Sunteți pe pagina 1din 37

NEURONUL MOTOR

PERIFERIC
NEURONI MOTORI

I. NEURON MOTOR CENTRAL (NMC)


II. NEURON MOTOR PERIFERIC (NMP)
I. NEURONII MOTORI CENTRALI – origine în cortexul
cerebral primar motor (girus precentral)
Au axoni lungi ce intră în constituția tracturilor
corticospinale și corticobulbare
Tracturi corticospinale

Tracturi corticobulbare
II. NEURONII MOTORI PERIFERICI (NMP) – origine în
trunchiul cerebral (nucleii motori ai nervilor cranieni) și
măduva spinării (celulele coarnelor anterioare = coloane
cenușii anterioare) axonii lor formând componenta motorie
a nervilor cranieni motori și micști și rădăcina anterioară
(ventrală) a nervilor spinali. Sunt singura cale eferentă de la
nivelul sistemului nervos central (SNC) către mușchi.
CLASIFICARE
NMP-ici sunt clasificați funcție de tipul de fibră musculară
pe care îl inervează:

NEURONI MOTORI ALPHA (-NM) inervează fibrele


musculare extrafusale, implicate în contracția musculară

NEURONI MOTORI BETA (-NM) inervează fibrele


musculare intrafusale ale fusurilor musculare cu colaterale
către fibrele extrafusale

NEURONI MOTORI GAMMA (-NM) inervează fibrele


intrafusale, care împreună cu aferențele senzitive compun
fusurile musculare (componentă a propriocepției)
FIBRE AFERENTE

Piramidale  mișcări voluntare


Reticulospinale  tonus și modulare posturală

Olivospinale

Tectospinale

Rubrospinale

Rădăcina posterioară a nervului spinal  reflexe


miotatice
Axonii acestor neuroni (NMP) cu sediul în
trunchiul cerebral inervează musculatura feței, a
capului și a gâtului (mișcările globilor oculari,
expresia facială, asigură masticația, deglutiția,
fonația) (n. cranieni) și cei cu sediul în măduva
spinării, părăsind măduva spinării sub forma
rădăcinilor anterioare ale nervilor spinali,
inervează musculatura membrelor și a
trunchiului.

NMP-ici (ca neuroni eferenți) sunt responsabili


de realizarea mișcărilor voluntare (fiind
conexiunea între NMC și mușchii scheletici), dar
de asemenea de menținerea tonusului muscular
și producerea reflexelor osteotendinoase (prin
arcurile reflexe).
 Nervii spinali formează o
rețea de fibre nervoase care
se distribuie mușchilor și
tegumentelor. Ei formează
nervii periferici (ce conțin
fibre de la mai mult de o
rădăcină) organizați în
plexuri (cervical, brahial,
lombar, sacrat)
 Cunoscând originea și
distribuția nervilor
periferici, pe baza
examenului clinic, putem
localiza leziunile
FIZIOLOGIE
NMC (inițiază mișcări voluntare)  secretă GLUTAMAT 
interneuroni  dendrite ale NMP-ici soma NMP-ici 
depolarizarea NMP potențial de acțiune  axonii mielinizați ai
NMP-ici mesaj  noduri Ranvier  sinapse = joncțiunea
neuromusculară  se eliberează ACETILCOLINA  fanta
sinaptică  receptori postsinaptici ai membranei fibrei
musculare  contracția fibrei musculare (toate fibrele
musculare activate împreună de către același nerv = unitate
motorie)
UNITĂȚI MOTORII

 Unități motorii mici – formate dintr-un NMP


(dendrite+corp neuronal+axon) și un număr mic de fibre
musculare de același tip, stimulate împreună (ex. mușchii
extrinseci ai globilor oculari, musculatura degetelor) în
scopul realizării unor mișcări rapide, precise, controlate
(aprox.15 fibre)
 Unități motorii mari – formate dintr-un NMP și un număr
mare de fibre musculare de același tip stimulate împreună
(ex. musculatura membrelor, trunchiului) (aprox. 1500
fibre)

Modul în care funcționează unitatea motorie poate fi


investigat prin EMG (electromiografie) măsurând
amplitudinea și latența undelor obținute prin sumarea
activității tuturor fibrelor unității motorii.
FIBRE MUSCULARE

 TIP I – folosesc metabolismul oxidativ al glucozei.


Numite MUȘCHI ROȘII. Contracții lente, tonice

 TIP II - folosesc energie obținută prin glicoliză.


Numite MUȘCHI ALBI. Contracții rapide, fazice

 NMP sunt controlați în permanență de NMC. Dacă


NMC nu funcționează, NMP nu vor fi inhibați (nu vor
fi opriți  spasticitate și deficit motor  sindrom de
NMC)
PATOLOGIE

Lezarea NMP

Leziunile care afecteaza NMP la nivelul


trunchiului cerebral sau al măduvei spinării,
nervii cranieni motori sau micști sau fibrele
nervoase ce conectează coloanele cenușii
medulare anterioare cu mușchii
corespunzători, produc o segmentare a
simptomelor (numai mușchii inervați de
nervii lezați vor fi simptomatici)
SINDROMUL DE NEURON MOTOR
PERIFERIC
 DEFICIT MOTOR FLASC (paralizie) – deficit motor,
scăderea forței musculare, limitată segmental sau focal
(inervația rădăcinii nervului cranian sau spinal) asociată
cu scăderea tonusului muscular (Caracteristic!)
 Poate afecta și mai multe grupe musculare în boli generalizate
cum ar fi Sindromul Guillain Barre sau poliomielita

 Hipotonia, atonia – tonus muscular scăzut sau absent


(crește extensibilitatea mușchiului, crește amplitudinea
mișcărilor pasive, scade rezistența opusă de mușchiul
respectiv)

 Hiporeflexia – în zonele afectate (diminuarea relexelor de


întindere dependentă de numărul de unități motorii
distruse).
Semne tipice de denervare musculară în stadiul final
(prezente mai târziu în evoluția bolii)

Atrofie musculară – fibrele musculare degenerează,


se atrofiază, dacă nu sunt stimulate
Potențiale de fibrilație – semne de denervare activă
(EMG)
Fasciculații – cauzate de creșterea potențialului de
receptor, concentrat pe mușchi pentru a compensa
lipsa de inervație  contracții involuntare ale fibrelor
musculare scheletice sau la nivelul extremității
cefalice (ex. limbă), datorită contracțiilor unor fibre
musculare incapabile să realizeze o activitate
voluntară
Contracție idiomusculară – contracție localizată a
unui mușchi pe cale de degenerare
CAUZE:
 Traumatisme (măduva spinării, nervi periferici)
 Infecții (virusuri care afectează selectiv nucleii
nervilor cranieni motori sau micști, celulele
coarnelor medulare anterioare – polio,varicelo-
zoster, clostridium botulinum
 Compresie (sindromul cozii de cal)

 Boli autoimune (Sindromul Guillain-Barre)

 Frig, curenți de aer rece – Pareza facială periferică


Bell
 Atrofie musculară secundară unei folosiri incorecte
a musculaturii, cu fibroză
 Necunoscute – Boala neuronului motor central și
periferic - scleroza laterală amiotrofică (SLA)
ARCUL REFLEX
 Calea prin care se transmite reflexul osteotendinos (folosind 2
neuroni și o sinapsă – ”monosinaptică”) sau mai mulți
neuroni și mai multe sinapse ”polisinaptică”)
 Stimul (ex. percuția unui tendon)  proprioceptori  neuron
senzitiv  măduva spinării  motoneuron (NMP)  mușchi
(contracție reflexă)
EXAMINAREA REFLEXELOR OSTEOTENDINOASE
(ROT)
 Ciocan de reflexe
 Explicarea tehnicii
 Cunoașterea nivelului medular
la care se închid reflexele
osteotendinoase (ROT)
 Pacient relaxat („limbs like a
wet noodle”), metode de
distragere
 Pot fi influențate de: vârstă,
factori metabolici (disfuncție
tiroidiană, anomalii
electrolitice), gradul de
anxietate
Reflexul stiloradial (nivel C5-
C6)
Reflexul bicipital (nivel C5-C6)
Reflexul tricipital C7 (nivel C6-C7)
Reflexul cubitopronator (nivel C8-T1)
Reflexul rotulian L2-L4
Reflexul Achilian (nivel S1-S2)
PATOLOGIE
LEZIUNI DE PERICARION (NMP)

Deficit motor în teritoriul de distribuție al rădăcinilor


corespunzătoare leziunii. De obicei asimetrice (excepție
afecțiunile heredodegenerative). Fasciculații pot fi prezente în
leziuni lent progresive. NU există afectare senzitivă.

Cauze: poliomielită acută epidemică afectând cornul


medular anterior, poliomielită anterioară cronică,
polioencefalită, SLA (scleroza laterală amiotrofică),
siringomielie, tumori medulare.

LEZIUNILE RĂDĂCINILOR ANTERIOARE ALE


NERVILOR SPINALI

Deficit motor în teritoriul de distribuție al rădăcinilor


corespunzătoare sediului leziunii. Fasciculații pot fi prezente
extrem de rar. DA, se întâlnesc tulburări senzitive datorită
vecinătății rădăcinii posterioare a nervului spinal rădăcinii
LEZIUNILE PLEXULUI CERVICAL

Tulburări motorii: flexie, rotație, înclinarea laterală a capului și gâtului


Tulburări respiratorii
Tulburări senzitive: (C2-C4) regiunea occipitală a scalpului, mastoidă și
unghiul mandibulei, pavilionul urechii; tegumente din jurul claviculei,
partea superioară a mușchiului deltoid și pectoral având limita
inferioară coasta a treia.
LEZIUNILE PLEXULUI BRAHIAL
Plexul brahial :
Rădăcini C5-T1
Trunchiuri: Primar superior C5-C6, mijlociu C7, inferior C8-T1,
fiecare cu ramuri anterioare și posterioare
Diviziuni: laterală, medială și posterioară
Nervi periferici : musculocutan, median, ulnar, cutaneous
antebrachialis și nervii brahial, radial, axilar

Cauze: traumatisme, compresii (calus osos), tumoră, hematom,


elongație
Deficit motor, atrofie musculară și tulburări de
sensibilitate în teritoriul de distribuție, ROT diminuate
sau abolite
LEZIUNILE PLEXULUI LOMBAR
 Rădăcini T12/ L1-L4
 Nervi periferici: femural, obturator, safen
 Ramuri colaterale: iliohipogastric, ilioinghinal, femurocutanat
lateral, genitofemural
Situate între mușchii paraspinal quadratus lumborum și psoas 
vulnerabile la traumatisme locale sau compresii (ex. hematom,
sarcină etc)
Durere lombară, amiotrofie, deficit motor și senzitiv, asimetrie de
reflexe, tulburări vegetative (ex . tulburări ale sudorației)
LEZIUNILE PLEXULUI SACRAT
Rădăcini L5, S1-S4
Toate rădăcinile dau naștere nervului sciatic
Localizat în pelvis  vulnerabil la patologia pelvină

Leziuni lombosacrate (plexurile lombar și sacrat sunt conectate prin


așa numitul trunchi lombosacrat)
 Plexopatie = simptome care nu se potrivesc nici
distribuției unei singure rădăcini nervoase nici unui
singur nerv periferic

 Clinic simptomele unei plexopatii lombosacrate pot fi


cele ale oricărei leziuni de nerv periferic:
 durere neuropată (severă, lancinantă, asemănătoare unei
arsuri), furnicături, amorțeli ale unor regiuni tegumentare,
sau invers, hiperestezie, și
 deficit motor și
 atrofia anumitor mușchi la nivelul coapsei, gambei,
piciorului.
 Leziune acută  durere urmată de deficit motor și
atrofie musculară

 Leziuni progresive  de obicei debutează cu


simptome senzitive (ex. amorțeli, furnicături și
durere exagerată), până la scăderea forței
musculare
CAUZE
 Boli degenerative medulare cu afectarea rădăcinilor
lombosacrate (discopatii, stenoze de canal spinal)
 Compresii (radiculare) sau formațiuni tumorale –
tumori compresive sau infiltrative, hematoame 
plexopatie
 Traumatisme±fractură de sacru, sau alte oase pelvine

 Plexopatie de iradiere

 Boli generale (polineuropatie diabetică periferică sau


proximală), hematoame (coagulopatii, tratament
anticoagulant, hemofilie), neuropatie idiopatică a
plexului lombosacrat
 Intervenții chirurgicale ginecologice majore, leziuni
obstetricale ale trunchiului lombosacrat
Diagnostice paraclinice:
RMN cerebral sau medular;

CT scan cerebral, medular sau pelvin;

mielografie;

radiografie;

EMG (electromiografie) – localizează leziunea;

PES (potențiale somestezice evocate)

Localizarea unei leziuni este primul obiectiv al


oricărei evaluări neurologice !  Etiologie posibilă
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
 Imagini sursa INTERNET
 http://www.medicalook.com/human_anatomy/org
ans/Lumbar_nerve_plexus.html
 https://boneidol.weebly.com/brachial-plexus.html

 http://faculty.etsu.edu/forsman/generalnerveplex
us.html
 https://pt.slideshare.net/Firedemon13/reflexes-
9190739/3
Testing the reflexes
BMJ 2019; 366 doi: https://doi.org/10.1136/bmj.l4830 (Publi
shed 14 August 2019)Cite this as: BMJ 2019;366:l4830

S-ar putea să vă placă și