CEREBELUL

ANATOMIA CEREBELULUI

Cerebel = “ creierul mic” (cerebellum:cerebrum = 1:10)

Situat în fosa cerebrală posterioară în spatele punții și a
bulbului rahidian, de care este separat prin cavitatea
ventriculului IV. Este acoperit de cortul cerebelos
(tentorium cerebelli) și este conectat cu trunchiul
cerebral prin 3 pedunculi cerebeloși
CEREBEL - ANATOMIE
Este format din:
2 emisfere cerebeloase, fiecare divizată în lob anterior și posterior
Vermis
Lobul flocculonodular
Substanța cenușie (cortex cerebelos), substanța albă (aspectul de ”arbor vitae”), nucleii
(substanța cenușie)
3 pedunculi cerebeloși: superior, mijlociu, inferior
4 nuclei cerebeloși: Dințat, Emboliform, Globos, Fastigial (localizați dinspre lateral spre
medial) (formula memotehnică, fiecare literă fiind litera de debut a numelui nucleului “Don’t
Eat Greasy Food”)
3 tipuri de neuroni: Purkinje (singurele eferențe ale cortexului cerebelos), granulari (mici și
mari = Golgi), stelați(mari și celulele în paneraș)
3 tipuri de axoni: fibre mușchioase, fibre agățătoare (patrund în cerebel din exterior) și fibre
paralele (axoni ai celulelor granulare)
Aferențe:
Fibre spinocerebeloase (directe Flechsig, încrucișate
Gowers) - sensibilitatea proprioceptivă inconștientă
Fibre externe (fascicul cuneat - Burdach) –
sensibilitatea proprioceptivă conștientă
Fibre vestibulocerebeloase – de la nervii și nucleii
vestibulari
Olivocerebeloase (extrapiramidale)
Reticulocerebeloase
Corticopontocerebeloase

Eferențe:
cerebel – nucleii vestibulari
cerebel - nucleul roșu – talamus - cortex
cerebel – nucleul roșu – măduva spinării
conexiuni intercerebeloase
FUNCȚII:
 Echilibru (static și dinamic),
 Coordonare (mișcări fine și complexe),

 Tonus muscular

DAR deasemenea: cerebelul intervine în anumite aspecte

ale memoriei, învățării, cogniției

Leziunile cerebeloase pot produce de asemenea tulburări

afective, afectarea funcțiilor executive, modificări de
personalitate, emoționale și comportamentale (pot fi
parte componentă a sindromului de mutism)
ECHILIBRUL
COORDONAREA
PROPRIOCEPȚIE – ECHILIBRU- COORDONARE – ROLUL
CEREBELULUI ȘI AL FEEDBACK-ULUI
 Propriocepția și poziția corpului și a diferitelor sale
segmente în spațiu sunt foarte importante pentru
cerebel. Învățarea de noi comportamente motorii, precum
mersul și urcatul scărilor, mersul pe bicicletă, o nouă
mișcare de dans, folosirea unui instrument muzical,
sportul, elemente de circ, implică participarea
cerebelului.

 Dictonul ”repetiția e mama învățăturii” se referă la

dezvoltarea de circuite noi în cerebel care rețin
activitățile motorii și care prin repetiție se pot realiza în
mod automat.

 O lecție importantă pentru cerebel este: SĂ NU CAZI!

MIȘCARE VOLUNTARĂ COORDONATĂ
1. Plan motor (care mușchi să fie contractați? cât timp? cât de tare?)
2. Informații despre poziția diferitelor segmente ale corpului
3. Feedback

1. a) Cortex cerebral - neuron motor central (NMC) – trunchi cerebral – măduva spinării –
neuron motor periferic (NMP) – mușchi
b) NMC – trunchi cerebral – peduncul cerebelos mijlociu - cerebel
2. Mușchi (proprioceptori) – măduva spinării – trunchi cerebral – peduncul cerebelos inferior–
cerebel
3. Cerebel – peduncul cerebelos superior – talamus – cortex – NMC– trunchi cerebral – măduva
spinării – NMP – mușchi
 ARHICEREBEL (vestibulocerebel, zona medială) –
lobul flocculonodular, parte din vermis
ECHILIBRU (BALANCE)
Interconectare strânsă cu nucleii vestibulari, coordonează
mișcările ochilor, ale capului, gâtului și ajută la
menținerea echilibrului

PALEOCEREBEL (spinocerebel, vermis) – ajută la

coordonarea trunchiului (structuri axiale) și
coordonează mișcările membrelor inferioare
ORTOSTAȚIUNEA și MERSUL

NEOCEREBEL (emisfere laterale)

COORDONARE
Controlează mișcările rapide, fine, precise, în special la
nivelul membrelor superioare
EXAMINARE CLINICĂ
SCOP: Localizarea leziunilor pe
baza examenului clinic
CARACTERISTICILE CARDINALE ALE DISFUNCȚIEI
CEREBELOASE
 Ataxia - semnul arhetipal al disfuncției cerebeloase
 ORTOSTAȚIUNEA – bază largă de susținere, membre superioare în
abducție, titubare (Romberg NU este relevant pt cerebel), astazoabazie
• MERS CEREBELOS (ebrios) (nu se ameliorează prin controlul vizual
cum este cazul tulburării proprioceptive, proba mersului ”în stea”)
 Dismetria (proba indice-nas, indice-indice, călcâi-genunchi)
 Hipotonia (în leziuni acute, mai frecvent proximal și la membrele superioare)
 Dizartria (vorbire scandată, sacadată)
Disdiadocokinezia/Adiadocokinezia (proba marionetelor, bătaia degetelor pe
masă, închiderea/deschiderea pumnilor)
 Tremor (intențional) (proba indice-nas, desen melc, spirala lui Archimede)
 Asinergia (probele: Stewart Holmes, Drăgănescu – Voiculescu)
 Disfuncția motorie oculară
 Reflexe osteotendinoase (ROT) pendulare – secundar hipotoniei
 Scris (macrografie)
 Nistagmus (orizontal, orizontogirator – componenta rapidă spre parte leziunii)
SEMNE DE LEZIUNE CEREBELOASĂ -
descriere
Deficit Manifestare
Ataxia Mers cu bază de susținere lărgită
Descompunerea mișcării Inabilitatea de a obține secvențe corecte ale mișcărilor
fine, ale mișcărilor coordonate
Dizartria Inabilitatea de a articula cuvintele corect, cu încetineli
și frazeologie inadecvată
Disdiadocokinezia Inabilitatea de a executa mișcări alternative rapide
Dismetria Inabiltatea de a controla intervalul de desfășurare al
mișcării
Hipotonia Scăderea tonusului muscular
Nistagmus Oscilații involuntare, rapide ale globilor oculari
orizontal, vertical, rotator, cu componenta rapidă
maximă spre partea leziunii cerebeloase

Vorbirea scandată, sacadată Enunțare lentă, cu tendința la ezitare la începutul unui

cuvânt sau al unei silabe
Tremor Mișcare ritmică, alternativă, oscilatorie a unui membru
în apropierea atingerii unei ținte (tremor intențional)
sau al musculaturii proximale când există o poziție fixă
sau când transportă o greutate (tremor postural)
Secțiune sagitală – 3 zone pentru localizarea leziunilor: funcția liniei
mediane cerebeloase (zona medială) și funcția emisferelor cerebeloase
(zona intermediară și laterală)
ZONA MEDIALĂ

Anatomie: Vermisul (părțile anterioară și posterioară), nucleul fastigial,

aferențe și eferențe
Funcție: postura, deplasare, poziția capului relativă față de trunchi, controlul
mișcărilor oculare
Leziune – semne: tulburări de ortostațiune/mers, de postură a trunchiului,
posturi rotate ale capului, tulburări ale mișcărilor globilor oculari (dificultăți
de localizare), nistagmus (evocat de privire, optokinetic, vertical)
Testare: Observație (postură, poziția capului, mers, mișcările ochilor),
testarea mersului: mersul în tandem = călcâi-vârf-călcâi...., mersul pe
vârfuri, pe călcâie, înapoi, săritura într-un picior.
Mers – mișcări în toate direcțiile

ZONA INTERMEDIARĂ (PALEOCEREBEL)

Anatomie: regiunile paravermiene, nucleii emboliform și globos, aferențe și

eferențe
Funcții: controlul vitezei, forței și patternului activității musculare
Leziune – semne: nu sunt clar precizate
Testare: Observație
ZONA LATERALĂ (NEOCEREBEL)

Anatomie: emisfer cerebelos și nucleul dințat, aferențe și eferențe

Funcții: planificarea mișcării în legătură cu neuronii piramidali (mișcările fine
sunt imprecise, deficitar controlate)– pot afecta membrele, trunchiul, mersul
Leziune – semne: anomalii ale mișcărilor voluntare de precizie: hipotonie,
dizartrie (mai mult decât în leziunile vermiene), dismetrie, disdiadocokinezie,
rebound exagerat (proba Stewart Holmes), afectarea controlului, tremor kinetic
și static
Testare: Observație; proba indice-nas, mișcări alternative rapide, proba călcâi
genunchi

Mers – înclinat, nesigur, cade spre o parte (ipsilateral leziunii)

•Lobul flocculonodular – conectat cu nervul vestibular și nucleii vestibulari

Numărul și intensitatea simptomelor se corelează cu extinderea leziunii

cerebeloase. Semnele și simptomele sunt întotdeauna ipsilaterale. Semnele
cerebeloase sunt pozitive în absența unui deficit motor. Lipsă de coordonare în
contracția secvențială a mușchilor agoniști/antagoniști
SINDROAME CEREBELOASE

Clasificare anatomică

1. Sindromul de vermis rostral (lob anterior ) -

PALEOCEREBELOS
2. Sindromul de vermis caudal (lob flocculonodular
și lob posterior) - ARCHICEREBELOS
3. Sindromul emisferic (lob posterior, variabil și
anterior ) NEOCEREBELOS
4. Sindrom pancerebelos
1. SINDROMUL DE VERMIS ROSTRAL (LOB ANTERIOR
)- PALEOCEREBELOS

 Ortostațiune și mers : bază largă, tendința de a cădea pe

spate
 Ataxie: ataxia mersului, ataxie ușoară la proba călcâi-
genunchi în decubit dorsal
 Coordonare (membre): normală sau ușor afectată
 Hipotonie
 Dizartrie
 Nistagmus rar

Cauze: alcoolism ( formă de degenerare corticală

cerebeloasă), tumori, atrofia vermisului
2. SINDROMUL DE VERMIS CAUDAL (FLOCCULONODULAR, LOB POSTERIOR)
- ARCHICEREBELOS

 Tulburare de echilibru - axială, titubare antero-

posterioară
 Mers: nesigur, cu bază largă
 Ataxie: ușoară ataxie a membrelor sau absentă
 Nistagmus: rar, spontan
 Poziția capului: rotat
 Tremor - ABSENT

 Cauze: leziuni ale lobului flocculonodular : accident

vascular cerebral (AVC), tumori – ex. meduloblastom,
metastaze
3. SINDROMUL EMISFERIC (LOB POSTERIOR, VARIABIL
ȘI ANTERIOR ) NEOCEREBELOS
 Coordonare: tulburare de coordonare în mișcarea membrelor
ipsilateral, în special pentru activități motorii de finețe
(degete) (dismetrie, asinergie, disdiadocokinezie,tremor
intențional) și afectarea mușchilor implicați în vorbire
 Hipotonie

Cauze: AVC, tumori, abcese

4. Sindrom pancerebelos
 Semne bilaterale de afectare cerebeloasă cuprinzând
trunchiul, membrele, musculatura craniană (o combinație a
tuturor celorlalte sindroame)

Cauze: infecții, paraneoplazii, boli toxico-metabolice (alcool,

hipoglicemie)
LEZIUNI ALE PEDUNCULULUI CEREBELOS INFERIOR
Hipotonie
Asinergie
Dismetrie
Semne asociate de lezare a bulbului rahidian
Cauze: AVC – ex sindrom Wallenberg

LEZIUNI ALE PEDUNCULULUI CEREBELOS MIJLOCIU

Ataxie (lateropulsie)
Asinergie
Dismetrie
Disdiadocokinezie
Semne de leziune pontină asociate (semne de NMC, tulburări senzitive și ale
mișcărilor globilor oculari, pareze de nervi VI și VII)
Cauze: leziuni pontine (AVC, tumori)

LEZIUNI ALE PEDUNCULULUI CEREBELOS SUPERIOR

Asinergie
Dismetrie
Hipotonie
Tremor intențional (foarte intens)
Cauze: leziuni pontine superioare, ale mezencefalului și ale subtalamusului
DIAGNOSTICUL SINDROMULUI CEREBELOS

Important să întrebăm despre:

Debutul simptomelor (acut/progresiv)

Istoric medical personal și familial (infecțios, toxic,
neoplazic)
Medicație concomitentă
CAUZE ALE SINDROMULUI CEREBELOS
INFECȚIOASE: encefalită virală primară (arbovirus), encefalită
secundară (varicelă, rubeolă, scarlatină, tifos, tuberculom sau abces
cerebelos)

TUMORI: tumoră primară (meduloblastom, astrocitom chistic), tumori

secundare (metastaze), neurinom, meningeom

TOXICE: intoxicație acută cu etanol, consum cronic de alcool, intoxicație

cronică cu barbiturice, hidantoină, monoxid de carbon, metale grele, litiu,
fenitoină, anticonvulsivante în doze mari, solvenți

TRAUMATISME: contuzie, hematom – intracerebelos, subdural,

extradural

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AVC): AVC cerebelos ischemic

sau hemoragic (artera cerebeloasă antero-superioară) sau AVC de
trunchiul cerebral.

ATAXII DOBÂNDITE
Boli neurodegenerative: Atrofia multisistemica (MSA)
Scleroza multiplă (SM)
Boli sistemice (alcoolism, boala celiacă, hipotiroidism, deficitul de
DEGENERESCENȚĂ SPINOCEREBELOASĂ (ataxii ereditare)
 Ataxia Friedreich (autozomal recesivă) – sindrom cerebelos cu tulburări
proprioceptive, semne piramidale, nistagmus și picior scobit,
equinovarus, scolioză, cardiomiopatie progressivă.
 Ataxii spinocerebeloase (SCA) – autozomal dominante. Cea mai
frecventă tipul 3 Boala Machado – Joseph include ataxie, parkinsonism,
distonie, contracții musculare involuntare faciale, oftalmoplegie,
exoftalmie.
 Boala Pierre Marie
 Ataxia vestibulo-cerebeloasă (Farmer)
 Atrofia olivopontocerebeloasă Dejerine Thomas
 Degenerescența olivocerebeloasă Holmes
 Ataxie – telangiectazie
 a- beta lipoproteinemia
 Ataxia cu deficit izolat vitamina E
 Xantomatoza cerebrotendinoasă

MALFORMAȚII CONGENITALE – sporadice, adesea parte a unui

sindrom complex malformativ afectând și alte părți ale SNC
 Atrofie cerebeloasă Hassin
 Aplazie sau hipoplazie cerebeloasă
 Displazie cerebeloasă (microgirie, macrogirie, agirie)
 Boala Arnold Chiari
 Sindromul Dandy Walker
ALTE CAUZE
Degenerescența hepatolenticulară Westphal Strumpell
Coreea Huntington

DIAGNOSTIC – clinic și paraclinic: imagistic (CT-scan, RMN cerebral),

teste genetice

TRATAMENT: suportiv dacă cauza e dobandită și reversibilă

COMPLICAȚII:
Locale:
- hidrocefalie obstructivă, generată de o tumoră localizată în cerebel,
înconjurată de edem  comprimă ventriculul IV
- hernierea amigdalelor cerebeloase cu compresie pe trunchiul cerebral

Generale:
- căderi
- probleme de scris, vorbit
- afectarea calității vieții
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
 imagini – sursa INTERNET
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cerebel

 https://www.healthline.com/human-body-
maps/cerebellum#1
 https://blog.cognifit.com/cerebellum/

 https://human-memory.net/cerebellum/

 https://www.verywellmind.com/what-is-the-
cerebellum-2794964