de Administratie, adica o gust, un grup de cooperatori au facut a fost pe vremea aceea, in 1927, un
pentru. bugetul Caselor Au- mare scandal in legatura cu o frauda
excursie in Cehoslovacia i cu aceasta
tonome, neeunoscutii mai inainte îzi teb.7. 'ocaziune, subsemnatul am väzut si ea- mare la o fabricii de-spirt din judetul
ialea noasträ bugetara. Botosani. Frauda s'a instruit, fabri-
Este iidevarat c aceste Case Auto- teva iazuri artificiale; pentru
in special, a crapilor. cantul a fast trimis la parchet, a fost
nome capiltau dreptul de a face opera- rea Am
pestilor
constatat interesul cé Se pune in in- tinut la inchisoare catvatimp si apoi a
pe baza CCKInlui de earnert, dar a- seapat. El area de platit o amenda de
ceasta nu insemna eä ele ermi transfor- multirea productiunii si grija.deosebitä favora- 3.600.000 lei. Ca sa incaseze aceasta
mat& din institutii publice, ît societati- pentru -conditiimile biologice,
ainendii, evident, fistul a trebuit
comerciale i asimilate c aeestea pen- bile exploatarii i coinercializarii". o ipoteca pe fabrieii. Spre sur-
truca SA se ajunga la concluzia Dorind a contimia, in luna Noem- punä prindereá noastrA, care avem srt ne ocu;
conSiliilar de adniinistratie, care vrie sau Decemvrie, stinliul in Franta,
cu pi-im acum cu aceste putregaiuri, ce
erau salariati, astfel sii mg pri- in Cehoslovacia si in Germania, acord ebustatam? S'a cerut schimbarea ipo-
meaSeä si tantleme, aSa cuin primese enoare vii rog si bineVoiti y-ini
tecii de pe fabrica de spirt pe o fabricii-
membrii consiliiler de administratie din a subVentie, pentru a puten suportn de here, cerer care s'a aprobat hne
cheltuelile inerente iiiáui astfel de stu-
societatile Coméreiale. diat, fabrica de bere era grevata,
D-lor, numai consiliul de adminis- din". la randul ei, de un act de Vanzare care
Cu stiMri
tratie al .Monitorului Oficial, a primit Voci: Cifne lsealéstel continea in el clauza cunoscuta a drep-
intr'un singur an 2.400.000 lei,,iar cu . tului pe care il'are vanzaterul, in cazul
titlu. de participare. la beneficii, inca deputati; - D. Anibal TeodOreku: Va rog, d-lor cafid nu i se plate;ste o Finmnità rata, sA
tin actul si la dispozitia
3.147.000 lei. Curn . este en pitintä, d-le dar nn niä siliti la 'o dela- intre in posesia fabricei.
ministru al finantelor, sa se imagineze Asa s'a si intamplat. Peste sase luni
inteun regim de economil bugetare, tiune dela aceastä tribiina.
:Petitia este inregistratä la 21 Oc- de' zile,- evident, fabficantid .nu a pli-
cum era acela pe care d-voasträ pretin: toinvrie.. -Comitetul s'a adunat de ur- tit rata, fabrica de bere a trecut in -po-
d enti el-1 inaugurati, cu bugetul din, gentil, pentruca era en adeVarat ur- sesia vanzatorului ei i Ministerul de
1930, participari la beneficii ale eonsi- gent:A' pentril cultura crgpilor (ilari- Finante a iiimas eu, o amenda-neinea-
liilor de administratie ale Caselor Au- tate). Data intrunirii comitetului din° satä de 3.600.000 pentru care nu mai
»

tonome, care erau servicii de stat, iar, 21 Octomvrie, a deVenit 20 -Octomvrie, are astiizi nici un fel de poSibilitate de
nu intreprinderi partieulare, alcatiiite cu o zi mai inainte &el.- de inregistra-, incasare.
sustinute eu din averea particulari- Atunci era la Ministerul Finantelor
rea petitiel.. general Averescu, sUbsecretar de
lor? Comitetul aprobii spesele .-efective d.
Si atunci, este usor de lunecat, dela stat era d. Manoilescu d secretar gene-
Seeastä mentalitate morbida, la chef- Pentru transpOrt i i sumä globala ral d. Cristu.Simionescu.
40.000 de lei Spése de deplasare". Iata, d-le Anibal Teodorescu, ceea ce
tueli fantaziste. aprobarea Ministerului de Ex-
Aceste date, pe Consiliului cred eu cä este mult mai important 'de
terne, conform jurnalului
care le avefti .d-voastrA sunt referitoare de Mini's-hi cu Nr...", se ordohanteaza cat cei 40.000 de lei dati pentru un stu-
h anul trecut? cresterea pestilor.
spesele de deplasare : lei 40.000; si spese diu eu privire la
D. Anibal Temloracu: Stint pe 1.930. de transport: lei 35.000. Acesta este mi gest care se poate critica,
D. N. Moseäutanti: Dar datele re-
-

Nu stiu daeä raportill asupra acestui dar mai important cleat 40.000 saA
cénte nu le avéti? fost de- 60.000 sau 100.000 de lei, cati se dau hi
D. Anibal Teodorescu: Datele enun7 interesant si palpitant studiu a acest mod, indiferent dacii este necesi-
tate, in privint,a consiliilor de admini- pus la P. A. R. I. D.
D. D. Cioc: Nu cuniva o fi PopaDra- tate sau nu ,este risipa peguvernärii 'care ati fii-
stratie merg timp de trel ani de zile, ghiei, fiindeit el se ocupä cu pestele la eut-o d-voastra in timpul pe
pang la bugetul anului trecut, deeand Teleormsn. ciii de acelea pe cari le-am amintit prii
6 'a revenit aproape la normal. (Ilaritate)-.
Care din d-voastra, d-lor deputati, telor: D. Virgil Madgearu, ministrul finatr. cele doua exemple. (Aplauze pe
majoritqii). Si nu avem pe eine da in
che-
nu cunoaste cazuri de abuzuri, cand stiuneFlindcii a diurnei
d-voasträ ridicati o
de 40.000 de judecatä, desi existA aprobarea subse-
s'an utilizat fonduri publiee pur cretarului de stat F,A a secretarului gene-
siinpin pentra nevoi de ameliorarea O voce de pe bindle opozitiei: Un ral, si nu am nici pe chie da in judo-
starii financiare a lui X san a lui Y, fleac.- ministrul finan- catä.
saü pentru nevoia de a cheitui? A fost - D. Virgil Madgearu, D. Anibal Ttiodorescu: Dati-i in ju-
cineva care area nevoe o suma_ de telor: Da, un fleac. deeatit
bani? Era asa de usor s facii o petitie vä dau eu un eaz foarte intere-
I

petrecut la Ministerul telor: D. Virgil Madgearu, ministrul finan-

la una din casele autonome, si sub un Finantelor ,s'a
sant, care Atunci trebue, sa-i trimet la
-

pretext oare care s. cedra o suing de cand erati d-voastra la gu-

Fireste pretextul era mai mult vern, ca sä vedeti &AAA liberalitate se Inalta Curte de Casatie. In ce an ran
eu Slime D. Anibal Teodorescu:
sau mai putin inteligent, dupi inteli- facea pe timpul d-voasträ, petrecut lucrurile acestea
genta Petitionarului;" si zicem, bunä foarte importante.. D. Virgil Madiearu, ministrul finan-
bartt, ci vrea sii studieze cineVa in strä- De pilda, s'au luat din bugetul .sta- telor: In 1922, child erati la putere
inatate. Dé -ce nu ar 'fi cerut bani si de tultii opt milioane, eaalsästudeatilor se intemeieze
din d-voastra.
Ce nu i s'ar fi dal? Vrea sit studieie, de un &Amin studentesc, cari s'au D. Anibal Teodorescti: Eu vA vorbesc
pilda cultura crapilor! (Ilaritate). judetul Romanati. Acesti bani,
depus la o de lucruri petrecute in 1930.
Dece nu i s'ar da bkni, pentru studie- aprobat din buget, s'au d-voastri, bancit D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
rea culturii crapilor? S'a terirdat ast- band, a partidului peste doi ani a telor: O diferentii de ciitiva ani.
ifel o sumä de 75.000 lei, pentru o carts- care, din intamplare, D. Anibal Teodorescu: Este o dite-
Ode in strainatate, hi scopul studierii dat faliment. rentä enormit dela 1922 panii la 1930,
crapilor. Iatá actul, adresat Cele opt milioane ale statului, date s'au sehimbat métodele.
fost pentruca
presedinte al consiliului de admi- pentru eäminul studentese, au D-voasträ afirmati in bugetul dvs.
histratie al P. A. R. L D-ului. pierdut,e,'

www.digibuc.ro
 MONITORIlli OFICIAL Nr. 68
2430 ADITNAREA: DEPITTATILOR: Scd.i,z dela 20 Hartle 1933 6 Aprilie 1933

ea aeest Iniget, care acoPera suma trebuia sit v riíspund cii. cei 75.000 eere in aplicarea aeestor directive in
data pentru cultura crapilor, este im lei, eu leni stabilizat, facea tacmai cam politica acestor state, mini dati voe sa
buget care a arzat bazele ordinei In fi- vreo 3 milioane cu leul umflat dela vit citez un exemplu, dintr'un stat Ve-
(-nan-tele publice. 192.6. ein cu noi,. din Bulgaria, pentru ea sa
D. Virgil Madgearu, ministrul finan- D. Virgil Madgearu, ministrul finan.- vedeti cum se duce aeolo o politica gos-
telor: Asa este... telor: Bugetul din 1930, inseamna hi- podareaseä chibzuita si cum locuitorii
D. Anibal Teodorescu: Atunci cum ceputul ordinei in fiUarrtele noastye pu- sunt ajutorati In aeest moment de erizä
amilne cu .chestiunea crapilor, d-le mi- bike i, pot sa dau i dovada. de eatre stat. -
nistru 7 (Jlaritate pe bible* opozitiei). D. Anibal. Teodorescu: Aceasta este Iata ce spune rubrica economieä
D. Virgil Madgearu, ministrul o simpla afirmatie a d-voastra. comerciala a ziaruliti Le Temps", vor,
telor: 40.000 lei eari s'au dat pentru D. Virgil Madgearu, ministrul finan- bind despre cultura strugurilor in Bul.,
ehestiunea crapilor, erezi, d-ta., telor: Numai gratie metodelor, pe cari garia: cat despre exportarea struguri-
aceasta suma a desechilibrat bugetul pe le-am introdus eu pentru prevenirea kr din 'Bulgaria, ea a facut progrese
1930? eheltuelifor in 19i30, am facutsti se mie- enorme. In 1926, export-al era de
D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de soreze deficitul de atunci i Päng acum. 1.55.000 kg.; in antil ultim la 1932 s'a
stat la Ministerul Agriculturii i Dome- D. Anibal Teodorescu: Bugetul din ajuna deli). 155.000 kg. la. un export de
- niilor: Aceasta chestiune ati mai dis- 1930 este primal d-voastra copil. " 6300.000 kg. Este o enormit avutie,
cutat-o. D. Virgil' Madgearu, ministrul finan- care intra. hi buzunarul CultiVatOril or
-- D. Anibal Teodorescu: Eu m adre- telor: Nascut dupa 35 de zile de mi- bulgari.
sea Camerei i d-lui ministru de fi- nisteriat de finante.. In timpul anului ultim, Bulgaria a
- »ante. D-vitastra ea subsecretar..de stet D. Anibal Teodorescu: Eu nu am exportat-1.254 vagoane de struguri, fatä
aveti un drept o putere limitata, In vitzut mama- care sa nu gaseasca ca co- de 649 vagoane exportate in 1931, adica.
ce- priveste desbaterile Parlamentului. pilai ei este eel mai frmnos; chiar'daca o augmentare de suta la suta.
Trebue sa vorbiti todeauna sub.raspun- este un copil diform sau incomplet. Si Acelas bieru se petreee i inteo alta
derea miriistrnlui, .care va gireaza. atunci dace sa ne miram, d-lor deputatt, tara.vecina a noastra, in Ungaria, care
D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de d. Auboin in raportul pe care I-a trece dela un export de 2-2.000 de chin-
stat la Ministerul Agriculturii st Dome- publicat Banea Nationala in Septem- tale in 1928, la 183.000 de chintale In
niilor: Ca deputat asi fi avut dreptul vrie 1932, constata cit evenimentele pri-
sa intrerup Id,. nu prieep dece mülui trimestrn pe 1932- confirma in Statul poate interveni In asemened
dui* bauca ministeriala mi am acelasi Intrezime prevederile facute .de ban* imprejurari cu sareini noi, cu. sarcini
drept, mai ales chid vorbiti de o insti- de vreme ce, cu toate greutatile clin ce mai apasatoare cleat cele din trecut,
tutie, care funetioneazi pe Iângit . Mi- in ce mai maxi ale comertului exterior daea-isi dä osteneala ca sit ajute econo-
nisterul Agriculttrii i Domeniikr. pericolul pe care D. constituia tezauri- mia 'privata, i sa mareasea mijloacele
D. dr. N. Lupu: Aveti dreptul sa zarea, in timpul.acestei perioade, contributive cetateanului sau.
raspundeti, dar nu cum ai raspuns. schimburilor a facut dovada de uui calm Ce sa frueut la noi?
D. M. Ghelmegeanu, subsecretar de complet, vanzarile de devize ale bancii La -noi asistam, dimpotriva, la im fe-
stat Ministerul Agriculturii i Dome-. fiind strict proportionate ca etimpara- nomen contrar care se manifesta
niilor: Am raspuns in sensul in care a turile din toamnä i inferioare cu ja- printr'o tending impariva sfoiriloi
.vorbit . deputat Anibal Teodorescu. matate esirilor -din anul 1030. individualiste, printr'o atitudine im-
D. dr. N. Lupu: Ghelmegeanu, $i adauga d. Auboin:-Din nerorecire, potriva a tot ceea .ce este vigoare, ener-
d-voastra vreti sa scapati pin tangenta. politica urniata de catre puterile pu- gie si mijloc de*produetie. Cetteann
D. Madgearu, care este un om cu foarte blice intre timp, trebuia s camprornita nostru este deseurajat i lovit in mod
logich i tie o multime de ches- in mod gray aceste perspective relativ sistematic.
tiuni a scapat repede, aducänd ceva favorabile" ! Mai exista asti in .poporul ,nostru
din timPul avereseanilor.... criza este universala i toate uu spirit de economie ,când el nu are
D, Virgil Madgearu, ministrul. finan- statele o strabat, uncle suferind de pe siguranta intrebuiutarii muncii agoni-
telor: Este serios sa vorbesti de dese- arma ei mai inteits, altele mai putin in- site ? Ne silim, in modsistematic, sit dis-
. c.hilbruI bugetar dela 1930 si sa-I dai tens, dupti imprejurarile locale si dupa trugem - parert.cu o plaeere
in seama celor 40.000 lei elteltuiti cu influentarea staxii lor finaUeiare i ecp- pe proprii nostri contribualfili.
studiul crapilor? nomice de anumite imprejurari sau eve- Va voiu dita cäteva cifre, care sunt
D. dr. N. 1.upu: Apoi nu-i asa. En nimente mondiale. Dar ceeace consta- foarte simptomatice i cari vit vor da
dad. eram in local Teodorescu, nu tam' este o sfortare unanima in toate prilejul sa reflectati asupra acestui f e-
.venearn cu un exemplu- asa nfie. Dar statele spre ajutarea individului, care uomen. Am aici o statistica pe care.
sa ne intelegem si exempltd acesta nu este baza, celula organica a economiei am cufes-o din registrele tribunalului
este important prin suma pe care a nationale. Fiecare stat se sile,ste sit ia de notariat al judetalui Ilfov. In 192g
adus-o d-sa, ci eSte important- prin spe7- in consecintil, pentru ea sit pun& s'a autentificat un numar de 5.32,71
cialistii pe care i-ati trimis, i ma mir in valoare cat mai inuit i cat mai po- aete de ipoteert._ In anal urmator, 1930,
cit d-sa a renuntat toeMai la argumen- trivit i energile nationale, i bogatiile au intrat .numai 4.401 acte de ipotecai
till eel mai puternie. La urma urmei 'sale proprii. Vedem state, cari, ca toate In- anul 1931, 4.116 acte de ipoteca,
trebue sit trimitem eameni caxe S sta- ea sunt bitntuite de o criza puternica, dintre eari 1.500 eran ipoteci legale
cultura crapilor, pentruea noi in îi permit luxul de a intreprinde mari eerute de Stat, pe averea debitorilor
O ra. avem o multime de WO s"1 moare luerari de utilitate public:A, de a aju- sai; In 19.32 s'an Inregistrat uumai
lumel.a- de poftä de peste, dar attmci nu tora isn mod efectiv industria i de a 2.600 aete de . ipoteca, dintre cari mai
iei pe un- inviitator dela Ursi, din jade- veni in ajutorul agriculturii. Paralel malt de o mie stint ipoteci legale
till Olt, -nude nu crese nici tri- ca asemenea politica de marire a posi- .cele trei luni ale. anului eurent
meti la Paris, ett toate ea nu stie frau- ibilifatilor contributive ale cetateanului, trimestrul nu s'a terminat . Inca
tuzeste, sa se ocupe de' cultuxa erapilor In apeleasi state se duce o alta politica: s.'au Inregistrat numai 3742ipoteci de
(mare ilaritate), Si d. -Teodorescu mai de psurare a traiului lui. Este o Intro.
. . . .
voloare.minim.ä, clin care mai mult de!

www.digibuc.ro
 MONITGRUL OF1CIAL Nr. 68
AWNAREA DEPUTATILOR: edinfa.d.cla 10 Martk 1933 2431
6 Aprilie 1933 -

juingtate sunt ipoteei legale. lYe uncle
- multiplicand cu.4, vom ajunge la
,star-
aitul-anului, la o mie i cateva sute de
4mteci intrate anul aeesta.
Apoi, d-lor, un venit important Pen-
ttru Stet, pe care 11 pereepea po calea
Ombruhli i inregisträrii actelor -de
boteca, din cauza disparitiunii &Un-
plete a unei institutii juridice orga-
nizate i reglementate de legile noastre
iu ndamentale.
Iata alte cifre: in anvil 1929 s'au
expediat de sub tiParele Ministernlui
!de Finante, polite in valoare de. 576
milioane lei; in 1930, in valoare nu-
mai de 404 milioane ; in 1981, de 272
,milioane; in 1932 de 139 railioane, iar
cele trei luni ale anului a-cesta, in
¡yaloare de ate 8 railioane -lei pe luna,
Peeea ce insemneaza Mai putin de 100
tinilioane lei annal. De unde cota hmara,
4-Jusa, in comert la 1929 era de 48 mi.-
astazi am ajuns la 8 milioane.
;INti este i aceasta o paguba pentru
'buci.etul public ?
data b altä statistica mai redusa
dureroasa decat cele-doua dintai:
'actele-juridiee, taxate pe baza art. 15
"din legea timbrului, actele de vanzare,
;apotecile, etc.: la 1929; Ministerul de
tFinante ineasat un miliard i jnina-
:tate de -pe urma aeestor aete; la 1930
'a ineasat 1 miliard, 325 milioane.; la
1931, 970 milioane i la 1932 a in-
iar in acelasi timp sa creiem pe tent- prima data, In instruetiile de mobili-
toriul taxii cateya fabrici, in legatura .zare date de Marele Stet Major in
eu apärarea nationalä, cum era, de 1914 ai 1915; i, spune d-sa,
pildä, Pirotehnia si cum erau Pulbe- putea sit ramanii indiferent la acest
rariile". Ineeput nefast de distrugere a edifi-
D-sa mai adauga: Noi nu am fost ciului, a cärui beza o pusese eu atata
utilati inainte de räzboin en fabrici greutate lit 1908, la care se mai adän-
mari, care sii producii Pusti i tunuri. gase ceva in 1912 ai 1913, multumita
De ce? Pentrueä facand parte, cum patriotismului luminat al neuitatului
v'am spus, dinteun sistem de aliante * Nieola.e Filipescu".
eu Puterile Centrale, acest armament Este interesant, zke d. general
trebnia sa ne fie precurat, in caz de Averescu, sa citez .cateva observatiuni,
rilzboiu, de catre aliatii noatri' . din mernoriul pe care 1-am prezentat
Regele Carol I, d-le ministru al an- atunci primultii-ministru : Incadra rea
matei, in aceasta privintä, a avut o unitatilor en ofiteri s'a fieut in aaa
eonceptie pe care- a urmärit-o cu mare conditiuni, incat se poste afirma
stäruintk in tot timpul domniei sale: in cazul imei carnpauii serioase, corpul
aceea de a nu incarca bugetul Roma- de armatil nu va fi in stare sit desfii-
niei cu suine pied' mari pentru procu- sure eu sigurantii o tarie corespunza-
rarea de asemenea arme i munitiuni, . toare compimerii sale organice i efee-
ci de a intrebuinta aceste sume pentru tivuluf silu de trupe; prin urmare, de-
alte nevoi, pentru Inchegarea, consoli- ficienta i cantitativä i ealitativa, In
darea i temeinica organizare a micului elemental de frunte i de Nail al pu-
regat al Romaniei, convins fiind terii noastre militare. Cauza este, pe
de o parte, lipsa de ofiteri aetivi, fata
ziva camd vom face razboiu, aliatii ne
,vor da, cum eran angojali, din priso- de trebuintele chiar ale piciorului de
pace, iar pe de alta parte, sporul ne-
ceea ce ne va trebni.
S'a intamplat insa ea razboiul care milsurat de mare in report eu scurtul
S'a desläntuit sa nu fie un razboiu pe tirop in care s'au inflptuit, al unita-
frontul care privea aliantele noastre tilor de rezervii. Pe de alta parte, este
de tinut seama cá artileria va fi, in
si ea noi sä trebulm, dinteo zi in alta
sä remmtam la sistemul nostril de report en infanteria, nemasurat de
slaba" - eu eitesc acest pasaj, Pen-
aliante i sa ne indreptam privirea
&Ore un alt front". truta, d. Duca afirma ca am intrat îu
-

rilzboiu eu artilerie suficienta.

'easat nurnai 636 milioane! D. Duea termina, spunand Intre-
barii deci: ce am facut noi in cei doi Numai 27, maximum 30 baterii a
Toate aceste scaderi vertiginoase in patru tunuri, pentru 40. de batalioane,
pperatiunile i incasarile Ministerului ani de nentralitate? Am stat cu bra-
'de Finante denota starea extrem de tele incrucisate, cum eu atât.a patima pe cand 'in Germania, se tinde la
ne acuzii inamicii noatri politici aproape ô bateie de taase tunuri, pen-
4-)reeara, ingrijorätor de precara, in tra fiecare batalion". Aceasta face, cu
.'eare se gaseste eontribuabilul nostru, dimportivä, am fäout toate
nu zic posibile, dar imposibile, pen- alte cuvinte, o diferenta dela 120 tu-
renunte la 9 suma de tran- muli la un total de 40 de batalioaue,
Sactiuni, care Ora actin' eran tet tru a obtine maximum din ceea ce se la noi, hi 240 de tunuri, adica un
atatea izvoare de venituri pentru Stet. putea obtine, raspund: ern intrat in numar IndOit la 40 de batalioane ger-
Nu voiu cerceta in proiectul de bu- räzboiu- en numarul sufieient de pusti, mane.
get, decat un singur capitol, acela care cu munitiuni de infanterie care nu
artilerie su- Iar in alta parte, vorbind despre
'socotese ca ne intereseaza pe noi toti ne-au lipsit niciun coas, eu
faimoasa , i nefericita Turtuoaia; d.
!deopotriva, al aparitrii nationale. Apli- ficienta. general Avereseu, citeaza din earnetul
area nationala a fost totdeauna uha Desfid 'pe un militar competent ail
lin problemele cele mal importante, nege'ctea ce am afirmat". 'eau, spusele generalulni Teodorescu,
mai ales pentru statele tare, sub acest D-lor deputati, nu atiu daca d. ge- care scapase, ea prin minune, din de-
raport, n'au fost snficient organizate; neral Averescu este un militar com- zastru: Canzele dezastrului sunt cele
deja cunoscute de cei care au urmarit,
Mai ales astaZi, soCotese c. aceasta pro- petent; dar nu ma pot opri de a spnne
;Iblerna este una din cele mai impor- eil d-sa intelege sii raspundä prin de-
eu atentiune, .evolutiunea organizarii
claratii i printeo luerare a sa, veehia, noastre militare in ultimii doi ani
Onte. -
Indruniarea operatiunilor din ziva de-
Sa-mi ingaduiti sa fac eu aceasta, la aceasta sfidare aruncatä de catre d. clararii razboinlui. Unitati improvi-
bcazirtne o paranteza ai sa raspund la Duce. zate, ineadrare slaba, ofiteri die rezerva
o chestinne, care, in sedinta dela Iatä ce zicea d. general Averescu,
2 Martie, s'a ridieat de catre d. Duce. inteo broaura Publicata in 1918, deci improvizabili, din aceasti eau* o
seful Partidului Liberal. imediat dupii incheierea razboiului. putiná rezistentä la foc intens i o
D. Duce, desehizand d-sa discutia, D. C. Popescu-Gruia: Cum se nu- foarte mare usurinta pentru propa-
San raspunzand altui domn deputat,, meate aceastä broaura? garea panieii produse de elementele
'care a deschis chestinnea lipsei de pre- D. Anibal TeOdorescu: Brosura este slabe. In ce priveste comandamentul
intitulata: Räspunderile". superior; pe de o parte o foarte mare
iptire. a razboiului nostru, a spuS, D. D. Menu (preot): Este uitati nepricepere in pregatire i un amestee
lantre allele, ca Vechiul Regat, pang la excesiv In conducere, de sus in jos.
irazboiul mondial, fácea-parte dintenn aceastä broaurii dela prima guvernare
d-lui general Averescu. Din artileria grea - spune generalul
.sistein de aliante.Noi am eautat-zicea Teodorescu - 18 guri de foe nu pu-
d-sa-inainte de rilzboiu sä avem un D. Anibal Tetidorescu: D. general
numar suficient de .Paati ai de tunurì aVereseu constatil, ea simptornele unei teau trage, pentruca nu aveau
yiitoare dezorganiziiri, au aprirut, Acestea nefiind calibrate, s'an
un stok determinat de munitiuni3

www.digibuc.ro
 MONITORUL OPICIAL Nr. 68
ADIJNAREA DEPUTATILOR: Vedinfa (Ida 20 Martie 1933 6 Aprilie 1933
2432
aceasta trebuiau sa- faea in.struetie. Ei sea nu numai Romania, dar toate
trirnis la Arsenal si acolo au ramas. bine; regimentul 66_ facea 'ins-true-tie. en rile balcanice.
Celelalte gUri de foe au avut cite 'circa Intelegerea era asa de aproape de -a
100 de lovituri.. Restul dotatiunii era bete legate eu -.sfoari, iar
21 artilerie .teritoriala, care trebuia .sa fi ineheiata incat singura deosébire in-
-de expediat din Bucuresti. Generalul aibe o baterie coMPleta, nu avea, nici tre Generalul Averescu i Germani era
.Teedorescu nu stie data' a fost expe- numai &Irate termenului, dupa care
diet, cert insa. este ea n'a sosit". Macar un tun, ciun simplu inchizator.
Cine poate pretinde unui soldat, care aceasta fabrica trebuia si devina o fa-
D. C. Popescu-Gruia: D-le Teodo- brica a statului nostru. Generalul Ave-
reseu, as vrea sä vA pun o intrebare: este trimis in foC, sa fie in masura sit
faca uz de o ern* ce i se pune in rescu eerea 7 ani, iar Germanii 10.
cum infatisati d-voastrA aceastä pro- mâna, atunei. &And el n'a avut posi- Fireste, ea acest impediment ar fi
blemá tap cu cele ce a spus d. Duce? fost foarte usor i foerte repede de tre-
Credeti d-voastra c. pregatirea raz- bilitatea niei macar BA, yea_ o -ase-
de
la.sate menea arma? S'a mers cu iluziunea ca cut.
boiului e latoreste ideei se vor utiliza armele ranitilor ale Intors in tax* a expus -tot planul
defunetul Rege Carol I, pe baza siste- sin defunctului Rege Carol, care 1-a
mului de aliante pe care le .avearn, asa CeIOr disparuti, adica armele culese de
cum explica d.. Duta, sau cade in pe jos, la intamplare. -Dar razbniul nufelicitat pentru 'aceasta initiatiyä,- insa
cina celOr cari, Mee' 0, viiiä o idee din 1-a asigurat eh nu va avea niciodata
se poate -face In astfel de -conditiuni.
alta, parte, au furnizat ideea, adica D. I. Zelea-Codreanu: La aceasta succes in initiative sa.
inactiunea? adaug ca am primit pe front soldati, In adevar, atunei cand chestia a ve-
D. Anibal Teodorescu: D-le coleg, eu carora am avut de uncle sa le dam nit in Parlament, reprezentantii auto-
nu am yrut sit deschid in fate. onoratei arme - armele celOr- cazuti sau ra.- rizati ai Partidului Liberal s'au ridi-
Camere, procesul vechiu al nepregatirii niti - dar care n'au putut trage cu cat impotriva infiintarii fabricii de
razboiului, pentruca rostul discursului ele, pentru motiVul eä nu trasesesera tunuri Krupp pe teritoriul tirii noa-
meu nu este acesta. Am. yoit nuiriai sa niciodata vreun foe cu.. o asemenea ste i 17i citez numele doctorului Ram-
dau un raspuns la. unele afirmaxi ale arma. niceanu i numele presedintelui Sena-
d,lui Duce, acute in sedinta dela D. Anibal Teodorescut D-lor, .am tului de atunci, Generalul Budisteanu.
2 Martie. Daca veti binevoi sa-mi dati ilia- in ochi un apel publicat, la o- luna _ D. D. Manu., viceprefedinte, o-
atentie, voiu raspunde si intrebiirii a ceva dela data intrarii noastre in cupi fotoliul pre.yedinfial.
doua pug de d-voastra. rilzboiu, in ziarul Viitorul`.` i facut Cu ocazia acestei calatorii tot Ger-
D. C. Popescu7Gruia: VA multumem de primaria Capitalei, la care s'au ra- manii au inlesnit Generalului Avere-
D. Anibal Teodorescu: Materialul de liat i primariile din tar* prin care sen tratative cu un grup de Belgieni,
artilerie, ou care am intrat in razboin, populatia civila era -rugata sa inze- reprezentanti ai unor fabrici de pusti
era .un- admirabil material., dar nu_ era streze armata cu obiectele de rufarie din BeIgia, cari i aceia au hotarit sa
suficient. $i atunci, comandamentele _de care avea nevoie. $i nu trecuse de- infiinteze o fabricii in conditii aproape
au. foct nevoite sa puna la contributie cat o lunä si zece ziie clela intrarea analoage eu fabrica de tunuri in Tara
Nechiul .material, tunurile cu tragere noastra in razboiu! Româneasca. Cereau numai sii li se asi-
intermitenta.- Toti ofiterii, care au fost D-lor deputati, pot si inchid paran- gure o comanda de 20.000 arme. $i
artilerie, cunosc aeest lucru. Arma teza, pentru:ca sa vi anat ca d.'Duca, ceasta fabrica, dupa o anumita trecere
eu repetitie, model 1893, care era o atimei- chid spunea ca sitUatiunee de timp, in care eapitalul investit tre-
adMirabilA anal in .mAna infanteti- noastre, ineadrata în tripla alianta, buia sa fie amortizat, urma sa treaca
stului,- nu era totusi suficienta,- pen- era de natura a o pune la adapost de in proprietatea statului.
tru ea sa se yorbeasea de CI inzestrare asemenea nevoi, in timpul razboiului, Vasazica, in trecut nu este riguros
a armatei, inteo proportie de .1 % pentrtica aliatii nostri trebuiau si ne exact ea tara noastra san guvernantii
pusti, fata de numarul soldatilor mo- dea tot ee era necesar, i in aceasta pri- nostri s'au dezinteresat toti de muffin-
Deei, trebuia sa.aveni tot atatea vintA s'au luat unele masuri la noi, tarea unei industrii de razboiu in Ro-
arme, cat insuma si infanteria, plus inea, din anal 1908, de-a se inzestra ar- mania, din cauze aliantei ce o aveam
inert jumatate. Nu le aveam $i dovada meta cu industrie de razboiu. cu Austria sau cu Germania.
ca nu le aveam este faptul cii am pus
In 1908, ministrul de razboin in gu- multi Astazi problema se pune eu mai -

in' serviciul infanteriei vechile arme acuitate decal la .1908, pentruca

Martini, .seoase din u i treeute la vernul liberal era Generalul Averescu. imprejurarile aunt cu totul schimbete
Arsenal. Facuse o comanda de munitii in Ger- azi. -Astizi industria. de razboiu este-
D. C. Popescu-Gruia: Le-am adunat mania, in valoare de 3 milioane lei. reprezentata la noi, intre altele, prin
dela primarii. Când i s'a prezentat jurnalul ea sa fie fabriea societatii Cugir i Copsa-Mica.
D. Anibal Teodorescu: Nu numai iscalit, jurnalul avea o valoare de_ In aceste Societati -yeti vedea indata
atat, dar au intrat in razboiu i armele 3.300.000 lei, cu 10% mai mult. Atunci ea dupi expunerea mea, problema ca-
Martini, de model vechin, luate dela interesandu-se asupra acestei eresteri piti o importanti deosebita pentru fie-
Turci iii razboiul dela 1877. de eitra, i se l'asptinde ea Austria, eu care dintre noi -este 'investit un ca-
atunci, CUM se poate afirma cii toate-ca ne proteja i ei urma sa liC pital de 800 de milioane lei in care sta-
numarul gurilor de foe era suficient trimeata materialul de razboiu de care tul participa cu. 70%, adica eu, 560 de
si ca armata era inzestrata- cu numarul am fi avut nevoie, profita de 'mice tre- milioane.
necesar de arme? cere de material de razboiu pc terito- Societatea este asif el utilata bleat
D. I. Zelea-Codteanu: Erau ciomege riul sin pentru a percepe o taxi .de din anul 1929 fabrica de pusti putee
10% ad-valorem: Pentru a milioane co-
cli curele. sa functioneze i si fabrice pe an
D. Anibal Teodorescu: D-le Zelea manda trebuiau inci 300.000 lei taxa 100.000 de arme si 5.000 de mitraliere
Codreanu, erau regimente teritnriale, ad-valorem..Atunei Generalul Avereseu de- orice model i-ar fi precut statulni.
a caror menirc era sa trimeata Pe front, a. irifreprine_ o ealatotie in Germania
indeta ce se faceau goluri, in linia de Essen, .4 yorbit cu ginerile lui Krupp CeDela:1929 a fabricat?
pang. 'astazi, fabricile Ci
lupta. paehete, pachete- de oaMeni, in- inteles eu fabrica Krupp-..ca "sa,
struiti in gupe, în cateva saptAMAni, infiintez o febria de tunuri în Tara gir Copsa-Mica, eu im debit virtual
sau chiar lu *eve zile. Dar pentru Themâneasca, fabrica care si deservea, de 100.000 de arme si 5.000 mitralierei,

10
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 68
Apri lic 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: Aedinta dela 0 Mollie .193,1 2433

anual, au fabricat numai donit mitra- sil plateasa dobanzi. - Statul, ert aloce apararii hoastre nationale lin-
Here si acestea modele contandate de toate cit contractul 11 obligil sii pia- mai 5.975.000.000 lei, ad jell eu ceva
doi ofiteri cari inventasera ,un model teasca dobäuzi la restante, a refuzat mai mult de jumittate din eeca ce i
special de mitralieril. pânit astazi sa recunoascä dreptul f a- alocat. in 1930.
Au Mai fabrieat adica au turnat din bricei la dobanzi. A trebuit interven- D. C. Popescu-Gruia: Mi se pare ca,
Ptel special, 20 de tevi de arma pe cari tia; daca nu ma hisel, a d-lui ministru examinämt situatia de astazi, fatä
le-an pus la dispozitia Ministerului A- Madgearn, facuta acum chteva luni. de situatia de atunci, un ar cazul sä ne
pfirarii Nationale, ca sí faca toate in- zile pe längii bänci, ea bäncile sa re- intrebäm, de ce s.:11 alocat acum 5 mi-
cerarile eu putin-ta d toate experi- .duct fabrieei I. A. R. dobända eu trei rliarde, i atunci 7 miliarde, ei : 'de ce
-mentärile. -puncte. Totusi nedreptatea rilmâne in s'a tdoeat atunci numai 7 miliarde,
D. I. Zelea-Co dreanu : N 'futi fileut picioare, statul nu pläteste la aceste ate spuneti d-voastra ?
socoteala ebeltuelilor -consiliului de ad- datorii dobänzi, i fabrica se inearcA D. Anibal Teodorescu: Atunei -nu
cu dobanzi. 'trebue sit ne mirAm daca soldele ofi-
ministratie. D-ler, cu chiPul -acesta, cu acest Ira- terilor sunt insuficiente, cu toate ea
D. Anibal Teodorescu: In afara de
aceasta, a fahricat o anumitä eanti- tament din partea 'statului, hicratorii n'au fost atinse de reducerea de 10 la
- tate de corpuri de proectile, si a facut specializati se irosese, se due ainrea, sutä ; sa nu ne mirAm dacii soldatii
pentrueä
ateva - pnline - reparatii de tu- pentru a pregati mi sunt intrebuintati, iar nostri au aerul atilt de liras, cum 'A
nuri. alti lucrätori speciali- vedeti si-1 cunoasteti cu totii; a nu ne
.Astäzi; aceastä fabria, a-at de com- zati este nevoie de un termen de- eel miram daca cele clout contingente
plet utilatä, care poate sä fie de un putin trei ani de zile. . ehemate mai deunäzi, n'au putut fi
intereselor apa- D-lor deputati, nu VA vorbesc de ma- imbrileate i inaltate îil caziírmi; sä
folos incomensurabil nu ne mirilm dacit regimentele de .in-
-rArii noastre nationale, are numai teria prima, o problemä, pe care statul fanterie - pot sä scoatil la instructie pe
pa-eru functionari : un director gene- -nostru refuza in mod sistematic sä
ral si trei functionari. punä cu toatri bunav'ointa, pe care au regiment abia 60 oameni!
In buget constat, la capitohil urmA-
Iatä o avere de opt sute de milioaue arAtat-o print astäzi organele conduct- tor, o surna de saderi si de taieri.
lei, din care statul are 560 de milioane, toare ale armtei: de mule trebue luata Constat ea se dau sume numai pentru
care so paradueste, pentruca nu se materia prima, cum provine ea in caz intTetinerea materialului existent de
face nici un fel de comandä la aceasta de räzboi, si -deci in caz de inchidere a mimai pentru aceasta s'au
fabrica. Nu vil mai vorbesc de utila- fruntarilor ; pentrua aceasta materie fAcut anumite sporuri, Dar pentru un
rea fabricii pentru turnatul teviror prima, inteo anumitä proportie, nu se
armament nou 1 Nimie, nicio preve-
de tun la Coma. Mica, in unire en fa- gäseste in -Ora. Nu va voi spune cit dere.
bricile dela Resita. aviatia noastrii; asa cum este utilatit
-

din nefericire, im ar putea sit veline D-lor deputati, in uncle - din statele-
D-lor deputati, in ceea ce priveste astazi, situatia pare a nu fi tot atilt
.arma aviatiei, avem ceal altä fabrica fact fata nevoilor de luPtA, decät timp
o: lima de zile, pentruca nu avem strA, in ceea cecrun
de mizerabila, este situatia .noa-
de länga Brasov, - societatea I. A. de de loe avioane de luptil, si nu avem de priveste problema apt-
- care are un capital de 200. de loc avioane de- bombardarnent. rAni nationale. Astfel, mai deunazi,
milioane, din care 40 de milioane este D. D. Manu, vicepresedinte: D-le ziarele au publicat et In Bulgaria s'a
participarea efectivä a statului. .Este deputat, Regulamentul va dit voe sa instalat o fabria de avioane, cu un.
inutil sä va afirm, ca i aceastä fa- vorbiti clout anmnit debit, se stie cit agentia bul-
bria este complet utilata, -gata sa fa- douä ore-, de Ore. ,Cum sunt aproape gAreasea de publicitate
and vorbiti, vä rog st va dupil aceea a
' brice modelele cele mai moderne de .desmintit informatia. S'a publicat
avioane si de motare. Ea a Incheiat condensati. D. dr. N. Lupu: D-le presedinte, apoi' cit Ungaria a prima, dela 20 'la-
eu statul nostru un contract, in 1925, poate nuarie pint la data de 7 Martie, de
d-voasträ aveti dreptate, dar and dateazil telegrama, 12 avioane
dupa care statul trebuia sit satisfaa se maicitpoate alloga o orb:.
toate nevoile sale aviatice la aceasta D. D. Manu, de bombardameni, 3 motoare, iar dela
vicepresedinte: D-le 29 Noemviie 1932, ptma la 20 Ianuarie
fabria, in timp de cinci ani,
ea comanda pe an minimum 100 de .dr. Lupu, en trebue sit respect Regu- 1933, Ungaria s'a .Inzestrat eu 60 aoa-
lamentul ; in tot cazul cand se vor ter-
avioane si 100 de motoare. mina cele `dona ore, voi consulta Ca- rate de razboi.
In cinci ani, dela 1925 la 1930, fa- mera pentru a-si spune euvantul. VA rog sA-mi ingAduiti sa coutinui
brica trebuia sit fi seos din masinile Eu insil mi-am fileut datoria. au tot protestul d-lui presedinte, care
sale 500 de avioane si 500 de motoare mi-a atras atentia adineauri....
pentru nevoile .armatei. D-lor, ea nu a D. dr. N. Lupu: Foarte bine, tot- D. D. Manu, vicepresedinte: Ara rog,
fabricat totusi dealt 260 avioane deauna sit Al ref eriti la Regulament. d-le deputat, chiar au treeut ateva
230 motoare, adia exact jumatate at D. Anibal Teodorescu: D-lor depu- minute Ina peste timpul regulamen-
stipula contractu1. In anul 1930, nu i tall, este util sa vit mai vorbesc de alte tar, si 'de aceea consult Camera daa
s 'a mai comandat nirnic : nici un mo- probleme pe care si cl-voastre le cunoas- ineuviinteaza ca st-continuati.
tor, i nici un avion. Si. de atunci teti, care- intereseaza deopotrivil apt-
pang astäzi se comandä nu numar in- rarea noastra hationala, sit vit vorbese
- Adunarea incuviinteazA.
D. D. Manu, vicepresedinte: D-le de-
fim de mic, anual, de avioane si de despre .problema mOtorizarii armatei, putat, eu vA rog, n'am protestat, ant
rnotoare. sit vä vorbesc despre aceea a marinei aplicat numai regularnentul,
Statul astäzi datoreaza acestei in- de räzboi, sau despre aceea a organi- D. dr. N. Lupu: Uncle este postul
"cluatrii 200 milioane lei , pentru zarii cäilor ferate de interes militar, 'mare, de aeeea eati asa blind! (Hari-
menzile livrate lui. Societatea, pentru sari sa vä vorbese despre problema or- tate).
ea a facil fatä platilor - si mai pre- ganizarii defensive a fruntariilor trail. D. Anibal Teodorescu: D-lor depu-
sus de toate era mâna de lucru care Ce sume s'au alocat In buget? De iatä un pasaj din discursul pe care
trebuia a fie plätita, care nu trebuia unde la 1929 apararea noastra natio-
sa astepte - a trebuit ea pentru o nalil era Inzestratä cu 7.930.000.000 razboiu si marina d. Vorobilo, comisar al poporului la
gurna aproape echivalenta de 180 mi- lei, la 1930i s'a dat 9.092.000.0001e4 In Republica Sovie.,
lueratorilor
lioane i sa se Inlprnmute la Wei, pentru ea in bugetul actual. sii se tia, I-a tinut la congresul
11

www.digibuc.ro

2434 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 20 Margie 1933
de asalt. El este publicat in ziam, la
data de 24 Februarie anul acesta.
Ce spune d. Vorohilo? CA, pentru a
se siniti mai mult sau mai putin pe un
teren tare, industria i economia ru-
ralä se gäsese in sigurantä si era nece-
sar ca Statul sä se apere cu fermitate
sä poseadA o armatä tare".
Ia vorbind despre aceasti armatä,
spune : ,;suntem ferm convinsi cA
daeä la aceastä tehnicA se adaogA ad-
'rnirabilele cadre ale armatei rosii, per-
sonalul nostru de comandament, strati;
nostri luptätori, toatä puterea
tenacitatea bolsevicrt, se va obtine -
aci atrag atentiunea d-voasträ -o fortA
ava, %eta niciuna din interventiile sale
nu va putea sä gäseaseä rezisten0".
Tot in acelavi discurs, d. Vorohilov
niai spune cá progresele realizate in
organizarea apArtirii frontierelor occi-
dentale i orientale - deci si la fron-
tiera noasträ - au condus la o serie de
fortificatii ware, in linie frântA, care
au fost construite dupti modelul fran-
eez" .
Iatä deci, c problema apArgrii de-
fensive a frontierelor este rezolvatä la
vecinii nostri, pe când la noi este incti
stare de problemA.
In ce priveste armamentele, toate ti-
purfle de mitraliere in usaj in armata
rovie, sunt de constructiune sovietieä.
noi comandfim mitraliere - cu
toate ch avem fabricile noastre natio-
nale - in strilinatate i suntem inteo
vecinicA chutare a celui mai bun tip
de arme.
D. I. Zelea-Codreanu: Acesta este
pretextul.
D. Anibal Teodorescu: CAutfim in-
.
totdeauna tipul eel mai bun de armA,
tipul eel mai bun de mitralierä, de mo-
tor de avion, tipul eel mai bun de mascä,
dar n'avem nimic, fiinda comisiunile
noastre de cercetare n'au terminat lu-
erärile si nu si-au depus raportul.
D-lor, din acest punct de vedere, bu-
getul care ni se prezintä este un buget
de purA mizerie. El nu eontine si nu
pureede dela o coneeptie financial* ci
dela o conceptie asi zice politistä i te-
fiindca iatä ce spune d. mini-
stru al finantelor in expunerea de mo-
tive:
Care stint preocupärile d-salet
In directiunea veniturilor, se im-
pune o adâncä reformä financial* me-
niti sa inlesneascA sporirea venituhii
Statului, printeo reorganizare a apa-
ratului fiscal, in vederea ridicärii ca-
. pacitAtii lui administrative si morale;
printr o noug asezare a principalelor
impozite taxt in vederea sporirii ritätile, nu cumva mai inainte de a veni
rendementului lor; prin aducerea la In contact cu ele sau concomitent cu
asieta fiscalä a obiwtelor netaxate as- acest contact, au Stat de vorbä cu con-
tiizi i in sfârsit prin mhisuri de eomba- tribuabilii, Pentru ca sI yadA de unde
tere a evaziunii fiscale".
12
MONITORUL OFICIAL Nr. 68
S'a dat navtere, din cauza acestei
conceptii de teroare fiscal* unei noui
profesiuni, d-lor deputati, despre care
si d-voasträ poate cA ati auzit: delato-
rul, denuntAtorul public...
D. dr. N. Lupu:s Ca in thnpul deca-
dentii imperiului roman.
D. Anibal Teodorescu: care, este
seris inteo sumä de legi, are o anumitA
participáre la amenzile pe care le im-
pune fiscul.
D. I. Zelea-Codreanu: Nu seste toe-
mai räu, fiindca sunt foarte multi care
se fac vinovati de evaziune fiscalg.
D. Anibal Teodorescu: Dar nu este
vorba, d-le Codreanu, numai de evaziu-
nea capitalurilor. In toate legile, de
exemplu in art. 39 din regea impozitu-
lui pe lux, cifra de afaceri, yeti gäsi
institutia delatorilor, ridicatA i orga-
nizatA ca institutie de Stat. Acesti de-
latori iaräsi nu sunt sträini de ehes-
tiune; sunt inteo vesnicä cArdäsie cii
agentii Statulni, pentrucA cu acestia
sunt chemati sä-si impartä fructul de-
latiunii lor.
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Astäzi D. impart direct cu contri-
buabilii.
D. Anibal Teodorescu: D-le ministru
de finante, iertati-mä, eu am o altä. con-
ceptie : este mai moral sA impartä eu
contribuabilii, adicA contribuabilii sA
fraudeze fiscul, dealt sä organizati
d-voasträ aceastä fraudä a fiseului.
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Descoperirea fraudelor insem-
neazA organizarea lor? Aceasta este o
teorie in fata chreia niA inchin.
D. dr. N. Lup.u: D-le Anibal Teodo-
rescu, sunt nevoit sä iau apArarea d-lui
ministru, intre aceste dou'A sisteme. Dar,
sä vä spun: niciunul, nici altul nu este
bun. Noi trebue sä renuntAm la impo-
zitul proportional pe venit si sä facem
impozitul fix, dela inceput, färä corni-
sinni i färä garda finalferarä. Aceasta,
pentru tara noastrA. (Iiitreruperi pe
beineile majoriteitii).
D. Anibal Teodorescu: D-le mini-
stru de finante, en nu tägiduiese cä
intentiuniled-voasträ au fost dintre
cele mai bune, dar vä atrag atentia cA
reaHzarea lor va fi nefericitA.
D. Virgil Madgearu, ministrul fi-
nantelor: Realizarea va fi foarte bunä.
D. Anibal Teodorescu: D-le mini-
stru, vii atrag atentia asupra unui fapt,
care cred cii v'a ajuns la ureche ; dacl
nu, este cu atât mai rän. VA rog sä vA
interesati sau sä puneti sti se intereseze :
delatorii, care yin in contaa cu auto-
yor trage un profit mai mare?,
www.digibuc.ro
8 Aprilie 1933
D. Virgil Madgearu, ministrul fi,
nantelor: Ati citit i sanctiunile care
se iau impotriva unor asemenea dela-
tori ?
D. Anibal Teodorescu: D-le mini,
stru, cu cat yeti pune sanctiuni mai
dractice, cu atilt s'A tii cA legea va fi
intoarsä dela scopul ei.
D. C. Popescu-Gruia: Dati-ne d-voa-
stril o altä modalitate.; spune-ti-ne
nouä ce trebue s'A faeem, pentrUcti este
usor sä critici, färä sä dai un criteriu
pozitiv. DacA este bun, desigur cä i d.
ministru Madgearu va primi.
D. Virgil Madgearu, ministrul fi-
nantelor: De ce nu ne-ati dat contnibu-
tia cu ocazia discutiei acelui
proiect? Atunci n'ati luat cuvântul.
D. Anibal Teodorescu: Eu rnA
dacti bugetul pe care li prezentati - §l.
en aceasta termin - este tocmai, toc-
mai sincer i daeA nu este si'el pe alo-
curi putin umflat? In adevär, i d-voa-
strti ati märit unele prevederi. IatA, in
tabela dela pagiha 114, cA prevedeti in-
tre alte la import: de unde prevede-
derile vämilor la import pe anul 1932,
anul trecut, erau de 2.855.000.000 lei,
dar nu s'au incasat decât 1.835.000.00Q
D. C. Algiu: Gäsiti in expunerea de
motive.
D. Anibal Teodorescu: cu tar
miliard mai putin,..xl-voasträ ati prevA-
zut in anal acesta 3.614.000.000.
Voci de pe bäncile Ye-
deti expunerea de motive.
D. Anibal Teodorescu: Läsati expli-
ea:011e din expunerea de motive. Eti
vii intreb: aveti impresiunea situa-
tia economicii a trtrii si situatia econo-
mich a comertului nostru, este atilt de
infloritoare incât sii vti permith o ase-
menea exagerare, cu toate cA incasä-
rile din anul trecut au fost un mi-
Hard mai putin? Aeeasta vii intreb eu,
nu explicatiile care s'au dat pentru
aceia care ar fi gata sit le creadä si sii
le ia de bune.
In acieste rubrici se gäseec i alte
urnflAri: excedentil rezultat din veni.
turile monopolului aleoolului, taxele pe
rachiuri, taxele pe procluse pe-
trolifere, excedentul dela Casa Auto-
nonr1 a monopolurilor i altele.
Ce s'a petrecut azi in situatia pre-
carA pe care o cunoastem i o simtim1
ava de imbucurätor, încât sii vg in-
dreptitteaseä pe d-voasträ sii umflatii
aceste eifre?
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
nantelor: Nimic.
D. Anibal Teodorescu: i dach imi!
permiteti o indiseretie, d-le' ministrit
de finante, am grisit-fita sii riisfoesd
intreg bugetul, care este foarte volumi=
nos-si uncle exageriiri nemotivate. De
pildri, la pr:erze4intia Ponsiliu/ui
 MONITORITL OFICIAL Nr. B8
6 Aprilie 1933 -ADUNAREA DEPUTATILOR:. fedinta dela Martie 19S.7 2435

ati aloeat Ipentru prima data, 4.255.000 lei, adica ceva mai Inuit ae- D. Adonis B. Gr. Popov: Nu aplauda,
d-lui prim ministru suma de 280 de eat de doua ori. fiindea toata lumea e consteinata.
Bally cheltueli de reprezentare i bine D. Adonis B. Gr. Popov: D-le Pro- D. D. Manu, vicepresedinte: D. de-
ati factit pentruea un prim ministru fesor, vit rog sit mai aditugati 210.000 pntat Badea are euvtintul.
trebue s aibit cheltueli de reprezentare lei, taxa de inregistrare i timbru p7ro- D. Nestor Badea: D-le presedinte,
la indemana. Dar mai a1oca.ii, pe pa- portional la contractul inehiriere, d-lor deputati, voiu examina bugetul ce
gina urmatuare, Sub titlul conform proiectului de lege ce va ni se prezita sub cele dona aspecte
pentru interese generale : 10.000:000" Veni in curând 'in discutiune. ale lui: ca balanta - venituri si chel-
de ande anul trecut, aeeste cheltueli au D. I. M. Leoa: Dar domnul ministru tueli; si in raport cu vieata economica,
lost numai de 4.600.000 lei efectiv si de finante nu raspundé nimic? pc care se grefeazit.
4.000.000 lei prevederi bugetare. D. Virgil Madgearu, ministrul finan- - Ca balanta: atilt din imprejurarile ta
Cum se ..emplica szeastit diferentit la telor: Eu raspund de bugetul general, care a fost alcatuit acest buget, cat
cbeltueli diverse pentru interes gene- fieeare sef de departament raspunde din sinceritatea care tasneste din fie-
ral", la Presedintia de bugetul departamentului situ. Nu care pag,ina a lui, se evidentiaza vointa
D. Virgil Madgearu, ministrul finan- puteti pretindeti sit cunose toate dârza a d-lui ministru de finante- de a
telor: Ceea ce pot &A va spun, e ca nu cheltuelile din fieeare buget pune Ordine, de a avea disciplina in fi-
au nicio legatura en cheltuelile de re- D. dr. N. Lupu: Desigur ea nu, dar nantele publice. Problema care se pune,
prezentare. putem sit pretindem alteeva, ca atunci este lust, dadi aceasta vointa de ordine
D. Anibal Teodorescu: Dar nici eu cand vi se aduce la cunostinta eil chi- s'a realizat in intregime in bugetul co
till am -facut vreo legatura. ria unni iinobil a fost anul treeut de 2 ni se- prezinta ; cu alte cuvinte, daca de
Mai ,este eeva. In bugetul. Presedin- milioane si anvil aceSta este. 4 milioane la inceput avem lin buget, care cu sieu-
tiei Consiliului de Ministri, prevedeti jumittate, sii spuneti eel putin cit ranta va fi echilibrat.
airie pentru localul oeupat suma de veti criuta sa cereetati si sa luati mii- Socot cil nu. Si nu s'a putut realiza in
2.500.000 lei. En nu. judec, este suiL intregime vointa de ordine a d-lui mini-
mare sau mica, dar intrebarea mea este D. Virgil Madgearu, ministrul finan- strti de finanto in bugetul ce ni se pre-
U.rmatoarea : de ce anul acesta figu-
telor: Evident, dar nu puteti sii pretin- din dOuit motive imprejurilri ex-.
reaza 2:500.000 drept chirie, când a- deti sit cuno.sc fieCare contract de in- terne i imprejuriri .interue.
nul trecut au fost 1.800.000? chiriere, la fiecare departament. Eu ma Tratativele, pe.care le-am dus cu cre-
ocup numai de inehirierile dela Mi- ditorii straini, alcituesc imprejurarile
D. Adam Ionescu: Fiindea chiriile nisterul de Finante, care anit destul
-aunt in seal:lore. (Ilaritate). externe, au.silit vointa d-lui miiiistru al
*de invortante. Dacit acolo veti giísi cit .finantelor sit se mlidie. De unde din
D. Anibal Teodorescu: Localul Pre- am sporit vreo chink
sidentiei .este 'acelasi in afara de Ira- partea noastra s'a socotit necesaril, pen-
D. dr. N. Lupu: Eu va absolv si a- tru ea sit Putem face fatil obligatiunilor,
prejurarea c chiriile sunt in seadere, colo, pentruca nu .stiti de toate.
ou toate acestea, chiria, din intannpla- o reduz*re de trei miliarde i jumatate,
D. Virgil Madgearu, ministrul finan- creditorii au socotit cit putem face fata
re, este in ureare cu 700.000 lei. telor:- In mice caz, pentru acelea ras- numai cu o -reducere de clout miliardo
La eapitolul intretinerea i repara- pund. jumitate. De aci nevoia de a spori cu
tiunea imobilului", anul trecut prove- D. dr. N. Lupu: Dar, in mice Wiz, 1.300.000.000, oarecum artificial, veni-
deati sumo. de 107 mii lei desi de o- child un deputat vi aduce la eunoshinta turile la
bicei în contractele de locatiune acea- asemenea fapte graVe, cel putin ris-
sta platit cade in mare parte in sarcina pundeti cit yeti cerceta si yeti lua D-lor, dar din aceste tratative trebue
proptietarului. De asta data - suri.
sit subliniem un fapt esentia; este po-
puate este astfel - ateasta ehel- zitia
D. Virgil Madgearu, ministrul finan, creditoriipe care am capatat-o, faptul. cit
tuiala cade in sarcina statului chi- telor: Probabil, ca trebue sit fie o justi- externi au consimtit sr" stea
rias. ficare. de vorba, au convenit ca achitarea an.
Anul acesta s'a alocat pentru acest D. dr. N. Lupu: Nicio justifteare. gajamentelor noastre fata de ei, sa so
capitol suma de 700.000,16. fad), nuniai
D. Anibal Teodorescu: Constatarea platä, (MO ce ne in masura capacitatii de
vom satisface obliga-
D-lor heputati, statul este tin exce- pe care o face d. ministru de finante, tiunile de intretinere a aparatului de
lent chirias, care intelege sä plateasca cit Probabil exista o justificare, este o stat.,Este o pozitie morala, de o necon-
si asigurarea ianobilului. i anul tre- slaba consolare.
anul. acesta, plateste 55 mii lei D. Virgil Madgearu, ministrul finan- testata valoare, chiar atunci când ne-am
vedea siliti sa recurgem la masuri uni-
pentru aceasta asigurare. Dar anul a- telor: Vreti sa cred ci nu este nicio laterale, pentru indeplinirea angaja-
eeasta, pentruca. situatia noastra este j nstificare ?
probabil mai infloritoare, generozita- D. Anibal Teodorescu: Fun inclo- mentelor .noastre. (Aplauze pe' bäneile
tea statului merge si mai departe si se ialt eit nu, pentruci atunci cand Un . majoritd( D.
ii).
Adonis B. Gr. Popov: Aici aplatt-
.prevad 200 de mii lei pentru cheltueli ban intra din buzunarul Statulni in
de intretinerea .instalatiunilor meca- buzunarul unui .particular, trebue sii dim i noi. (Aplauze pe bäncile Parti-
nice, calorifer, electricitate i altele; nu fie o justificare oareeare. Cand anul a- dului pirlinesc).
taxa de electricitate, ci intretinerea in- besta va trebui sa intre îndoit dealt a D. Nestor Badea: IMor deputati,
Stalatiunilor. intrat enul trecut, iariii vor fi Mute alt motiv care face ea vointa d-lui mi-
Anul trecut chiriasul a platit 88 mii anumite acte i aranjamente, care of nistrn d finantelor sa nu fie realizata
'lei, impozitul proprietarulni, cu toate justifiea acest plus de. cheltuiala. in intregime in bugetul ce ni .se pre-
ci imipozitul pe ciídiri priveste pe pro- Sa mit iertati, in asemenea imprejit- zinta, consta in masa mare a datoriilor
prietar. Anul aeesta, deodatil se pre- tari, vi declar at, Cu toata bunavointa, trecute, care apasa bugetul Statului,
vede, lOC de 88 mii lei, 800 de mii nu pat si. votez bugetul d-voastra. mash' atilt de importanta, se urea la a-
ei impozit pe cladire, ceeace inseamna D. Virgil Madgearu, ministrul finan- proape 18 miliarde, a silit pe d. mini-
'0itanti]. trecut Statul a cheltuit, cn telor: Nu 1-ati fi Votat in niciun caz. stru l finantelor sa mai renunte si la
thiria efectiva a aceluiasi imobil, lei D. C. Popescu-Gruia: Nu aplauda. nis un priticipiu fundamental in materie,
2.050.000, iar ai ul. acesta ya eheltuei meni? acela al unitatii. bugetului.
13
www.digibuc.ro
 MONITOR:1M OPICIAL Nr. 68
2436 'AbUNAREA DEPUTATILOR: ,edinfcc clan 20 Martie 1933 6 Aprilie 1933

Acest volum de datorii nu putea sä sit -migoace ea bugetul actual sii se, venituri eu ô eota de 20 la sutil, -pe vre-
fie inglobat in bugetul general ce ni se preocupe si de a.sezarea lui sociala. mea când regiile publice nu contribuian
de oareee aceasta inglobere eu toatii sittatia dificila s'au gasit mij- aproape cu nimic, echilibritt'bugetar se
prezinta, niece in Mama lui majoritate pniú taxe
n'ar fi putut sa ne mai dea, fa sfAmit, loace ea táranimea sir fie ilegrevatà cu
niei railcar aparenta de echilibru conta- aproape jumatate din impozitul direct vamale..
bil al bugetului. i atunci, d. ministru pe care era obligata sa-1 plateasca. Iarasi hi raportul din 1924 Se preci-
al finantelor s'a iazut silit sá aleatuies- D-lor, la cheltueli, in ce priveste bu- zeaia: care este secretul ea noi avein bu-
ea bugetul extraordinar. getul de fa-VA nu am sa intru in prea get echilibrat; pentruca celelalte impo-
Fiina acestui buget extraordinar mare arializa a lui, - aceasta se poate zite nu renteazA? $it o spune categoric.:
inaA, mi-e teamii ci va influenta posibi- face nu le 'diseUtia generalA a bu¡etu- RA.spunsul la intrebare 11 da in mod
litetea_ echilibiArii bugetului general. lui, ci la diseutia brigetului fiecarui de- Categork examinarea politicii vamale.
Din Momentul in care ni se spune, asa partament - ma voiu margini numai .guvernului", si Se aratA ea politic&
cum ne vorbeste in expunerea de mo- sa reliefez politica seelará. vamala a guvernului aducea pe vre
tive d. ministru al finantelor, ea a soeo- Socot ca, din punct de vedere finan- mea aceea 6.940.000.000, iar, in ma.,
tit capacitatea de contributie a cettite- cier, ducern o politica seolarii cm:Ivied joritate, aceste 6.940.000.000 se grefan-
nilor la *slime de 22 iniliarde, trebue sit gresita. Degrevarile, care se fac din bu- pe vieata agricola a tarii.
tinem seama .cii aceia§i cetateni vor fi getul Statnlui pentru fiinta scoalelor, Era perioada in care agricultura
chemati sä umple i bugetur extraordi- nu sunt economii sau reduceri, ei sar- noastra se putea reface prin propriile
nar, ale carui venituri .se cifreazii la 10 eini pentru comitetele scolare, iar apoi ei forte, pentru inzestrare, perioada hi
miliarde. $i, este evident, ca tinând sea- prin taxe, si la invatamântal secundar care agriculture., in loe sA se refacii,
ma de aceesta capacitate de pleat, in si la universitati, se transforma in po- trebuit sfi suporate intreaga poyara a
masuril in care se realizeaza bugetul ex- yea% pentru cei eari aunt cheraati sa Statului.
traordinar, dacii nu in aceeasi Másurti, urmeze curSur secundar sau. cumul uni- il-lor deputatil tree le examinaree
in orice caz inteo oareeare plasm* va versiter: Cred cii este o politica finan- bugetultli, in functiunc de regim eco-
influenta seilzind puterea de contribu- ciara éomplect gre4ita. Organismul so- nomic.
tie a cetatenilor .la bugetul ordinar. cial are nevoe de selectionarea elemen- Este evident cá, bugetul se realizeaza
Dar, d-lor'deputati, vointa d-lui mi- teloi lui, are nevoe de un anumit nurnir pria vieeta economica, pe care se gre-
nistru al finantelor, silitä sa cedeze pe de elemente selectionate. feaza. O vie*, eeonomicii este mai
plenul echilibrului bugetar, s'a retran- Iuteleg o politicä scolara .de restrân- buna sau mai rea in mitisura in eare
sat in a doua pozitie, aceea a echilibru- gene a numarului prea mare, care ar fi asiguri indivizilor o vieata mai buna
lui financier. Datoritti acestei a doua scolile secundare sau universitáti, sau nu.
(echilibrul financier) aveni dis- dar aceastä restrAngere sa nu se facA Imediat dupti razboin, organizareal
pozitirmea din legea bugetara, pe beta pkin impiedecarea selectionárii, Eland economiert nu a Mai corespuns astep-
ciireia angajamentele de plati, cheltue- ca:scoala sa fie numai la imiennina celor tarilor maselor i, instinctiv, in dorinta
lile se vor face pe baza unor decrete lu- cu parale. Selectiunea sa se faca dupá lor de mai bine, ele au Arita o noua
nere de distributie a fondurilor,. in li- cp are in cap, iar nu dupti, ce aa parin- *zare: peuitra lumea economiert. Din
Mite capacitatii de pieta a tezaurului. tii punga. Socot aceasta politica ace-ma dorinta de mai bine a me--
D4or deputati, aceasta hind situa.- financiara scolara a ministerului de in- Selor noastre a iesit taranismul o
timrea bugetulni, care ni e prezinta, structie complet gresita (Aplauze. Po alta formula de viega economieá -
acest buget imbraca forma unui buget bneile majorittitii). tárinismul care pornea dela eliberarea
maxim; lingetul adevarat urmeazrt sa D-lor deputati, iarii caracteristic.bu- muncii ttiraneSti de mice- speculatie.
se réalizeze, pas cu pas, lurni cu lunii, getului ce ni se prezinta, este aportul Mnnea taraneaseA, prin procesul .ex-
hi rupta intre acest maxim, pe care pu.-7 pe care îl adue regiile publice. Voiu re- proprierii improprietArii, în maretti
tent SA-1 realizam ii intre echilibrul fi- veni mai târziu asunra situatiei pe care ei majoritate seapata de spéculatie hi
naneiar, .pe care trebue sa-1 pazim. In o jeaca în vieata noastra economica re- proceSul de preductiune, ramânea inert
imprejurarile in care a fost pus sa ac- giile publice. Este insii necontestat sub apiisarea organizatiei economice.
tieneze d. ministru al finantelor, este prin fiinta acestor gii publice, este in procesa de circulatie.,
de sigur singura formuia care putea sit degrevat contribuabilul cii o sumil de Da aceea, Partidul National-Tara-
ne dea un buget, a carui executare,,tre- eel putin 20 la Suta din totalul bugetu-. nese a pornW la lupta pe terenid pro-
când peste deficite bugetare, Poate sa lui. Acesta este aporinl pe care regille ductiei taranesti, ravnind o organizare,
hilature deficitul financier. publice il aduc astazi bugetului: 20 la care sit duca la o procluctie eantitativ
Deficitul bugetar, care poate sA apara sea din veniturile lui. . si calitativ cat mai buna. 'Si, a pornit
ea o contributie la desorganizare, hi rea- In contrast tu ceea,,!e s'a intfimplat_ la lentil, mai ales pentru stabilirea
lit ate, el mi mai apasA asupra tezau- ineinte de a exista regiile publice, am . unUi alt echilibru intre diferitii fact Ori
rului. aci un- report la buget din 1924, intoq- care, eontribue la vieata economica a
D-lor deputati, examinat din acest mit de catre Lalesen, din care se vede cii tarii.
punet de vedere, bugetul care ni se pre- intregul patrimoniu. de bunuri ale Sta- Specificul taränese nu constA atat
zintA, ea balm* urmeaza ea el sa, se tului, care se Oise= atimei in admini- in felul cum avera sit organizarn pro--
realizeze treptat, i aceasta realizare tratia Ministerului de Agricultura duptia agrieola a Statului. Specificul .
mai bima sau mai rea, rimâne la cumin- Domenii, nu aducea niei macar nu ve- taranesc consta in felul cum privim
tenia conduciitorilor departamentelor, nit de efiteva zeei de milioane. CâtA dis- reporturile de interdependenta intre
eari vor trebui sii facii selectiunea, a- tenth intro cele ettiteva zeci de milioane diferitii factori economici: Ittranimea,
tunci când vir angaja fondurile, intre intre sutele de milioane, pe cari le: producatoare agricola, banca, organi%-
unele eheltueli i altele, dupil gradul lor aduc astilzi aceleasi bunuri, admiuis- zatia de' eredit i alaturea, organizatie
de Militate. trate ea regii autonome.
Cn toate cii in primul plan el preo- Liras trebue relevat; eu prilejul regii- 'Am pornit la hiptil.
cupárilor actuale stAtea, dorinta aceasta ion -publice cii echilibrul bugetar, care In dosul Partidului National-Tara-
vie de echilibru ibugeter, tot usi s'au astilzi se bazeaza in Vilna parte pe aceste nesc s'au insiruit eu elap, massele pare

14

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 68
Aprilie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinta dela 20 Martie 1933 2437

ravneau o lume noutt, o vieata mai de revenire la normal. Noi- trebue sii de motive, ell care ni se pirezintii buge-
bun* cautam normalul situatiei de astäzi. tul, situatia principalelor 90 de bind,
Dupa zece ani de luptä a venit 'vic- (Aplauze pc beineile majoritqii). pentru ea sa vedeti cum s'a exercitat
toria, victoria politica a Partidului Acest normal îl putem analiza inde- aceastä functiune de credit.
National-Taranesc. pendent de criza -generala, pentruca, Ei bine, d-lor, la priraele 90 de band,
°data, cu victoria lui politica ins* atunci 'and täranismul a pornit la cu capital de peste 20 milioane, capi-
a venit i eriza economieä mondial* lupta impotriva organizatiei de credit talul Propriu. e 6 miliarde; capital,
D-lor, voin analiza situatia in ceea ca apisatoare pentru vieata agricolit mijloace straine, 5 miliarde 549 mi-
ee priveste criza, dar voiu analiza si- tärii, nu exista criza generalä si totusi lioane. Prin urmare, d-lor, presupu-
tuatia si in ceea ce kiveste contributia noi ne-am ridicat impotriva organiza- nand chiar ea top detentorii capita-
pe care aceasta criza a adus-o la posi- tiei de credit asa cum era. Am faent-o, lului acestuia de 6 miliardo, ar fi avut
bilitatea de infiiptuire a gandirii tara- pentruci organizatia noastra decredit conducerea efectivii, vedeti care este
niste. In ceea ce priveste situatia, ea "area vitii de asa naturil, vitii specifice, situatia resit/ : detentorii a 6 miliardé
a feat deajuns de discutata i este cw care o fAceau imposibil de suportat, manuesc, fit% nicio posibilitate de
nosenta. MA märginesc -numai sä pre- chiar filil criza 'general* Organizatia control, fonduri de peste 50 miliarde.
cizez anumite .idei ,o fac chiar ..cu noastra de credit a fost o organizatie Dar nici mäcar detentorii color 6 rni-
ajutorul expunerii cu care ni .se pre- de import, organizatie Hisaritä in media liarde nu crag cu conducerea efectivi,
zinta bagetul . general al Statului.. pur comercial, organizatie menita Sil pentruca era de ajuns sii ai majorita-
.domeniul international .gasim o trAiasca in atmosfera comereiala. Acea- tea de jumatate, plus unul din acest
earacterizare a situatiei, in fraza ur- stA organizatie a fost importata i gre- capital, pentru ca sa ai conducerea'
matoare: Fiecare Ora si-a cautat dru- fata pe o aril cu interese agricole, farA efectiva, cu completa ei lipsa de respon-
.
mul ei propriu pentru a iesi din- erizA. sä se -Vila seama od capitalul îi cerea sabilitate a organizatiunii pe care o stä-
aceeasi remuneratie, fie eä se giísea bi paneai. Prin urmare, in realitate, deten .
yraim in plinä autarhie economiea"... torii unui capital..de 3 miliarde con-
agricultura, fie ca se eisea in vieata
In.domeniul intern, eu Iota simtim comerciala; färä sA se OA seama duceau gospodäria a 57 miliarde, fari
stagnare generala, o stagnare tare nicio posibilitate de control din partea
merge pana la autarhia gospodäriei tä- avea o eireulatie comerciala
daea in vieata
mult mai
capitalul
mare, de celor interesati.
rAnesti. trei, patru ori pe an, in vieata agricolii - D. Virgil .Grossu, vicepresedinte,'
este semnificativii, in aceastä pri- caPalul nu avea decat o singurä dr- oeupa fotoliul presedintial.
vinta, situatia gospodäriel täränesti. culatie pe an i, atunci, dacil mai da Dar- acest capital intl.& el mbar in
Se poate ca aceasta sa se fi produs si Dunmezeu. viata bancara proprin zisii, sau se ga-.
sub impulsul actiunii de propaganda sea in alti parte?Aici iarls este inte-
a Uniunii Camerelor de ,Agriculturii, órganizatiafiind
Aceasta situatia, dela inceput
noastra de credit nu putea resant sa observim, ea din acest ea-
dar s'a realizat mai mult impus de pital de 6 miliarde, aproape 2 miliarde
imprejnrari, i anume, in ultima pe- sa cearii o renumeratie egala cu aceea
pe care o platea vieata comerciall. intrau in imobite, iar 3.miliarde intrau
rioadi au ereseut eu zed de mii de D-Ior, dar in situatia in care ne gisim, in participatiuni la alte intreprinderi,
- hectare cultura canepii to. a inului; pe caud, in viata activa bancara, co-
Reea ce evidentiaza ea gospodäria tä- organizatia de credit a &Amt. S'ar pa- merciali, propriu zisa, intrau numai
rlineaseä incepe sa se autarhizeze, si 'rea ei täränismul a invins. Da, d-lor, fondurile sträine.
se stranga asupra ei am pornit la luptii, asa cum spunea
taranismului In Parla- Ei bine, cand aceasta este situatia,
Ei in marasmul acesta, exponentul
mentul Federatiei: cu sabia dreptAtii cand se evidentiazi, eh' functiunea eco-
eare ne gäsim, iesirea nu poate veni inteo mana i cu mistria intealta" : nomici este necesarä majoritätii, cand
dcat.pe drurnul pe care am mers atata ea sabia sä näruim, iar cu mistria-- sä se evidentiazA ca o exereitä o minori-
vreme, at täränismului. eonstruim. tate i numai hi beneficiul ei, cand,
Unul din fenomenele erizei generale, . Aproape nu mai avera nevoe de sa- mai ales, se eVidentiazi ci, atunci cand
eel mai important, este situatia in care bie. Pentrucii ceea ee am vrut sa se sunt pierdeH, aceasta minoritate bene-
se giiseste creditul: fanctiunea eredi- name s'a näruit mai mult prin fOrla ficial* nu eziti sa le ammo in spina-
tuluf. imprejurärilor, decât prin noi. Avem rea colectivitätii, iar cand sunt bene-
Pe langa cauzele generale, cause spe- impresia, cä in fata näruirilor pe care ficii, nu ezita sa le puni in patrimoniul
',Hale au dus la aetuala situatie si a le-am râvnit, am rämas aProape sur- particular, se punea, d-lor, problema
organizatiei de credit, organizatie care prinsi si ne-a cuprius un fel de timi- dad, nu este timpul ea aceasta fune-
aproape nu mai exista, in raport cu ditate, când a venit timpul sä punem tiune sii treaca hi patrimonial colecti-
funetinnea fireascA, pe care trebue sa mina pe mistrie, d sä reconstruim. vitätii.
o indeplineaseä. Ei .bine, situatia or- (Aplauze pe bancile majoritätii). Cum Dar, d-lor, astazi situatia este si mai
ganizatiei de astitzi este de asa naturii putera face reconstructia creditului? limpede. Aceasta minoritate, care avea
e rs nu mai poate fi inviatk D-lor, in D-lor, necontestat cä functiunea ere- sii indeplineasca functinnea de credit,
solutiunea crizei, mai ales in ceea-ce ditului a intrat in nevoia de viatä a or- astäzi, nici mäcar nu mai poste sii o in-
priveste latura de credit, ausim mereu ganizatiei sociale ; imeusa majoritate a deplineascii. Nu avem srt analizlim scum
vorbindu-se de reyenirea la normal". tärii îi simte aceastä nevoe. Dacä or- din ce cauzi nu mai poate sii o bide-
Nu- cunose cuvant utilizat mai fara ganizatia de credit, era apäsitoare, plineascä, dar cert este ci numai poate
Sens, mai ales pentru aeeia eari au cre- trebue sil facem deosebire,, fuuctiunea sä o indeplineascil **I din acest moment,
scut la drumul täranismului, dead de credit este i.itilä. Prin urmare, ma- din momentul in ..care- am stabilit ca
aceastä revenire-- la normal". Ce in- joritatea tärii are nevoe de aceastii majoritatea are nevoic de aeeastii func-
semneaza aceasta revenire la normal? functiune de credit. Ei bine, pinä as- tiune, ei bine d-lor, ea trebue sii treasei
Revenire la situatia impotriva eAreia Uzi aceastä functiune de credit a fost in patrimoniul coleet.ivitäii. i atunci
e-am ridicat si -am luptat? (Aplemze exercitatä de o minoritate, inch' ce mi- solutiunca nu se, vede pe Jinja tärinis-
De bancile majorittitii). Socotim cä noritate, i tim cum a fost exercitata. mului pentru organizarea functiunii de
trebue eliminatä aceasti concentiunP. Ingaduiti-mi sä vä arät din expunerea credit dead in etatizarea strueturii su-

16

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL. Nr. 68
2438 ADUNAREA DEPUTATILOR: Vedinfa Ma 20 Maive 1933 6 Aprilie 1933

perioare a funetiunii de eredit, aviind cru, dar numai eu sacrificiul progre- aceastO ategorie intrO- industria meta-
la bazh o retea de nuelee cooperatiste. sului vietii agricole. lurgicA mare, industria earboniferh
(Aplauze pe bibicite majoritqii pe Prin urmare, cele douä elemente ,ne- in bunh parte, industria textilA.
bälLeile Partidului Tdrituesc). Este so- cesare ale repunerii rosturile ei fi- D. C. D. Dimitriu: Va sA zicA, sun-
lutiunea care face ea functiunea sä se resti a functiunii de credit, îi grisese. teti de pArere ert aproape toatA indu--
exercite in benefieiul coleetivitAtii, in solutia priIl etatiZare i cooperatie ,si o stria trebue sri treacA în maim statului:-
deosebire de feint de exereitareä fune- a doua monetA en eirculatitme internA, industria tezt.ilä, industria carboniferA, .
tiunii de prima astAzi, &and, in exerei- pentru a face fatrt neeesitAtilor ime- indnstria metalurgicA, indnstria pentru
tarea ei, beneficia o minoritate in diate. apOrarea nationalit. VA intreb : ce mai
dauna coleetivitritii. Dar, se mai pune o altA problemil: rämâne atnnci initiativei partieulare f
Dar, d-lor, functiunea de credit nu problewa sporirii eapacitAtii de credit D. Nestor Badea: RAmitne industria.
poate fi push' picioare nmnai prin la cei ce ar avea navoie de el. Si aceasta care poate sA trhiaseií cu propriile ei
organizare, oricilt de hotArith si de ra- n'o putem face, dealt printr'o liehi-- forte, industria care nu cere nieiun soi -
dicalä ar fi. Se pane o a doua problemä, dare cht mai grabnicA i &At mai me- de saerificiu eoleetivitrttii; aeeea care
cea monetaril. Pentru functionarea cre- eanieg a trecutului. are client numai pe stat trebue sA treaeO
dit-n-11A trebue o moneth, sigurrt i in 0 a doua sitnatie, impotriva cAreia îri in patrimoninl statulni. (Aplauze pe
orice eaz. in cantitate suficientA, nu din vieata economicrt a pornit..tiirAnismul, bancile majoritillii). Noi trebue sA
punct de védere numeric, ci ca putere au fost beneficiile pe care o minoritate ereem, alAturi de statul politic; statul.
de eumpAráre $ i de eliberare. -
_le trAgea din fiinta unei organizatiuni economic; noitrebue srt dem vieatrt ace-
Care este astAzi realitatea? TrAim industriale, asa zisenationale. Si a por- stui organism_ non, care se poate foarte
inteun regim cu dublA moneth., ea nit lupta impotriva acestei industril. bine inebega în jurul aetualelor nuelee,
toate dezaVantajiile fiintOrii unui ase SA fim preeisi: tAriinismul nu s'a ri- pe care le alcAtuesc Regide Antonome.
menea regint. Avem reglementarea ço- dicat impotriva comertului de baneA Toatil critic& pornitAin eontra -Regidor
mertului de deviZe, avem eimtingenta- sau impotriva industrializärii, ci s'a ri- Autonome, este pornitrt pentrueä mold
rea, dar nu avem cel putin avantajiile dicat Impotriva fOrmei de organizare, se simte _punctul de amenintare
pe care le-ar aduee aceastA dublrt mo- $i a creditului, ;;i. a industriei. tiva organizatiilor parazitare pe vieata:
netä. atunci, d-lor depatati, .daert simt economiert a statelor. antreruperi pc
D-lor, cred c nu mai este necesar Intr'adevAr industrii pe care trebue.sA bitucile Partidului Nqional-Liberal
o smut - toatA Jumea este de acord - le pOstriim cu saerificii, aeeste industrii G. Duca).
ert regimid unei singure monete este trebue sA treacii- In patrimoniul D-lor, se poate diseuta cât vreti. orga-
preferabilf dacrt poti sA-1 ai. Dar in . (Aplauze). Este inadmisibil ea nizarea ; nu se poate tAgAdui
momenta' in care nu poti ai, tre- pe spinarea eolectivitAtii sA existe in- bime, care stall la baza acestei,
bue sä pornesti en hotArire pe drumul dustrii, care sA proeure benefieii unei organizOri. .

pe care poti sä ajimgi la liman. SA nu iar toate sacrificiile sh, le D. D. Cioc: Dezastruoash!.
ne oprim la mijloe, s avem regimul suporte colectivitatea. .,Si iii aceastä ca- D. Nestor .Badea: Nu - yeti putea
dublei monezi ea toate dezavantagiile tegorie inträ, intreaga industrie; care_se d-voastrii tAgiidui cA aeeste butturi, care
lui, - reglementarea eomertulni de de- ocuph en apgrarea..nationalA. Este si un se gAseau in patrimonial statului
vize si a contingentArii - färä sA avem interes eebnomie, este interes 1929; fiirA sO aibA earacterul acesta de
si beneficial lui. perior al aparArii nationale, ea aceastA regii publiee, nu produceau nici 20
dar problema dublei monezi, industrie sä se giseaseA in mâna sta. Roane, pentru ea apoi sA produeA eAt
se mai pune si din eauza insuficientii tului. au produs. .

monetare pe care o avem. N'avem o can- De asemenea trebne sA treaeit in patri- D: D. Cioc: Dar la Domenii?
titate suficientä de moneta, ca putere monial colectivitAtii aeele industrii, care D. Nestor Badea: La Domenii,
de cumpOrare mai ales in eirculatiunea trOese numai pentrach, au .un monopol epoea aceea se giiseau si P. A. R. I. D.-ul
bunurilor In rile agrieole, mule de fapt, la adApostal mini protectionism si C.. A. P. .-ul si R.. E. A. Z.-ul, prin
aproape tot sehimbul se face en bani Varna], enta este, de exempla inch-Istria urmare, principalele regii publiee.
efectivi. N'avem o monetii în cantitate zahhrului. D. dr.. N. Lupu: D-le Badea, duce-
siificjent i dovadh evidentri este cA Trebue sA treaeA in patrimonial sta- ti-YA de vedeti cc face Gala aeuM îu
la un ears liber nu se pot seildea do- trdui i acele industrii, care existit nu- A rgentina emnpii rA Uri yacht !
bilnzile la puterea de platA a eelor ee mai peiitrueií au pe. stat aProape D. Nestor Badea: O mai bung orga-
ar ave.a nevoie de credit. singurul lor client., i noi stint in ce nizare a lor repet, se poate discuta cat
Ei bine, n'ain avea decât dourt soln- oonditiuni se face .aprovizionarea acea- vreti; nu se poate tiîgóÁlui high' teméinie
tiuni: a unei duble mOnezi 'sail a unni sta, .eAnd singnrul lor client e statul. principiul care sth la baza bor. (Aplauze
nou imprumut. (Aplauzc pc h(71rcite 'mgjoritqii). pe majoritä(.ii). Sunt
Un non imprumut in strAiniltate este D. dr. N. Lupu: Când mu venit cu. de d-voastrA eänd e.ereti ea aeeste regii
exch.-is in fapt, dar presupunand eA ne-ar legea monopol-olui zahOralui de ee n'ati- sA fie administrate cu eilt se poate mai
veni, ar contribui eu eeva la refacerea votat ea noi ? putine sacrificii. Dar aceastä, nu se
tarilor agrieole, ar putea Arile agrare D. C. Popcscu-Gruia: Vrem sA venial poate intearee impotriva nrincipiilor,
srt se refacsh en un capital imprumutat? noi en ea. care stan la baza aeegtor regii.
Socot cA nu, pentru simplul motiv cA D. dr. N. Lupu: Discursul este frn- D. C. Giurescu: Nici noi nu ne-am
acest capital n'ar putea sA revinA in mos, dar la vot votati totdeauna ei gm- ridieat impotriva ;

conditiuni de remunerare mai proaste ver»ul. pint .este bun, dar aplicarea .....!

'decal; le-ar putea avea la el aeasä. iar D. Nestor Badea:. Die doctor Lupu, D. Nestor Badea: Prin nrmare, sun-
vieata noastrh, agrarii n'ar putea sA-1 eu nieiodatri nu ro.i-am desmintit ere- tern de aeord ert nu impotriva existentii
rentunereze in conditiunile pe care le di»tele ; nici chiar la vot. (Aprobitri pe. aeestor regii, ei a felului de funetionare
are si ar fi sA-1 ltrAnt dela inceput in' &incite ma,joriteqii). a lor nu ne intelegem. Dar aci paten
eonditiuni falimentare, ihr dacit real- D. dr. N..Lupu: La vot se vral ere-. discuta.
mente I-am lua en obligatia de a-1 re-' dintele d-voastrA. D. D. Cioc: Imi permiteti, vrt rog,
munera, am putea sA facem acest lu- D. Nestor Badea: deputati, in seurtA intrerupere, ca s'A yedeti ce n.

16

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 68
6 Apr! lie 1933 ADIINAREA DEPUTATILOR: ,Wtta dela 20 Martie 1933 2439

seanma Casek autonome: Casa Padu-
rilor in 1929, când nu era regie auto-
Boma"; a-Vea bugetul de 287 milioane la
materiale si personal si 575 .milioane la
venit.
Imediat, in 1980, când ati transfor-
mat-o Iii Casä; Tiutonama, la materiale
si personal are previtzut dela 287 mi-
lioane, 438 milioane, iar la venituri 300
milioane; diferenta de 138 milioane, in
milioane; in. 1930 au fost 394 milioane jos .de ali strange cingatoarea, pentru
in 1931 au fost 361 milipane. a domoli framantarea stomacurilor
D. D. Cioc: La eel goale, nu poate diliiiui. () lume, care ta-
D: Virgil Madgearu, ministrul finan- ranimii, astazi, nu-i poate da asezare
telor: La Casa autonoma a padurilor economica,. care astazi nu poate sa a-
statului. ducii taraniniii nicio nitdejde de mai
De uncle aid luat d-voastra aceste ei- bine, pentruca fereastra, care se des-
tire pe care le-ati aratat aici? chisese la casa lor odata cu improprie;
D. D. Cioc: VA voiu da raspunsul tarirea, a fost astupata eu obloanele.pe *
miline. (Ilaritate pe bducile majoritti- cari le-a lasat organizatia de -credit. i -

bugetnl statului. (A.lauze pe beincile fit). organizatia industrialit, pe care a tre-

Partidului jVaioi.al-Libera GIL. Pril-
tianu; ilitreruperi pe
D. Aureliu Weiss: Dar deprecierea
materialelor?
a Al. Stan: DLle Cioc, cifrek- aunt
fale.
D. Nestor Badea: D-lor deputati,
este evident ea ne gasiiu la hotarul a
.doua lumi: este lume bazata pe siste-
mul capitalismuhd claic, care îi trage
sufletul; si este o lume mud, care se
naste, Noi suntem la hotarid acestor
Probkma se pune îii felul ur-
ntator: taranismul in eare lume intelege
sa fie?
Voiu lua cuviintul la sumar miline si buit sit le suporte. (Aplauze pe
vit voiu da raspnnsul cuvenit. (Intreru- majoriteitii fi ale Partidului &de-De-
peri pe baneile niajonitäii, gomot). mocrat), lumea aceasta nu poate diii-
D. Al. Stan: Cum. puteti veni eu nui, oricilta energie s'ar intrebuinta
cifre &supra earora nu sunteti .documen- pentru mentinerea ei, oricalte masuri
tati? exceptilmale am hm - la adapostul e-
D. C. C. Giurescu: In ()rice eaz, acea- nerelei la adapostul masurilor excep--
sta nu infirma nici tantiernele, nici su- tiona le -istoria e rie poa
mele exorbitante date consiliilor de ad- cladi o hnne notta. mitsurile
ministratie. exceptionale, nu pot sí Impiediee insa"
D. Al. Stan: Mai intid puneti-va de sa se narne eeeace treinie sä se Mime.
acord pe prineipiu. D. Ci9c a afirmat (Aplauze pe blincite m,I.jorifm $j ale
ea principiul regiilor autonome este de- Partidului Social-De m o( ro I ) . Ele vor
zastruos, pe ciitii vreme aprobi. face nnmai -ea aceastä eridee sit fie
D. Adonis Gr. B. Fopetr: D. Buteanu poate mai mare, dar sigur, mai dure-
vorbeste poate de investitii de personal. roasit. -

D. Aurel Buteanu: D-le deputat Ba- (Ilaritate pe bancile.opozilitel). - Iata dece socotim ca `mitsuri excep-
dea, dati-mi voe sa rectifie afirniatia D. Nestor Radea:- D-lor deputati, tionale mi pot sil fie intr'un'regim ta-
facutil de d. deputat Cióc. soeot cii toata'aceasta luptä, care se da- ranist, reeim care mi poate s'ajungit
In expianerea de motive a legii pentru impetriva regiilor autonome este .pen- la puterea ini deck pe cale democra-
organitarea pe baze comercinie a intre- tru a arunca asupra lor oprobiul pu- ticii. planu preluvoite .pe beincile
prinderilor i avutiilor statului, sem- blic; deoarece minoritatea beneficiara majoritatii, Tdränese fi
natil de d. ministru al industriel, se a actualei organizari eeonomice simte ale Partidul al Social-Democrat).
a:rata eare au fost veniturik la Casa Au- ea o buna funetionare a aeestor orga- Taranimea nu poate sa aspire la de-
tononni a padurilor statului. nisme,- fileand parte din statul 'econo- minati9 politica decat in lupta legala,
in 1929 an fost 596 milioane; in 1930 mic, ar fi o amenintare hi phis, pentru in Junta democratiei integrate.- Ea nu
au fost 773 milioane; îii 1931, an fast o mai rapida lichidare a beneficiilor poke sit ravneaseit la putere prin anar-
7456. de niilioane. Iata i tabloul ehea- lor.. hizarea aparatului de stat, cum pot sa
tuelilor pe eare d-voastra le eicagerati D-Ior deputati, traim la hotarul a -rtivneasert Ellie clase sociale.
intr'o masura si mai mare: in 1929 itu dana lumi: este o lume bazatii pe si- Rita vointa de ordine,
'fast 287 milioane; in 1930 au fast 388 stemill clasic, care ii'dat eiVilizatia- de pc care vrea s 'o aducii d ni i nist ru de
mil ioane. astazi, lumea clasieit a capitalismului finante, isi giisefp inteagh a probarea
Diferenta de 100 de milioane este- este o lume noug, 'care inceareil sa se in conceptinnea taranista i declar ca
explitata si nu este umnai la Materiale iveasca, lume care face ea organizarea accept bugetul ce ni se prezinta, ea ex-
si la. personal, ei la investitii; iar In ietii economice i sociale sii intre pe presiunea aeestei vointi .de -ordine,. la -

1931, eand s'ati ficut investitii noni ham primatului colectivitatii impotriva adapostul careia asteptâni sii Se
s'au seâfzut eheltuelik la personal cu priMatulni individna smului . realizeze o Ilona ordine esonomica, 6i-
.vreo 20 milioane, cheltuelile sunt de Ei bine, in frimantarea acea- beratoare Pentru tArilnime. (Aplau
394 milioane. -
sta dintre cele doini lumi, se gäseste prelungite pe (dinette majoitü(ii) .
De sigur, cifrele d-voastra sunt luate prins tineretul. Toatä poyard zilei de D. Virgil Grossu, vicepresedinte:
din ziarul ,,Yiitorul' i eu'im aM dealt astazi, in marea- ei majoritate, se gise- D. deputat Laar are euviintul.
sa regret ca va inSpirati din asemenea $te pe umerii generatiilor tinere D. Francisc Laar: presedinte,
surse. (Aplauze pe Hittite majoritatil). aceasta frimantare tineretul nu-si mai d-lor deputati, echilibrarea bugetulni,
D. D. Cioc: Aceasta nu infirma cu poate gasi risipa de entusiasm, firese prin comprimarea cheltuelilor, este o
mimic eeea ce am spus, pentruca; d-voa- existentii Ini. Capaeitatea de jertfa nu necesitate inevitabilit, dar ea nu Mai
strä treceti diferenta investitii, eeea o mai poate darui lumii care se duce, 'Mate indrepta situatia, nu mai poate,
ce polite este de discutat; insa nu e mai ei Muni care vine. Nu poate sit ritinânä diminua enika finaneiaril i economica,
putiu adevärat cii aveti pierderi in doi in rolul de hamal, care sa care proptele de care suferit intreaga tarit; mai mult,
ani i ca mariti bugetul de- eheltueli la pentru un regim care se name, ci comprimarea bugetUlui va duce la a-
423 milioane. ritvneste la un rol de salahori, care sa gravarea enirei, prin seaderea consu-
D. Virgil Madgearu, ministrul finan- care ciirimizi, pentru o lume ce trebue
telor: Tot ce ai spits d-voastrâ, este sit se construiasca. (Áplauze pe beineile Preocuparea de a gasi solutiuni, pen-
inexact. VA aria datele care se gasesc majoritätii). O lume, d-lor, care îi ga- tru a asana eriza, este o obligatiune
la pagina 13 a expunerii de motive a seste echilibrul pe formula care s'a primul ordin. Trelme rifi recunoastela
proicettlui de lege pentru strecurat chiar in expunerea eare in- ea, in aceastrt privinta, s'an facut in-
zare, din care se vede,cA sunt urmatoa- soteste proieetul de buget, care isi git- cercati, ba chiar d. ministru al finan-
rele excedente: In 1929 an fost 308 seste echilibrul In eapaeitatea pelur de telor, Virgil Madgearu, eel putin pAnA

17

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFIGIAL Nr. 68
ADUNAREA DEPUTATILOR: A,'edinta dela 20 Martfe 1933
Aprilie 1933
2440
ramane Meg adapost, clar ai _o masil mana 14.633.400 lei; biserica mosaica
in prezent, a asigurat plata la timp a nu a beneficiat de subventie.
salariilor Si a pensiilor. Eu nu niä voiu mare ramble fárá conducere spiri- -

In bugetul anului 1931, se prevad

ocupa de cauzele crizei; aceatea sunt tuala. pentru subventionarea preotilor de di-
cunoscute de cei competenti. Atributiw. Eparhia se extinde pe teritoriul Ar-
dealului i Vechiului Regat, ingrijirea ferite. culte, urmitoarele sume:
nea mea este sá liimuresc onoratul gu- sufleteascii, a credinciosilor i Biserica ortodoxii 592.917.671 lei,. bi-
admini-
vern i onorata- Camera, asupra situa- strarea parohiilor resfirate serica
invoaca -o greco-catolica sau unita lei
iunii materiale a bisericilor minoritare
si a atrage atentia d-voastra asupra mi- munca mai: inteusiva. deck administra-. 102.362569, biserica romano-catolica
rea -comunitätilor biserieesti* existente 52.493.732 lei, biserica reformata
zeriei, in care se sbate preotimea nii- 62.611.767 lei, biserica luterani
noritara. un teritoriu Mai& biserica unitára
-
Suprimarea -subventiel _dupil oarecare 17.637.06 lei,
D-lor deputati, s'a facut o propa- posturi de -preot kiveste in:-art. :31 din 9.054.284 lei, biserica musulmana
ganda, mai mult sau mai putin justi- 11.523.808 lei, biserica mosaica
ficata, pe tetaa ca biserica Ortedoxa ro- legea -cultelor. -

Academia teologica reformata din 10.125.000 lei.

mana, în privinta subventionarii, a fost D. -prefes-or A. C. Cuza: Cu desilvar-.
neindreptatita,. fata de celelalté bise- Cluj trebue intretinitta cu mice sacri-
sire prea mult. (Ilaritate).
rici. S'a facut Comparatiuni intentio- ficii, pentruca este siuguraiiivatamantul
teologie re-
-D. Franeisc Laar: In anul 1931,
nate, aratandu-:se eä numarul mare al formata, care preVede
lupta se incePe din nou. Nu voiu face .
crestinilor Ortedoesi; remanii pretitide teologie, uti numai al -eparhlei. din.Ar- mentiune de interventiile personale,- ma.
o subventie *Mai majorata. Comparaiu- deal ci- si al eparhiei din Oradea .si a voiu märgini iarasi la memoriile Ma-
iiea s'a facut Intre biserica ortodoxii suPerintendentei hiterane- maghiare. intate, din cari se constata -In mod evi-
romana .din intreaga tara i -nitre bise- Tot In acest meMeriu se face- men.
tiune de recunoasterea eParhiei din O- dent proeedeul urmarit.
cult deosebit. Insii, pentru La -.3 Deeemvrie 1931, Eparhiile re-
astfel de comparatinne, nu putem lua radea.
fonnate din 'ArdeUl, cu Nr..10.801 -clin
-

de buä justificata situatiunea din _in- De aceasta. data s'a contestat priMa 1931, eer revizuirea proiectului de hu,
treaga Ora ei trebue sa ne marginim oaril legalitatea eparhiei din 0radea in get, in care pentru reformati, luândri-
la .situatiunea din Aialoal, deoarece legatura cii suprimarea cheltuelilor du-se de baza numarul sufletelor, s'a
desvoltarea istoricii a bisericilor din pentru administrarea centrala a Epis- prevazut suma . de 14.169.698 lei.- Tot
Ardeal, se deosebeste de aceea din Re- copiei. atuuci pentru ortodoesi 437.404.166 lei,-
gatul Vechi. Bisericile minoritare au Memoriul arata cii priu suprimarea pentru romano-catolici 36.825.771 lei,
intrat in timpurile de astazi, eu o or- cheltUelilor de administrare centrala, pentru luterani-sasi, 1134531 lei.
anizatie eluptata. D-voastra aveti obli- administrarea eelor cloud eparhii cu un se- pune intrebarea: euin s'a caku-
gatiunea de a ne da concursul ca s ne numir de crestini de 750.000, devine lat subventia pentru fieeare cult? S'a'
pilstram\ organizatia noastra, consfin- imposibili pentru motivul ei cele dona luat de baza, conform art. 31 din le-
tag, in lupte grele. *
eparhii, in cursul veacurilor s'au des- 'gea cultelor, numárul sufletelor si s'a
Si acum, d-lor deputati, v rog voltat in mod deosebit, i ea crestinii
sa-mi permiteti ea, in legatura cu bu- traese imprastiati pe intregul teritoriu inmultit intre 34
eu un, coefiedent care variazi
de lei i 21350 lei. -
getul, sä tree la desvoltarea detaliatii, roman. eoeficientul era 34 de
in ce priveste situatiunea preotiMei mi- La ortodoesi,
In rezumat memoriul c6nchide ea lei, la tomano-catolici 30 de lei, la lute-
noritare i, in special, a preotimii re- echilibrarea bugetului se poate realiza rani 32 de lei, la reformati 21,50 lei.-
formate sau.ealvine, care, de fapt, este printr'o reducere proportionala a sa-
neindreptátita, fata de preotim:a ce- lariilor la toate categoriile de fune.tio- Disproportia provenita din iproeedeul
lorlate culte. cunoseut, a dat rezultate ridicole. Nici
nari, aplicand o cota echitabila. de data aceasta nu s'a tinut seama. de
Pentru a putea urmari scoppl ara- numirul sufletekr inregistrate
tat, imi voiu permite a aduce la tri- Tot In legaturi eu intocmirea buge-
buna Camerei memoriile inaintate Mi- tului pe exercitiul 1931 se ivesc diver- trolate de Episeopie; deci, ehiar accep-
nisterului Cultelor, ca sii vecleti &It'd gente in privinta numirului sufletelor. -Land numarul reformatilor dereformati 655.687,
grija.si cata munca s'a depus pentru a Ministerul Cultelor sustine ci numirul s'a stabilit pentru biserica
ne apara drepturile noastre. sufletelor din eparhia reformata este subventia de "lei 14.069.698, pentrif bi-
aproximativ 655.685. La 22 Noemvrie serica luterani, dupa un numár de su-
Incep eu anul 1930. Eparhia reformata 1930, printr'o adresa a Episcopatelor flete aproape jumatate - 370.684 -o
'din Ardeal, la 8 .Neemyrie 1930, eu Nr.
9.862/930, Inaiuteaza.Ministerului Cul- se arata ea numirul: sufletelor este de subventie de 11.830.531 lei.
Mot un mernoriu, in care referindu-se 750.000. Diferenta -provine din faptul Aratand ministerului disproportia hi-
ca in statistiga Ministerului Cultelor tre subventiile diferitelor eulte, minis-
la desbaterile avute cu d. ministru la din parohiile terul a procedat la revizuirea i coree-
3 Noemvrie, in vederea -reducerilor pro- mi figureaza sufletele de stat. tarea aeestei anomalii i s'a stabilit
iectate in .bugetul statului pe exerci- care nu se bucuri de subventia
tiul 1931, comunich cá consiliul diri- Iarasi am subliniat modul de rezol- coeficient de 31,88 pentru toate
gent al eparhiei reformate din Ardeal- vare, rugand si se aplice o curbi egali Este interesant tabloul intoemit de
a. luat o hotarke si face o propunere, tuturor functionarilor .bisericesti sub- Ministeral Cultelor, pe carevi rog simi
Intre limitele careia se poate rezolva ventionati de stat. .
dati voie sii-1 eitese, pentruca yeti vedea
cheatiunea reducerilor. Tin sa mentionez cii subventia de din el ce dans se faee din an in an, in
jurul bugetului.
In senSul memoriului, posturile sii nu stat a diferitelor culte din bugetul sta- Numarul sufletelor diva tonfesiuni:
se desfiinteze deoareee, prin suprima- tului pe 1930. ;- se cifreaza astfel: Bise-
rea posturilor, am anima ja bratele so- rica ortodoxii 742.128.101 lei; Biserica Ortodosi 12.638.081. Suma
majului existente de functionari. Inte- unita sau greco-catolica 127.432.015 lei; anul 1930, de hiserica ortodoxa este de
lectualii färä posturi usor cad sub in- Biserica romano-catolica 65.784.401 lei; 742.128.101 lei. Suma primita in anul
flueuta curentelor extremiste. Desfiin- Biserica reformata 69.009.354 lei; Bi- law, este 592.917.671. Diferenta prin
tarea parohiilor ar- avea U efect eata- serica luterana, 22.397.0'74 lei; Biserica ambele curbe de saerificiu 130.13(7.630.
Strofal, pentrueä nu numai cel deStituit- unitara 11.497:503.10; biserica- musul, Economii lu rago_át eu ziumuíul Suflete,

18
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 68
6 Aprilie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa Oda 20 Martie 1981 2441

lor 36.168.498. Precedent pe patru gradatii, 3.380- lei. Un preot rul este saracit, atatul römiin mai crede
!Ira eeonomii, fl raport en nurniirul su- greeo-eatolie, frä gradatii, primeste. ea putem intretine scoli sau en o in-
fletekr 462.780.041. Precedent pe anul lunar 2.360 lei.; eu o gradatie, 2.720 tentie'buini, chibzuitil, tinde la distruge-
1932, .eu .eCononnii, in raport eu. lei; eu doua gradatii, 2.950 lei.; en- trei rea Mr? Nu pot admite o astfel de eon-
rul sufletelor i eurba. de 15 la auta. lei gradatii, 3.260 lei; eu patru gradatii eeptie. D. deputat Josika a atins pe
426.611.543. 3.440 lei. Un preot ortodox roman pri- seurt probkma seolilor minoritare.; d.
Numiirul sufletelor 1.341.631. meste, fiira gradatii, 2.350 lei lunar; deputat Zeka Codreanu a ealificat
Suma primita îu. antil 1930,. este eu O gradatie 2:770 lei; au dotta gra- propunerea d-lui josika de a se atb-
127.432.015. Suma primitii 'in anul 1931, datii 31.20 lei ;- eu trei gradatli, 3.300 . prima swine de stat acolo undo exista
.este 102.362.769. Diferenta. prin ambele lei; en patru gradatii, 3.600 lei. scoli particulare bine educate, drept o
enrbe de sacrificiu 27.983:808. Eeonornii Vedeti dar d-voastril, ei tin preot yretentie exagerata.
in raport eu numarui sufletelor
.
unitar, eu. patru gradatii, primeste lei D-lor doputati, exista comune locu;
43.260.496. Precedent pe anul 1932, _fail 1.400; un preot reformat, 1.900.1ei, nn ite numai de minoritari si in aceste co-
economii in raport cu numarul suflete- preot Lateran,. 3.380 lei, si un preot oi pune, pe litinga coli1c partieulare, .se
lor 74.378.961. Preeedent ,pe mull 1932,i todox .primeste 3.600 lei. In afarii de Infiinteaza, si scoli de stat ea itimba de
eneconomii, in aport eu numarul sufle- aeeasta, .preotii ortodocsi din Biteuresti, predare maghiara. Ce demavantaj :ar
telor preeum i eurba de 15 la suta lei primese dela 3.750 lei Via, la .6.400 fi pentru tarii, daeii seolik de stat s'ar
31.118.465. lei stbventii. lunare. Este de notat fap, suprima ? Pentru, subventiouarea two-
Pentra a lanntri situatia fata de ace-. tul c Biseriea Ortodoxil ROmanii, în 'nor partioulare mai avem i o'alta re-
ste 'float biserici, ea este destul, cursul anului, a priMit tin ajutor ex- sursa ; -aproape in fiecare ecaumnii,
daeii m vii miirgini 'FA ví eoanunie . traordinar de -68 milioane lei; Biseriea, o. grading de copii miei. Astazi,.
datele. referitoare -la biseriea refor- Greco Catelicit a primit un ajutor ex- eand.aproape tot poporul din intreaga
mtg. De exemplu: numarul sufletelor, traordinar de 30 Milioane lei. Tot a- tara este atat de sitrac, &and abia îi
655.685. Suma primita in . anul 1930, tunci refermatii, din bunavointa poate asigura painea de toate zilele.
este 69.009.354... Sunni primita in anul d-lui ministru de .finante, Madgearu, on ea Su-si imbraee eopiii mic, n'ar*
1931, este .62.611.767. Diferenta prin am primit u ajutor extraordinar de 2 bine ea gradinele de eopii mici
ambele eurbe de- sierifieiu 14.815.390. milioane lei 0.-unitilor li s'a Ordonantat fk suprimate?
Eeenoinii in raport. eu numarul sufle- ttil milion, dar au ridicat in total nu- In felul aeesta vom putea olytine o sumii
telor 23.926.679. -Preeedent pe anul 1932 mai 700.000 lei: importanta, care se va repartiza dupii
grit' eeonomii in raport .eu numara D-lor deputati, tot In luna Deeem- necesitati. De altfel gradinele de eopii
sufletelor 37.996.377. Precedent pe nal vrie Episcopia reformat:A din miei, n'au nici un sens, de oarece ele
1932, eu. economii in raport eu nuiuä- Cluj cu Nr. 11.023 din 1931, inainteaza vara nu funetioneaza, toemai - atunci
nil sufletelor i .curba de 15 la stet, Ministerului Instrnetiunii Publiee, o and la
parintii de fapt si-ar trimete copii
gradinile de copii miei, ea sit meta
lei 14.069.698.. petitie in care situatia scolikr.
Daeit voiu fate un eakul cat-de sim- particulare minoritare.. In aceastit pe- htera la camp linistiti.
plu, in .ce priveste numarul suflete7 titie se aratit e, statul roman, in sen- tului Nu pot trece en vederea asupra
lor, /flu ea in Romania, -in anul 1932, sul-cOnventiei dela Paris din 1919, este ert dela biserieele noastre s'art ex-
,
propriat aproximativ 24.000 jogiire de .
au trait in total, afara de mozaki, 16 obligat s contribue in. mod Proporti- piimant.dintre
miHoane locuitori. Celeialte 2 milioane onal, la intretinerea eultu- care 8.500 jugiire aveau
destinatia de a intretine mai biee
an disparut! Prin ceasta se vede kale minoritare. Subventionarea seoli-
zis sii, ajute pe elevii saraci Hpaiti de
Ministerul Cultelor i histruetiunii Pu- lor nu s'a rezolvat niai pang aatazi.
blice nu are o statiatiert eampleata, Din subventia de tat co1ile eonfesio- mijloace de intretinere._ne aeera,-, dense_
care ar putea fi rimitä de butt nak Watt primit niei un ban pe anul Cred cit aceat t.

1931. De asemenea, in bugetul anuhti metea dreptel suhveutii dpla

D-kr ,deiputati, vedeti eä s'a ereiat
astfel o situatie condamnabilk.in urtna
ekreia., in aceiasi conning, preotiere-
format primeste o subventie anualii de
15.000 lei; preotul roinano-catelie pri-
meste 30.000 lei; preotut luteran, lei
35,000; preotul greco-aatolie, 40.000
lei iar eel ortodox primeste intre 50-
60.000 lei.
Pentru a va límuri i pj mult, va
,prezint, la fel, un tablou comparatiV
de subventii, repartizate pe'eulte si di-
ferite eategorii. Incep eu.biserica uni-
tarre. Preotii unitari, fara., graclatii,
primesa lunar o aubventie de 840 lei;
cu o gradatie, ; eu doua, gradatli
1.070 lei, cu trei e.radatii: 1.20 lei; eu
patru gradatii 1.400 lei lunar. Un:
preot reformat, grit gradatie, prime-
ste- lunar 1.320 lei, en o gradatie. lei
1.530; cu dourt gradatii, 1.660 lei; eA
trei gradatii, 1.850, lei ;- cu inatra gra-;
1.960 lei. Un preot luteran, filra
gradatii, primeste 2.370 lei lunar; en
o gradatie, .2.730 lei; cu devil gradatii,
2.960 lei; eu trei gr.adatii, 3..200 lei; ci4
(loc i! in
1932, subventiunea seolilor partieulare stat pentru
interent zi de zi
s'a suprimat. Insii, in bugetele statu-. no4.i deputati.
lui, in fiecare an, s'a previtzut o suma trihuna Camerii.
de .5 milioane -pentru, co1ilc minori- arthand ea a feat medropt 4;1- corptd di-
zieem atueei minori-
:tare sasesti i y.abesti. Seolile seeun- dactic, ee biet lovatater minoritar
dare confesionale romane din Ardeal lnernrile (Tie mai neut.
bucuranclu-se, hi. baza legii promul- nu diapune haine, nu-si poate intretine
gate in anul 1929, de un tratament sare, ne
special, profesorii aunt pltitiV. .de stat familia i 3 I u-sA poate creste copiiil? Vii
rog sit veniti odata regiunile locuite
in
farii, ca acest ajutor su atingu dreptul de minoritari si sii, eaulati sa vedeti eum
autonomiei de eondueere a sedilor, de
exempla dreptuI dc numire a profeao- Cred isi due viata invittatorii minoritari. N
nlor. In: Consech4a, se poate stabili eit sii, nu- va miste mizeria in care se
zbat aeesti nenoroeiti invatittori
guvernele perindate la earma tarii nu: deputati, trebue sa inceteze
intrebuinteazit acelasi miLsurâ pentru: D-lor
odata bittmiala ea în coIile particulare
toate cUltele i pentru toate instituti- iredentism sau bolsevism. Ele
ile culturale. - se face
Nu cred e ar fîn interesul statn- nu sunt.cuiburi-de iredentism, ci bise-
lui distrugerea acestor seoli particu- rici, in cara arde cep, mai sacra jertfa
pentru
lam, care, in. majoritatea lor. totdeanna, materni, eresterea eopiilor in Hmba kr
eautat sa se apropie de idealul eu intentia de a fi buni cetii-
lizatiei . i bunei edueatiuni. Pentru ten! ai tini. Subventionarea seelilor
moralii a
eest motiv, rog onoratul guvern sa asi- partieulare este- o 'obligatie prestigiul
gitee bunul per s. al aeestor rol i. Prim Statului, pretinsa chiar de
subveutionarea cand pOQ- Aceasta subvewtionare a scolilor
19

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr. 68
ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 20 Martie 1933 6 Aprilie 1933
2442
partieulare, &eh s'ar infaptui, sunt si- cultelor i instructiunii a ramas numai Nr. 28.749 din 1922, a considerat drept
ministru al instructiunii publice ; cad necesara i motivata organizarea 141We
gur ch va da roade pretioase. eparhie sepárata, fixând i numele
D-lor deputati, am ficut istoricul cultele nu au stäpan, nu stiu daca nu-
trecutului. Voiu tt ee acum la exami- mai in ce ne priveste pe noi reformatii, eparhiei Eparhia reformatil din Pietra
sau, sunt i aiii in situatie similar& Craiului". Pe aceastä baza, adunarea
narea bugetului actvrel. Proiectul de bu- generalä a protopopiatelor îi alege
get al cultelor i instructiunii publiee, Vedeti d-lor, consecintele reorgani-
zarii -Ministerului Cultelor, Instructiu- episcopul. Recunoasterea episcopului
pe exercitiul 1933-1934, Inca nu s'a nii Publice i al Cultelor. Cel putin, din s'a facut eu ordinul ministerului Nr.
flistribuit; constat insä cä pentru mi-
noritati, cu deosebire pentru biseriea 11 subsecretari de Stet, faceti .unul al 14.625 din 1926. Juramântul de fideli-
reformat& este inteadevär catastrofal. cultelor, ea srt aibä si cultele un stä- tate, episeopul recunoscut îl depune in,
Aici "voiu relate evenirnentele asa cum pan, care sa sé intereseze de problemele fate delegatului ministerului, in acelasi
-S'au petrecut. noastre, dar totdeodata sä i cunoaseä an, la 17 Mai.
Episcopul reformat din Cluj, la 2 problema rainoritará. Ca urmare logic& dela 1 Ianuarie
Decemvrie 1932, a prezentat un memo- De altfel, la 'sfarsitul fiecarui an- De 1927, subventiunea s'a asigurat in bu-
riu, eti Nr. 0.774, d-lui prim-ministru este cuprins sufletul de o ingrijorare getul Statului, nu numai pentru epis-
Maniu i d-lui ministru de finante Mad- de viitor. - cop, ci si pentru functionarii centrali.
gearu, facându-le eunoscut cg. preoti- Dar sti mergem mai departe, dupi Numgrul lor s'a fixat cu ordinul mini-
mea reformatá n'a primit subventia pe acest intermezzo. sterului Nr. 41.949 din 1927. Nu mai.
patru: luni, din anul 1931 si pe trei luni Tot la 2 Decemvrie 1932, am prezen- fac mentiUne de multiplele interven-
din anul 1932. Suma restantelor se ri- tat d-lui secretar general al cultelor un tiuni i mem6rii, avand ácelai continut.
dial la 17 milioane lei; fireste cá epis- alt memoriu al Episcopiei, cu Nr. 6.301, Ani de zile a functionat episcopia.
copia cerea ordonantarea acestei sume. memoriu pe care 1-am prezentat -acum Acum exista un episcop färä eparhie
Precum au fost refuzati altii, tot asa câteva zile i d-lui prim-ministru recunoseuta. Ar fi chiar timpul sä se
am fost refuzati $i noi. Bunävointa d-lui ministru Gusti. D. ministru Mad- recunoascil éparhia mentionatä. Proiee-
d-lui ministru Madgearu ne-a acordat gearu nu l-a primit, gräbindu-se ea tot- tul de leges'a intocmit, Consiliul de
insä, un ajutor extraordinar de 2 mi- !haulm. Ministri, se spune. ert 1-a aprobat. In
. lioane lei; in schimb ne-a redus subven- In aeest memoriu, Episcopia aratä acest caz, rämâne depunerea proiectu-
tie eu 12 la sutä, asa cii un preot eu 4 necesitätile reale ale preotimii, cerând lui. Ea s 'a mallet pentru motive bu-
gradatii, primeste astazi, in loc de un tratament egal pentru toate confe- getare? Singur d. ministru al cultelor
1.9:60 lei, 1.760 lei. Tot atunci a prima siunile. D. secretar general ne-a promis ne peate da un rispuns precis.
un milion biserica unitarä. Este de ob- ca va prezenta memoriul d-lui ministru Inainte de a termina, voiu rezmna pe
servat eä, biserica ortodoxä in cursul scurt cele Telatate i voitt face unele
anului, cum v'am mai aratat, a primit D. prim-ministru i d. ministru al propuneri.
im ajutor extraordinar de 68 milioane, cultelor, m'an trimis la d. ministru Mad- Biserica reformatä este nalreptrutitä,
iar biserica unitä 30 milioane. gearu ; d. ministru Madgearu m'a tri- atât in ce priveste subventia preutimii,
D-lor deputati, In timp ce uream sea- mis la d. ministru Gusti, astfel cä de cat si suprimarea subventiei scoalelor
rile Ministerului de Finante, pentru douä säpfamani eu nu fae altceva de- particulare confesionale. Se poate djUn-
cele 2 milioane, m'am intalnit eu cat sä prind cate un ministru, pe care ge la indreptare prin stabilirea 'unei
rintele Mann, vicepresedintele sä-1 rog sä mä, asculte. Until nu are timp, subventiuni egale -pentru toate cultele.
care intrebându-mä : ce fac" ?, i-am - altul se gräbeste, al treilea imi spune Dach onoratul guvern are intentiunea
räSpuns alerg dupä suma acordatä, eh chiar i o majorare de 10 mii -de lei serioasä de a regleMenta subventiona-
ea, in ajunul särbatorilor, sä due o mieä îi face greutäti de neinchipuit. rea bisericilor, inainte de toate, trébue
bucurie in casele preotilor minoritari D-lor deputati, nu este ridicol ceea sä fag evaluarea veniturilor eparhiale,
reformati din Ardeal". Parintele Mann ce se desfäsura in jurul Thugetului, stabilind, pentru fiecare cult, situatiu-
mi-a spus atunci: D-voasträ sunteti atunci când o mäsurä egalä ar pune la nea materialä i necesitätile reale. Nu-
slabi, dar de acum inainte va fi altf el ; punct toate intervefftiile? mrtrul suflételor nu poate servi de bazii
trebue sä luptam pentru subventiona- In fine, tot in legAtura cu prolectul la stabilirea subventiunii, deoarece nu
rea egalä a tuturor cultelor respective de buget, mai am problema recunoas- sunt cunoseute reiultatele recensäman-
ale preotilor". De cand s'a majorat in terii Eparhiei reformate din Oradea. tului. Dacä primim statistica Ministe-
bugetul Ministerului Cultelor subven- Dar veti intreba : ce are aface aceasta rului Cultelor, atunci in Romania, afarä
tia din anul trecut cu 22 de milioane, eu bugetul Statului? de mozaici,- träiese 16.319.448 loeuitori.
nu mai luptäm umär la umär, am rrt- Paul cand -Eparhia din Oradea nu va Cred cä nici d-voasträ nu - acceptati
mas singuri. fi recunoseutä, episeopul eparhiei nu acest numär, en atat mai putin îl ac-
Pentru unitari, la fel : s'a facut o ma- primeste subventia cuvenitä 'unni epis- ceptäm noi, Care, chiar din cauza nu-
jorare de un milion i jumatate. Foarte cop si nu i se ordonanteazä cheltuelile märului Sufletelor, suntem condamnati
bine ! .Ei au suferit in anul trecitt; dar pentru administratia central& In 1932, la mizerie. De altfel, Ministerul Culte-
acum se sehimba rotul: noi reformatii la 21 Ianuarie, Episeopia- reformatä lor a abrogat ea bazA numärul suflete-
aveni de suferit, dasi nu stim pentru ce din Oradea, Intr'un memoriu cu Nr. lor, afunci Child unui cult i-a raärit sub-
motiv. 160 din 1932, aratä ca in urma trata- yentiunea, altuia i-a mieprat-o.
Imi reamintesc de o intrevedere avutä tului de pace dela Trianon, opt proto- Pretentiunile noastre juste se pot sá-
eu d. ministru al eUltelor i instructiu- popiate, 183 parohii i filiale, un numiir tisface foarte usor. O sumä de 10 mi-
nii, d. Gusti, care 1mi spunea, cä ar -de 250.000 credinciosi din Eparhia re- lioane va multumi intreaga preotime
yrea sa aibrt o statistiert exacta despre formata,- numitä Dincolo de Tisa", au réformatrt, a chrui numär se ridieä,
situatie bisericilor, preotilor i invätä- trecut la Romania si au rrunas frträ eon- la 875.
torilor, lueru care il intereseazil si ea ducere sufleteaseä. Intr'un buget -de 23 $i jumätate mi-
sociolog. (D. M. Ralea, vicepr*dinte, Ocuvti liarde, 10 milioane sunt un pieur in
De atunci au treout multe, i eu am fotoliul prqedirtial). mare, dar pentru preotii reformati în-
ajuns la poncluzia eg d. ministru al P. ministru al cultelor, eu ordinul seamnä existentii, intretinere,:mai. mult,

20

www.digibuc.ro

6 Aprilie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinta dela 20 Martie 1933
inseamnä vieatA, pentrucA nu vom fi
impinsi de mizerie ea sA ne sinucidem,
ea cei doi preoti reformati din vara
trecutA.
Apoi puneti capAt luptelor dintre
eonfesiuni, puneti capAt lupteler de
partide. Ce insemnAtate au acestea fatA
de pericolul care ne amenintd In chip
clandestin azi, pe fatà maine, in urma
eAruia o prAbusire ne poate sterge de
pe harta Europei.
Termin eu cuvintele I. P. S. S. Pa-
triarhului Thomâniei: SA se impartil
ajutorul cu misurA egalA. SA nu trateze
pe unul mai bine decât pe celalt, cAci
rezultatul este nedreptatea intre frati,
care este dureroaSA i pAgubitoare, nu
numai pentru ei ci i pentru paeea din
casa mamei, din familia intreagA.
(Aplauze pc bitneile Partidulyi Ma-
ghiar).
D. M. Ralea, vicepresedinte: D. de-
initat Vasilescu-Valjean are euvintul.
15, I. Vasilescu-Valjean: D-le prese-
dinte, vä rog sA constatati cä Adunarea
nu mai este in numAr.
D. M. Ralea, vicepresedinte: D-le
deputat, vA rog sä v incepeti euvânta-
rea i voiu hia mAsuri ea d-nfi deputati
_s`a vinA in incintA i sA se completeze
Camera.
D. Richard Franasovici: Este o for-.
mulä noug aceasta, cu completarea se-
dintei. In Regulament ea nu existA.
D. M. Ralea, vicepresedinte: Camera
este completd, dar d-nii deputati lu-
creazA in eonaisiuni. Sunt trei comisiuni
care luereazA, in mornentul de fatA.
D. I. ZelekCodreanu: D-le prep-
dinte, ar fi bine sA luati comunicArile,
pAnä se va completa Camera.
D. M. Ra lea, vicepresedinte: Nu pot
interverti ordinea de zi.
D. I. Vasileseu-Valjean: D-le prese-
dinte, regulamentul prescrie obligatiu-
nea din partea d-yoasträ sA constatati
data Adunarea este in numAr. VA rog.
sA verificati acest lucru i dacii suntem
in nurnár, eu sunt gata sl-mi bleep cu-
vântarea. De altminteri, nu cred sa pot
termina pnä la ora 8), eind vor ineepe
commiicArile.
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Nu face nimic, yeti. continua
Mine.
D. M. Ralea, vicepresedinte: D-le
deputat Valjean, daca d-voastrA doriti
Ed renuntati la euvint, atunci voiu da
euvântul urmAtorului, in ordinea in-
serierii.
D. I. Vasilescu-Valjean: Nu am spus
cd renunt la cuvânt, dar nu pot vorbi
in fata unui numär asa de mie de de-
putati.
D. Virgil Madgearti, ministrul finan-
telor: Asa s'a fácut pAnA acum intreaga
discutie la buget, in fata -unui -numA4
foarte restrâns de deputati.
MONITORUL OFICIAL Nr. 68 '
D. dr. N. Lupu: SA fi yAzut, când era
domnul Madgearu in opozitie i vorbea,
Camera era mai goalA.
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Camera era plink pentrueä eram
eu interesant.
D. dr. N. Lupu: Am spus cA era mai
goalA.
D. Richard Franasovici: Ati inceput
cu o gentiletA fatA de d. V áljean: cd
nu este interesant.
D. I. Vasilescu-Valjean: D-le Frana-
soviei, la aceastA gentiletä asi rAspunde
cA, pentru acei care au citit bugetul
d-lui Madgearu, d-sa este totdeauna in-
teresant.
D-le presedinte,- d-lor deputati, asi fi
dorit sá pAstrez linia de analizA pe care
mi-o fixasem, dar sunt impresionat de
euvântarea plind de avânt a colegului
nostril, d. deputat Badea, i nu-mi pot
stAplini dorinta de a rpunde la unele
deziderate pe care le-a formulat ea te-
melie a societAtii viitoare, asa cum si-a
imaginat-o d-sa.
Ati vAzut ed d. deputat Badea a
mers eu gândul pânI la etatizarea in-
dustriilor. Am simtit in aceastA pro-
punere si lumea nouA, care care se in-
dreaptA sperantele d-sale d adâncile di-
sensiuni care sunt astAzi in Partidul
National-Tfirinese.
D. deputat Badea nu este departe de
privirea tatizrtrii, asi risca un euvAft
mai gray, de inceputul comunismului in
Tara Itomâneasea. Unii urmArese comu-
nizarea lovind eu putere- in portile so-
eietAtii burgheze. Altii fee comunism
dea seam. Ca faimosul per-
Virg,
sonaj din Moliére, care vorbea hi pro*
dar n'a bAgat de seamA decht atunci
când i s'a atra.s atentia.
Am aci un proiect de lege care va
trece in curând sub eenzura Parlamen-
tului.. Este intitulat : Proieetul de lege
pentru perceperea i urmArirea venitu-
rilor publice".
D. dr. N. Lupu: Nici cenzurA nici
deliberare...., simplA votare.
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: CercetArii d-voastre.
D. I. Vasilescu-Valjean: Permite-
ti-mi sA cereetez uncle dispozitii...
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Sper, in ;lumina explicatiilor din
expunerea de motive.
D. dr. N. Lupu: D. Madgearu a sim-
tit deja.
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Nu, d-le doctor Lupu, dar am
eitif zianil Uniyersnl"
' D. dr. N. Lupu: Ce, d-ta citesti Uni-
vesul" ?
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Mi s'a atras atentia asupra unui
interpretAri eu totul eurioase a unei
dispozitii pe care a dat-o ziarul Uni-
versul", din acest proiect de lege i mg.
www.digibuc.ro
2443
tem ea d. Valjean sii nu fie hffluentat
de faptul acesta.
D. I. Vasilescu-Valjean: Vedeti, d-le
ministru, tocmai acesta 'este rolul d-voa-
strA, ea made utAsurile financiare nu
sunt .destul de precise, sau nude echivo-
cul poate sá impresioneze, sá dati
ea sti calmati spiritele.
D, Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Da.
D. I. Vasilescu-Valjean: D-lor depu-
tati, art. 37 din acest proiect are urmd-
toarea cuprindere:
Pentru urmArirea datoriilor si ma-
jorArilor se va putea infiinta urmArirea
generalg a veniturilor averii imobile a
debitorilor.
Urmärirea se va face prin dresarea
unui-proces-verbal conform art. 20, cu
suprimarea alin. h.
Proeesul-verbal va mai ariita 111101Z
lele si veniturile urmArite.
Prin acelas proces-verbal se va de-
semna i administratorul girant al cii-
rui onorar va fi stabilit de adMinistra-
torul de ineasAri
D. C. Algiu: Este dispozitia din pre-
cedura civilA relativA la urmAriri.
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: AtAt.
D.- I. Vasilescu-Valjean: Dispozitiu-
nea din procedura civilA, aplicatA pen-
tru incasarea ddrilor.
D. G. *tefinescu-Goiceanu: Acolo 6
aplicA judecAtorul, nu agentul de per-
ceptie.
D. I. Vasilescu-Valjean: Admini-
stratorul %irant va semna de primirea
insAreinArii chiar pe procesul-verbal.
. El este obligat a vArsa veniturile in-
ca.sate la perceptie pe mrisura
si a depune conturile de gestiune
odatri eu yArsarea. Aprobarea conturi-
lor de gestiune va fi data de directorul
regional".
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Dati-mi voie sA vi intrernp, pen-
trued a vrea sti limurese aceastri che-
stiune ea srt nu se facil un tel de boule
de neige" dintr'o informatiune
Am fost sesizat i eu de prieteni cA in
oras eirculii tot felul de versiuni...
D. I. Vasilescu-Valjean: i eu am
fost sesizat tot de prietenii d-veastrii.
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Atunci iati cum se pune pro-
blem: d,voastrit sunteti jurist si yeti
vedea cat de justificatá este aceasta
Tau cazul unei intreprinderi care nu
are fond comercial si care face operatii
comerciale,foarte importante. Ea cede
in contraventie fiscalA i trebue EA' ur-
mfirim incasarea amenzii. VA rog
spuneti d-voastrA pe ce cale putem sa
urmArim aceastA amendA? Noi am avut
cazuri precise in care, en toatA grija
specialA care .s'a dat, nu s'a putut rea-
liza nimic i Statul a rtimas-pAgubit.
21

ADUNAREA DEPUTATILOR: ;S'eclinfa ilea 20 Martie 1933
2444
Intre aceste intfeprinderí Sitt I une-.. sunt luate de -an magistrat i impotriva
le societati straine care au sedii secun- br sunt .deschise eai de atac la instan-
'dare In Ora, care nu au capital social tele superioare. Puteti sa dati contri-
'important i in Orice caz nu au fond buabilului Urmarit de Stat aceeas ga-
social. Stt luam cazul Intreprinderilor rantie pe care leginitorul civil a dat-o
de cinematograf.
D. L Zelea-Codreanu: Asupra ace:
stora am interpelat eu. .
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Cum le urmarim?
Atunci am spus: intrebuintez regula
prevrtzuta in codul de procedura civila,
introducand posibilitatea unei urmariri
de venituri generale pe baza normelor
din procedura civilä.
rVá dau- un alt caz : unele societati,
care au operatii mult mai mari decat
-fondul kr cemercial, - societati petro-
lifere, cari pentin a scapa fie de con-
traventii,. fie de impozite intarziate, îi
valid eupoanele de recleventa la is-
vor. Atunci fiscul nu are niei o posibi-
litate ca urmareascrt sau sa.- execute
impozitul sau contraventia. Cazurile a-
"ccestea sunt numeroase.
Am studiat aceasta chestiune si am
-ajuns la convingerea cí. trebue srt intro-
duc, ea posibilitate, îir proiectul de lege
de urmarire, ,td acest mod de urmarire
de venituri generale. Dad, dr-voastra,
cotiti ea puteti gasi o formula care sa
Ingradeascii aplicatia acestui
ea sä nu se faca, abuzuri, sunt
zitia d-voastra i voiu fi foarte fericit
srt-mi dati aceastrt formula. Dar aceasta
este intentia f,4i aceasta este limitarea pe
care inteleg sa o. dau dispozitiei intro-
-dusa in proiectul de lege.
D. I. Vasilescu-Valjean: Vad d-le mi-
nistru ca am avut o inspiratie fericitä
sä fortez limpezirea acestei dispozitiuni
care a, provocat o alarma justificata
phiar In lagrtrul d-voastra.
Nu yeti gasi in aceasta Camera nici
parlamentar care sä nu va ajute in
combaterea evaziunii fiscak. Suntem
toti aläturi de autorul unui proieet care
ar putea srt realizeze asemenea másttri. -
Ce se intampla? Nu gisii excesiVil
aceaSta dispozitie dup'4,- care urmarirea
se face prin dresarea unui simplu pro-
Ces-verbal conform art. 20? Cu alte cu-
yinte, luarea in posesie a proprietatii
particulare, privatiunea de folosinta srt
fie consecinta constatarilor facute de
-un agent administrativ ? Colegul Algiu,
m'a intrerupt i mi-a atras .atentia ert
este aci o simpla reproducere a unei
dispozithmi cu caracter procedural. Nit
m'as riclica impotriva acestei transpu-
neri, din domeniul civil' in domeniul fis-
cal &tea a vedea in proiectul d-voastra.
-Ingradirile cu .care legiuitorul chill a
inteles sä apere drepturile împricivati-
br. Nu credeti ea este o fundamentalrt
deosebire intre organizarea justitiei
organizazea .aparatului administrativ ?
In procedura eivili asemenett Masuri
22
MONITORUL OFICIAL Nr. 68
6 Aprilie 1933
-
D. dr. N. Lupu: Dela d-ta a dispi--
rut, dar, o sit vini, cand au si vini altii
tot din partidul d-tale.
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: A clisparut. Nu se mai intoarce.
D. I. M. Leon: Peate sa semai nasca
impricinatului?
D..Virgil Madgearu,' ministge finan- un altul.
telor: S'ati,pus toate D. I. 'Vasilescu-Valjean: Trebue alt
- D. I. Vasilescu-Valjean: Le *cm cer- precizim rolul acestui administrator, ca
ceta. si vedem pericolul, d-le ministru, si in-
Urmarirea se face deci prin proce- eazul mind i d-voaStra recunoaSteti
sul-verbal dresat de un agent al admi-- gravitatea aceStui Perieol, si retrageti
nistratiei. D-voastra, care cunoasteti misura pe care ati hotarit-o.
starea de spirit a agentilor de urinirire D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
Si de constatate, i moravurile kr, so-. telor: De retras, nn o retrag, dar vrt.
.
cotiti ca'vor fi .1a iniltimea sareinei ue rog Sii gasim, cum am spus, orke Ingra-
care 'le-o incredintatil diri împotriva posibilititilor de abuz.
- Art. 38 cuprinde o dispozitiune mai Dar eu nu pot si retrag o masuri care
alarmantrt inch' Pentru tirmitirea da- asigura fiscul impotriva -anei evazi.uni
toriilor si majorarilor eu autorizatia importante. V'am spus : am cazuri con-
Direetok.Ului Regional - notati, eu sim- crete pe care nil le pot rezolva altmin-
pla autorizare a Directorului Regio- teri!
nal - se va putea infiinta sechestrul - D. L Vasilescu-Valjean: D-le mini-
judiciar asupta intreprinderei indus- -stru, daia masurile pe care le-ati luat
triale, comereiale i civile. -Regret eh d. impotriva evaziunii fiscale pot fi ad-
deputat -Badea a parisit incinta: -L 'as mise in cadrul legii, nimeni nu se va ri-
intreba dad, sistemul etatilarii nu -a dica impotriva bor. Dar ce se intampli:
fost infranat mai de vreme decat so- nu uitati ca sechestrul judiciar face
cotea d-sa. Ati imprumutat dispozitiuni .acte de administratie i ineashri i tre-
din proeedura civila, care privesc eon- bue si ne gandim la soarta Ineasirilor,
flictele juridiee dintre particulari cand o persoani agreati de directe-
le:ati integrat îii mecanismul executari- ul regional s'ar gisi hi fruntea unei
lor fiscale. Cea mai grava dintre aceste mari industrii.
dispozitiuni este fin indoialrt seches- D. C. Algiu: D-le Vasilescu, de and
trul judiciar. existrt organizatiune de 'stat in Tara Ro-
Cunoasteti atributiunile sechestrului mtineasei, creanteie Statului au drept de
.judiciar, interpus intre împricinaii privilegiu i deest privilegiu este iluz6-.
eare-si disputa în justitie posesia sau riu. Nu credeti d-voastra ca trebue f
proprietatea unui bun. Sechestrul este cut ceva, ea acest privilegiu si devini o
un mandatar al juStitiei. Jiistitia Il in-- realitate? ISaci sunt alti creditori, ere-
artreineazi vremelnic si faci acte de - ditorii infiinteaza sechestrul judiciar,
conservare i de administratie asupra toti se acopera, sechestrul incaseazit
unei averi i sa consemneze fructele re- onorarii, iar statul nu primeste
zultate. Ins'a controlul justitiei asupra aceasta este realitatea
acestui .mandatar judiciar este perma- D. I. Vasilescu-Valjean: Si nu se in-
nent i cenzurat mai, departe de toate tample altceva, d-le Algiu. Si nu inca-
instantele pang In ultimul resort.. Aveti seze statul d-voastri si mai putin po
'curajul Si. -incredintati sarcina aceasta viitor i sechestrul judiciar, pe care Il
atat de delicati, atat de gingase, agen- instituiti d-voastra astrtzi, si formeze
tilor'clvoastra de urmarire a carer pro- principalul mOtiv de nemultumire. Dar
venienti o cunoasteti de vreme ce i-ati este aici, d-lor, o posibilitate ascunsa
numit? pentru a zidirnici munca acelor care
eau straduit ani de zik ca sa se poatrt
D-le ministru, ati mers- asa, de departe mentine industriile periclitate de criza.
ineat cea mai elementara prudenta Ira Ganditi-vi la gravitatea
impune si retrageti o, dispozitie- care Un sechestru, care dirijeaza o industrie
poate sa aib4 urmari incalculabile.
Presupun ca este vorba de o mare in:- D. Virgil Madgearu, Ministrul finan-
dustrie, cui. are sa Incredinteze Diree- telor: Ca si vi dati seama de extensiu-
torul Regional -posesia i prin urmare nea evaziunikr fiscale, vi dau un caz
exploatarea acestei industrii? Desigur foarte curios, care mi-a fost supus as-
unei persoane dintre acelea care -roese tazi. In urmu punerii in aplicare a le-
in jurul administratiunilor de Stat, gii pentru cifra de afaceri, s'a prezentat
pandind unele misiuni lucrative... o petitie, din partea unui industrias,
D. dr. N. Lupu: Este until Fericeanu, care spune: Pun la dispozitia d-voastrit
i-o dam lui. registrele, ea si constatati diferenta de
D. Virgil Madgearu, ministrul finat- impozite pe care nu le-am plitit hi
.telor: Am spus eh Fericeanu a dispirut anul trecut" . S 'a ficut, cu voia intre-
.de mult din Ministerul de Finante. prinzatörului, aceasta cercetare i s'a
www.digibuc.ro

6 Aprilie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: f.edintg dela 20 Martie 1933
emnstatat eh a plätit 600.000 lei si
'diferentele se ridich la 3.250.000, con-
statate pe. baza registrelor pe care le-a
avid: A eerut in sehimb sh nu-i apliciim
amenda i sh acceptilm s plitt,Caseit in-
tr'un termen oareeare.
Daeh n'ar fi fost aceasta lege, pe care
toath Irtmea a criticat-o, - la noi toato .
lucrurile se critich - mai venea acest
indastriasi de bona voie sä declare a-
eeste diferente? $i vor mai fi Multi.
care vor veni.
$i atunci dati-mi voie s cant mijloa-
cele, -prin care sh asigur Ineasarea drep-
turilor statuhli. Dach, d-voasträ socotiti
eh aceste mijloace tree dincolo do tel,
eriticati-le i prornmeti-ne\ formule con-
structive, pentrucä, cu negatimai, nu mil
multmnese! (Aplanze pe bncile majo-
ritgii).
D. I. Vasilescu-Valjean: D-le mini-
stru, de vreme ce. ati recunoscut ci
aceste
D. Virgil Madgearu, ministrul finan-
telor: Nu am recunoscut; am zis:
dacit".
D. I. Vasilescu-Valjean : Respectati
ordinea legalh eare alpha% drepturi-
si interesele cethtenflor. Gänditi-
vh eä, acest administrator sui-gene-
ris are dreptul sh se amestece in direc-
tiunea tehnich financiarh sau admini-
strativiti a societhtii pe care a luat-o
posesie. Eu nu-mi fac iluzii niei asupra
modului cum vor fi apiirate drepturile
societätii i nici asupra modului cunt
vor fi lichidate pretentiunile statului.
MA riche eu toatá energia impotriva
acestei mäsuri excesive.
Sant alhturi de d-voastrh in ce pri-
veste mhsurile ea caracter legal ce s'ar
lua in contra evazianii fiscale. Temerea
d-voasträ nu trebue s meargh basil
la suprimarea garantiilor de care
este" inconjuratä proprietatea si care
formeazh principala preocupare a legiui-
torului constituant. La ce slujese drep-
turile garautate de Constitutie dach le
puteti stirbi prin asemenea prócedee?
Citese mai departe textul, ca sä vh. dati
seama de primejdia ce ameuintil pro-
prietatea bunurilor pe aceasth cale:
win acelasi proces-verbal se va de-
senana persoana inshreinata a executa
atributiunile de sechestru j.udiciar si al
chrei onorar va fi stabilit de directorul
regional. Acela care va primi Inshreina-
rea va fi dator sh, confirme aceasta sub
proprie semnturh push pe procesul-,
yerbal". Este lneeputul de etatizare pe
eared nilditjduia . deputat Badea. Atat
posesia cât i próprietatea until fond co-
mercial sap industrial la dispuzitia std..
tului, gospodritit de un agent pe care-1
desemheazil, directorul regional, aVand
grija fireste sh-i fixeze un. onorar care
dea deplinii, satisfactie. O avere
particularh este luath astf el in stäpti-
nire de stat, care o administreaza prig
MONITORUL OFICIAL Nr. 68
2445
agentii säi, -si daciti incapacitatea agen- La un buget tie 15 miliarde i inch
tului oduce la ruinä., o poate vinde -in acordul jun ar fi perfect.
cele din urmii, pentru ea .statul stt-si in- Dar la un buget de 23 de miliarde ?
caseze din fondul ei impozitele datorite. .La un asemenea buget regia neproduch-
Dupil aceastil observatiune prelimi- toare a statului ar greva economia na-
narh pe care mi-a sugerat-o nämintele tionalh cu Ufl plocent de 40 la sutitil Cu
extremiste ale d-lui Badea, intru în ana- alte euv.inte ar covâri puterea de
liza proiectului de buget.' muncá i puterea de creatie, ridicitin-
Nu existä, ministru de finante du-ne D.
orice positilitate de desvoltare.
C. Algiu: $i vreti sit se micsoreze
care.Sä nu Inceaph, expunerea de mo- cheltuelile
tive eu aceastä impresionanth, declara- de regie....
D. I-.
tiune: am urmitirit sh realizez un aeord te .rog sit Vasilescu-Valjean D-le
perfect intre prevederile bugetare asculti piing la capiit dacit
realitätile eeonomice ale thrii mele" vrei Nelegi directivele unui buget
echilibrat. Deacamdatit, ea
niciodatil .acordul acesta intre prevederi searna de marasmul economic in care sit v dati
realithtile economice ale thrii nu s'a gásim, de acea depresiune financiarhne
dar îu sehimb se succed, a- economic:it, care a paralizat productia
nual, periodic, . deficitele, printre care thrii, trebue siti examinati proportiile
va inscrie deficitul bugetului ac- actuale ale cheltuelilor pe care le re-
tual. clanuä statul. Efortal colectiv merge In-
Trebue sit plecitim, d-lor deputati, pen- tr'o singurit direetie. Toti muncim nu-
tru ea sii ne däm seama de valoarea mai pentru a-mi sustine aparatul de
lucrarii push in discutiune, dela un alt stat, si tot rodul acestei munci nu este
eriteriu, i sii vedem until dintre aeon- Indestulittor pentru a-1 mentine fail de-
durile care ar fi posibile, dach minitnii ficite. Netiigitiduit; cauza primordialá a
de fivante în genere.ar avea curajul acestei sareini este amplificarea nesoco-
vit_märturiseasch adevärul. tith a aparatului de stat in Ora noa-
Ar trebui sit plechm dela examenul stril.
acordului dintre economia nationalit sit In perioada de inflatie a trilit eu ilu-
regia neproducittoare a"statultri. Dach zia unei prosperitáti aparente si ne-am
financiarii s'ar fi preocupat vreodatit inchipuit citi asa o sh meargil lucrurile,
de analiza acestei probleme, bugetele nu lirnitá.
s'ar fi alcitituit in forma in care se pre- tiunea unei monete initiate a determi-
zintit ,bugetut actual. natm, ne-a indemnat siti sporim cadrelé
statistiei, cifra economiei administrativ,- Mr:A nicio sta-
natimtalas'ar urea la 78 miliarde. Este vilii. Sunt si alto cauze pe care le-asi
vorba de productia avutiei nationale, analiza in amitnunt dach nu m'asi gandi
veniturile. De ee iu oprese o cliph la la prOtesthrile .inevitabile ale unei ma-
exaininarea acestei cifre? Pentruch, nici jorititti datoare sit sustinii guvernul si
statul n'ar- trebui siti procedeze hi gos- partidul. In epoea postbelich, infiinta-
podäria _lui altfel, decht un gospodar rea unui partid nou s'a neat dupiti ve-
prudent si euminte, adieit sh armonizeze chiul ritual politic. Partidul a intemrat
cifra aceasta a venitului _en regia lui in structura adn.inistrativrt a statublui
neproduchtoare. toate cadrele necesare desvolthrii sale.
D-lor deputati, in -structura statului, Asa se explicit prigoana impotriva ffinc-
nu toate organele 'de functionare sunt tionarilor de carierit i pennionärile
organe productive. Acele .care privsese premature care au sporit in mod consi.
de pildh ordinea socialh, impiirtirea derabil numärul functionarilor publici.
drepthtii, apärarea national, ritsphmli- 0 Cert este eh ne-ani trezit in prezenta
rea culturii nu smut in acelasi timp iz- unui organism bipertrofiat, a &knit
voare de venituri pentru stat. De aeeea greutate a impiedecat -.desvoltarea eco-,
principala preocupare a factorilor de nomiei noastre nationale. D. ministru de
conducere ar trebui sh :fie stabilirea finante nici astázi nu incearch sit reae--
mmi raport normal intre regia ilepro- tioneze impotriva unei anomalii cu atât
ducititoare a statului i veniturile econo- de grave .consecinte. Imi explie soya..
miei nationale. La cat s'ar putea cifra rea d-sale.Trebue,un deasebit -curaj pen-.
aceasth regie ca sä nu anihileze till a lua o atitudine impotriva parti-
puterea de creatie a factorilor de pro- dului i in folosul tärii. Regia nepro-
ductiel Economi§tii care au phstrat li- ducitioare a statului greveazil in asa má-
nia clasich .a strueturii rationale, in surá cifra venitului national "Matt nu-
toate statele mer pfinh, la un procent mai printr'un act de eroism proportia
de 15 la sutil. Voiu exagera acest pro- ar putea sh fie restabilith. Noi ne inchi-
tent ca sh rah pot apropia de bugetial ruim 'hash eä existh un ministru de fi-
'd-lui ministru de finante. Presupunând nante, care sá vie in fata Parlamentului
rin moment eh, . 'niinistru 's'a preocu- çi sä declare : constiinta mrt opreate dc
pat vreodail, acest acod, mä Intreb a Intoemi un, lauget. care comprornite
la eät s'ar putea ridica bugetul fath de desvoltarea economiei nationale. i to-
cele 78 de miliarde care reprezinth ve- t*, intr'o zi actal acesta de eroism va
nitul economiei nationale? trebui sá aparit. Numai putem mergt
23
www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL Nr, 68
ADUNAREA DEPUTATILQR: fediMa dela 20 Martk 1933 6 AprHie 1933
2446
inainte in situatiunea pe care ne-an AceSt criteriu an. consta in adoptarea patie cii debitantii se aprovizioneazil _cu
-creat4) pacatele trecaului. încasäniior exercitiului precedent ca ..rachiuri fabricate pe cale:clandestina
E mai bine sii ne intrebrun in ce sta- punct de plecare pentru prévederile i substrase dela taxe.
diu am ajuns, ori cat de dureros ar fi exercitiului Wilton Statul ar proceda hi - Acest ordin a. foSt trimis pereepto-
spunsal ce ni se poate da. Suntem in- acest caz asa cum procedeaza un gos- rilor prin administratiile financiare
glodati.in asa mäsura. 'Meat problema -podar cuinpänit în gespodäria avutiei -judetene. In judetul Putna Aditinistra-
trecutului a devenit o obsesie pentru particulare. Particularul îd face soco- tia financiara a insotit ordinal Mono!.
specialistii care Mai nadajduesc o in- teala incasarilor efective si plecand ,polului de o adresii in care se spune:
dreptare. Cat datoram?: &intent da- dela a,ceasta, realitate isi organizeazit -Vii invitam a face controlul la fieCare,
tori aproape 7 Miliarde pentrn cuponul bugetul salt de cheltueli. debitant, obligindu-1 a lua produse mo-
Éd amortizarea datoriei puMice 6 Ineasarile statului pe exercitiul.1932, nopolizate, ridicand chiar i brevetele"..
5.000.000.000 pentru s'au ridicat la 19`miliarde de lei. Logic Asupra ordinului i adresei avem de
In total .sarcinile trecntului se ri- ar fi, fat,a de regresiunea comstantä a facut urmatoarele obServatiuni: lipsa
(Bch la 12 miliarde de lei. Dad', am legit incasarilor, sa se aplice si hi aeasta de aprovizionare a debitantilor eu pro-
aceastil cifra de un buget normal, aleä- eifrä o cota de scadere. Dar cea mai duse monopolizate nu poate coustitui,
tuit in raport e venitul productiunei mica seadere ar pnne pe mice ministru putin in reginnea podgoriei, o in-
noast.re, adicii de un imget care s'ar ci- de finante in situatiunea de a nu mai dicatie cii debitautii procuri
fra la 15 miliarde lei, ne-ar mai putea face bugetul. fabrieate pe cale clainlestina
ramane numai trei millarde pentru D. M. Ralea, vicepresedinte: D-lor de- sustrase dela taxe". Adevarul este al-
a sustine functionarea statubil Ro- putati, ora fiind. 8, rog Pe d. dePutat tul i anume ca îfl toata aceastii re-7
man. Mergand insri mai départe, Vasileseu-aVljean. intrerupä eu- giune, ea de altfel inty'o mare parte a
pang la un buget de 19 miliarde, vantarea, pe care o va continua in se- titrii, se consuma in /Mod obis-1mA nu
în conformitate en .incasarile exercitin- dinta viitbare. Trecem la comunicari. rachiu de cereale ci rachiuri de Prune,
lui Arecut, îneä ceeace ne-ar rilmane de drojdie 9i de tescovina. Nu e de mi-
.dincolo de lichidarea treentului, numai D. deputat Giureseu are envantul. rare, deci, ca in ziscle regiuni debitan-
raspunde nevoilor premntului. Wit deco D. C. C. Giurescu: D-le presedinte, tii nu au produse alo Monopolulni.
.

rand pe rand ministrii de final*, ne- d-lor deputati, micii proprietari de pa- constrange pe ace9ti debitanti sa ia nea-
avand cumini sit marturiseasea adevi- duri din regiunea de podgorie, aveau parat produsele Monopolulni, .sub pe-
rata noastra asituatie in fata Parlamen- drepful mai inainte de a taia din pitdu- deapsa ridicarii brevetelor, este evi-
tului, încearc sä mascheze realitatea rile lor haracii necesari pentru lucrul dent o ilegalitate. Acesti debitanti
prin. jocuri contabile, care au ammai a- viei. Acum in urma li s'a aplicat i lor aunt obligati, pain nici una din legile
parentele unui buget. prevederile legii silvice, inpiedicandu-i existente de a cumpära produse ale
Pastrilm traditia, d. Virgil Madgearu sit mai tale acesti haraci, filrä amena- .Monopolului.
s'a reselmiat la randul silu ;;i a infätisat jament, amenajament care insit Dar o asemenea constrangere, care,
Parlamentului un buget aleatuit pe taxe ce intrec cu mult valoarea haraci- in practicii e insotitä de o constrangère
bazii falsa. Adoptand metoda veche a lor. de a vinde aceste produse, are 9i un
estimatiunilor generoase, lipsite de mice Intrucat se apropie vremea lucrului alt aspect, care intereseazit direct sh-
justificare, a ridicat bugetul .sau pana la vie si cum satenii nu vor putet natatea populatlei noastre rurale
la 2.3 de miliarde. N'a vroit sa îii criza de azd, acesti haraci, pe care urbane. Intr'adevar, - i aceastit in-
mult decat predecesorul slitt i s'a grii- mai inainte îi titian din padurea pro- trebare priveste mai ales pe mi-
bit sit ascunda realitatea in jocul'mes- prietatea lor, am onoarea a ruga pe . nistru al sanatatii, - intrii ()are in:
tesugit al tifrelor, pentru ca acest sis- ministru al agriculturii i domeniilor vederile statului sil indemne populatia
tem este mai lesnicios 9i nu-1 pune in sii binevoiaseii a scoate de sub prevede- de a bea main de cereale de 40 gr:
conflict cu organizatiunea din niJe silvice, in ce priveste taiatul tarie asa cum se vindé el de' Monopol ?
care face parte. haracilor, pe ace9ti mici proprietari de Nu mat exista nici o grijä de sinatatea
Dar soviielite tradeaza zbuciu- satelor noastre? Intelege statul sit sub-
mul prin care a trecut.. A intarziat D. M. Ralea, vicepresedinte: Se Va ordoneze totul intereselor fiseului?
foarte mult intocmirea bugetului, ea si comunica d-lui ministru al agriculturii Pe de alta parte, acest ordin al di-
cand nu s'ar fi indurat sa-si intocmeaseä domenilor. rectiunii Monopolului are nrmari din
luerarea pe atatea date false. N'a fost D. C. C. Giurescu: A'doua comuni cele mai grave asupra fabricantilor de
numai ajntorul Pe care-1 astepta din care.' rachin de prune (tuica), de vin, de
strainatate, cat i strigitul unei consi- Am onoarea a intreba pe d-nii mini- dojdie si de tescovini, ale caror foarte pro
inte razvratite îu fata neVoii de a crea. strii .duse vor avea de tins o luptä
o .nouii ilUzie financiara, în asteptarea dacilde finante si de muneil i sanätate.
au- cun.oStinta de ordinul Direc- grea impotriva produselor monopoli-
deficitului ce nu poate Sä fie evitat. Si tiunii.Monopolurilor cu Nr. 47.511 din mate, impuse i protejate de st4t. State
expunerea de motive se resimte de acea- de mii cle producatori vor fi
ta läuntrica, de toate zif;zagitrile 1933, adresat percePtorilor, prin care izvorul lor de cas,tig principal.
prba care *a trecut spiritul li se pune iii vedere a da de urgenta
Date fiind aceste fapte, credem cii
cantarea cifrelor care pot sit- amageascit Grain tuturor agentilor fiscului sit con- se impime o revenire asupra ordinu-
plauzibil. De aceea in exptmerea de mo- trOleze daca debitantii sunt aprovizio-
pomenit mai sus, in cOnsecintä tie
tive sunt contradictiuni dela o paginä nati cu produse monopolizate". In ea- lui adresam ministru de final*, ce,
la alta. Consideratiuni de ordin econo- ul vor Constata ea debitele nu
mic ti financiar care nu se aeordit cu Bunt aprovizionate suficient on spirt si
randu-i sit ordone aceasta revenire.
estimatiunile facute i omisiuni inten- rachiu de monopol, ei trebue a lua De rispnnstd ce-1 voi primi depindd
tionate ale deficitelor per,tru care n'a toate masurile de .constrangere in con- .transformarea acestei intrebari in in-,
gasit nici o solutie. Existii insa un cri- tra debitantilor". Ordinul continua: terpelare.
teriu dupä care se poate intocmi un Lipsa de aprovizionare a produselor D. M. Ralea, vicepresedihte: Se NI'
buget rational, un bugct farri deficit. monopplului se ya considera pa p indi- 4omullica guve rnului,

24

www.digibuc.ro

ApriHe 1933 ADUNAREA DEPUTATILO : Vedin fa dela $0 Martie 1983
D. deputat Maxinoiu are euvântul.
D. Vinti lä Maxinoiu: D4or denUtati,
opedinta dela 15 Februarie, d. deputat
Inca a fäcut o interpelare referitoare
la direetinnea Cadastrului:
Ingineri cadastrali i topometri au-
torizati ai direethmii Cadastxului, lu-
find cunostintrt, au gäsit eu eale a ex-
amineze si sá expunä situatia realit asu-
pra punetelor ce îi privesc, eu atât Mai
Inuit cu at, dela o +wine, directiunea
Cadastrului este .obieetrd unor Atacuri
cu total nedreptätite.
afirmä în aeea interpdare urmit-
toarele:
I. CA aetualul director inlocueste en
Inetodele inwehite ale masurätorilor diu
Ardeal, metodele technice, specific ro-
mânesti, din Vechiul Begat.
. Faptul este diametral opus: se eons-
tatit cu directiunea tinde sit inlocuia.seit
metodele inivechite din Ardeal prin
acela asa zise specific românesti.
Prelegerile instituite in Vechiul Re-
gat. privec numai lueritri ,de geodezie
si carte funduark
fr. A s'ar urmari: Inläturarea in- blia a tärii a fost alartnatit si:continuil
ginerilor dela luerrtrile eadastrale prin
conditii umilitoare i iriacceptabile de
eursuri, eu examene obligatorii".
Informatia este gresitä, intrucilt in-
ginerii-titrati i cei eu studii similare,
topometri autorizati Qt. o vechime de
cel putin einei aui in luerttri dé reform&
agrarit, vor exeeuta numai o luerare
'de probä, pentru a obt,ine dreptul de-a
executa i lucritri de geodezie.
Luearile de probrt sunt prevazute
toate eaktele de sarcini intoe-mite
prinä astilzi la direetia Cadastruhti
nit constituie pentru nimeni conditii
umilitoare,
La examen urmeazrt a fi supusi aeele
categorii de topometri care nu intrit
in eategoria celor de mai sits si nu pre-
ziiitá suficiente pentru a pu-
tea executa lueräri de acest soiu.
HI. Se afirma de asemenea:
Disereditarea, institutiei prihi ereea- Nu stiu daa au gäsit frauda fiscalk
Tea de noi stispiciuni asupra eondueä.-_ .dar mare le fu surprinderea ciind in
torilor prin instituirea de taxe sean- acek birouri au gilsit acte cari nu îi
daloase, obligatorii", etc. aveau loeul intr'o arhivä, privatk ei in
Realitatea este: pentru suportarea aceea -a Ministerului de Raboiu.
cheltuelilor de deplasAri a, personalului
instireinat cu tinerea prelegerilor
tiparirea lor si a instruetiunilor nece-
sare, Direetiunea Cadastrelor, in lipsä
de fonduri, a fost nevoitä s cearil con!.
tributia celor 185 de antreprenori,
nù 400-cum s'a spus.
Nu vedem de mule iese disereditarea
suspicimiea conducittori-
lor.
IV. Se páatueste de asemenea in afir-
matiile fileute în privinta f avoritismu-
lui i altele - astilzi toatä himea stie
a nu se mai hie- favoruri, intronân-
du-se cea mai deshvarsitä legalitate.
In fine, 14 gee& ce priveste 4tualiá
MONITORUL OFICIAL Nr. 68
d-lui director Andreevici, a nu ax in-
trúni eonditiunile "previtzute de lege,
etc., MA Voiu referi la faptul chiar
eomisiunea technia a Cadistrului
cont.-push din d. Välcovici, fost ministru,
d. Fianu, secretar general, d. Drácea,
director general al Capsului i altii au
stabilit incadrarea in corpul: cadastral
al d-lui P. Andreevid, inginer geodezic,
având o practia de peste 20 de ani in
lueritri de speeialitate.
Desigur, este regretabil a se vine la
aceastá tribunit cu afirmatiuni necon-
trolate i cá anutnite persoane se fac
ecoUl toemai al acelora care ies din; loge.
pulberând acuzatiile ce s'au adus
direetiunei Cadastrului, tin a arät cii
Corpul ingineriler eadastrali este mul-
tumi eu actUala eonducere
d. ministru al agrieulturii sä sprijine
aceastä institutie alit de utili statului.
D. M. Ralea, vicepresedinte: Se va
comunica guvernului.'
D. deputat dr. Lupu are envântul.
D. dr. N. Lupu: D-le presedinte, d-lor
depntati, siiptämina trecutä opitia pu-
a fi-si azi-. de o serie de fapte de
trena gravitate si fárä precedent, ehiar
viata noasta politick petrscute -eu
prilejul unei deseinderi- fiscale ce s'a
fäcut la adminiStratia din BucureFiti a
uzinelor Skoda".
'Cole mai alarmante svonuri eirculit
at:it
. cu privire la modul de comportare
a . importante organe din conducerea
statUlui, cât i la corectitudinea publia
a importante persoake. Politice,
mai ales -la vinovata neglijentä a
guvernului fata de .ordinea publicil
de apärarea
In rezumat, din inforMatiile ce le
am, siiptitmâna trecutá organele
impreuuil eu parehetul civil, ses¡-
zati. de. un denunt de fraudg fiscalà a
numitei societitti, au fileut o descindere
la reprezentantul in Bucuresti al aces-
tel societilti.
Sesizati de gravitatea faptului, a gen-
tii fiscului i parchetul civil an fäcut
apel, Bind sub stare de asediu, la par-
ehetul militar.
Acesta, duP5, cercetäri sumare, gil-
sind in adevitr cil. faptele sunt extrem
de grave, a cerut lämnriri de compor-
tare la diferiti membri ai guvernului,
poständ in birourile administratorului
santinele militare i aplicând sigilii la
birou si la safe-Uri.
Membrii guvernului, la care s'a ape-
lat, dezorientati i pier/Audit-FA capul,
trimiteau organele parchetului militar
dela Ana la Caiafa, nelufindu-si nid
unul riispunderea.
www.digibuc.ro
2447
Intro timp, din Ordinul nu se stie al
cui, garda Militarä a fost ridicatA, sigi-
liile rupte i desigur documentele de
fraudit de fisc sau de apitrare nationalit
sustrase i dispärute. .
Acestea aunt faptele.
Intreb guvernul :
1. Este adevärat ert reprezentantUl
fabricii Skoda" a fraudat statul de
zed de Milioane?
2..Este adevärat cii aceastil persona-
litate, capabili de altfel, a fost pain"
mai ieri sau este i azi supus austriac
3. Ce anupte documente -compromitä-
toare pentru sigurauta statului si pen-
tru onorabilitatea unor 'oameni politici
S'au gäsit in suMara anchetit care s'a
fikut?
4. Din ordinal eui a fost nidicatil
garda militarä i din ordinid CM au fost
rupte sigiliile ?
5. Dacrt aceitsta- s'a fileut cu dela -sine
putere de dare reprezentautul uzitielor
Skoda", ce misuri s'au luat impU-
-triva lui i pentruce nici la inceput
and s'a bânuit gravitatea eelor desco-
n'a fost
perite -si nici chipä; aeeea, el
akestat ?
'Cine -are interesnl de a acoperi ase-
menea abuzuri cari se ehiam trrtdare
de patrie?
6. Dadi s'a Rica de un organ admi-
nistrativ, fie el si ministru, eine este
aeela i ce mitsuri eau. luat imnotriva
lui?
7. Din comanda de tunuri din 1936,
(lath' de guvernul national-tilanist, chte
piese au fost primite; (Inert s'a primit
vremia, care a .foSt aeontul dot i pen-
truce tara e läsatri de doi ani Wit apti-
rare in aceste momente grave si critice ?
8. Cum e posibil ea fatit de niste
uzine de importanta uzinelor Skoda",
apartifititoare unui stat en care suntem
Iii cea maibutirt intelegere, intelegere ce
am stans-o si mai mull ulterior, a se
procedeze eu atfita usurintil, Ma de a
avea siguranta dinainte cii rezultatul va
fi eel ertutat.
9. Era oare moMentul acesta eel mai-
potrivit pentru asemenea investigatii?
Si dacit era, care este rezultatul prac-
tie pentru tarä i apitrarea 67
D-le presedinte, d-lor deputati, pot fi
intro noi disensiuni destul de mari, pe
toate ehestiile i pe toate problemele.
Nu poate fi pe tema apitrilrii nationale
Tara noastril face sacrificii enorme
pentru inzestrarea armatei sale. A-
proape o treime din bugetul situ se chel-
tueste pentru armament si totusi avem
impresia crt nu suntem la inältime.
Tara vrea sii stie clack' oamenii in mâna
ciirora ea îi pune existenta ei, sunt la
inältime si din punctul de vedere al
capacitätii technice si mai ales al ones-
sufletesti.
Ea nu poate privi fárá durere cil. asu-
pra eapitolului inaterialelor i arma-
25
 MONITORUL OFICIAL Nr. GS
ADUNAREA DEPUTATILOR: eajna dela 20 Mcwtie 1983 6 ApriHe 1.933
2448
gasit diferite adrese cari au fost intai Fac apel la CI-voastra., d-lor, ca, din
mentului, diferite grupuri pentru care consideratiune fata de acele principii
nu este nimie sfânt, sit conruph ai. sa suspectate ca i cand ar fi continut
eine stie ce! Ulterior s'a constatat cii care ne calgazesc pe toti, de interesele
terfeleascit onoarea natiunii în detri- comune, atât ale statulni nostru, cat si
mentul in paguba ei. se refereau la serisori .oficiale cari se
ale armatei noastre, cat i pentru bu-
Si ea nu poate . permite ea oameni zaseau la alto- dosare, in. cöpii. Pânä hi ndle relatiuni cu statele Micei Antante,
oricât de sus pusi sit se considere dea- moraentul de fata lucrurile stau asa din in-
sl.binevoiti a vi suspenda o judecatil
supra legilor ei i sä le calce eu Indraz- cat nici un act compromitator,
definitivä, pânä ce cu totii vom putea
neala desinvolturä. (Aplauze pi ban- punet or al
de vedere al sigurantei statului,
nnui spionaj, -nu a,putut fi gasit. sii studieni rezultatul anchetei.
cile Partidului pirdnesc pe un.ele
Svonurile ea aiei ar fi fost mai atilt '
Ulna ale opozifiei). De altfel, îndatä ce ancheta va fi ter-
D. pre- minatk.intregul dosar va sta la dispozi- eu cine, interesati, ca. ininistrul de
D. M. Ralea, vicepresedinte: finante ar fi pas-o la cale, sän eutare
sedinte al Consiliulai are cuvântul. -tia _oricaruia dintre d-voastra, -care va
binevoi sa-1 cerceteze. (Aplauze). general, sau altele 7- fanteziá este li-
(Aplauze pe beri i tim cum sboarä svonul dupg
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin- -Rog pe d. dr. Lupu sii uzeze de drep-
tele Consiliului de Ministrin D-le preae- tul d-sale de reprezentant al natiunii aceea - acestea stint povesti pentru
expun stidieze dosarul, precum i noi 11 copii. Adevgrul adevirat este ea pfinit
dinte, d-lor deputa ti, am sit itcurn nici un fel de secret de impor-
desfasurarea intreaga a acestei afaceri, vom studia, atunci cand ancheta va fi tanta pentru apärarea noastra
aaa cum am trait-o. terminati. -

mail nu se dovedef,de, a fi fost trädat.

Cercetarea fiscala a fost ordonata In In ce priveste relatiile noastre cu Ar fi si prea absurd sä presuPuneni ul
Aprilie 1932. contra firmei Skoda, res- Casa Skoda; desigur ea este regretabila acea Casa, care are sa ne livreze arma-
pectiv a reprezentantei din Capitalä a aceasta, Intamplare, mai cu searai mentul, ar putea sa, fie complice cu ci:
a cestei f irme. atuuci când in Mica Antanta se afli neva, pentru a slabi apararea" noastra;
In Decemvrie 1922 s'a ineheiat un Cehoslovacia si cand intre Cehoslovacia nationalä:
proces-verbal i dupa aceea s'a cerut, noi s'a incheiat, cu aprobarea d-voa- D. Richard Franaspvici: Casa Skocla,
fiind socotit insuficient, ca sa continue stra unanima, acea relatie 'de cordiale sper ea nu este supgrata de Misura
cercetarea. interese, care pentru viitor trebue sa aceasta. Trebue sä ne ingrijim de
D. Octavian Goga: Viteza nu a fost asigure o platformi de siguranta, din aeeasta, sa nu se supere !... -
de tun. toate punctele de vedere, tuturor celor D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin- trei tgri. tele Consiliului de Miniatri: D-le Fra-
tele Consiliului de Ministri: Aceasta, ac- Dar, eAot, agentii fiseali nu pot fi nasovici, d. doctor Lupa a pus chestin-
tiune s'a Inceput de gavernele ante- acuzati i ineulpati pentru modul br nea dug de aici nu rezultg pentru noi
ricara i dupa aceea s'a continuat de de procedare. Au facut ceeace le cerea vreun dezavantaj. $i atunci, natural',
guvernul nostru, vaskica, a mers Ina- datoria. Nu pot -acuza pe nimeni de atiind eu eg Statul cehoslovác este inte-
inte procedura fiscala ai procedura lipsä de tact, pentruea, wick tact ai resat la Casa Skoda cu 51 la sutg, sad
obianuita- in cazuri similare. haa ceva, sper ea mi va fi-indiSpusg...
yineri am fost informat cä s'a fgeut_ desvolta, o perchezitie se intelege este D. Richard Franasovici: Si speram:
6 perchezitie. Ministrul de justitie m'a un luera penibil.
anuntat telefonic ea, dansul nu a avut D-Ior, ca firma Skoda a -tinut un re- ei nu va fi supärati pe autoritätile
prezentant care este cetätean austriae, noastre.
cunostintä despre aeeastä perchezitie.
Relatez lucrurile In ordine cronologici. dovedetste el aceastg casa, care desigur teleD.Consiliului
dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
de Ministri: Vedeti, nu
Recunosc, inainte de toate, cä nu a are foarte multe secrete militare, a
hvut cunostint.1 de aeea perchezitie nici avut fala de reprezentantul sin de- este bine....
ministrul de..finante, nici rainistrul de pling incredere si nu sta in atributiile D. Richard Franasovici: Sunt in to-
justitie, nici ministrul de interne, nici mele sii fac o critica, dacg a fäcut bine nul d-voaitra, d-le predinte.
ministrul de razbou i nici en. Nu a. sau nu. Ramane de dovedit - si a- D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
avut cunostintä nici comandantul cor- ceasta ne priveste pe .noi, in aceeasi tele Consiliului de Ministri: Eu dela po-
pului II de armatii. Aceasta ea räspuns masurä cum priveste i pe casa Skoda lemica nu ma clan indärät, d-le 'Fraud"-
la.sfaraitul Intrebärilor d-lui dr. Lupu: ai asupra acestui punet sa-mi dati voe sovici.-
dece nu s'a proeedat cu tact. Eu sa nu formulez nici un fel de critica, D. Richard Franasovici: Nu este po-
ered ea s'a procedat cut tactul care se cred cii relatiile bdne dintre noi ai Sta-, lemica, d-le prim-ministru, când en mi
aplicä in cazurile similare, pentrneä tul Cehoslovac, care participa si el ea fac altceva clecat sä repet ceeace spd:
modul de cercetare a fost acelaa: s'au mare actionar daeä sunt bine in- neti d-voastra. De ce a spus d. doctor
prezentat agentii fiscului cu autoriza- format, mi se pare el are majoritatea Lupu sii avem grije? Ca aceasta Casa,
rea parchetului ca sg facg o perchezitie actiunilor la intreprinclerile Skoda - importantg si, nu fie supäratä de un
din consideratiuni fiscale. In decursul cred cii reprezentantii statului cehoslo-. execs de zel, in care au cazut agentii in
acestei perchezitii s'a dat de acte in vac, cat si rePrezentantii Casei Skoda, Subordine ai fisenlui sau ai parehetu-
care Ps'a vazut ert este vorba despre vor sti sg, treaca peste acest incident, lui.
ehestii militare si de-armament. Atunci färi ea relatiunile sa fie turburate, en Si d. Cälinescu ma aproba...
cei in drept au ridicat aceste acte, au a-tat mai mult cu cat este aici vorba nu D. Armand Calinescu, subsecretar
sigilat biroul, cassa de fier, iar actele de o e-ventuali lipsa, de deferenta fatä de . de stat la Ministerul de Interne:
le-au depus la comandamentul corpului im om, fatä de An reprezentant. ei gate En contstat ca v'ati cam pripit.
de armata, la d. general Uicä. vorba de implinirea datoriei de eatre or- D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
D. general Uica a studiat acele acte ganele noastre in subordine, asa %cat tele Consiliului de Ministri: Si Ma'am
mi le-a prezentat mie i ministrului aici Mice intentie, orice tending -de a aceastä. chestiune pentru momentul
de interne. Erau acte care contineau Once un prejudiciu sau a face o ne- cánd vom avea tot materialul la disPo-
tratative cu Privire la livrari de arma- dreptate, fie macar un gest lipsit de zitie i cu cea mai mare placere ne vom
ment. De o saptamang se continua stu- tact fatä de statul cehoslovac ai de Uzi- intalni la acel Filipi. -

dierea actelor, se studiazä chiar i co- nele Skoda, mint cu_desivarsire exclnse. D. Richard Franasovici: NuMai o
pierul serisorilor. In acele copiere s'au (Ap(anze pe bneile Majoritatii). trebare, d-le prim.-ministru: avem spe4

26

www.digibuc.ro

6 Aprilie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: fedinfa dela 20 Margie 19.33
rant& ea yom ayea I indemânil toate
aetele care eratt in posesia acelui repre-
mutant ? Avem motive serioase s cre-
dem ea multe din aceste acte nu mai
exista.
D. M. Ralea, vicepresedinte: D. .de-
putat doctor Lupu are cuvântul in re-.
plica.
D. dr. N. Lupu: D-lor; imi pane rau
räspunsul ddui primministru. A
afirma in fata Parlamentului ai a taxii,
ea Inca din Aprilie 1932 au fost fä-
tute demnituri asupra -fraudelor fis-
eale importante dela o fabrick i ea
s'au suceedat 3 guverne ia trecut un
an de zile fara ea - aceste fraude sii fi
fost cercetate de guyern, ci un biet
agent al figcului sa, le diseopere,.aceasta
dovedeste, d-lor, c. in administratia
naneiarä a acesteitari este o neregulk
pe care n'o banniam! (Aplauze pe bitn-
cile partidului tdrnesc pe atte band,
de opoziOei).
D. I. M. Leon: Nu era starea de ase-
din.
D. dr. N. Lupu: Dacä .agentii fiscului
n 'au stiut un an de zile, mai calea-
valca; dar ea s viná primul-ministru
ai sa afirme, dela ac east(); tribUnk ea
niei d-sa, iiiei ministrUl de finante,
nici ministrul apararii nationale, niel
nimeni, nici lamer eomandantul eor-
pului II armatk gub regimul starii de
asediu, nu .:Stia cä se face o descindere
la sedild unei mine, care are o co-
nianda de miliarde din partea Statului,
care ne da noua armamentul, acest
lueru, inteadevar, intrece mice inchi-
paire.
D. C. D. Dimitriu: Si cu care s'a in-
ebeiat scum o noua intelegere. .
D. dr, N. Lupu: D-lor deputati, sá
terminam eu luer unie miei.. Intrebati
d-voastra uzinele Skoda daea au la.,Se-
dial lor central, la Pilsen, yrenn au-
.striac ! Nicinnui austriac un-i este per-
mis «a stea in Vehosloyacia, tlar-mi-te
si aiba el un rol impertant în chestiuni
militare! Si atunci, daea la ei acasa nu
are yoie sit stea, cum D. trimet, bricat
de capabil ar fi, ca repretentant al lor
in Tara Romaneascii?
De Octavian Goga: Adeyarul este,
d-le prim-ministru, ca este curios -
dat fiind situatia politicii externe pe
care d-voastril o cundasteti mai bine
'deerlt nei - ca interniediarul
noastre inmaterie de apartire na-
tional() este im ofiter austritie. Este
curios.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
fele Consiliului de D-le Goga,
deplina dreptate, este curios dar eu
am gitsit o situatie anterioara.
D. dr. N. Lupu: Este:curios, dar este
dureros pentru noi.
D. Octaidan Gógi: Eu vil atrag aten-
Inehipuiti-vil d-voastrii ce curiog
ar fi daea la Budapesta an internledia
MONITORUL OFICIAL Nr.,68
un roman diseutiunile in materie de
apirare nationala, asupra livrarii sr-
Mamentului.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
tle Consiliului de Ministri; Lucrul s'a
intainplat, d-le Goga., dar atim
ministru de finante hi Ungaria a fost
un roman, Bud.
D. dr. N. Lupu: NU era ministru de
razboiu!
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
tele Consiliului de Ministri: In tot
gasese i eu ea este curios, dar
eu am gitsit o situatie gate, peste eare
au. trecut toate guvernele anterioare,in
decurs de zeq. ini. (Aplame pe bancite
majoritdtii).
D. Armand Cälinescu, subsecretar
de stat la Minister ul de Interne:
.Exact, inehisiv guvernul d-lui *Frana-
sovici.. (Intreruperi).
D. Richard Franasovici: Da; dar noi
nu gaseam ea este curiog. Dar ne sur-
prinde ea spune ca
este curios ai tot.* n'a facut nimic.
Poate ea guvernal nostril n'a gasit ea
este curios.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
tele Consiliului de Ministri: D4e Fra-
nasoyiti, te rog sa-ti temperezi zeIul.
Itä explieatia pentru co giisese cit este
curios este foarte simplu: pentruca
eu n'am. atiut lucrul 4cesta i îi aflu
numai aeum in decursul acestei dis-
entii.
D. Richard Franasovici: Tocmai
aceasta este -gray, ca niei ministrul de
interne i nici ministrul aparariCna-
tionale nu tie ca persoana en care se
trateaza chestiuni atât de importante,
de Comenzi militare, este -an supus au-
striae. , D. Octavian Goga: Vreau sa raspund
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedin-
tele Consiliului de Miniatri: D-le doctor
Lupti; imi dati voie sit raspund d-lui
Franasovici?
D..dr. N. Lurat: Desigur, din mo-
ment ee y'ati angidat in .discatie.
D. dk..Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Curn sit nu-mi
para curios, &and fostul sUbSecrétar de
stilt la. Ministerul de Interne vine sti.
gaseste ea este curioasil, o situatie pe
dare eu dela el am mastenit-o? (Ilari-
late, aplauze pe ödaciie inajoritatii).
D. Richard Franasovici: D-le prim-
ministru, de geaba, ironia d-voastra nu
prinde, pentruca pe mine nu m'ati
auzit zicând cii. este o sitnatie 'eurioasa
aceasta. Eu pe d-voastra v 'am auzit -
Sunteti Prini-ministru in funetiune
desi constatati cit aceastil situatie
este curinask va marginiti la consta-
tari .Sinn luati nicio masura. Aceasta
'este mai gray.
Dar noi ne rezervam dreptul, atunci
'cand yeti depune actele,- sa diseutam
in &Olin acostil, chestiune.
www.digibuc.ro
2449
D. Armand Cilinescui subsecretar
de stat la Ministerul de Interne:
() ehestiune intere.santä este asoeiatia
spontana a (1-lor Franasovici, Goga
d. dr. Lupu. (Intreruperi).
D. 'Richard Franasovici: Dar mit
onoreaza foarte mult ! (IntreruPeri,
zgomot) .
D-le miuistru, dati-mi voie, nu existo
nicio asoeiatie, n'a fost nitio intelegere
intre noi, dar dacii ar fi, aceasta n'ar
putea deck sa ma onoreze. " -
D. Octavian Goga: Imi dati veie, d-lo
doctor, sa adaug ceva?
D. dr. N. Lupu: voiu da voie, dar,'
trebue sii. raspund la aceasta mica teapi
veninoasa, pe care nu pot sa o las far%
rispuns.
D.;le Calinesen, eu atiam ca esti vies-.
dar nu asa de ascutita. Aflä
cii nu este nicio asociatie, nici spon-
tanii, alci nespontank intre mine ai
dumnealor. Mai afla ea nu cu placere
gasese la 'aceasta. tribuna pentru
asemenea fapte. Eu am fost mai alalta-
ieri intrebat dacil voiu lua euvintul al
am spus ea ifli iau cuviintul cleat in .
ehestiunile in care aunt perfect de bine
informat i uncle am obiectivul fati,
-dar de cateva zile opinia publiea a Ca-
pitalei fierbe; in gazeto a ai aparut eft
eu voiu vorbi i atunci m'am. intrebat:
eu, eare .n'am aitä ealitate deck' ex-
ponent al opiniei publiee, pot' sil tac?
Am gasit ea nu pot sa tac. i dacil la
mine vin sa, se adauge astizi clumnealor
(atraltind spre bancile opozitiei), Ii
poate miine ii dumnealor, (ardtind
spre aceasta nu
este vina mea, ci este un sentiment de
reactiune sanatoasa, a troll.
si eu d-lui Calinesen cateva cuvinte.
D. Armand Calinescu, subsecretar
de stat la Ministerul de Interne:
Pe chestiunea spontaneitatii?
D. Octavian GOga: Pe chest aso-
eiatiei spoutane, in eare"mil. Eu
mtl gasese in asociatie spouitmii ea toti
aceia pe care ti intereseaza, treburile
publiee ale tiirii ; si eu m 'am mai gftsit
fu asociatie spoutana cu d-voastra, d-le
prim-ministru, de Multe ori, de Ate ori
s'att pus problemele mail ale tarii,
care euviintul meu mi 1-am dat tot-
deauna, privinii luerurile din punetul
dc vedere al interesului public. Keelasi
sentiment care. in 'a eilliluzit deuurizi,
sit vin sei in eltestinuea politidi ex-
terne i sit vit d au dreptate d-voastril,
mii si astrai sft, impartilsese
ingrijorilrile altora, in chestiunea care
priveste apararea noastra nationalii.
.Aici nu este locul de mici. intepaturi,
la care putein ritspinule i noi cu allele,
mai miei sau mai mari. Chestiunea este
prea serioasii, ea sa se preteze la ten-
dinte epigramatiee de Pe banca mini-
(Aplanze pc bducite opozitiei).
27

2450 ADUNAREA DEPUTATILOR: ,ec7infa dèla 20 Martie nss
D. Richard Franasovici: VA povA-
tuiesc sA nu-1 intepati pe d. CAlinescu,
(3 este oträvit. (Ilaritate Pe &incite
ppozipiei).
D. Octavian Goga: D-le prim-mini.-
*
nu vreau $ rt ma ocUp astäzi de
aceastA chestiune. Imi rezerv dreptul
stru,
den ma ocitpa 'de ea, atunci eänd vom
avea toate datele.
D. Richard Franisovici: Ace lucru
vom face i noi.
D. Octavian Goga: D-le prim-mini-
stru, eu n'am de relevat deckt aceastä
Curiozitate, pe care o impärthaiti
'd-voastrk ck in materie de apArare
nationalk acela care este intermediarul
si care, deci, este chemat sä unoascA
armamentul nostru - lucru pe care
nu-1 cunoastem nici noi i nici nu yrem
srt-1 cunoastem, pentrucA trebue sA-1
.bunoaseä numai primul-ministru i mi-
nistrul apärärii nationale - este un
cetätean strain.
Dar, d-voasträ spuneti cA 1-ati mos-
tenif dela celelalte guverne.
Cetäteni strAini pot fi foarte multi
in ceastä tarii. Din nenorocire, sunt
foarte multi care se plimbil'slobozi aici
la noi.
D. Ernest Ene: Trebue sä-i arestäm?
D. Octavian Goga: N'arn spus acest
lucru.
D. profesor A. C. Cuza: SA-i. expul-
D. Octavian Goga: Cetäteni sträini,
pot sä fie si poate sä fi fost i .inainte,
pe vremea celorlalte ,guyerne. Insä,
dati-mi voie sA vä spun cA guvernul
d-voastril este acela care, sub Regentä,
a tratat si a fAeut comanda de mate-
riale de rázboiu. Ei bine, când s'a
fAcut comanda de materiale de rhz-
boiu n sträinAtate, atunci trebuia sä se
.examineze rostul acestui om, prin in-.
termediul cäruia se fäcea comanda. De
ce avea sA se ocupe de existenta lui
de rostul lui un alt guyern precedent?
Eu am fost ministru de interne i nu
m'am ocupat de el, pentrucA nu aveam
niciun rost sil, ma ocup de el. In mo-
mentul in Care hag problema s'a pus
ca o mare problenul de apArare natio-
nalk trebuia ail se puná si problems
ubicuitätii lui, due este si ce cautil aici.
D-le prim-ministru, când vom 'avea,
toate actele, rämäne sA-mi spun
cuviintul. (Aplauze pe bancile
D. dr. N. Lupu: D-le presedinte,
d-lor deputati, ea o dovadä cii aceastä
ehestiune este foarte ascutitä i ca
poate sä suscite chiar spontaneitatea
d-voastrk este prezenta, in intregul ei,
acestei bAnci ministeriale.
D. Richard Franasovici: La o ord asa
de inaintatä.
D. dr. N. Lupu: .La ora 8 juratate
Seara, &And nu vedem niciun ministra
28
MONITORUL OFICIAL Nr. 68
mai devreme pe aici, ca sa deschidem
sedinta.
D. Ernest Ene: 0 miscare spontanA
de simpatie pentrn d-veasträ.
. D. Victor Papacostea: Aceasta. este
eulmea spontaneitltii.
D. profesor A. C. Cuza: D-le doctor
Lupu, n'au venit pentru d-ta, ci pentru
mine.
D. dr. N. Lupu: D-le Cuza, :aici ni
sunt nici eu i nici d-ta In jac, ci. este
o problemä foarte mare îu joc. (A-
plauze pe bitneile Particlului National-
Tdränesc).
D-lor, .regret cii en nu pot sA am
naivitatea asociatilor mei spontani, care
asteaptä documentele i rezultatul an-
chetei, pentru a se pron-unta, .pentruek
dacä a. Alexandru Vaida-Voevocl
fest destul de laconic in räspunsurile
afirmative pe care le-a dat, a fost -corn-
plet absent insa asupra cheatiunii celei
mai iinportante, ridicatA de mine, in
aceastA comunicare. (Aplauze pe ban-
oile Partidului Tartinese).
D-le Vaida, inainte de a-mi da re-
zultatele ancheté-i, eu vii intreb : ce do-
sare .si. ce doeumente yeti avea astäzi,
crind acum trei zie acest emisar sträin
a rupt sigiliile i a inläturat garda
militarA? (Aplau.re pe
Ce documente asteptati d-voastrri?
Pentru ce s'au rupt sigiliile? Cine a
dat ordin ca garda militari sii fie ri-
dicatä? Cine a dat ordin. ca .acest ins
sá rupA sigiliile pUse -de autoritätile
românesti? Daeg este chiel7a .dintre ai
nostri, ce mAsuri iei impariva acestuia?
Iar daa, .este el, ce mäsuri iei impo-
triva lui? (Aplauze pe bitneile
acest riispuns- nu-1 cer mäine sau
poimâne, ci îl cer astAzi. (Aplauze pe
bancile
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedinteIe
Consiliului de Ministri: D-le presedinte,
d-lor deputati, mersul perchezitiei a
fast urmAtorul: dupg ce au scos o parte
din documente i au vätut cA' sunt
acte militare
D. dr. N. Lupu: 0 parte.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: ....le-au ridicat
le-au predat comandantului corpului
II armatA d-lui general trick
D. dr. N. Lupu: Nu toate.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele cmn va fi procedura? Va fi pe frtgasul
-
Consiliului de Ministri: S 'au pus si- normal, emii trebue sA fie.
Cine este .de vink cine nu, mi pot
sii stiu acum.
D. Richard Franasovici: Dar a'au dere?
.
rupt sigiliile.
D. dr.. Al. Vaida-Voevod, presedin:-
ministru,
tele Consiliului de Ministri: D-lor, vl
rog, modificati-vä tactica i asteptati treb
pânA la sfärsit.
D. Richard Franasoyici: I`,0,aratit.fost. d. acela, reprezentp.t j. Uzinelor j2k1h-
111#.04. i 14..4 '\..a...rgptisigiliiittifr
www.digibuc.ro
6 Aprilie .1933
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Papt este ciiau
luat dosarele 'care credea di, au conti-
nut militar...
D. dr. N. Lupu: 0 parte mpnai.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: ...si apoi au si-
gilat.
Cií este numai o parte, sau nu, ti
nu pot sä, constat aiei ; aceasta o va
constata ancheta.
DaeA va ajunge vreo ving pe agentii
aceia, .ei vor avea sA poarte räspunde-
rea; 'dad), va ajunge yreo viná pe- re-.
prezentantul Uzinelor Skodd, pentruci
a runt sigiliile; el va avea sltragg con-
secintele, pentrua pentru mine situa-
tia este clarA : a rupt sigiliile, va trage
consecintele.
D. Octavian Goga: MAcar sA putem
stii atata: rupt sau nu sigiliile?
D. Richard Franasovici: DacA s'ati
rupt, sä nu se stie cine le-a rupt?
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministrii Sigiliile le-a .
rupt. dânsul.. CA a sects ceva- de- acolo
sau cA nu a scos, pentru toate acestea;
are sA räspundä dânsul.
Voci de pe bancile opozitiei: 'Este
liber Zelinski? (Zgomot).
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: D-lor, pe de:o
parte d-voastri venii i spuneti: mi
faceti scandal prea mare, scumpa Pa-
trie ! Interesele armamentului! Iar pe
de altä. parte, .dupri, ce veniti i puneti
astfel de intrebäri
D. dr. N. Lupu: Eu spuneaM sii nu
faci scandal la ineeput. Dar dacii 1-ai
inceput term-in:A.4..(S01)1ot).
D. dr. Al. Vaida-Voeyod, presedintele
Consiliului de Ministri: Am fAcut tot
ce am putut, -dupg felul cum au evo-
luat lucrurile. V'am ailtat clar i cin-
stit cura s'au petrecut lucrurile.
D. dr. Zr. Lupu: Nu, c'ompelt.
D. dr. Al. Vaida-Voevod,.presedintele
Consiliului de Ministri: -Am fricut tot
ce a fost dateria noastr4 sii faceM, în-
datá ee am avut cunostintä despre ëele
petrecute.
De 'acum, éste treaba autoritAtilor
In ce priveste ruperea sigiliilor, fAp-
tuitorul este et Zelinski care are sii räsi-
pundä pentru. aceasta. Mgi deParte
-
Ce vedeti d-voastri exceptional in
atitudinea i in punctul nostru de ve-
D. Richard Franasovici: D-le .prim-
dati-mi yoie sä Yiti pun o îu-
Ati fost foarte loial, recunoscand cA

6 Aprilie 1933 ADUNAREA DEPUTATILOR: $edinta d'cla 20 Margie 1933
V'asi inrteba ceva, daert puteti sa-mi
spimeti, dad: un, eu aunt rabdator
astept pâná and- doSarele se- vor putea
aduce. Cum explica - si d-voastra-tre-
bue sit fiti in eurent en aeeasta - cum
exPlica, d. Zaleski ca a rupt aceste si-
de ce le-a rupt?
D. Gr. N. Iunian: Cine ia- dat voie?
D. I. M. Leon: i de ce nu este are-
stat ?.
D. Adam Ionescu: Ce pazea santinela
tailitard?
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului D-lor, asi ruga
numai pe domnul Franasoviei sa nu
mrt intrerupg, dupä cum-nu 1-am 'Mtn-
rupt nici eu.
Ceeaee regret este cum, dela tonul
patetie, patriotic, d. Franasoviei...
D. dr. N. Lupu: De ce sa punem sin-
ceritatea cuiva la indoiala, efind este
vorba de o chestiune atilt de grayä?
D. dr. AI. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: , dela tonul
acesta de ingrijorare si de revolta trece
la seaclerea nivelulul desbaterilor si se
intreabá : oare de ce a rupt
D. Richard Franasovici: Cine i-a dat
voie?
D, dr. Al. VaidEr-Voeved, presedintele
Consiliului de Ministri.: Adick pune in-
trebarea, reprezentantul Partidului Na-
tional-Liberal, ca- eine i-a dat voie?
D-lor, a putea sa deelin sa-raspund la
aceastä intrebare, pentruca este lipsita
de seriozitate.
.D. Richard Franasovici: SA má ier-
tati, dar o sa vedeti, când se vor depune
.actele, de ee am intrebat.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Conform rapor-
tului d-lui general Uica procesului-
verbal ineheiat, d. Zaleski a spus ca,
fkind nervos i atingindu-se, din ner-
vozitate, de Sigilii, le-a rupt. Iar alt si-
gihu 1-a rupt fetita lui de 10-12 ani.
D. Richard Franasovici: Vá multu-
mese; dar nu inteleg de ce v'ati suparat.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Nu m'am su-
- parat, dar gasese curios, de o parte,
tonul patetie de ingrijorare patriotica
si de alta parte intrebarea : cine a rupt
sigiliile.
D. Richard Franasovici: Ira rog, sil
niä iertati, sunt imperfectiuni de ale
mele.
D. Aurel Buteanu: Zece ani d-voa-
'era n'ati facut niei o comanda mili-
tar* ati cheltuit banii, in timpul de
prosperiqte, altfel. Noi am venit in'
1929 i, cu primii bani pe care i-am .
avut, am facut ,eomanda de _armament.
La aceasta sä raspundeti.
D. Richard Fraaasovici: Raspundeti
. MONITOR-Jr:IL OFICIAL Nr. 68
mai 'radii la chestiunea nr.ea" i pe urnia
eu v dau räspunsul.
D. dr. N. Lupu: D-lor, este foarte
comod sistemul acesta : când venim noi
aici i facem afirmatii de grayitatea
acestora, d-voasträ de acolo din majo-
ritate säriti i spuneti: ce au facut
beralii, ce_ n'au fäent liberalii ytt in-
fundati in trecut, ea sä. faceti ea
uitati prezentul. Eu 'rasa nu uit pre-
zentul.
D-le prim-ministru, eu socotesc cá
actul de a rupe, puse de o autoritate
de stat, in timp mai cu seamil de stare
de asediu - clacä ar fi fost vorba de
un simplu muncitor, nici nu 1-ar fi dus
pana la Jilava, ci 1-ar fi impuscat pe
loe - si de a-1 lasa hber i nepedepsit,
este clesigur u fapt foarte gray. Eu
din nou vá spun d-voasträ sa dati ras-
puns Parlamentului, miine, daca nu
chiar astazi, cine a dat ordinul de ri-
dicarea sentinelei. Pentruca, daea avem
astfel de organizatie in stat, cá o sen-
tinela pusä sä pazeasca onoarea, tarii,
ea poate fi ridicatä de oricine, vai de
eapul nostru I Prin urmare, sa ráspun-
dei sau d. ministru de rilz-
born, maine, eel mult, eine a dat ordin
0, se ridice santinela. Iar in al doilea
rand, 'Aná maine dimineatit d. Za-
leski nu trebuie sa fie la,sat liber.
In al Areilea rind, sa se fad, imediat
cereetari spre a se vedea unde a fost
dus restul de aete i arhiva, pentruca,
d-le Vaida, nu ne facet noi iluzia eä
s'au luat actele cele mai importante.
Ateia, in timpul câtorva ceasuri de
pertractäri de pdrchet civil si de par-
ehet militar, in timpul ce trebuia sá ga-
seasea pe d. ge.neral Samsonovici acasá
factind o pasiausä, sau pe d-ta la masa
la d. Angelescu, când vá trhniteati
unul la altul, domuul aeesta a luat
tonte actele i le-a dus undeva. -Elude
le-a dus? Vorbesc de cele mai impor-
tante, pentruca ei s'au sezizat ed au
de aface cu lucruri grave si au luat
nnmai ce au putut. Cele grave au rä-
mas aeolo, dar au dispärut. Vä rog ca,
ping maine, sa cereetati sä vedeti uncle
sunt aeele acte. In orice caz eu nu stiu
ce yeti face d-voastrit, dar eu nu mai
am nici un pie de ineredere cá d-voa-
strä, dupa modul molesit dupä care
v'ati comportat pima acum, -yeti avea
curajul GA vá comportati altfel maine.
Pina atunti eu, in numele demnitätii
nationale, protestez eä un strain a pu-
tut sä se comporte in asa fel in aceastä
Ora, parch' am fi o colonie, sä rupa
sigilii, sá ia acte si sa-si fad, de cap.
Eu las intreaga rfispundere a unor
asemenea fapte numai 'd-voasträ.
In ce priveste desvoltarea chestiunii,
vä rog ea -miine sá ne dati raspunsul
.si actele cerute, pentru ea sä limpezim
www.digibuc.ro
2451
aceasta chestiune, .care nu poate ra-
mane nelamuritil. (A.plauze pe 1)i-incite
Partidului priluesc fi ale Partidului
Na(ianal-Liberal I. G. Duca).
D. M. Ralea, vicepresedinte: D. pre-
sedinte al Consiliului are euvintul.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri:. Thick' vrea .
doctor Lupu, poate sa viná i. maine
in fiecare zi..
D. dr. N. Lupu: Nu, daert vreau",
sunt obligat sa yin si sti te intreb in
fieeare 'zi, 'Ana ce voiu capata un räs-
puns satisfacator. -
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Vino si in 'fie-
care zi, iar eu cand voiu putea, am sa-ti
dan raspunsul, prezentandu-ti intregul
dosar al anchetei.
D. dr. N. Lupu: D-le Vaida, d-ta éSti
un om de buna credinta. Admit! d-ta
ea poti sa faci ancheta i sa restabilesti
ordinea legala, catii vreme acest ins
este lasat liber? D-ta trebue,
arestezi si al doilea, sa afli eine a
dat ordin soldatului sa piece de. acolo.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Dupä ce s'an
rupt sigiliile, s'a eontinuat perchezitia
s'art ridicat acte eari sunt de aceeasi
naturä cu actele cari s'au ridicat de el.
Poate cá i d-ta tii, pentrueä stiu
eu svonul acele...
D. dr. N. Lupu: Iti dau euvintul
meu de onoare ca nu pun temei pe nici
un svon ; dar iti spun eä din momentul
ruperii sigiliilor, el a, putut sa ia tot
ee este important si sa le dud. aiurea.
D-ta trebue sa eereetezi uncle le-a dus.
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Rezultatul ace-
stei cereetari îl vei capata când an-
cheta va fi Aerminata. NIA atunci nu
pot sa, ti-1 clan.
D. dr. N. Lupu: Atunci vei face
(Thug lueruri.
D. dr. AI. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: Voiu face
ceea ce voiu crede eu eti-mi este cla-
toria. Silit nu pot BA fiu de nimeni.
(Áplauze pe Mncile majoritätii).
D. dr. N. Lupu: Ba nu!
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele
Consiliului de Ministri: D-ta ma intre-
rupi intr'una; dar eu tiu sa fax aici o
constatare mi-am Merit i imi fac da-
toria cum cred ea este bine i nici
vreun ton ridieat, nici de violenta, nici
de patriotism deelamatoriu nu ma las
impresionat, (aplauze pe Mncile majo-
pentrucä mai mare räSpundere,
cleat d-ta, i deck; chnimealor, .pen-
tra siguranta statului, am eu constiintl
o am si-mi voin face datoria.
Prin urmare , d-le doctor, mai tern-
29

2452 ADUNAREA DXPUTATILOR: &din:fa dula 10 Martie 19$ .9
pereazii4i temperamentul, pentrucil eu
nu sunt impresionabil.
D. dr. N. Lupu: Nici eu!
D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele dine -ca organele- fiscale, pentru oHee
Consiliului de Ministri: Sä ne intele- sumii
oem &Ica la d-ta motivul adevarat 'era ..imediat chitantii din registrul ehitan--
patriotismul, atunci n'ai fi venit cu -per, totusi primese contirtuu plfingeri
poza si cu aecente sonore i declama- din partea locuitorilor din jud. Rati,
torii ne iei In felul acesta. (Aplauze cii sistemul ele a se incasa
pe b&ncile majorittifii).
D. dr. N. Lupu:. Poza faci d-ta. Eu
resping cu indignare aceasta asertiune
cii numai d-ta esti Hispunzator. Suntem
cu totii deopotriva raspunzatori. (A-
plauze pe Ttirilnese
.(de Partidullii Liberal L. G.. Dupa).
Atunci cand d-ta tergiversezi
prin tergiversarea d-tale s'a intamplat
acest act ne mai pomenit panä acum,
ea un strain sa roprt sigiliile si sí. ia
actele sigilate, da-ne voie nourt sil nu
ne incredem si sil ne facem datoria in
permanenta, yä atragem atentiunea,
nu ea ton declamatoriu, nici cu super-
patriotism, care nu-mi apartine mie,
ci in mod cinstit i sa-ti spunä, d-le
Vaida, un deputat din Parlamentul
tarii, tot asa de bun roman -ea i d-ta,
ea, pentru ca d-ta sa fii in pozitiune
dai in intregime datele anchetei, tre-
bue sa dai satisfactie opiniei publice,
st arestezi pe Zaleski si sil condamni
garda care a plecat de acolo, sau pe
acela care a dat .ordin garzii srt plece.
M treilea sa cautati chiar astaseara
unde aunt actele, cacti inaine pOate sii
piece peste granita. (Aplauze pe &Wile
Partidului Pirdnese si uele blinei ale
òpozifiei).
D. M. Ralea, vicepresedinte: D. de-
putat Ciolac are cuvantul.
D. Gh. D. Ciolac: D-le presedinte,
am onoare a educe la cunostinta d-lui
ministru al finantelor ca la data fixatil
pentru preschimbarea banilor metalici
cu efigia M. S. Voevódului Mihai, or-
gandie fiscale comunale din judetele
Hotin au refuzat primirea
acestor bani si au indreptat erttre Banca
Nationala pe locuiterii dela tara ce
aveau asemenea Monete. Fatil de
aceasta situatie i inand seama cii
multi dintre ei nu aveatt- decat sume
mici, pentru a evita facerea de ehel-
tuch i drumuri Indepartate pang la
resedinta de judet, locuitorii au fost
nevoiti a schimba acesti bani la specu-
lantii jidani cari au dat 18 lei in loe
de 20. Pentru a se evita pe viitor ase-
menea procedee revoltatoare, rog a se
lua dispozitii ea organele fiseale sa fie
obligate a primi acesti bani in contul
impozitelor.
D. M. Ralea, vicepresedinte: Se va
comunica d-lui ininistru al finantelor.
30
MONITOR:lib OVICIAL Nr. 68
G Aprilie 1933
D. Gh. D. Ciolac: A doua comuni- fac politica jidinease6 pe teritoriul ro-
care ; D-le presedinte, am onoare man, ataciind Germania.
aduce la canostinta d-lui minis-tilt de Cu sistemijl acesta unde mergem ?.
finante cii desi s'au dat repetate or- Vasilzia, dad. _cutare miisurii nu con-
vine cutirui jidan sau cutirei gazete
.incasatä ea impozit, sii clibereze jidovesti, trebue numai clear si ataee
Germania, iar Romiinia care are auto-
rifiti, care are astizi in uncle judéte.
starea de asediu, tolereazi aceste ata-
curi nedrepte i calomnii la adresa unmi
rare- de chitantil nu a incetat. guvern amic. Aceasta ml se poate to-
Pentru viitor, rag a se lua msuri lera. $i de aceea am luat cuvântul, fiind-
drastiee contra acestor abateH si a 'or- cil. vreau sA a:frog atentia onoratului gii-
dona gärzil finandare ca, vern ci s'a mai intamplat un caz, cazul
marirea infractOrilor particulari, sii ziarului Vorwi-irtz" din Cernduti,
supravegheze îndeaproap' d pe ace:Ai care, fiind gasit vinovat, a feat confis-
funetionari . fiseali cari intekg cat. Wit ci intervine de data aceasta
migunea lpr. ziarul tuturor indrrtsnelilor din. aceasta
Pentru exemplificare, rog ca aceste Capitala, ziand Dimineata" d Intr'im
abateH si't fie Sanctiomite prin imediata articol sub titlul GraVele evenimente
eliminarc a functionarilor 'abuzivi. din Spandau". reproduce q dare de
D. M. Raléa, vicepre§edinte: Se va seania a unui Alt ziar jidanesc din Viena
comunica d-lui ministru al finantelor. Sonn-und Montags-Zeitung", in care
Trecem la antintari de interpeliri.- povesteste cele mai grozave lucruri des-
pre pretinsele iiigrozitoare sehing'iuiri
D. deputat Cuza are euvantul. a liner oameni nevinovati, zicand :
D. profesor A. C. Cuza: D-le prese- Acesti oameni, deobste muncitori
dinte, d-lor deputati, nu vrean lucratori evrei, au fost biltuti de
lez la Regulament, pentru ea sit apelez moarte. Am vilzut oameni cu. ochii
la d-voastril s faceti controlul, .dac'd scosi de dare aeele bestii. Absolut toti
numärul deputatilor corespunde cu cel am fost desfigurati de torturile sufe-
din Regulament. rite. Li s'au sfilamat miselele eu pa-.
D. M. Ralea, vicepresedinte: Depinde turile puiti1or. Mâinile prezintri arsUri
de d-voastra dacri deriti sii vorbiti sau grave, iar degetele sunt- mutilate. See-
nu; dad, nu irreti sii vorbiti ridie se- nele care s'au petre.cnt .in telula aee-
stor 62 de. nenorociti. sunt de nedes-
D. profesor A. C. Cuza: Eu am in- .cris.
teresul sa vorbesc ; dar vein lua maine D. I. Zelea-Codreanu: Aceasta cauza
citvantul la Regalement. justifich invazia jidanilor In Romania.
D-lor- deputati, este .0 datorie ele- D. profesor A. C. Cuza: Intre altele,
mentara, a oricarui guvern ca sii apere poveSteste si de presedintele Ligii pen-
demnitatea celorlalte state pe teritoriul tru drepturile omului, -Lehrman Rues-
Aceasta se impune i in interesul bild, care iarasi ar fi fost britut ia
reciprocitittii neeesare, pentrucif, dacii feat solicitat sa fad, salutul reglemen-
statul roman nu apira celelalte state tar in fata presedintelui Levetzow, dar
de injuriile ce li se pot aduce, evident mosneagul neavand forta fizicii sa se
cii nici statul roman nu. .are dreptiul sa supuna a fost tarit intr'un coridoi in
cearä ea el sri- fie respectat in celelalte tunecos, ataeat de o sumedenie de
state. oameni i apoi pus in lanturi.
Prin urmare,. aceasti datoHe elemen- AreStatii cari sosese la Spandau
tara este In interesul statului poarta eu totii urmele unor torturari
nu se poate tolera de care autorit4i groasnice, scriitorul Heinz Paul e until
ca un stat sa fie insultat. dintre ultimii sor4. Manuscrisul
Ce se intampla Tin en recent : unui roman, pe care tocmai 11 termi-
statul german se giseste astäzi sub con- nase, dupa doi ani de mu.nea, a -fost
ducerea cunoscutului mare (ma politic rupt in bucati, iar autorul a ' fost si-
Adolf Hitler i acesta îi apliA progra- lit sa inghitii fragmente de hartie diu
muL sin. Se Intampli ci programul lui manuscrisul lui. A fost pus Aa sari
Hitler mi convine jidanilor. peste curelele uniformelor national-
Este un lucru foarte normal, nu le socialistilor, pana. ce s'a prabusit.
rilmane jidanilor din Germania, dacii ar D-lor, claci aceste lucruri s'au putut
putea, sa se explice cu Hitler in pri- savarsi de catre guvernul german, care
vinta aceasta. Dar ce cauti in Ro- Inca 'deunazi a dat dovada spiritului
mania i atunci se intampli lucrul ur- sau de ordind; iuterzicand drice atacuri
mator asupra curuja, vreau sii atrag impotriva oricui, Ira las pe 'd-voastri
atentia onoratului guvern, ca jidanii sa judecati.
www.digibuc.ro

6 Aprilie 1933 IADIJNAREA DEPUTATI.LOR: fectinta dela 20 Martie 1983
Prin urmare, acestea sunt sfruntate
jidanesti, publicate in ziarul
Dimineata" din Capita la. Dovada cA
acestea stint sfruntate minciuni jidi-
nesti- este ea nici un ziar romanesc nu
k-a reprodus. Dach ar fi fost ceva,
Care intt'adevär s intereseze opinia
pub1ic i. sA fie bazat pe adevär, vreu-
nul din ziarele romanesti 1-ar fi repro-
dus. Dar nici un Ziar romanese, spre
Cinstea presei romane, nu a reprodus
aceste infâiMi, care au fost reproduse
de ziarul Dimineata". - rele -jidänesti Dimineata". i Vor-
D-lor, aceste lucruri nu se pot to-
lera. Daca s'a facut tua exces de zel,
cand prietenul nostru, deputatul Cio-
lac, a venit aici, demonstrativ, imbra-
cat in uniforma noastra, i atunci s'au
gasit autoritätile militare sub dictan- putati,
dul d-lui Armand Calinescu - care a zilei vom avea :
plecat de aici si regret ca. nu este de
fata - s vinä i sa ne aresteze, cum? asupra raportului pentru evaluarea,
Aceleasi autoritati militare i civile ale
d-voastra nu-si dau seama de necu-
viinta unor asemenea atacuri la adresa
unui guvern strain? VA intreb eu pe
d-vóastra: dacA despre Romania s'ar
scrie de ziarele din Berlin asemenea
orpri, d-voastra ati fi multumiti? Sau,
din contra, ati cere imédiat' ca aseme-
pea lucruri sa se reetifice, pentruca
asemenea orori nu se pot petrece intr'un
stat civlizat.
Prin urmare, este clar : jidanii au ce
au cu Hitler. (Ilaritate). Dar noi nu
avem. Si atunci judanii fac politica ji-
daneascA in Romania, iMpotriva lui
Hitler. Acestia pot sa mearga foarte
departe, dar noi avem tot interesul ca
sa rèspectäm guvernul german care ne
este un .guvern amic si care, in. viitor,
ne va fi si mai amic decat ne este astäzi.
De aceea am crezut de datoria mea
sa vin la aceasta tribunä cu un ceas
'mai clevreme, ca s dau citire urmatoa-
rei interpeläri :
Am onoare a interpela pe . mini-
stru de interne asupra uneltirilor pre-.
sei jichanesti din Romania, luptand pen-
tru cauza natiónala jidänéasca, impo-
Jriva guvernului amic al Germaniei,
care nu le convine jidanilor si contra
caruia ei au intreprins o _adevarath cam-
cautand sag discrediteze cu cele
mai odioase -calomnii. Citez cazul zia-
rului jidanèsc Vor'wärts" din Cer-
näuti, care a fost confiscat i cazul
mai gray al ziarului jidänese Dimi-
neata", eu data de astazi, luni, 20 Mar-
tie 1933, care reproduce, dupa alt ziar
jidänesc din Viena, povestirea unor
pretinse orori pe care auteritatile ger-
mane le-ar fi savarsit, anume impotriva
unor detinuti jidani i pe care le pu-
blieä sub titlul de senzatie: Gravele
MONITORUL OFICIAL Nr. 68
evenimente din Spandau". Toate acestea
sunt sfruntate minciunii jidanesti, dupä
cum rezultA si din faptul cá nici un
ziar romanesc nu le-a publicat. Cerem
dar d-lui ministru de interne si autori-
tAtilor militare ale starii de asediu, sa
reprime aceste uneiliri jidAnesti, peri-
culoase sigurantei Statului roman, care
are datoria sa apere, pe pämantul
demnitatea celorlalte State de atacuri
nedemne, cum sunt ecelea indreptate
contra Statului German de &are zia-
warts", interzicand pe viitor ca jidanii
sa faca politicA jidaneasci pe pimânt-
till Romaniei'. (Aplauze pe bibicile L.
A. N. C. fi ale Gitrzii de Fer).
D. M. Rálea, vicepresedinte: D-lor de-
sedinta viitoare, la ordinea
1. Continuarea discutiunii generale
perceperea veniturilor fixarea chel-
tuolilor pe exercitul 1933/34.
2. Continuarea discutiunii generale
asupra proiectului de lege al vämilor,
'3. Votul eu bile asupra proiectului
de lege pentru modificarea unor arti-
cole din legea pentru protectia monu-
mentelor naturii.
4. Votul cu bile asupra proiectului
de lege pentru deschiderea unui credit
extraordinar de lei 85.000.
5. Proiect de lege (din initiativii par-
lamentarA), pentru autorizarea muni-
cipiului Cluj, de a face schimburi
cumparari de terenuri.
6. Continuarea discutiunii asupra
legii (votati. de Senat), asupra statu-
tului personalului C. F. R.
7. Votul cu bile asupra próiectului de
legé pentru autorizarea Ministerului
de AgriculturA sa aprobe vanzarea de
padure facuta de composesoratul ur-
ban din comuna Metes, catre soc. anon.
forestiera
8. Votul cu bile asupra proiectului
de lege, referitor la autorizarea Mini-
sterului Agriculturii, de a acorda Soc.
Anon. Forestiere ,Cäleele" eu sediul
in Cluj. un imprumut de 1.000.000 lei.
9. -Votul Cu bile asupra proiectului
de lege pentru instituirea unei comi-
siuni pentru realizarea de economii bu-
getare.
10.1 Votul cu bile asupra proiectului
de lege prin care judetul Braila con- fayä de 450 mp.
tracteaza un imprumut de 15.000.000 25. Proiect de lege pentru deschi-
lei dela Casa. Nationala do Economii derea unor credite suplimentare de lei
Cekuri postale (din initiativa parlamen-
tara).
11. Proiectul de lege relaiiv la des-
chiderea unui credit extraordinar de
lei 58.450.666 Ministernlui de Finante.
www.digibuc.ro
2453
12. Prolectul de lege relativ la deschi-
derea unui credit extraordinar de lei
129.405 pe seama Ministerului de Fi-,
nante.
13. Proiect de lege relativ la deschi-
derea unui credit suplimentar in sumi
de lei 3.844.000 Ministerului de Fi-
nante.
14. Votul cu bile asupra proiectului
de lege pentru cedarea a 800 ha, din
regiunea inundabill a Dunirii, direc-
tia reformei agrare in comuna Värästi,
Ciocanesti si Rasa, jud. Ialomita.
15. Votul cu bile asupra prdiectuIui
de lege pentru autorizarea Casei Natio-
nale de Economii de a acorda un im-
prumut de 7.000.000 lei a Soc. Latinu-
Buzau-Vadeni C. F. R.. din judetul
16. Proiectul de lege relativ la des.;hi-
derea unui credit extraordinar bugetfv
in suma de lei 103.400 pe seama Mini-
sterului AparArii Nationale.
17. Proiect de lege relativ la deschi-
derea uni credit suplimentar de lei
1.285.436, precum i anularea unei
sume echivalente din bugetul Mini-
sterului de Finante.
18. Proieet de lege relativ la deschi-
aerea unui credit extraordinar de lei
150.000 Ministerului de Finante.
19. Proict lege pentru deschide-
rea unui credit extraordinar de lei
300.000 pe seama Ministerului Instruc-
tiunii.
20. Proiect de lege relativ la anula-
rea unei sume de lei 24.000.000' dela
art. 16 si 17 bugetul ordinar pe 1932
prelungit al Apararii Nationale.
21. Proiect de lege pentru deschide-
rea unui credit suplimentar de 720.162
lei repartizat la At. 9 si 14, si acope-
rirea prin anulare a unei me egale
dela art. 12, 13 si 17 din bugetul Mi-
nisterului Justitiei.
22. Proiectul de lege pentru comple-
tarea masurilor necesare folosirii pa-
sunelor comunale constituite din pa-
duri.
23. Proiect de lege pentru autoriza-
rea Camerii agricole Prahova sa vandi
municipiului Ploiesti un teren.
24. Proiect de lege relativ la autori-
zarea Ministerului Apararii National&
dea ceda Soc. Crucea Rosie" o supra-
30.084.762.
26. Proiect de lege pentru deschide-
rea unui credit extraordinar de 210.000
lei pe searna bugetului Presedintiei
Consiluhii de Ministri.
31

2454
27. Proiect de lege pentru inflintarea
judecatoriei miite Calarasi.
28. Proiect de lége pentru trecerea
platii personalului administrativ al
§coalelor secundare de toate eategoriile
asupra condtételor Seolare.
29. Proiectul de lege privitor la nu-
mirea Magistratilor ,dela judecatqrüle
de muneä.
30. Proiect de lege pentru regrupa-
rea i mrtrginirea comunei suburbane
Grivita a municipiului AucuKe§ti.
Munitorul Oficial t Lmprinieriile Statului
IMPRIMERIA CENTRALA.
MONIT9RUL OFICIAL Nr. 68
ADTTNAREA DEPiTTATILOR: &die0i dela o Martk 1933
- Se depuné réportnl Comisiunii de
legislatie civilá, relativ la .proiectul de
lege, privitor la numirea magistratilor
dela judeciitoriile de muncit
- Se depune raportul CoMisiu4iî de
administratie generalil, Privitor la pro-
iectul de lege; diii initiativä parlamen-
tara, pentru regruparea i milrginirea
comunei suburbane Grivita a mirnici-
piuui
D. deputat :Victor. Papacostea de-
_
www.digibuc.ro
6 Aprilie 1933
puhe la Biron o intribare adresath d-lni
niiniStru al, Apärärei Nationale, eérilnd
repotarea Ordinului din 1921; privitor
la. Sitnatia ruilitarg a colonistilor ro-
naini de peste hotare, atlezati în jude-
tele Durostpr. i Caliaera. _
D. M. Ralea, vicepresedinte:, Ridic
edinta.
-,Sedinta se ridica, la ora 21,10, anun-
tandu-se cea viitoare pentru a doua zi,
marti, 21 Martie, ora
DIRECTOR GENERAL,
A. D. BUNESCU.