Butacu Marian - Prelucrarea Strugurilor

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: IEA
PROIECT DE AN LA
MANAGEMENT
ÎNDRUMĂTOR:
PROF. DR. BREZULEANU STEJĂREL
STUDENT:
Butacu Marian
2018
INTRODUCERE
Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial, prezintă,

pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea radicală a
funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de repartiţie a profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a
relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea, necesită
un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să corespundă
cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de „Management” ocupă un loc
important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia studenţilor
prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina „Management” se
adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură specializarea
Inginerie economică în agricultură.
2
Tema proiectului
PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A

REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE
ANSAMBLU LA S.C. Vinifera S.R.L.
3
CUPRINS
CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ECONOMICE A
FIRMEI S.C.
S Vinifera S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridica a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:
A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului
C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii
C.5. Personal și instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri
D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de producție
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat
D.3. Indicatorii financiari
4
CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI
CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI

CRITIC) PE CULTURI
CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
5
CAP. I
PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI
ECONOMICE A FIRMEI S.C. Vinifera S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: S.C. Vinifera S.R.L.
A.2. Obiectul de activitate
S.C. Vinifera S.R.L. are ca obiect de activitate principal fabricarea vinurilor din struguri.
Codul CAEN - 1102 fabricarea vinurilor din struguri si cuprinde:
- fabricarea vinului;
-fabricarea vinului spumos;
-fabricarea vinului din concentrat de must de struguri;
-activitatea de amestecare, purificare si îmbuteliere a vinului.
A.3. Forma juridica a solicitantului
S.C. Vinifera S.R.L. cu sediul social în sat Trebeș, comuna Mărgineni, nr. 10 Judetul
Bacău, înregistrată la Oficiul Registrului Comertului în data de 15.09.2017, cod unic de
înregistrare 28160141, număr de ordine în registrul comerţului J04/2214/2017, cu obiectul
principal de activitate-fabricarea vinurilor din struguri.
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

Tabel A.4.1
Structura acţionariat
STRUCTURA ACŢIONARIAT (Societatea) S.C. Vinifera S.R.L.
LA DATA 08.03.2017 ( În prezent)
Nr. de Valoare Participare
Nr. Valoare totală
Denumire acţionar actiuni/părţi nominală la capital
Crt. (lei)
sociale deţinute a părţii sociale (%)
6
Structura acţionariat
(Buc) (lei)
1 BUTACU MARIAN 2500 10 25000 100
TOTAL 1000 10 10000 100
Tabel A.4.2
Date de identificare ale acţionarilor
DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

BI/CI
(Persoane fizice) CNP Participare
Nr.
Denumire acţionar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital
Crt.
Inregistrare (%)
(Societati)
1 Str.
Bogdanesti,nr10,sat
Butacu Marian ZC 043530 1960701046218 Trebeș,com. 100
Mărgineni, jud.
Bacău
TOTAL 0
A.5. Administratorii societăţii

Tabel A.5.1
Administratorii societății
BI/CI /PP
Serie/Nr. Locul si
Nr. Nume,
Locul si CNP data Domiciliu Funcţia
Crt. prenume
data naşterii
emiterii
Str.
Bogdanesti,n
ZC 043530
01.07.1996 r10,sat
1 Butacu Marian Bacău 1960701046218 ADMINISTRATOR
Bacău Trebeș,com.
28.07.2014
Mărgineni,
jud. Bacău
Tabel A.5.2
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societății
BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si
Nr.
Nume, prenume Locul si data CNP data Domiciliu Funcţia
Crt.
emiterii naşterii
1
2
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurării activității solicitantului:

Tabel A.6.1
7
Puncte de lucru
Tip:
Nr. Sediul social, punct de
Activitate Localizare Adresa
Crt. lucru, sucursala, filiala,
loc de vanzare
Str. Bogdanesti, nr. 10, sat
com. Mărgineni,
1 Sediu social Reprezentanţa firmei Trebeș, com. Mărgineni,
jud. Bacău
jud. Bacău
com. Mărgineni,
2 Punct de lucru Fabricarea de vinuri Trebeș, com. Mărgineni,
jud. Bacău
jud. Bacău
com. Mărgineni,
3 Plantatie viticola Producţie de struguri Trebeș, com. Mărgineni,
jud. Bacău
jud. Bacău
A.7. Litigii ( în desfăşurare)

Tabel A.7.1
NU ESTE CAZUL
În calitate de reclamant
Observaţii
Valoarea
Nr. Cod Unic de (in curs de
Denumire societate prejudiciului
Crt. Înregistrare, Adresa soluţionare,in
(Lei)
executare,faliment,etc.)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.2
NU ESTE CAZUL
In calitate de Parat
Nr. Cod Unic de Valoarea prejudiciului Observaţii
Denumire societate
Crt. Înregistrare, Adresa (Lei)
1
2
TOTAL 0
Tabel A.7.3
NU ESTE CAZUL
Revendicări
Obiectul Revendicării (cu Valoarea Observaţii
Nr. Denumire societate sau mentionarea sensului estimata a (in curs de
crt. persoana fizica revendicarii: de catre sau activului soluţionare,in
de la solicitant) revendicat executare,faliment,etc.)
1
2
TOTAL
8
B. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE
B.1. Istoricul activităţii
S.C. Vinifera S.R.L. s-a înfiinţat la data de 15.09.2017 atribuindu-se Codul Unic de
Înregistrare 28160141 din data de 15.09.2017 şi numarul de ordine în registrul comertului
J04/2214/2017, cu sediul social în sat Trebeș, comuna Mărgineni, nr. 10, judetul Bacău,
reprezentată prin Butacu Marian în calitate de asociat unic .
Capitalul social subscris este de 25000 de lei integral vărsat, fiind împărţit în 2500 de părţi
sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei.
Societatea are un efectiv de 12 muncitori, dintre care 8 implicaţi direct în procesul de
producţie.
Structura şi relaţiile de subordonare între salariaţi sunt prezentate în cadrul organigramei
întreprinderii.
Societatea are în exploatare 10 ha de vita-de-vie ce furnizează materia primă pentru fabrica
de vinuri.
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al

solicitantului:
Tabel B.2.1
Valoare netă la data
Data
Suprafaţă întocmirii ultimului
Denumire mijloc fix achiziţiei Bucăţi
(m²) bilanţ (lei)
1.CLĂDIRI TOTAL 135.000 3
Hală de procesare a 01.10.2017 800 60.000 1
strugurilor
Hală de depozitare a 15.10.2017 400 30.000 1
strugurilor si vinurilor
Clădire administrativă 19.09.2017 100 45.000 1
2.UTILAJE TOTAL 0 0
3.INSTALAŢII 124.900 2
Zdrobitor- 25.10.2017 - 3.400 1
desciorchinator electric
cu pompa ENO 20
Linie îmbuteliere DCE 25.10.2017 - 121.500 1
200
4.ALTE DETALII 5.000 1
Aparatură de birotică 19.09.2017 5.000 1
TOTAL MIJLOACE 264.9000 6
FIXE
9
Tabel B.2.2
TERENURI
Nr. Amplasere Suprafaţa Valoarea Regim juridic
crt. Judeţ/Localitate totală(mp)/categoria de contabilă
folosinţă (lei)
1. Bacău/Mărgineni 100.000/ vita-de-vie 1.570.000 Proprietate
personala
2 Bacău/Mărgineni 1300/cladiri si constructii 135.000 Proprietate
personala
10
B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole și non-agricole) și a tehnologiilor aplicate
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Struguri si vinuri
Indicatori U.M Cantitate Pre?/ U.M Valoare

CONSUMURI (CHELTUIELI)
I lei - - 70481,4
MATERIALE (1+2+3+..12)
1 Combustibil litri 125 5,34 667,5
2 Ingrăşăminte chimice cu azot kg 1400 3,9 5460,0
3 Ingrăşăminte chimice cu potasiu kg 140 4,7 658,0
4 Ingrăşăminte chimice cu fosfor kg 1000 3,33 3330,0
5 Fitosanitare litri 25 525 13125,0
6 Erbicide litri 30 33,76 1012,8
7 Apă m³ 800 3,71 2968,0
8 Îndulcitori kg 300 3,7 1110,0
9 Energie electrică kw 17080 0,65 11102,0
10 Ambalaje buc 30.000 0,8 24000,0
11 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10% din I) lei - - 7048,1
CONSUMURI (CHELTUIELI) CU FOR?A
II lei - - 40874,4
DE MUNCA (13+14+..16)
12 Personalul permanent implicat în produc?ie z.o 8 85 680,0

13 Personal sezonier implicat în produc?ie z.o 20 78 1560,0
14 Personalul administrativ persoane 2 95 34200,0
15 Fond retribuire lei - - 4434,4
III ALTE CONSUMURI (17+18+...22) lei - - 51108,9
16 Cheltuieli generale (3%din I+II) lei - - 3340,7
17 Dobânzi la credite lei - - 7500,0
18 Telefonie mobilă lei - - 1650,0
19 Asigurări (8% din valoare la ha) lei - - 20043,2
21 Amortizări lei - - 17600,0
TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE
A lei - - 162464,7
(I+II+III)
B VALOAREA PRODUC?IEI lei 39000 - 585000,0
22 Vin rosu litri 20000 15 300000,0
23 Vin alb litri 19000 15 285000,0
C VENIT IMPOZABIL lei - - 482343,0
24 (-)Impozite si taxe lei - - 102657,0
25 (+)Subven?ii lei - - 34000,0
D PROFIT BRUT lei - - 353878,3
E IMPOZITUL PE PROFIT (16% din D) lei - - 56620,5
F PROFIT NET lei - - 297257,8
G COST DE PRODUCTIE lei - - 4,00
H PROFIT LA KG lei - - 11,00
I MARJA BRUTA DIN VÂNZĂRI (MB) lei - - 60,49
11
Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil
Indicatori kw kw Lei/Kw Lei
Curs leu/Euro =4,640 zi/ferma an/ferma an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Consum energie clădire administrativă 1700 0.65 2615
Consum în producţie 15380 0.65 10000
Total (lei)/an 12615
Total (Euro) 2155,172
Indicatori litri lei/litru Lei
an/ferma an/ferma
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL
Transport recoltă 75 5.34 400,5
Alte operaţii tehnologice 50 5.34 267
Total (lei)/ferma 667,5
Total (Euro) 143,85
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL
Total (Euro) 2749,676
Alte cheltuieli
Valoare
Indicatori lei/an
Curs euro= 4,62
Cheltuieli diverse 1493
Total (lei) 1493
Total (Euro) 323
Revine pe um (lei) 0,03
Revine pe um (Euro) 0,007
Asigurări
Indicatori Valoare lei
Clădiri 350
Mijloace fixe 750
Producţie 18943,2
Valoare asigurare lei 20043.2
Revine pe um (lei) 0.51
12
Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
Cantitate
Indicatori Lei/u.m Valoare
Ingrăşăminte chimice
1400 3.9 5460
cu azot
140 4.7 658
cu potasiu
1000 3.33 3330
cu fosfor
Fitosanitare 25 525 13125
Erbicide 30 33,76 1012,8
Îndulcitori 300 3.7 1110
Ambalaje 30000 0.8 24000
Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori Valoare lei
Cheltuieli cu aprovizionarea 7048,1
Cheltuieli cu apa 2968
Total (lei) 10016,1
Amortizări
Valoarea rămasa la Număr ani Valoare
Dată intrare data ultimului bilant rămaşi amortizare
Imobilizare în gestiune contabil neamortizaţi anuală
01.10.2017
Hală de procesare a
strugurilor 60000 20 3000
15.10.2017
Hală de depozitare a
strugurilor si vinurilor 30000 10 3000
Clădire administrativă 19.09.2017 45000 20 2250
Zdrobitor-desciorchinator
electric cu pompa ENO 20 25.10.2017 3400 2 700
Linie de îmbuteliere 25.10.2017 121.500 25 4860
Aparatura de birotica 19.09.2017 5000 3 1666
Amortizarea totală - 264900 - 15476
Revine pe um producţie (lei) - - - 0.39
13
CHELTUIELI CU FORȚA DE MUNCĂ
Indicatori
Nr. Muncitori Lei
an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Personalul permanent implicat în
producţie 8 187680
Personal sezonier implicat în producţie 20 46800
Personalul administrativ 2 52440
Total fond salarii (lei)/ferma 288720
Contributie Asiguratorie pentru Muncă
-CAM ( 2,25%) 5774
CAS (25%) 72180
Contribuţii pt.fond sănătate CASS (10%) 28872
Impozit pe venit (10%) 28872
Total fond retribuire (lei)/ferma/an 135698
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME
Extern % aprox.
Cantitate Valoare
FURNIZOR / Adresa din total
Intern aprox. aprox. (LEI)
achizitii
Produs: combustibil
1-3, Strada Prelungirea
1 OMV PETROM Intern 125 667,5 2,70
Bradului, Bacău 600220
TOTAL 125 667,5 2,70
Produs:îngrăşăminte chimice
S.C. AMURCO Judetul Bacău, Bacău,600289,
1 Intern 3540 9448 38,8
S.R.L. Str. Chimiei, Nr.1
TOTAL 3540 9448 38,8
Produse fitosanitare
Judetul Bacău, Bacău,B-DUL
1 S.C. SAVGI S.R.L. Intern
UNIRII NR . 66 25 13125 53,9
TOTAL 25 13125 53,9
Produs: îndulcitori
S.C. AGRANA S.A. Strada Energiei nr. 6, RO-
1 Intern 300 1110 4,6
611047 Roman, judeţul Neamţ
TOTAL 300 1110 4,6
TOTAL 24350,5 100
14
Tabel B.4 .2
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE
Valoare % aprox.
Extern Cantitate
FURNIZOR Adresa aprox. din total
/Intern aprox.
(LEI) achizitii
Produs Ambalaje
S.C. FIBROMAR Str. Chimiei, 2, Bacău,
1 intern 30000 240000 100
S.R.L. Bacău, 600286, Bacău
2
TOTAL 30000 240000 100
TOTAL 240000 100
Tabel B.4 .3
PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII
%
aprox.
Extern Cantitate Valoare
FURNIZOR Adresa din
/Intern aprox. aprox. (LEI)
total
achiziții
Serviciu: energie electrică
S.C. Eon Moldova Str. Stefan cel Mare, 3, Bacău,
1 S.A. Intern 900 975 3
Bacău, 658826, Bacău
TOTAL 900 975 3
Serviciu: apă şi canalizare
S.C. Compania
Strada Narciselor 14, Bacău
1 Regională de Apă Intern 800 2968 9,3
600310
Bacău S.A.
TOTAL 800 2968 9,3
Serviciu telefonie
Strada Nicolae Bălcescu 2,
1 Teleokm S.A Intern 165 5,2
Bacău 600051
TOTAL 165 5,2
Servicii bancare
Str. 9 Mai nr.
1 BCR S.A Intern 7500 23,6
11, 600019 Bacău
TOTAL 7500 23,6
Serviciu: asigurări
Bloc 5, Strada Ana Ipătescu,
1 Mundexim S.A Intern 20043.2 63
Bacău 600002
TOTAL 20043.2 63
TOTAL 31651 100
15
Tabel B.4 .4
PRINCIPALELE MATERII PRIME
CANT VALOARE
SOCIETATE PRODUS %
. (LEI)
OMV PETROM 1 Combustibil 125 667 2,6
TOTAL 125 667 2,6
Ingrăşăminte chimice cu
1 1400 5460 22
azot
S.C. AMURCO S.R.L. 2 140 658 2,6
potasiu
3 1000 3330 13,4
fosfor
TOTAL 2540 9448 38
1 Fitosanitare 25 13125 52,9
S.C. SAVGI S.R.L.
2 Erbicide 30 1012 4
TOTAL 55 14137 56,9
S.C. AGRANA S.R.L. 1 Îndulcitori 300 1110 4,4
TOTAL 300 1110 4,4
TOTAL GENERAL 24768 100
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

Tabel B.5.1
Principalii clienţi ai societății
Nr. Client Valoare Pondere Termen de
crt. (lei) % plată
1 S.C. CORA S.R.L. 300000 51,2 21 zile
2 S.C. AUCHAN S.A 160000 27,3 14 zile
3 S.C. KAUFLAND SA 125000 21,3 14 zile
Total 585000 100 -
Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienţi
Nr. Cod Unic de Telefon
Crt.
Societate Adresa
Inregistrare Fax
Strada Milcov 2-4, Bacău
1 S.C. CORA S.R.L. 95821785 0374173900
600149
2 S.C. AUCHAN S.A 17233051 0800 887 325 Calea Republicii 181, Bacău
15991149 Strada Nicu Enea 1, Bacău

3 S.C. KAUFLAND SA 0800 080 888
600191
16
PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIŢIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului
„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRESAREA STRUGURILOR SI

ÎMBUTELIEREA VINURILOR”
Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–
Struguri si vinuri
Indi catori U.M Cantitate Pre?/ U.M Valoare

CONSUMURI (CHELTUIELI)
I lei - - 81811,3
MATERIALE (1+2+3+..12)
1 Combus tibil litri 160 5,34 854,4
2 Ingrăşăminte chimice cu azot kg 1400 3,9 5460,0
3 Ingrăşăminte chimice cu potasiu kg 140 4,7 658,0
4 Ingrăşăminte chimice cu fos for kg 1000 3,33 3330,0
5 Fitosanitare litri 25 525 13125,0
6 Erbicide litri 30 33,76 1012,8
7 Apă m³ 1000 3,71 3710,0
8 Îndulcitori kg 650 3,7 2405,0
10 Ambalaje buc 38.000 0,8 30400,0
11 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10% din I) lei - - 8181,1
CONSUMURI (CHELTUIELI) CU FOR?A
II lei - - 75641,4
DE MUNCA (13+14+..16)
12 Personalul permanent implicat în produc?ie z.o 11 85 935,0
13 Personal sezonier implicat în produc?ie z.o 24 78 1872,0

14 Personalul administrativ persoane 4 95 68400,0
15 Fond retribuire lei - - 4434,4
III ALTE CONSUMURI (17+18+...22) lei - - 65241,8
16 Cheltuieli generale (3%din I+II) lei - - 4723,6
17 Dobânzi la credite lei - - 11250,0
18 Telefonie mobilă lei - - 1850,0
19 Asigurări (8% din valoare la ha) lei - - 20043,2
21 Amortizări lei - - 26400,0
TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE
A lei - - 222694,5
(I+II+III)
B VALOAREA PRODUC?IEI lei 53000 - 795000,0
22 Vin rosu litri 29000 15 435000,0
23 Vin alb litri 24000 15 360000,0
C VENIT IMPOZABIL lei - - 692343,0
24 (-)Impozite si taxe lei - - 102657,0
25 (+)Subven?ii lei - - 34000,0
D PROFIT BRUT lei - - 503648,5
E IMPOZITUL PE PROFIT (16% din D) lei - - 80583,8
F PROFIT NET lei - - 423064,7
G COST DE PRODUCTIE lei - - 4,00
H PROFIT LA KG lei - - 11,00
I MARJA BRUTA DIN VÂNZĂRI (MB) lei - - 63,35
17
Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei
Vița-de-vie este o plantă cultivată pe teritoriul nostru încă din cele mai vechi timpuri.
Trecerea timpului și avansările tehnologice au făcut în așa fel încât plantarea, îngrijirea și recoltarea
viței-de-vie să fie mai mult decât o simplă ocupație, au ridicat-o la nivelul de măiestrie, de meșteșug.
Viticultura se practică de mii de ani pe teritoriul României, în țara noastră sunt 39 de
podgorii și nu există vreo zonă geografică în care să nu fie cultivată vița de vie.
Statul român oferă subvenții în valoare de 530 euro/ha/an pentru susținerea acestui tip de
cultură. De asemenea cu ajutorul acestei culturi se pot obține și fonduri nerambursabile pentru aceste
exploatații.
Teritoriul României oferă o climă și un sol favorabil acestei culturi, producându-se struguri
din cele mai nobile soiuri în cele mai bune condiții.
Astfel, din aceste oportunități dar și pasiuni pentru cultivarea viței-de-vie și implicit de
creare a vinurilor, ia naștere marea industrie a vinului din România.
România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar
alături de Portugalia (6,6 mhl), Ungaria (2,9 mhl) şi Austria (2,4 mhl), este printre puţinele state
europene care înregistrează o creştere faţă de 2016, arată datele dintr-un studiu realizat de KeysFin.
Producția de struguri pe hectar in Romania este in medie de 5-6 tone insa mai sunt si exceptii in care
se inregistreaza productii record in valoare de 12 tone/ha.
În România, 1,7% din suprafata agricola este cultivata cu vita de vie, mai exact circa 200.000
de hectare.
Vinul reprezinta 14% din producția vegetala a României.
Intensivizarea culturii viţei de vie, prin mecanizare, chimizare, irigare, introducerea de soiuri noi
mult mai productive şi a sistemelor moderne de cultură conferă viticulturii de astăzi un grad avansat
de tehnicitate şi impune o pregătire profesională mult mai complexă din partea specialiştilor. Insa
chiar daca pregatirea profesionala trebuie sa fie mai intensa, vinul este o afacere profitabil in
Romania, acesta ramanand bautura traditionala si preferata a poporului roman.
Prin implementarea proiectului se urmărește creșterea producției și a calității vinurilor
produse de către S.C. Vinifera S.R.L., creștere ce va duce la poziționarea sa mai bună pe piață,
creșterea cotei de piață și implicit mărirea profitului.
În prezent în România se prezintă numeroși competitori în acest domeniu, de aceea
necesitatea retehnologizării liniei de producție a firmei S.C. Vinifera S.R.L. este tot mai mare.
18
Avansările tehnologice rapide duc la capacitatea competitorilor de a acapara piața. Prin acest proiect
S.C. Vinifera S.R.L. urmărește menținerea pasului cu tehnologiile actuale dar și cu competitorii.
Descrierea activităţii propuse prin proiect

Obiective specifice şi operaţionale
I. Creşterea capacităţii de producţie
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 39000
litri pe an, la 53000 litri pe an, realizându-se un plus de 14000 litri pe an.
II. Creşterea productivităţii muncii
Productivitatea actuală a muncii este de 6,5, iar plin implementarea proiectului, creşterea
capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 14,5.
III. Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural

S.C. Vinifera S.R.L. va crea 3 locuri de muncă noi pe o perioadă nedeterminată în satul
Trebeș, comuna Mărgineni, judeţul Bacău. In adiţie se vor adăuga încă 4 angajați sezonieri la forța
de muncă. Acestea vor avea un efect benefic asupra mediului social, aducând un plus de venituri
familiilor din zonă.
IV. Considerente asupra mediului

S.C. Vinifera S.R.L. este o firmă atentă la mediul înconjurător de aceea va folosi numai
ambalaje reciclabile și o instalație ‘’eco-friendly’’ ce nu va dăuna mediului.
V. Creşterea calităţii produselor obţinute
În urma implementării proiectului şi asamblării noii linii de îmbuteliere a vinurilor va fi mai
ridicata utilizandu-se o tehnologie benefica calitatii acestuia.
19
Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societăţii comerciale
S.C. Vinifera S.R.L.
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea
unei noi linii de îmbuteliere a vinurilor dar și a unei noi prese pentru struguri.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte așigurarea unui nivel ridicat de calitate
ale produselor obţinute prin tehnologie modernă , la standardele impuse de UE, realizând un control
amănunţit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Obiectivul general al proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru presarea strugurilor și
îmbutelierea vinurilor” îl constituie achiziţionarea şi montarea unei linii de îmbuteliere a vinurilor și
a unei prese de struguri in conformitate cu normativele de mediu ale Uniunii Europene.
Astfel, investiiţile propuse a se realiza prin acest proiect vizează următoarele:
 achiziţionarea de instalaţii performante la nivelul standardelor Uniunii Europene în vederea
procesării strugurilor și imbutelierii vinurilor;
 crearea condiţiilor de desfăşurare în condiţii optime a activităţii şi de protecţie a mediului
înconjurător.
Parametrii constructivi şi de performanţă ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor

care se vor achizitiona prin proiect
Prin prezentul proiect se va achiziţiona o linie de îmbuteliere semiautoamta Seria COMBI

compusa din :
- CLATITOR SEMIAUTOMAT cu 10 posturi, Model “ PT 1 / 10 “
- MONOBLOC SEMIAUTOMAT de umplere și dopuire, Model “ EURO 2010 / 6 – 1S
“
- MAȘINA DE ETICHETARE ADEZIVA Model “ S2/M “
- CAP TERMIC DE INCHIDERE PENTRU CAPSULOANE PVC Model “ TT / PVC “
20
De asemenea se va mai achizitiona și o noua presă pentru struguri PSP 5 Model L
21
Valoarea totală a investiţiei pe care societatea comercială S.C. Vinifera S.R.L. doreşte să o
realizeze este de 90.500 lei, respectiv 20.000 euro.
Fig.2. Schema liniei de producţie a vinurilor
22
Valoarea materialelor necesare implementării proiectului
Nr. Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei)
Crt
1 CLATITOR SEMIAUTOMAT cu 10 1 15000

posturi, Model “ PT 1 / 10 “
2 MONOBLOC SEMIAUTOMAT de 1 20000
umplere si dopuire, Model “ EURO 2010 /
6 – 1S
3 MASINA DE ETICHETARE ADEZIVA 1 10000
Model “ S2/M “
4 CAP TERMIC DE INCHIDERE PENTRU 1 15500
CAPSULOANE PVC Model “ TT / PVC “
5 Presa pentru struguri PSP 5 Model L 1 30000
Total 90500
Activitatea de desfacere
Activitatea de desfacere a produselor obţinute în urma implementării proiectului se va
realiza pe pieţele locale, judeţene şi naţionale.
Pentru a-şi spori vînzările şi a obţine profit (scopul final, perfecţiunea oricărei întreprinderi),
orice întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin intermediul produselor pe
care le fabrică.
Acest lucru se poate realiza prin intermediul studiilor de marketing, care trebuie să aibă o
strategie de marketing elaborată pe baze realiste. Strategia de marketing influenţează profitabilitatea
vînzărilor. Orice activitate de marketing presupune existenţa în cadrul întreprinderii a unui șistem
bine pus la punct, care să poată favoriza informaţii referitoare la nivelul trecut şi actual al
consumului, la factorii care influenţează decizia consumatorilor, precum şi să permită realizarea de
prognoze de cereri viitoare.
Derularea normală a proceselor de desfacere a producţiei realizate la nivelul socităţii
comerciale neceșită organizarea, în cadrul structurii manageriale a societăţii unui compartiment de
specialitate constituit sub formă de departamente care să urmărească activitatea de desfacere a
produselor realizate.
23
Desfacerea produselor firmei se va face prin intermediul supermarketurilor şi
hipermarketurilor, precum şi prin magazine de profil.
Principalii clienţi
După implementarea proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru presarea strugurilor și
îmbutelierea vinurilor” societatea comercială speră să menţină clienţii deja existenţi şi să atragă noi
clienţi prin oferirea de sucuri naturale de calitate, fără conservanţi şi la preţuri mult mai mici decât
ale concurenţilor.
Principalii concurenţi
În relaţia cu concurenţii, S.C. Vinifera. va folosi strategii de piaţă bazate pe avantajul de
cost.
Avantajul concurenţial pe care S.C. Vinifera S.R.L. îl deţine faţă de concurenţi este dat:
 costul de producţie mai mic;
 calitatea produselor obţinute;
 nivelul ridicat de tehnologizare;
 preţurile mici;
 materie primă proprie;
Principalii concurenţi ai societăţii S.C. Vinifera S.R.L.
Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de
Ctr. (Lei) angajaţi (W) piaţă %
1 S.C. 850.126 9 1250 28
VINALCOOL
S.A.
2 S.C. UNIMAR 684.938 6 850 24
S.R.L.
3 S.C. CASA DE 1837845 17 1495.8 38
24
VINURI
DEALU MORII
S.R.L.
Din tabelul prezentat anterior se observă că societatea comercială S.C. Vinifera. se confruntă
pe piaţă în relaţia de rivalitate cu trei firme mari care înregistrează cifre de afaceri mari şi care deţin
cote de piaţă mai ridicate în comparaţie cu S.C. Vinifera S.R.L. care deţine o cotă de piaţă de 10 %.
Principalul concurent al societăţii comerciale S.C. Vinifera S.R.L. este S.C. Casa de vinuri Dealu
Morii S.R.L. care deţine o cotă de piaţă de 38 % şi înregistează o cifră de afaceri de 1837845 lei.
Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului

De implementarea proiectului se va ocupa directorul general împreună cu reprezentanţi ai
firmei S.C AMOS EXPERT S.R.L
Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

În urma implementării proiectului vor fi angajate 3 persoane ce vor fi direct subordonate
administratorului societăţii.
Situaţia în urma realizării proiectului
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 434
tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opţine o creştere cu 50
% a capacităţii de procesare a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului, creşterea
capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 21,12.
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri mai
mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
25
C.3. Managementul proiectului
(Responsabilul legal)
1. Nume: Butacu
Prenume: Marian
Funcţia: Administrator
Studiile şi experienţa (relevante pentru proiect) : Inginer economist în agricultură
CV Responsabilul legal
Întreprinderea Funcţia avută Perioada
S.C. Vinifera S.R.L. Administrator 2002-2012
In prezent
(Responsabilul tehnic)
NU ESTE CAZUL
C V Responsabilul tehnic
Întreprinderea Funcţia avută Perioada
In prezent
C.4. Lista de achiziţii şi sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/
materiile prime pentru punerea în funcţiune a proiectului
% din
Furnizor Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei) total
Lista de achiziții materii prime achiziţii
CLATITOR % din
SEMIAUTOMAT cu 10 1 Valoare
15000 total
16,5
Nr. Furnizor
Date furnizor
posturi, Model “ PT 1 / 10 “ Produs estimata necesar de
Crt.
MONOBLOC (Lei) materii
SEMIAUTOMAT de umplere prime
S.C AMPELOS și dopuire, Model
Str. Bratului nr.36 2 20000 22
1 “ EURO Instalaţii 90500 100
INTERVIN S.R.L.2010 Sector
/ 6 – 1S2, Bucuresti
S.C AMPELOS MAȘINA DE ETICHETARE TOTAL 90500 100
INTERVIN S.R.L. ADEZIVA Model “ S2/M “ 2 10000 11
CAP TERMIC DE
INCHIDERE PENTRU
1 15500 17,1
CAPSULOANE PVC Model
“ TT / PVC “
Presa pentru struguri PSP 5
1 30000 33,1
Model L
Total 90500 100
26
C.5. Personal şi instruire
Tabel C.5.1
Grafic angajare personal
Nr. Număr
Crt.
Specialitate
2012 2013 2014 2015 2016 2017
TOTAL 2 0 0 0 0 0
C.6. Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil în 12 luni de la aprobarea finanţării.
Luna I – Se vor încheia contractele cu furnizorii şi se va face plata parţială a consultanţei.
Lunile II-III- Achiziţionarea presei și a liniei de îmbuteliere
Lunile IV – Livrarea presei și a liniei de îmbuteliere
Lunile V –VII – Amenajarea halei de procesare a strugurilor
Lunile VIII- IX - Montarea presei și a liniei de îmbuteliere
Luna X – Activităţi de finisaj
Luna XI - Testarea presei și a liniei de îmbuteliere
Luna XII - Plata finală pentru consultanţă şi darea în foloșinţă a halei de producţie
27
Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi.
Valorile sunt exprimate în lei şi includ TVA
GRAFIC DE IMPLEMENTARE A INVESTIŢIEI
Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Plata partială consultanţă 1000
Încheierea contractelor cu furnizorii 800
Achiziţionarea utilajelor 50000
Livrarea presei și a liniei de îmbuteliere 2700
Montarea presei și a liniei de
9500
îmbuteliere
Activităţi de finisaj 4500
Darea în foloșinţă a halei de procesare
22000
Plata finala pentru consultanţă
TOTAL 90500
29
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei şi a mediului de afaceri
A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

 Crearea unor noi locuri de muncă permanete în cadrul comunei Mărgineni;
 Creşterea veniturilor populaţiei;
 Prin realizarea investiţiei vor fi atraşi şi alţi investitori în comună,
B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi reducerea şomajului prin crearea de
noi locuri de muncă;
 dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale, prin promovarea tehnologiilor performante
şi a pluriactivităţilor;
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunităţii rurale din satul Trebeș.
C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

 reducerea poluării prin utilizarea de tehnologiilor moderne;
D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de tehnologizare.
Analizând datele prezentate mai sus putem formula următoarele concluzii cadru:
 va creşte gradul de ocupare a populaţiei rurale, cu efecte pozitive asupra nivelului
de trai;
 va creşte productivitatea muncii la nivel de întreprindere;
 va creşte volumul producţiei;
 vor creşte volumul vânzărilor;
 creşte calitatea produselor obţinute;
30
C.8. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei de 20000 Euro ajutorul public nerambursabil este de 20000 Euro
Cheltuieli
Curs Euro / leu 4,20 Cheltuieli eligibile TOTAL
neeligibile
Procent finantare publică = 70% Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 20.000 0 20.000
Sursele de finantare pentru completarea

necesarului de finantare din care:
0 1000 1000
 Autofinantare
 Imprumuturi 0 0
TOTAL PROIECT 20000 1000 21000
D. PROIECŢII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI
D.. Contul de profit şi pierderi previzionat ( pe o perioadă de 3 ani )

Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice)
Pentru prognoza veniturilor s-au utilizat date privind producţia totală previzionată şi
preţurile medii de vânzare.
Vânzări previzionate anul 1
Nr. Produsul UM Cantitate Preţ vânzare Venit din
crt. Lei/litru vânzare
1 Vin rosu litri 29000 15 435000
2 Vin alb litri 24000 15 360000
Total 53000 795000
Din tabel se poate observa că valoarea cea mai mare a vânzărilor se obţine din
comercializarea vinului rosu.
31
1 Vin rosu litri 30000 15 450000
2 Vin alb litri 25000 15 375000
Total 55000 825000

1 Vin rosu litri 33000 15 495000
2 Vin alb litri 29000 15 435000
Total 62000 928500
32
D.3. Indicatorii financiari
Indicator Șimbol Formulă/semnificaţie An 1 An 2 An 3

Vi = valoarea totală a 90500
Valoarea investiţiei (Vi)
proiectului (exprimată în lei)
Veniturile din
(Ve) 795000 825000 928500
exploatare*
Cheltuieli de
(Ce) 222694,5 229480,6 234560
exploatare*
Rezultatul din Re = Ve – Ce
(Re) 572305,5 595519,4 693940
exploatare (minim 10% din Ve)
rezultatul final al exerciţiului
Profitul net* (Pn) financiar (anual) din care s-a 423064,7 500236 582910
scăzut impozitul pe profit
Rc = Pn/Vi x 100 (%),
Rentabilitatea
(Rc) Pn-profit net pentru fiecare an 28,88 % 30,77% 32,27%
capitalului investit
al perioadei previzionate.
Cheltuieli financiare* (Cf) 19000 19000 19000
= Total intrări-Total ieşiri,
Flux de numerar net la
(FNN) FNN>=0 (pentru fiecare an de 95715, 69 103215,21 109181,22
sfârşitul perioadei
prognoză)
Dr= Vi/Pn mediu
unde Pn mediu = profit net
mediu pe orizontul de
Durata de recuperare
(Dr) prognoză;
a investiţiei 0,5 ani
indicator ce exprimă durata de
recuperare a investiţiei
(exprimat în ani)
33
CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI
2.1. Mărimea şi structura categoriilor de foloșinţă a terenului
Tabelul 1
Mărimea şi structura categoriilor de foloșinţă a terenului
Specificare Ha % din total % din agricol

Suprafaţa totală 110 100,0 -
Teren agricol 108 98,18 100,0
Teren arabil 98 89,09 90,7
- din care irigat 0 0 0
Păşuni naturale 1 0,9 1
Fâneţe naturale 4 3,6 4
Livezi 2 1,8 2
Vii 3 2,7 3,3
Teren neproductiv 2 1,8 2
Amplasarea suprafeţelor şi condiţiile naturale
- Regiunea: NORD-EST
- Judeţul: Bacău
- Comuna: Mărgineni
- Sat: Trebeș
Mărgineni (în trecut, Mărgineni-Munteni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România,
formată din
satele Barați, Luncani, Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului.
Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe malurile râului Trebiș
(un afluent al Bistriței). Este străbătută de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de
Moinești. La Mărgineni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ119B, care o leagă
spre nord de Hemeiuș (unde se termină în DN15) și spre sud de Măgura (unde se intersectează
cu DN11), Luizi-Călugăra și Sărata.
Dinamica terenurilor:
 Terenuri arabile: 1798 ha
 Livezi
 Vii: 62 ha
 Pașune: 772 ha
34
 Fanețe: 326 ha
 Pîduri: 4772 ha
 Ape: 78 ha
 Drumuri: 113 ha
 Neproductiv: 50 ha
 Curți-construcții: 374 ha
Forma de relief predominantă este colina.Colinele de pe teritoriul comunei sunt caracterizate

prin versanți cu expoziții și înclinații diferite având coame rotunde și plate, ușor înclinate spre
S-E.
Sub aspect hidrografic, teritoriul comunei Mărgineni face parte din bazinul hidrografic al râului
Bistrița, format din numeroși afluenți ai acestuia cu trasee neregularizate și neprotejate
ecologic.Pânza de apă freatică înregistrează adâncimi între 2,0 și 4,0 m în lunca Trebeșului și
Bistricioarei.
Toate localitățile comunei Mărgineni sunt străbătute de cursuri de apă ce urmăresc direcția
drumurilor principale și sunt alimentate în general de cursuri de torenți ce-și adună apele de pe
versanții din vecinătate.
Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și
20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii
ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei.
Temperatura maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în
vara anului 2012, când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7
august.
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe între
sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt
frecvente în lunile iulie-august.
35
Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi
Cernoziomurile reprezintă unul din cele mai importante tipuri de sol din România, atât
datorită suprafeţelor întinse pe care le ocupă în regiunile de câmpie, cât mai ales prin
fertilitatea ridicată.
Cernoziomul tipic are morfologia, Am-A/C-C sau Cca, în profil se constată urmele unei
activităţi biologice intense.
Cernoziomul tipic are o textură mijlocie, lutoasă, structura este mai bună decât la solul
bălan, sunt soluri bogate în humus de tip mult ( 3-4%).
Deoarece predomină cernoziomurile, tipice şi levigate, se pot cultiva cu randament
mare culturi precum: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia, rapiţă, etc.
36
2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)
Vinete
Solanum melongena (L), Solanaceae
Se cultivă bine după lucernă, trifoi, mazăre, fasole, dar se poate cultiva şi după
rădăcinoase, bulboase şi bostănoase. Se vor evita ca premergătoare culturile de vinete, cartofi şi
ceapa care a fost erbicidată cu Afalon sau Gesagard.
Îngrăşarea terenului
Toamna se administrează 40-50 t/ha gunoi de grajd, 300kg./ha superfosfat şi 100-
150kg.sare potașică, iar primăvara 150 kg azotat de amoniu.
Pregătirea terenului se face din toamnă. După eliberarea terenului de resturi vegetale, se
aplică îngrăşăminte organice şi chimice, apoi se efectuează arătura de bază la adâncimea de 30-
32cm. Primăvara înainte de plantare are loc prelucrarea terenului cu grapa cu colţi reglabili sau
cu freza.
Erbicidarea terenului. Înainte de plantare cu 5-6 zile se erbicidează terenul cu DUAL
GOLD 960 EC- pentru toate categoriile de buruieni (1,2 l/ha) şi se încorporează în sol la 6-8
cm adâncime, cu grapa cu colţi reglabili. De asemenea se poate erbicida terenul şi după
plantarea răsadurilor (AGIL 100 EC-0,8 l/ha, LEOPARD 5EC-1,5 l/ha, pentru buruieni cu
frunza îngustă).
Semănatul şi plantatul
Vinetele se cultivă prin producerea prealabilă a răsadurilor. Semănatul se realizează
după 20 februarie.
Sămânţa se seamănă în rânduri distanţate la 8-10 cm şi la 2-3 cm/rând. Atunci când se
produce un număr redus de răsaduri, seminţele se seamănă în lădiţe din lemn, care, în prealabil,
au fost umplute cu mraniţă (amestec de pământ - 60%, nișip -10% şi gunoi de grajd fermentat
-30% ). Imediat după semănat substratul se stropeşte cu Previcur SL- 0,15%.
La începutul formării primelor două frunze adevărate, după 10-15 zile de la răsărire,
răsadul se poate repica în pahare de unică foloșinţă, care au fost umplute în prealabil cu
mraniţă. Adâncimea de repicat este de 3-3,5 cm.
Pentru reuşita lucrării de repicat trebuie respectate câteva reguli generale: nu se repică
în zilele prea reci sau prea însorite, pentru a proteja răsadurile de frig sau insolaţie puternică;
răsadurile se scot din patul cald în cantităţi mici, prin dislocare şi se ţin acoperite până la
37
repicat. După repicare plăntuţele se udă imediat cu stropitoarea cu șită, apoi se umbresc timp
de 1-3 zile şi se aerisesc mai puţin, pentru a se așigura prinderea.
La început, când răsadurile sunt mici şi timpul friguros, se udă rar şi cu apă puţină
deoarece stratul de pământ se usucă doar la suprafaţă. Apa trebuie să fie la temperatura
ambientului pentru a nu răci substratul, cu urmări negative asupra răsadurilor. Pe măsură ce
timpul se încălzeşte, udările se fac mai des şi cu cantităţi mai mari de apă. Se urmăreşte ca apa
să pătrundă mai adânc şi să umezească stratul de pământ pe toată groșimea. Distribuirea apei se
face cu stropitori sau furtun cu șită.
Cu câteva zile înainte de plantare răsadurile se călesc printr-o aerișire mai puternică
ziua şi noaptea, iar cu câteva ore înainte de scoaterea răsadurilor se udă abundent. Vârsta
răsadurilor este de 60 de zile.
Plantarea are loc numai atunci când temperatura solului, pe adâncimea de 10-15cm este
de minimum 140 C. Răsadurile se plantează pe strat înălţat, plantându-se câte două rânduri la
80 cm, iar între plante/rând 45 cm.
Lucrări de îngrijire
La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor. Se aplică 3-4 praşile între
rânduri şi 2 praşile /rând.
Irigarea culturii se face prin 8-10 udări la interval de 7-10 zile, cu norme de udare de
300-350 m3 /ha pentru primele 3-4 udări, după care norma de udare creşte la 400-500 m3 /ha.
Se aplică 2-3 fertilizări faziale, în principal cu îngrăşăminte foliare tip F. Prima fertilizare se
face la 15-20 zile de la plantare cu F411 – 0,5%, iar a doua la 10-15 zile după prima, cu F231
-0,5% în cantitate de 1000 l soluţie/ha.
Se acordă atenţie combaterii bolilor şi dăunătorilor. Dintre boli, pagube însemnate
produc: pătarea brună, pătarea brună a frunzelor şi fructelor, putregaiul cenuşiu, putregaiul
fructelor, verticiloza şi fuzarioza, iar dintre dăunători: păduchele verde al solanaceelor,
gândacul din Colorado, omida fructelor, coropişniţa.
Produsele foloșite pentru combaterea chimică sunt: - TOPȘIN 500 SC (0,07-0,14%) –
pentru vestejirea plantelor, fuzarioză; - TOPȘIN AL 50 PU (0,05-0,1%) – pentru vestejirea
plantelor; - DECIS 2,5 EC (0,04%) – fluturele alb al verzei; - ACTARA 25 WG -0,06 kg/ha –
pentru gândacul din Colorado.
Combaterea ecologică cuprinde respectarea unor măsuri culturale şi tratamente, cum ar
fi:
 producerea răsadului se va face în pământ dezinfectat termic
38
 sămânţa înainte de semănat se va dezinfecta cu soluţie de piatră vânătă de
concentraţie 5% timp de 15 minute;
 revenirea pe aceeaşi solă a culturii se va realiza după o perioadă de 5- 6 ani pentru
evitarea infecţiei cu verticiloză;
 tratarea plantelor la apariţia șimptomelor de mană, antracnoză şi putregai cenuşiu cu
zeamă bordeleză 0,2-0,5 %;
 limitarea atacului gândacului de colorado prin recoltarea manuală şi distrugerea
adulţilor;
 limitarea atacului de acarieni, afide şi larve de colorado prin stropiri cu rotenonă.
Copilitul se practică mai rar, de obicei în regiunile mai răcoroase şi umede, înlăturându-
se lăstarii fără rod.
Cârnitul la culturile timpurii se face în cursul perioadei de vegetaţie cu scopul de a
limita numărul de fructe (ruperea vârfului de creştere a plantei), iar la restul culturilor se aplică
toamna cu 15-20 de zile înaintea primei brume. Copilitul şi cârnitul se fac cu foarfecele sau cu
briceagul.
Recoltarea fructelor se face la maturitatea de consum, când au culoare specifică soiului
şi sunt elastice la apăsare, la interval de 5-6 zile.
Tehnologia producerii seminţelor de vinete este asemănătoare cu cea pentru obţinerea
de fructe destinate consumului, respectându-se totuşi anumite particularităţi. Distanţele de
izolare sunt prezentate în fişier „distanţe minime de izolare la culturile semincere de legume”).
Lucrări de îngrijire specifice
- purificarea culturii se face de 2-3 ori până când fructele au ajuns la maturitatea de
consum prin îndepărtarea plantelor netipice, a celor slab dezvoltate precum şi a celor bolnave.
- limitarea numărului de fructe pe fiecare plantă la 2-3, păstrându-se numai primele
fructele formate, mari şi sănătoase.
- după formarea unui număr suficient de fructe are loc ciupirea vârfurilor de creştere şi
îndepărtarea florilor întârziate.
Recoltarea fructelor pentru sămânţă începe atunci când cele de la baza plantei au ajuns
la coacerea deplină. Se fac 3-4 recoltări pe măsură ce fructele au ajuns la maturitatea deplină.
Înainte de extragerea seminţelor se face o sortare a fructelor, reţinându-le numai pe cele mari şi
sănătoase. Seminţele extrase se spală cu apă, apoi se usucă, de obicei pe o hârtie de sugativă.
39
După ce sămânţa este uscată se pune în borcane din sticlă sau săculeţi din pânză şi este păstrată
în locuri uscate şi răcoroase.
MAZĂREA
Tehnologia de cultură a mazării
Rotaţia
Mazărea asigură cele mai mari producţii după plantele care lasă terenul curat de buruieni şi
cele mai mici după ea însăşi. Diferenţele de producţie înregistrate după diferite premergătoare
se datorează în cea mai mare parte gradului de îmburuienare a plantei premergătoare. S. Bugai
numeşte porumbul ca fiind cea mai indicată plantă premergătoare pentru mazăre. Se poate
aprecia că şi în condiţiile României mazărea trebuie cultivată, în primul rând, după porumb,
apoi după floarea-soarelui şi alte prăşitoare. Acest fapt este dictat nu numai de valoarea
porumbului ca plantă premergătoare, dar şi de structura actuală a culturilor agricole şi de faptul
ca mazărea nu este senșibilă la efectul remanent al unor erbicide aplicate culturii de porumb.
Din cauza suprafeţelor restrânse şi a epocii foarte timpurii de semănat, mazărea nu intră într-o
rotaţie regulată. În condiţiile României, dată fiind importanţa ei ca plantă premergătoare,
mazărea trebuie cultivată întotdeauna în sola în care urmează să se cultive grâul de toamnă.
Mazărea nu trebuie să urmeze după ea însăşi decât după cel puţin patru ani, din cauză că
determină fenomenul de „oboseală a solului“. De asemenea, nu trebuie cultivată după o altă
leguminoasă.
Fertilizarea
Plantele de mazăre îşi satisfac cerinţele în azot în proporţie de 42-78% prin intermediul
bacteriilor fixatoare de azot şi consumul ridicat în acest element nu trebuie să producă
îngrijorare. Mazărea, în general, nu reacţionează la aplicarea îngrăşămintelor azotate. În cultura
mazării nu se folosesc îngrăşăminte azotate, deoarece prin bacteriile fixatoare de azot şi prin
rezervele gășite în sol se satisfac în întregime cerinţele plantelor pentru acest element. Dacă
planta premergătoare a fost prăşitoare sau altă plantă îngrăşată cu gunoi de grajd sau
40
îngrăşăminte azotate, foloșirea azotului la mazăre înainte de semănat poate deveni chiar
dăunătoare. Azotul are o influenţă negativă asupra activităţii bacteriilor fixatoare de azot.
Mazărea reacţionează foarte bine la aplicarea îngrăşămintelor fosfatice. Sporurile cele mai
ridicate se obţin pe solurile din regiunile secetoase, pe care, cum se ştie, fosforul este mai puţin
acceșibil plantelor din cauza insuficienţei apei. În zonele favorabile mazării, pe solurile din
seria cernoziomurilor, aplicarea îngrăşămintelor fosfatice în cultura mazării trebuie să
constituie o practică curentă. Reacţia evidentă a mazării faţă de îngrăşămintele fosfatice trebuie
pusă în primul rând pe seama îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale bacteriilor fixatoare de azot.
Pentru buna lor dezvoltare, bacteriile fixatoare de azot au nevoie de cantităţi mari de fosfor.
Cantitatea de fosfor din nodozităţi este mult mai mare decât cantitatea de fosfor din rădăcini.
Aplicarea îngrăşămintelor potașice în cultura mazării este puţin experimentată în România. H.
Șimota menţionează că, în condiţii de fertilitate ridicată a solului, drept consecinţă a aplicării
îngrăşămintelor la plantele premergătoare, foloșirea îngrăşămintelor cu potașiu indică tendinţa
de creştere a producţiei de mazăre. În unele experienţe efectuate, dozele mari de potașiu au
avut influenţă pozitivă pronunţată asupra producţiei de mazăre. O deosebită importanţă pentru
creşterea producţiei de mazăre prezintă microelementul molibden, care joacă un rol deosebit în
fixarea azotului de către bacteriile cu care mazărea trăieşte în șimbioză. Molibdenul activează
bacteriile fixatoare de azot. În compoziţia nodozităţilor se găseşte o cantitate mare de
molibden. Administrarea molibdenului la mazăre se poate face fie în sol, fie extraradicular, pe
frunze, fie prin tratarea seminţelor. Întrucât cantităţile de molibden ce se folosesc sunt mici,
este mult mai indicată aplicarea prin tratarea seminţelor sau extraradicular. Fie că se aplică pe
frunze, fie că se aplică pe seminţe, molibdenul așigură sporuri de producţie deosebit de
importante. Molibdenul are influenţă pozitivă şi asupra conţinutului de proteine al seminţelor.
Producţia de boabe este pozitiv influenţată şi de bor, şi de mangan. Stropirea frunzelor de
mazăre cu acid boric 2% a determinat, în unele experienţe, o creştere semnificativă a
producţiei.
Lucrările solului
Cele mai mari producţii de mazăre se obţin atunci când arătura de toamnă se face mai devreme,
iar până la venirea iernii se lucrează cu grapa cu discuri pentru distrugerea buruienilor, pentru
mărunţire şi nivelare. Acest șistem de lucrare se impune din cauză că primăvara arătura
nenivelată se zvântă neuniform, motiv pentru care nu se poate trece repede la pregătirea
41
solului. Lăsarea arăturii negrăpată peste iarnă atrage după șine o întârziere a semănatului cu
mai multe zile, fapt care se răsfrânge negativ asupra producţiei. Într-o arătură negrăpată de
toamnă se obţine şi un răsărit mai puţin uniform. Lucrarea arăturii din toamnă, comparativ cu
lucrarea numai în primăvară, aduce sporuri de recoltă care merită toată atenţia. O arătură cât
mai nivelată şi mai bine mărunţită constituie pentru mazăre garanţia unui răsărit rapid şi
uniform. Cât priveşte adâncimea arăturii, cercetările efectuate în România au arătat că la 20 şi
30cm producţiile sunt practic egale.
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa de mazăre pentru semănat trebuie să fie sănătoasă, neatacată de gărgăriţă, cu puritatea
de 93-99% şi cu capacitatea de germinaţie de cel puţin 80%. În ziua semănatului se face şi
tratarea seminţelor cu nitragin. Mazărea se seamănă primăvara foarte timpuriu, o dată cu
desprimăvărarea, imediat ce se poate pregăti solul cu grapa cu colţi sau cu grapa cu discuri.
Semănatul timpuriu al mazării este impus de particularităţile biologice ale plantelor, adică de
temperatura de germinaţie scăzută (1 grad Celșius), de cerinţele ridicate faţă de apă ale
seminţelor pentru încolţire (peste 100% din greutatea lor) şi de faptul că plantele vegetează mai
bine la temperaturi mai scăzute. Nu există nici un pericol de îngheţ al plantelor tinere, deoarece
ele rezistă şi la temperaturi de minus 6 grade Celșius, şi uneori la temperturi şi mai scăzute.
Experienţele din România evidenţiază că o întârziere a datei semănatului cu 10 zile faţă de
epoca optimă determină reducerea producţiei cu 20-30%, iar la o întârziere de 20 de zile,
producţia scade la jumătate. Calendaristic, după Gh. Valută şi Al. Ionescu, epoca optimă pentru
semănatul mazării se înregistrează în luna martie, şi anume în prima şi a doua decadă în sudul
ţării, în a doua decadă în Banat şi Câmpia Tranșilvaniei şi în a treia decadă în Moldova şi
nordul ţării. Denșitatea - rezultatele experimentale obţinute de către N. Şarpe şi colaboratorii au
evidenţiat cele mai mari producţii cu 125 seminţe germinabile/metrul pătrat (în sudul Olteniei,
Câmpia Română, Câmpia Tranșilvaniei şi Câmpia din Vest). Au existat şi localităţi ( Podu
Iloaiei şi Valu lui Traian) unde producţiile cele mai ridicate s-au obţinut cu 125-150 de boabe
germinabile/metrul pătrat. În fiecare an de cultură, denșitatea se șituează spre o limită sau alta,
în funcţie de umiditatea solului la însămânţare. Cantitatea de sămânţă la hectar - variază foarte
mult în funcţie de masa seminţelor şi valoarea utilă. Masa a 1.000 de boabe creează mari
diferenţe între soiuri. Cantitatea de seminţe la denșităţile menţionate variază între 225 şi 300
kilograme/hectar. La soiurile din varietatea grandisemineum, cantitatea de sămânţă poate fi
42
chiar mai mare. Pentru a reduce cantitatea de sămânţă la hectar fără a diminua denșitatea
trebuie dată o deosebită atenţie purităţii şi capacităţii de germinaţie a seminţelor. Mazărea se
seamănă cu semănătoarea pentru cereale, la distanţă între rânduri de 12,5 cm. Adâncimea de
semnat - pe cernoziomuri este de 7-8 cm. Boabele îngropate superficial nu germinează, din
lipsă de umiditate, sau germinează cu întârziere. Deseori se observă pe terenurile semănate cu
mazăre seminţe rămase neîngropate, fapt care determină reducerea denșităţii şi deci a
producţiei. Semănatul în teren cât mai bine pregătit, nivelat încă din toamnă, creează condiţii
pentru respectarea unei adâncimi optime de îngropare a seminţelor.
Lucrările de îngrijire
Combaterea buruienilor din culturile de mazăre este lucrarea cea mai importantă şi se
realizează în prezent în condiţii optime prin aplicarea erbicidelor. Prin plivire se elimină din
cultura de mazăre plantele de mazăre furajeră (Pisum arvense), care se recunosc după culoare
florilor şi după inelul violaceu de la baza stipelelor. Pe parcursul vegetaţiei, culturile de mazăre
sunt năpădite de diferite specii de buruieni, din cauza cărora producţia poate să scadă cu 30-
50%. Pe parcursul vegetaţiei, culturile de mazăre pot fi erbicidate cu produse indicate de către
specialiştii agronomi din zona respectivă, când se precizează doza şi momentul aplicării
acestora. Mazărea, prin stratul de ceară pe care îl prezintă pe frunze, suportă bine erbicidele
aplicate, cu condiţia ca dozele aplicate să nu fie mari. Când erbicidele se aplică în timpul
vegetaţiei mazării, se poate adăuga soluţiei şi molibden (0,1 kilograme/hectar), în acest caz
așigurându-se şi o îngrăşare cu acest microelement, care determină o mai bună fixare a azotului
de către bacterii. În timpul înfloritului, culturile de mazăre se tratează cu produse
organofosforice sau organoclorurate. Primul tratament se face când 4-5% din plante sunt
înflorite, iar al doilea la 10-12 zile. Tratamentul se face împotriva gărgăriţei (Bruchus
pisorum), care în acest timp îşi depune ouăle pe păstăile formate. Astfel, se reduce numărul de
boabe atacate la sub 1%.
Recoltarea
La recoltarea mazării se întâmpină unele dificultăţi, determinate de coacerea treptată a păstăilor

(de la bază spre vârful tulpinii), de scuturarea foarte uşoară a păstăilor, care trec spre
maturitate, şi de faptul că tulpinile mature se culcă pe pământ sub greutatea recoltei. Alternanţa
43
între temperaturile ridicate din timpul zilei şi temperaturile mai joase din timpul nopţii
favorizează plesnirea fructelor mature. În regiunile umede, recoltatul este mult îngreunat din
cauza ploilor. Recoltarea mazării coincide cu o perioadă de vârf în privinţa forţei de lucru din
unităţile agricole. Din cauza acestor dificultăţi, recoltarea devine cea mai grea lucrare din
tehnologia culturii mazării. Momentul cel mai potrivit pentru recoltare este atunci când
majoritatea plantelor s-au îngălbenit, 2/3 din păstăi sunt şi ele galbene, iar boabele s-au întărit.
În tehnologia recoltării mazării se disting două etape: prima - smulgerea sau tăierea şi uscarea
plantelor, iar a doua - treierarea. Smulgerea sau tăierea mazării se realizează mecanizat, în
condiţii bune, cu maşina MRM-2,2 M, care smulge şi taie plantele, le separă de restul lanului şi
apoi le aşază într-o brazdă continuă, lată de un metru. În timpul lucrului, maşina nu are acţiuni
mecanice dure care să determine spargerea păstăilor şi pierderea boabelor. Gradul de coacere şi
umiditatea plantelor nu influenţează asupra efectuării lucrării cu maşina. Plantele de mazăre
sunt smulse sau tăiate de la suprafaţa solului, astfel că rădăcinile cu nodozităţi rămân în
pământ. Cu o maşină se lucrează o suprafaţă importantă de mazăre. După ce plantele se usucă
pe teren (3-5 zile), se face treieratul în mers, cu combina echipată cu ridicător. La combină se
dă o deschidere mai mare contrabătătorului, iar turaţiile tobei se reduc la 600 pe minut. Prin
recoltarea divizată, pierderile maxime se ridică la 5%, faţă de 15-25% prin recoltatul manual şi
treieratul cu combina. Forţa de muncă se reduce cu 95%, iar costul de producţie cu 45%
Secară (Secale cereale fam. Poaceae)

Tehnologia de cultura la secară
.

Secară este a doua cereala panificabila dupa grau. Din secară se face o paine cu gust
placut, usor acrisor și care iși mentine prospetimea. Prin amestecul fainii de secară cu
faina de grau (in diferite proportii) se obtine o paine de foarte buna calitate.
Din faina de secară și miere se fac turtele dulci, un apreciat produs de patiserie și cu
actiune laxativa.
Boabele de secară se folosesc in industria alcolului (se face renumita secarica) și in
hrana animalelor.
44
Paiele se folosesc pentru asternut, ambalare produse, industria celulozei și hartiei.
Datorita cresterii viguroase in primavara, secară este un valoros furaj verde care se
foloseste in hrana vacilor. Se cultiva in cultura pura sau ca borceag de toamna in amestec cu
mazariche de toamana paroasa (Vicia villosa). Pentru borceag se seamna impreuna 80-90 kg
mazariche de toamna cu 60-70 kg secară.
Secară se foloseste ca și ingrasamant verde. Cand lastareste se incorporeaza in sol și se
seamana apoi cultura principala. Secară este o cultura care inabuse (elimina) buruienile.
Cultivand de doua ori la rand secară, vom scapa de toate buruienile problema din parcela, fara
sa mai cheltuim bani pe erbicide.
Tehnologia de cultura
Planta premergătoare
Foarte bune: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei; inul pentru fibră, rapiţă; cartofi de
vară.
Bune: floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb, culturi care eliberează terenul în prima
jumătate a lunii septembrie.
Medii: cerealele păioase anul I, porumbul, sfecla de zahăr, cartofii de toamnă
Nu se recomandă: unde au fost păioase mai mult de doi ani; după culturi târzii; după terenuri
infestate cu boli şi dăunători specifice păioaselor
Aratul:
Arătura de vară: 20-25cm:
Arătura de toamnă 18-20 cm:
Discuit 12-15cm (in condititi de secata se renunta la aratura)
Pregătirea teren:
Arătura de vară se menţine curată de buruieni
Arătura de toamnă se mobilizează în scopul mărunţiri bulgărilor.
Patul germinativ se pregăteşte printr-o șingură trecere cu combinatorul în preziua semănatului
Fertilizarea de bază
Fertilitate naturală sol Azot Fosfor Potașiu
Kg/ha s.a. Kg/ha s.a. Kg/ha s.a.
Slabă 60-80 970-90 50-90
Mijlocie 50-60 60-70 40-50
Bună 40-50 40-60 0
Sămânţa şi semănatul:
Soiuri de secară recomandate: Gloria; Suceveanu; Orizont; Marlo; Rapid; Apart
Tratamentul seminţei:
45
Combatere boli (mălura comună şi fuzarioaza plantulelor) şi dăunători (vermi sârmă,
gândac ghebos) obligatoriu cu insectofungicide: Protilin AL 81 PUS (3kh/t); Sumidan
(1,8 l/t); Sumidan Forte (2l/t); Tirametox 90PTS (3KG/T); Tirametox 625 SC (3,75l/t);
Combatere boli cu Tiramet 600 SC ( 3l/t); Tiramet 60 PTS (3kg/t)
Combatere dăunători după alte premergătoare decât cerealelele păioase cu insecticide:
Lindan 400 SC (2,25l/t); Lindan HC (1.35l/t)
Epoca de semănat: va trebui să ţină cont de rezerva de apă din sol, de preșiunea bolilor şi
dăunătorilor, de preșiunea buruienilor şi de soiul utilizat. Perioada optimă de semănat este între
15-30 septembrie.
Denșitatea
Număr de boabe la mp 400-500
Puritatea minimă 98%
Germinaţia minimă 85%
Greutate a 1000 boabe: 26-38g
Cantitate de sămânţă la hectar: 130-200 kg
Adâncimea de semănat 4-5cm
Combatere bolilor la secară timpul vegetaţiei:
Toate culturile la care se estimează producţii de peste 4000kg/ha şi toate loturile
semincere se vor trata obligatoriu prin aplicareaa 1-2 tratamente cu fungicide pe vegetaţie cu
unul dintre următoarele produse: Tilt 250 EC (0,5l/ha); Mirage 45 EC (1l/ha); Granit 20
(1L/HA); Alert (0,8l/ha); Alto Combi 420 (0,5l/ha); Bumper Super 490 EC (0,8l/ha); Sumi 8
12,5 WP (0,4kg/ha); Sanazole 250 EC (0,5l/ha); Tango (0,5l/ha); Impact 25 SC (0,5l/ha);
Folicur BT 225 EC (0.8l/ha); Caramba 60 SL(1,2l/ha); Tango Super (0,75l/ha); Orius 25EW
(0,5l/ha); Stratego 250 EC (1l/ha); Artea 330 EC (0,4l/ha); Falcon 460 EC (0,6l/ha); Bumper
Forte CE (1l/ha); Sanazole Combi (1l/ha); Vydan 25 EC (0,5l/ha); Zamfir 40 EW (O,75l/ha);
Soprano (o,75l/ha)
Combatere dăunătătorilor:
Se vor aplica tratamente chimice în perioada de vegetaţie contra dăunătorilor cu unul
dintre următoarele produse: Actara 35 WG (0.06l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05%); Decis 25
WG (0,2-0,3l/ha); Fastac (0,01-0,02l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4l/ha); Mopșilan (0,06-
0,125l/ha); Regent (0,09-0,1l/ha); Șinoratox 35(0,1-0,3%); Victenon (0,4-1l/ha).
Pentru combaterea rozătoarelor din cîmp se poate utiliza produsul Baraki.
Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice pe vegetaţie în momentele optime de aplicare cu unul
dintre următoarele erbicide: Assert (2l/ha); Basgran (2-4l/ha); Buctril (0,8l/ha); Cerestar 75 WP
(15-20g/ha); Dacsulfuron750WP(15-20g/ha); DMA6 (1l/ha); Glean 75DF (15-20g/ha);
Granstar 75DF (15-20g/ha); Harmony Extra (40g/ha); Icedin Super (1l/ha); Lintur 70 WG
(150g/ha); Lancet RV (1-1,25L/HA);Logran 75 WG (10g/ha); Mustang (0,4-0,6l/ha); Oltisan
Extra (1l/ha); Primstar 75 DF (15-20g/ha); Puma S (0,8-1l/ha); Radical Super 40 CS (1l/ha);
46
Rival Star 75 PU (15-20g/ha); Sansac (1l/ha); Sekator (0,2-0,3l/ha); Sansulfuron 750 WP (15-
20g/ha)
Recoltarea:
Recoltarea se face rapid, în faza de coacere în pârgă, pentru a evita pierderile prin
scuturare. Se pot obţine producţii de peste 5000kg/ha.
Depozitarea :
Se vor executa lucrări de lopătare, condiţionare, lotizare şi controale periodice privind
condiţiile de păstrare. Pentru combaterea insectelor din depozite se utilizează unul din
următoarele produse: Actelic (0,05-0,1%); Fendona (2-3%); K,Obiol 25 EC (1,56mg s.a./mp),
Phostoxin (39/100kg seminţe).
Lista cu ofertele furnizorilor
Secară
Erbicide Producator Doza/ha Pret

Basagran Basf 3 142
Assert CYANAMID 2 160
Buctril BAYER 0,8 210
CROPSCIENCE
AG.
Samanta Producator Doza/ha Pret

MEPHISTO Saaten Union 180 8
BRASETTO KWS 60 6
PALAZZO KWS 80 7
Ingrasamant Producator Doza/ha Pret

Uree S.C. Donau 110 1,4
47
Chem S.R.L.
Haifa-SOP 0-0- AGROVET S.A. 105 4,95
50
HAIFA MKP AGROVET S.A. 85 11,40
VINETE
Erbicide Producator Doza/ha Pret
Dual gold 960 Syngenta 1,2 118,13
AGIL 100 EC MAKHTESHIM 1 182
AGAN
Leopard 5 EC ALCHIMEX 1,5 115
Samanta Producator Doza/ha Pret

ONYX F1 Semillas Fito S.A. 2500 75
HA09206 F1 Semillas Fito S.A. 3000 75
MIRVAL F1 Vilmorin 2600 65
Ingrasamant Producator Doza/ha Pret

Agropotașion Codiagro 4 45.50
SOLUFEED Solufeed 6 260
20:20:20
Alcaplant Codiagro 5 125
Alegerea soiurilor şi hibrizilor
Soiuri de vinete
Soiul de vinete Luiza – este cel mai raspandit in Romania, semitimpuriu, cu fructe colorate
violet foarte inchis, ovoid-alungite, de 250-300 de grame; capacitatea de producție este 45-50
t/ha.
Soiul de vinete Dragaica – timpuriu, cu fructe colorate violet-inchis, foarte lucioase, cu

greutate de 300g , cu o mare plasticitate ecologica; capacitatea de producție 51 t/ha.
Soiul de vinete de culoare alba Belona – semitimpuriu, cu fructe ovoid-alungite, de 250-300g,

cu toleranta la mana și verticilioza; capacitatea de producție 50 t/ha.
48
Soiuri de secară
Amilo - soiul Amilo are o înălţime de 1000-1500 mm şi o lungime a spicului între 100-200
mm. Greutatea a 1000 de boabe (MMB) este cuprinsă între 40-50 g. Rezistenţa la boli este mult
mai mare decât la grâu, iar capacitatea de înfrăţire este ceva mai mică.
Soiul Suceveana - Soiul se caracterizeaza prin talie semi-inalta, inaltimea medie a plantelor
osciland in jurului valorii de 135 cm. Realizeaza o producție medie de 5500 kg/ha.
Matador - Utilizat pentru panificație și de asemenea pentru producția de etanol și amidon. Soi
de secară semitimpuriu, cu o bună rezistență la rugină, plasticitate ecologică deosebită și
coacere uniformă. Productivitatea ridicată cu coacerea timpurie plasează soiul MATADOR la
un nivel foarte ridicat.

Soiuri de mazăre
Nicoleta - Soiul de mazăre Nicoleta a fost creat la I.N.C.D.A. Soiul Nicoleta este un soi de
mazăre de tip afila, cu perioada de vegetaţie de 78-96 zile.Tulpina prezintă creştere
nedeterminată, cu înalţimea variind între 60 şi 85 cm şi poziţia plantelor la maturitate erectă.
Bobul este cilindric, neted cu tegumentul de culoare galbenã şi MMB de 250-280 g.
Vedea - Anul omologării: 1993. Talia plantei mijlocie-mare, de 48,0-92,0 cm, numărul de
noduri tulpinale este 10,0-16,0, frunzele compuse din 2-3 perechi de foliole ovale și cârcei,
numărul de boabe pe plantă este 44,0-75,0; MMB=260-280 g; conţinutul de proteină brută din
seminţe este 26,5-28,5 %; perioada de vegetație este de 64-90 zile; rezistenţă foarte bună la
scuturare şi la temperaturi scăzute în faza de plantulă; capacitatea de producţie 2.800-4.000
kg/ha.
Cristian - talia plantei erectă, culoare verde fără pruină, de 77,0-120,0 cm; sămânța are culoarea
tegumentului marmorat - cenușie; numărul de semințe formate pe plantă este140-180; MMB
este de 260-320 g; randamentul la decorticare este 65-73%; conținutul de ulei în semințe 53,4-
54,8%; perioada de vegetație este de 113-118 zile.
2.3. Intocmirea asolamentului

Tabel 1
Specificare Ha
Suprafaţa totală a terenului arabil 98
Suprafaţa medie a solei 32,6
49
Întocmirea asolamentului agricol se va face în mai multe etape:
1. Stabilirea culturilor şi a suprafeţelor în ha şi % ocupată de fiecare cultură.
Structura culturilor
Tabel 2
Nr. Cultura Suprafaţa

Crt. ha %
1 Vinete 4 4,08
2 Mazăre 47 47,95
4 Secară 47 47,95
TOTAL 98 100
2. Stabilirea grupelor de cultură, a numărului de sole şi a suprafeţei solelor.
Gruparea plantelor de cultură

Tabel 3
Nr. Grupa de cultură Suprafaţa Nr. de sole

Crt. ha %
1 Legume 4 4,08 1
2 Leguminoase 47 47,95 1
3 Cereale 47 47,95 1
TOTAL 98 100 3
3. Stabilirea tipului şi a schemei de asolament
Sola Culturi
1 Vinete
2 Secară
3 Mazăre
Tabel 5- Schema de asolament
Sola Culturi
1 Legume
2 Cereale
50
3 Leguminoase
4. Întocmirea planului de rotaţie în timp şi spaţiu pentru un ciclu complet de rotaţie
Tabelul 6- Tabelul șinoptic al succeșiunii culturilor
ANUL
2015 2016 2017
SOLA
I Vinete Mazăre Secară
II Secară Vinete Mazăre
III Mazăre Secară Vinete
51
CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producțiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole
Tabelul 3
Date inițiale
Producția
Nota de bonitare Corecția pt.
Tipul de Suprafața Coeficient de medie
Cultura pentru condițiile distanță şi felul
sol - ha (Și) potențare (c) realizată
ecologice (Pi) drumului (k)
Kg/ha
Mazăre Sol argilos 47 78 0.11 1,15 3200
Cernoziom
Vinete Tipic
4 77 0.12 1,16 48000
Cernoziom
Secară levigat
47 85 0.10 1,14 3900
TOTAL 98 - - - -
1) Notele totale de bonitare pentru condițiile ecologice (Ni):
Ni = Și x Pi
Ni mazăre = Și mazăre x Pi mazăre= 47*78 = 3666

Ni vinete = Și vinete x Pi vinete = 4*77= 308
Ni secară = Și secară x Pi secară = 47*85 = 3995
2)Producția ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
Prod . de pe intreaga supraf .

P kg/punct = =
N i total
Pkg/punct mazăre = Prod. mazăre / Ni mazăre = 47*3200/3666= 41,02 kg/punct
Pkg/punct vinete = Prod. vinete / Ni vinete = 4*48000/308= 623,37 kg/punct
Pkg/punct secară = Prod. secară / Ni secară = 47*3900/3995= 45,88 kg/punct
3) Corecția totală în funcție de distanță şi drumuri:

Ct = S x k (Suprafață X coeficient corecție)
Ct mazăre = Și mazăre* kmazăre = 47*0,11=5,17

Ct vinete = Și vinete * k vinete = 4*0,12= 0,48
Ct secară = Și secară * k secară = 47*0,10=4,7
52
4) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
Nbr = Ni – Corecția
Nbr mazăre = Ni mazăre - Ct mazăre = 3666 – 5,17= 3660,83

Nbr vinete = Ni vinete - Ct vinete = 308 – 0,48 = 307,52
Nbr secară = Ni secară- Ct secară = 3995 – 4,7 = 3990,3
5)Notele totale de bonitare potențate (Ntp):

Nota de bonitare Coeficient de
Ntp = x
recalculată (Nbr) potențare (c)
Ntp mazăre = Nbr mazăre* c mazăre = 3660,83*1,15 = 4209,95

Ntp vinete = Nbr vinete * c vinete = 307,52*1,12 = 344,42
Ntp secară = Nbr secară * c secară = 3990,3*1,10 = 4389,33
6) Producția totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):
Producția ce
Nota totală de revine pe un
Pt = bonitare potențată x punct de
(Ntp) bonitare
P(kg/punct)
Pt mazăre = Ntp mazăre* Pkg/punct mazăre = 4209,95*41,02 = 172692,14

Pt vinete = Ntp vinete * Pkg/punct vinete = 344,42*623,37 = 214701,09
Pt secară = Ntp secară * Pkg/punct secară = 3990,3*45,88= 183074,96
7) Producția medie la hectar (Pt/ St):
Cultura Producția totală Suprafața totală Producţia medie

(Pt) (St) prognozată (kg/ha)
Mazăre 172692,14 47 3674,3
Vinete 214701,09 4 53675.2
Secară 183074,96 47 4150,3
53
3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii
cât şi de existentul de substanţă activă din sol prin aportul de paie sau tulpini. S-au luat în
conșiderare calculelel făcute la aplicaţia în NPK Excel.
În tabelele 4, 5, 6 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat
pentru cele 3 culturi în parte.
54
Tabelul 4
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura Mazăre
2 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE

3
4 MAZĂRE Con?inut × Produc?ie= Total × Factorul- = Necesar – Substan?ă nutritivă-
5 kg/t t/ha kg/ha necesar kg/ha Intrări din paie
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 50,00 × 3,6 = 180,0 × 1,1 = 198,0
9 + Paie* 10,90 × 3,6 = 39,2 × 1,1 = 43,2
10 = Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 241,2
N
11
12 – Intrari din VREJI – 15,7 = 39,2 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR = 225,5
14
15
16 Boabe 10,00 × 3,6 = 36,0 × 1,0 = 36,0
17 + Paie* 2,10 × 3,6 = 7,6 × 1,0 = 7,6
P2O5

19

22
23
24 Boabe 12,00 × 3,6 = 43,2 × 1,0 = 43,2
25 + Paie* 18,60 × 3,6 = 67,0 × 1,0 = 67,0
K2O

27

30 * VREJI-Productie =1,0 × Productia de boabe
nec.=necesar
55
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura vinete
2 CALCULUL DOZELOR DE ÎNGRĂ?ĂMINTE

3
4 Vinete Con?inut × Produc?ie = total × Factorul- = Necesar – Substan?ă nutritivă-
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Marfa Vandabila 4,00 × 53,6 = 214,4 × 1,1 = 235,8
9 + Resturi in urma recoltarii*
2,10 × 21,4 = 45,0 × 1,1 = 49,5
10 = Nec. ingr. la livrarea paielor = 285,4
N
11
12 – Intrări din paie – 18,0 = 45,0 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 267,4
14
15
16 Marfa Vandabila 2,00 × 53,6 = 107,2 × 1,0 = 107,2
0,60 × 21,4 = 12,9 × 1,0 = 12,9
P2O5

19
20 – Intrări din paie – 12,9 = 12,9 × 100%

22
23
24 Marfa Vandabila 5,00 × 53,6 = 268,0 × 1,0 = 268,0
5,00 × 21,4 = 107,2 × 1,0 = 107,2
K2O

27
28 – Intrări din paie – 107,2 = 107,2 × 100%

30
31
32 * Resturi -Produc?ie = 0,4 × Marfa
Produc?ia de
vandabila
boabe
nec.=necesar
56
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura secară
2 CALCULUL DOZELOR DE ÎNGRĂ?ĂMINTE

3
4 Secară Con?inut × Produc?ie = total × Factorul- = Necesar – Substan?ă nutritivă-
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 15,00 × 4,1 = 61,5 × 1,1 = 67,7
9 + Paie* 7,00 × 5,7 = 40,2 × 1,1 = 44,2
N
11
12 – Intrări din paie – 16,1 = 40,2 × 40%

14
15
16 Boabe 8,00 × 4,1 = 32,8 × 1,0 = 32,8
17 + Paie* 1,80 × 5,7 = 10,3 × 1,0 = 10,3
P2O5

19
20 – Intrări din paie – 10,3 = 10,3 × 100%

22
23
24 Boabe 6,00 × 4,1 = 24,6 × 1,0 = 24,6
25 + Paie* 20,50 × 5,7 = 117,7 × 1,0 = 117,7
K2O

27
28 – Intrări din paie – 117,7 = 117,7 × 100%

30
31
32 * Paie-Produc?ie = 1,4 × Produc?ia de boabe
57
3.3 PLANUL DE CULTURĂ
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimenșiunile fiecăreia,

producţiile medii şi totale (tabelul 5).
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură
Cultura Suprafaţa Producţia Producţia Preţ livrare

(ha) medie (kg/ha) totală (t) (lei/kg)
Mazăre 47 3674,3 172,692 1,4
Vinete 4 53675,2 214,700 8
Secară 47 4150,3 195,064 1,1
3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI
În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinaţiei producţiei, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forţă de muncă, cantităţile de materiale şi
mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.
DATELE NECESARE:
1. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.

2. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, așigurare.
11. Amortismentul specific.
58
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, preţul unitar şi
cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. Producţia medie se
planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada
optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om,
iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea
lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30% pentru
CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi așigurare, impozit, 15% asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
foloșit exclușiv la cultura respectivă şi durata de foloșire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului foloșit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obţin cheltuielile de producţie.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producţie.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs.
59
Fi?a tehnologică a culturii Secară - 4100 kg/ha
47 ha Produc?ia m edieprincipală 4100 kg/ha Produc?ia totalăprincipală 192,70 t

secundară 5740 kg/ha secundară 269,78 t
Lucrări manuale Lucrări mecanice Consum materiale

Tarif Salarii Consum Consum
Total kg Pre? Norma Zile agregat Total lucrări
U.M. Vol. Norma Categ. Tarif Coef . de consum
mecani mecaniz. ( motorină motorină
Total z.o. lei / z.o. Salarii (lei) Agregat Ha a.n. Total ( lei) Materiale (sau lei/kg Total (lei) agregat (z.a.) (lei)
z.o./UM salariz. ha/a.n. transf orm /ha zator lei) pe ha total (litri)
u.m. sau u.m.
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
t 12,408 0,11 1,36 II 95 129,66 2RM2 200 0,05 2,4 470,00 superf osf at 140 6580 1,4 9212,00 25 0,50 110 54,60 1,6 19,85 9866,26
t 12,408 0,11 1,36 II 95 129,66 sare potasica 124 5828 1,6 9324,80 9454,46
ha 47,00 0,06 2,82 III 100 282,00 Amazone 200 0,2 9,40 1880,00 14,5 0,86 115 98,41 2,6 122,20 2260,41
ha 47,00 GD-3,2 200 0,2 9,40 1880,00 11,5 4,09 115 470,00 7,5 352,50 2350,00
ha 47 PR-3-30 200 1 47 9400,00 5 9,40 115 1081,00 28 1316,00 10481,00
ha 47 LEMKEN 200 0,23 10,8 2162,00 11,5 4,09 115 470,00 7,5 352,50 2632,00
t 8,46 0,11 0,93 II 95 88,407 2RM2 200 0,05 2,4 470,00 MEPHISTO 180 8460 8 67680,00 25 0,34 110 37,22 1,6 13,54 68275,63
ha 47 0,08 3,76 III 100 376,00 HORSCH 200 0,3 14,1 2820,00 16 2,94 120 352,5 7 329,00 3548,50
10,24 1005,73 19082,00 86216,80 14,84 2563,73 2505,59 108868,26
t 5,17 0,11 0,57 II 95 54,03 2RM2 200 0,05 2,35 470,00 Uree 110 5170 1,4 7238,00 25 0,21 110 22,75 1,6 8,27 7784,77
t 5,17 0,11 0,57 II 95 54,03 54,03
ha 47 0,033 1,55 II 95 147,35 AMAZONE 200 0,1 4,70 940,00 45 1,04 115 120,11 2,6 122,2 1207,46
mii l 80 0,09 7,20 IV 105 756,0 RCU-4 200 0,05 2,35 470,00 Apă 800 37600 60 1,33 110 146,7 1,6 128 1372,67
ha 47 0,04 1,88 I 90 169,20 TECHNOMA 200 0,25 11,75 2350,00 Basagran 3 141 142 20022,00 50 0,94 120 112,80 3,5 164,5 22654,00
11,77 1180,598 4230,00 27260,00 3,52 402,33 422,97 33072,92
t 192,70 CLAAS 200 0,22 10,3 2068,00 80 2,41 120 289,05 3,5 674,45 2357,05
t 192,70 2RM2 200 0,05 9,64 1927,00 25 7,71 110 847,88 1,6 308,32 2774,88
t 269,78 FENDT 200 0,2 38,54 7708,00 A?ă 2 539,56 5 2697,80 25 10,79 110 1187,032 1,6 431,648 11592,83
t 269,78 0,01 2,70 III 100 269,78 2RM2 200 0,05 13,5 2697,80 2967,58
2,70 269,780 14400,80 2697,80 20,91 2323,96 1414,418 19692,34
24,71 2456,11 188,6 37712,8 116174,6 39,27 5290,0 4343,0 161633,53
60
EFICIEN?Ă ECONOMICĂ A CULTURII SECARÃ CONSUM-10 HA produc?ia 4800 kg/ha - pre? vânzare 0,55 lei kg- 2018 FERMIER SUB 40 ANI
Introducerea datelor lucrării Rezultate ob?inute
1 Suprafa?a culturii (ha) 47,00 1 Produc?ia totală principală (tone) 192,70
2 Productia medie principala (kg/ha) 4100,00 2 Produc?ia totală secundară (tone) 269,78
3 Produc?ia medie secundara (kg/ha) 5740,00 3 Cheltuieli cu carburan?ii (lei) 21280,60
4 Consum total de for?a de muncă (z.o.) 24,71 4 Salarii total (lei) 7746,13
5 Salarii lucrări manuale (lei)-daca se platesc zilieri 2456,11 5 Impozit pe salarii lucrări manuale (lei) 245,61
6 Cheltuieli cu lucrările mecanice (lei) daca se inchiriaza mijloace mec 37712,80 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) 529,00
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 116174,60 7 Impozite totale (lei) plătite de angajat 774,61
8 Zile agregat (z.a.) 39,27 8 Contribu?ie Asiguratorie pentru muncă -CAM 174,29
9 Salariile mecanizatorilor (lei) daca se platesc mecanizatori 5290,02 9 C.A.S. (lei) 1936,53
10 Consum total de motorină (litri) 4342,98 10 Fond de sănătate CASS (lei) 774,61
11 Pre?ul combustibilului (lei/l) 4,90 11 Taxe total (lei) plătite de angajat 2711,14
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucr. manuale(%)-impozit pe venit 10,00 12 Taxe total (lei) plătite de angajator 174,29
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%)-impozit pe venit 10,00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 17426,19
14 Contribu?ie Asiguratorie pentru muncă - CAM ( 2,25%) 2,25 14 T.V.A. (lei) 10455,71
15 C.A.S. (%) - plătit de angajat 25,00 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 23500,00
16 Fond de sănătate CASS(%) - plătit de angajat 10,00 16 Total cheltuieli directe (lei) 173257,52
17 Cheltuieli de aprovizionare (%) 15,00 17 Alte cheltuieli directe (lei) 25988,63
18 T.V.A. (%) 9,00 18 Cheltuieli comune (lei) 8662,88
19 Iriga?ii ( lei / ha) 0,00 19 Cheltuieli generale (lei) 17325,75
20 Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) doar la SC 500,00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) 25988,63
21 Pre?ul de vânzare a produc?iei principale (lei/kg) 1,22 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 225234,77
22 Venituri din produc?ia principala (lei) 235094,00
22 Pre?ul de vanzare a produc?iei secundare (lei/kg) 0,10 23 Subven?ii 18729,02
23 Cota de cheltuieli comune (%) 5,00 24 Venituri din produc?ia secundară (lei) 26978,00
24 Cota de cheltuieli generale (%) 10,00 25 Venituri totale (lei) 280801,02
25 Cota de impozit pe profitul realizat (%) doar la SC 16,00 26 Costul de produc?ie (lei/t) 1168,84
26 Cota de alte cheltuieli directe (%) 15,00 27 Profit brut total (lei) 55566,25
28 Impozit pe profit (lei) 8890,60
29 Profitul net (lei) 46675,65
27 Fermier 10 ha SUB 40 ani (eligibil schema Tineri fermieri)
28 SAPS plata unica pe supraf la ha = valoare euro/ha an 2017* curs 97,2452 30 Profitul net (lei/t) 242,22
29 Plata redistrib-NIVELUL 1 (1-5ha) - euro /ha 5 31 Profitul la unitatea de suprafa?ă (lei/ha) 993,10
30 Plata redistrib-NIVELUL 2 (5-30ha) - euro /ha 48,3251
31 Plata înverzire( schema pt practici agricole pt climă si mediu) 57,1745 32 Rata profitului net (%) 20,72
32 Schema de plată pt tineri fermieri euro /ha 24,3113
33 TOTAL SUBVENTIE 2017 euro/ha 5 ha REDISTRIB I 183,731
34 cursul Bancii Centrale Europene la data de 30 sept 2017 4,4993
35 subventie 5 ha REDISTRIB I--lei/ ha 826,6608883 33 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 11365,44
36 Subven?ie totală pt 5 ha Redistrib I-lei 4133,304442
37 TOTAL SUBVENTIE 2017 euro/ha 25 ha REDISTRIB II 227,0561
38 subventie 25 ha REDISTRIB II--lei/ ha 1021,593511
39 Subven?ie totală pt 5 ha Redistrib II-lei 5107,967554
40 TOTAL SUBVENTIE 2017 REDISTRIB I+REDISTRIB II lei 9241,271995
41 Subven?ii motorina= 1.485lei/ l 6449,323518 34 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0,00013
61
Fi?a tehnologică a culturii VINETE - 53675 kg/ha
4 ha Produc?ia m edie principală 53675 kg/ha Produc?ia totalăprincipală 214,70 t

secundară 59043 kg/ha secundară 236,17 t
Lucrări manuale Lucrări mecanice Consum materiale

Tarif Salarii Consum Consum
Pre? Norma Zile agregat Total lucrări
U.M. Vol. Norma Categ. Tarif Coef . de consum Total kg
mecani mecaniz. ( motorină motorină
Total z.o. lei / z.o. Salarii (lei) Agregat Ha a.n. Total ( lei) Materiale lei/kg Total (lei) agregat (z.a.) (lei)
z.o./UM salariz. ha/a.n. transf orm /ha (sau u.m. zator lei) pe ha total (litri)
sau u.m.
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
t 1,2 0,11 0,13 II 95 12,54 2RM2 200 0,05 0,2 40,00azotat de amoniu 150 600 1,4 840,00 25 0,05 110 5,28 1,6 1,92 897,82
t 1,2 0,11 0,13 II 95 12,54 sare potasica 150 600 1,6 960,00 972,54
ha 4,00 0,06 0,24 III 100 24,00 Amazone 200 0,2 0,80 160,00 14,5 0,08 115 9,52 2,6 10,40 193,52
ha 4 PR-3-30 200 1 4 800,00 5 0,80 115 92,00 28 112,00 892,00
ha 4 LEMKEN 200 0,23 0,9 184,00 11,5 0,35 115 40,00 7,5 30,00 224,00
0,50 49,08 1184,00 1800,00 0,93 146,80 154,32 3179,88
ha 4 2 8,00 III 100 800,00 ARGON F1 30000 120000 1,5 180000,00 188000,00
t 0,88 0,11 0,10 II 95 9,20 2RM2 200 0,05 0,20 40,00 Azotat 220 880 1,4 1232,00 25 0,04 110 3,87 1,6 1,41 1285,07
t 0,88 0,11 0,10 II 95 9,20 9,20
ha 4 0,033 0,13 II 95 12,54 AMAZONE 200 0,1 0,40 80,00 45 0,09 115 10,22 2,6 10,4 102,76
mii l 80 0,09 7,20 IV 105 756,0 RCU-4 200 0,05 0,20 40,00 Apă 800 3200 60 1,33 110 146,7 1,6 128 942,67
ha 4 0,04 0,16 I 90 14,40 TECHNOMA 200 0,25 1,00 200,00
DUAL GOLD 960 EC1,2 4,8 1150 5520,00 50 0,08 120 9,60 3,5 14 5744,00
ha 4 0,8 3,20 II 95 304,00 304,00
18,89 1905,332 360,00 186752,00 1,54 170,36 153,81 189187,69
t 214,70 2 429,40 II 95 40793,000 80 2,68 120 322,05 3,5 751,45 41115,05
t 214,70 2RM2 200 0,05 10,74 2147,00 25 8,59 110 944,68 1,6 343,52 3091,68
429,40 40793,000 2147,00 0,00 11,27 1266,73 1094,97 44206,73
##### ####### 18,5 3691,0 ####### 13,74 1583,9 1403,1 ########
62
EFICIEN?Ă ECONOMICĂ A CULTURII VINETE-4 HA produc?ia 53675 kg/ha - pre? vânzare 7,00 lei kg- 2018 FERMIER SUB 40 ANI
Introducerea datelor lucrării Rezultate ob?inute
1 Suprafa?a culturii (ha) 4,00 1 Produc?ia totală principală (tone) 214,70
2 Productia medie principala (kg/ha) 53675,00 2 Produc?ia totală secundară (tone) 236,17
3 Produc?ia medie secundara (kg/ha) 59043,00 3 Cheltuieli cu carburan?ii (lei) 6875,18
4 Consum total de for?a de muncă (z.o.) 448,79 4 Salarii total (lei) 44331,30
5 Salarii lucrări manuale (lei)-daca se platesc zilieri 42747,41 5 Impozit pe salarii lucrări manuale (lei) 4274,74
6 Cheltuieli cu lucrările mecanice (lei) daca se inchiriaza mijloace mec 3691,00 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) 158,39
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 188552,00 7 Impozite totale (lei) plătite de angajat 4433,13
8 Zile agregat (z.a.) 13,74 8 Contribu?ie Asiguratorie pentru muncă -CAM 997,45
9 Salariile mecanizatorilor (lei) daca se platesc mecanizatori 1583,89 9 C.A.S. (lei) 11082,83
10 Consum total de motorină (litri) 1403,10 10 Fond de sănătate CASS (lei) 4433,13
11 Pre?ul combustibilului (lei/l) 4,90 11 Taxe total (lei) plătite de angajat 15515,96
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucr. manuale(%)-impozit pe venit 10,00 12 Taxe total (lei) plătite de angajator 997,45
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%)-impozit pe venit 10,00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 28282,80
14 Contribu?ie Asiguratorie pentru muncă - CAM ( 2,25%) 2,25 14 T.V.A. (lei) 16969,68
15 C.A.S. (%) - plătit de angajat 25,00 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 2000,00
16 Fond de sănătate CASS(%) - plătit de angajat 10,00 16 Total cheltuieli directe (lei) 286008,41
17 Cheltuieli de aprovizionare (%) 15,00 17 Alte cheltuieli directe (lei) 42901,26
18 T.V.A. (%) 9,00 18 Cheltuieli comune (lei) 14300,42
19 Iriga?ii ( lei / ha) 0,00 19 Cheltuieli generale (lei) 28600,84
20 Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) doar la SC 500,00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) 42901,26
21 Pre?ul de vânzare a produc?iei principale (lei/kg) 7,00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 371810,94
22 Venituri din produc?ia principala (lei) 1502900,00
22 Pre?ul de vanzare a produc?iei secundare (lei/kg) 0,00 23 Subven?ii 6194,41
23 Cota de cheltuieli comune (%) 5,00 24 Venituri din produc?ia secundară (lei) 0,00
24 Cota de cheltuieli generale (%) 10,00 25 Venituri totale (lei) 1509094,41
25 Cota de impozit pe profitul realizat (%) doar la SC 16,00 26 Costul de produc?ie (lei/t) 1731,77
26 Cota de alte cheltuieli directe (%) 15,00 27 Profit brut total (lei) 1137283,47
28 Impozit pe profit (lei) 181965,36
29 Profitul net (lei) 955318,11
27 Fermier 10 ha SUB 40 ani (eligibil schema Tineri fermieri)
28 SAPS plata unica pe supraf la ha = valoare euro/ha an 2017* curs 97,2452 30 Profitul net (lei/t) 4449,55
29 Plata redistrib-NIVELUL 1 (1-5ha) - euro /ha 4 31 Profitul la unitatea de suprafa?ă (lei/ha) 238829,53
30 Plata redistrib-NIVELUL 2 (5-30ha) - euro /ha 0
31 Plata înverzire( schema pt practici agricole pt climă si mediu) 57,1745 32 Rata profitului net (%) 256,94
32 Schema de plată pt tineri fermieri euro /ha 24,3113
33 TOTAL SUBVENTIE 2016 euro/ha 5 ha REDISTRIB I 182,731
34 cursul Bancii Centrale Europene la data de 30 sept 2017 4,4993
35 subventie 5 ha REDISTRIB I--lei/ ha 822,1615883 33 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 3362,59
36 Subven?ie totală pt 5 ha Redistrib I-lei 4110,807942
37 TOTAL SUBVENTIE 2017 euro/ha 5 ha REDISTRIB II 0
38 subventie 5 ha REDISTRIB II--lei/ ha 0
39 Subven?ie totală pt 5 ha Redistrib II-lei 0
40 TOTAL SUBVENTIE 2017 REDISTRIB I+REDISTRIB II lei 4110,807942
41 Subven?ii motorina= 1.485lei/ l 2083,60053 34 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0,00209
63
CAPITOLUL IV
DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE
(A PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI
Punctul critic marchează acea dimenșiune a producţiei medii la care încasările din
valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de producţie, deci acel punct al
producţiei medii la care nu se obţine profit, dar nu se înregistrează nici pierderi.
Mărimea costului de producţie şi a ratei profitului se găsesc într-o strânsă legătură cu
raportul dintre cheltuielile de exploatare şi cantitatea de produse realizate. Prin analiza
costurilor şi cheltuielilor de exploatare, întreprinzătorul poate calcula nivelul minim de
activitate cerut de menţinerea în stare de funcţionare a firmei. Cunoscând pragul de
rentabilitate, se poate proiecta volumul de vânzări în vederea obţinerii profitului scontat.
De asemenea, creditorii şi investitorii solicită adesea efectuarea analizei punctului critic
pentru a ajuta în evaluarea câştigurilor potenţiale ale unei afaceri şi, în consecinţă, aceasta
trebuie introdusă în planul de afaceri. Punctul critic se poate determina în două moduri, şi
anume: fără profit programat sau cu profit programat.
Calculul punctului critic fără profit programat este exprimat printr-o relaţie șimplă:
y = y‫י‬
y = Pv·x
y‫ = י‬Cvx + CF
Pvx = Cvx + CF
x(Pv – Cv) = CF
CF
x=
P v - Cv
în care:
y – veniturile din valorificarea producţiei ( lei);
y‫ י‬- cheltuielile totale înregistrate (lei);
Pv – preţul de vânzare unitar;
x – producţia medie sau volumul vânzărilor (unităţi fizice);
Cv – cheltuieli variabile unitare;
CF – costuri fixe totale.
64
De unde x marchează acea dimenșiune a producţiei la care nu se înregistrează nici profit nici
pierderi.
DETERMINAREA CANTITATIVĂ ŞI REPREZENTAREA GRAFICĂ A P.C.

LA CULTURA SECARĂ
Cheltuielile variabile
Cheltuieli
Cheltuieli variabile
Nr. crt. Denumirea lucrarii U.M. Volumul lucrarii variabile
(lei / t secară)
secară)
(lei)
(a) (b) (c) (d) (e)

Incărcat, transportat IC
1 t 12,408 9866,26 795,15
(PK)
2 Descărcat, IC (PK) t 12,408 9454,46 761,96
3 Incărcat, transport sămânță t 8,46 68275,63 8070,40
4 Incărcat, transportat IC (N) t 5,17 7784,77 1505,75
5 Descărcat, IC (N) t 5,17 54,03 10,45
6 Transportat apa prep. sol. mii l 80 1372,67 17,15
7 Recoltat cereale păioase t 192,70 2357,05 12,23
8 Transport recolta principală t 192,70 2774,88 14,4
TOTAL 101939,75 11187,49
65
Cheltuielile fixe
Cheltuieli fixe Cheltuieli fixe

Nr. crt. Denumirea lucrarii U.M. Volumul lucrarii
(lei) (lei / ha)
(a) (b) (c) (d) (e)

1 Adm. şi deservit IC (PK) ha 47 2260,41 48,09
2 Arat 20 cm ha 47 10481 223
3 Discuit și preg. pat germ. ha 47 2632 56
4 Semănat ha 47 3548,50 75,5
5 Adm. şi deservit IC (N) ha 47 1207,46 25,69
6 Erbicidat şi deservit ha 47 22654 482
TOTAL 42783,37 910,28
ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura secară - fără

profit programat
 Ch. variabile: Cv = 101939,75 lei

 Ch. fixe: CF = 42783,37 lei
 Ch. fixe/ha: CF/ha = 910,28 lei/ha
 Preţul de vânzare/kg secară: Pv = 1,22 lei/kg = 1220 lei/t
 Producţia totală de secară : PT= 192,70 t
 Suprafata cultivată cu secară: S = 47 ha
Calcul:
 Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile ( din fișă) + ch. Indirecte+ Ch cu
carburanții+Ch de aprovizionare=101939,75+24614,96+17438,27+17021,52 =
161014,5 lei
 Cheltuielile fixe totale (CVT)= ch. fixe ( din fișă) + Taxe total (pe salarii)+ TVA=
42783,37+581,93=43365,25
 Cheltuieli variabile /t (CV/t) = CVT/ PT = 161014,5/192,70= 835,57 lei/t
66
 Producția medie de secară la punctul critic (X):
X=(CF/ha)/(Pv-CV/t)= 910,28/(1220-835,57)= 910,28/384,43
= 2,36 t/ha = 2360 kg/ha
 Cheltuieli variabile pentru producția “X” (CvX)
CvX=X*CV/t = 2,36 t/ha* 835,57 lei/t = 1971,94 lei/ha
 Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):
CT/ha=CF/ha+Cvx = 910,28 lei/ha+ 1971,94 lei/ha = 2882,22 lei/ha
Nivelul producţiei de 2360 kg / ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la

cultura secară, în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi la preţul de
1,22 lei/kg, așigură acoperirea integrală a costului de producţie. Depăşirea acestui nivel al
producţiei (2360 kg/ha) duce la obţinerea unui profit, iar scăderea producţiei sub acest nivel
determină pierderi.
67
Exprimarea grafică a PC la cultura secară – fără profit programat
CHELTUIELI Y
( lei/ha)
4500
4000
3500
3000 Cheltuieli totale de exploatare

2882 lei/ha
2500
2000
Punctul
1500Cheltuieli critic
variabile
1000 Cheltuieli fixe
910,28 lei/ha
PRODUCȚ
IA MEDIE
500
(kg/ha)
X
7000 PRODUCȚIA MEDIE

kg/ha x
2360 kg/ha
68
ELEMENTE NECESARE PT.CALCULUL P.C. la cultura secară - cu
profit programat
 Ch. variabile: Cv = 101939,75 lei

 Ch. fixe: CF = 42783,37 lei
 Ch. fixe/ha: CF/ha = 910,28 lei/ha
 Preţul de vânzare/kg secară: Pv = 1,22 lei/kg = 1220 lei/t
 Producţia totală de secară: PT= 192,70 t
 Suprafata cultivată cu secară: S = 47 ha
 Cheltuielile indirecte (efic econ) Ch. ind = 24614,96lei
 Profitul total programat (cheltuielile cu prod. neterminată) Pr = 5500 lei
Calcul:
 Cheltuielile variabile totale (CVT) = ch. variabile + ch. indirecte
=Cv+Ch.ind.= 101939,75+ 24614,96= 126553 lei
 Cheltuieli variabile / t (CV/t) = CVT/ PT = 126553 / 192,70 = 656,7 lei/t
 Profitul programat pe ha (Pr/ha): Pr/ha = Pr/S = 5500/47 = 117,02 lei/ha
 Producţia medie de secară la punctul critic (X):
X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) = (910,28 + 117,02) / (1220 -656,7)= 0,184 t/ha = 184 kg/ha
 Cheltuieli variabile pentru producţia “X” (CvX):
PRODUCȚ
IA MEDIE
(kg/ha)
CvX=X*CV/t = 0,18 t/ha t/ha* 656,7 lei/t = 118,206 lei/ha
 Cheltuieli totale de exploatare/ha (CT/ha):
CT/ha=CF/ha+Cvx = 910,28 lei/ha+ 118,206 lei/ha = 1028,4 lei/ha
Nivelul producţiei de 184 kg / ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate la cultura x
secară, cu profit programat, în care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi
la preţul de 1,22 lei/kg, așigură acoperirea integrală a costului de producţie și obținerea unui
profit de 117,02 lei. Depăşirea acestui nivel al producţiei (184 kg/ha) duce la obţinerea unui
profit suplimentar, iar scăderea producţiei sub acest nivel până la 184 kg/ha determină
obținerea un profit mai mic decât cel programat iar sub 184 kg/ha determină pierderi.
Exprimarea grafică a PC la cultura secara de toamnă – cu profit programat
69
CHELTUIELI Y
( lei/ha)
Punctul
PROFIT SUPLIMENTAR
critic
3500
3273,76 lei/ha
3000 Profit programat Cheltuieli totale de exploatare
117,02 lei/ha
2500
Curba
2000 Cheltuieli
cheltuielilor
variabile
PIERDERI
1500
1000
543,69 lei/ha
PRODUCȚ
IA MEDIE
500
Cheltuieli fixe
(kg/ha)
X
1500 3000 4500 6000 7500 PRODUCȚIA x

MEDIE
5456 kg/ha
70
Determinarea cantitativă a Punctului critic la cultura secara de toamnă
Fara profit Cu profit

Specificare U.M.
programat programat
Ch. Variabile Cv lei 101939,75 101939,75
Cheltuielile indirecte Ch. ind. lei 24614,96 24614,96
Ch. variabile totale CVT lei 101939,75 126533
Ch. variabile / t CV/t lei/t 2168,9 656,7
Ch. fixe totale CF lei 43365,25 9102,8
Ch. fixe /ha CF/ha lei/ha 910,28 910,28
Profit programat total Pr lei - 5500
Profit programat /ha Pr/ha lei/ha - 117,02
X= CF/ha/(Pv-CV/t) X Kg/ha 2360 -
X=(CF/ha+Pr/ha)/(Pv-CV/t) X Kg/ha - 184
Cheltuieli variabile pt producția CVX
lei/ha
“X” 1971,94 118,206
Cheltuieli totale de exploatare/ha CT/ha lei/ha 2882,22 1028,4
Preţ de vânzare / t Pv lei/t 1220 1220
Suprafaţa cultivată S ha 47 47
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
71
Schimbările continue și avansările tehnologice creează o competiție tot mai puternică
între societățile comerciale. În acest sens, pentru a ține pasul, S.C. Vinifera S.R.L. își propune
ca prin acest proiect să achiziționeze utilaje și tehnologii de ultimă generație.
Luând în calcul cele menționate mai sus, putem observa că este necesară implementarea
acestui proiect cu atât mai mult cu cât va aduce un beneficiu în zona în care va fi activat.
Prin proiectul de investiții prezentat au fost analizați toți factorii și indicatorii
economici din cadrul S.C. Vinifera S.R.L.
Au fost analizați principalii indicatori economici pentru a se putea observa
rentabilitatea capitalului și durata în care se va recupera investiția.
În cazul S.C.Vinifera S.R.L investitia de 20000 euro va fi recuperată în 0,5 ani.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la
39 tone pe an, la 53 tone pe an, realizându-se un plus de 14 tone pe an.
Productivitatea actuală a muncii este de 6,5, iar plin implementarea proiectului,
creşterea capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a
muncii de 14,5.
Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei, oferind produse de calitate, la preţuri
mai mici decât ale concurenţei, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
Profiturile vor creste de la an la an, previzionand un profit net in anul 2018 de 423064,7
, in anul 2019 de 500236 și in anul 2019 se previzioneaza un profit de 582910
Pe lânga acest profit va mai înregistra un profit net de 472083,37 lei de pe urma
cultivării a 47 ha cu mazăre, 4 ha vinete și 47 ha cu secara.
Toate aceste rezultate se datorează unui management eficient dar și placerii de a crea
vinuri de calitate.
BIBLIOGRAFIE
1. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură, Editura Tehnopress, Iaşi;

2. Ciurea I.V. , Brezuleanu S. ,Ungureanu G..2005 - Management, Editura "Ion Ionescu
de la Brad", Iaşi;
3. Ciurea I.V.,1992 - Management în zootehnie, Editura „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi;
4. Bîlteanu Ghe., 2003, Fitotehnie, Editura „Ceres”, Bucuresti, vol. 1, BucureŞti;
72
5. Gologan I., Dornescu Alexandrina, 1981, Curs de ameliorarea plantelor, Institutul
Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;
6. Jităreanu G., Onișie T., 2000, Agrotehnică, editura ”Ion Ionescu de la Brad”, IaŞi.
73

Butacu Marian - Prelucrarea Strugurilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Butacu Marian - Prelucrarea Strugurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial, prezintă,

PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A

B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI

CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.3. Forma juridica a solicitantului

A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare

TOTAL 1000 10 10000 100

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

A.5. Administratorii societăţii

A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurării activității solicitantului:

A.7. Litigii ( în desfăşurare)

B.1. Istoricul activităţii

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Indicatori U.M Cantitate Pre?/ U.M Valoare

12 Personalul permanent implicat în produc?ie z.o 8 85 680,0

Alte cheltuieli materiale+apa

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

TOTAL 24350,5 100

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

TOTAL 240000 100

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

TOTAL 31651 100

PRINCIPALELE MATERII PRIME

TOTAL GENERAL 24768 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

15991149 Strada Nicu Enea 1, Bacău

„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRESAREA STRUGURILOR SI

Indi catori U.M Cantitate Pre?/ U.M Valoare

12 Personalul permanent implicat în produc?ie z.o 11 85 935,0

13 Personal sezonier implicat în produc?ie z.o 24 78 1872,0

Descrierea activităţii propuse prin proiect

III. Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural

IV. Considerente asupra mediului

Parametrii constructivi şi de performanţă ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor

Prin prezentul proiect se va achiziţiona o linie de îmbuteliere semiautoamta Seria COMBI

Fig.2. Schema liniei de producţie a vinurilor

1 CLATITOR SEMIAUTOMAT cu 10 1 15000

Principalii concurenţi ai societăţii S.C. Vinifera S.R.L.

Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de

Ctr. (Lei) angajaţi (W) piaţă %

1 S.C. 850.126 9 1250 28

2 S.C. UNIMAR 684.938 6 850 24

3 S.C. CASA DE 1837845 17 1495.8 38

Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

GRAFIC DE IMPLEMENTARE A INVESTIŢIEI

Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

Ajutor public nerambursabil 20.000 0 20.000

Sursele de finantare pentru completarea

TOTAL PROIECT 20000 1000 21000