Topografie lezionala
1. Mezencefal: AVC, tumori, malformatii vasc, SM
2. Spatiu subarahnoidian: anevrisme, tumori, traumatisme, infectii
3. Sinus cavernos
4. Fisura orbitala superioara
5. Orbita
Nerv abducens (NC VI)
• Nuclei: punte, sub planseul ventricul IV
• NC VI iese din TC la jonct pontobulbara
• NC VI merge de-a lungul suprafetei ventrale a
puntii, lateral de artera bazilara, perforeaza dura
mater si intra in sin cavernos si apoi in orbita
prin fisura orbitala superioara impreuna cu NC
III si IV.
• Inerveaza: m drept lateral care mobilizeaza GO
in abductie pe orizontala
Pareza NC VI
• Muschi drept lateral
• GO afectat nu poate efectua abductie si este deviat spre interior cand pacientul priveste
drept in fata (strabism convergent).
• Diplopia se accentueaza la incercarea de a privi in directia m paretic si se amelioreaza prin
intoarcerea capului catre partea afectata (muschi paretic).
Topografie lezionala
1. Punte: AVC, SM, tumori,traumatisme, sd Wernicke-Korsakoff. Asociaza si alte manifestari
clinic de TC:
1. Foville sd:
• Ipsilateral: pareza faciala periferica (CN VII), pareza privirii pe orizontala
• Contralateral: hemipareza
2. Millard-Gubler sd:
• Ipsilateral: pareza NC VI , NC VII
• Contralateral: hemipareza
2. Spatiul subarahnoidian: are cel mai lung traseu in SS si poate fi afectat in meningite,
hemoragie subarahnoidiana, HIC.
3. Sinus cavernos
4. Fisura orbitala superioara
5. Orbita: tumori, inflamatii, infectii, traumatisme.
Miscari conjugate ale GO
1. Privirea conjugata pe orizontala
• Formatiunea pontina paramediana reticulara este originea firelor ce
conecteaza nucleul abducensului (VI) ipsilateral cu nucleul
oculomotor comun (III)contralateral.
• FPPR se gaseste in punte in apropierea nucleului NC VI.
• Fibrele FPPR formeaza fascicului longitudinal medial (FLM) care are
traseu ascendant si descendent in TC de o parte si de alta a liniei
mediane. FML conduce impulsuri de la si catre maduva spinarii,
nuclei vestibulari, ganglioni bazali, cortex cerebral.
Oftalmoplegia internucleara
• Lezarea unilaterala a FLM (de ex stanga)= m drept medial stang nu se
activeaza cand pacientul priveste catre dreapta si GO stang nu poate fi
mobilizat in adductie. In acelasi timp GO drept se mobilizeaza in
abductie si prezinta nistagmus monocular.
• ! Diagnostic diferential: pareza de NC III (in OIN GO stang poate fi
mobilizat in adductie, la miscarea de convergenta)
• ! Cauze: SM, AVC, tumori
Miscari conjugate ale GO
2. Miscarea conjugate pe verticala
• Mezencefal- nuclei pentru privirea pe
verticala in sus si in jos, si nuleul interstitial
al lui Cajal si nucleul lui Darkschewitsch
pentru miscarile conjugate rotatorii.
Sd. Parinaud
• Afectarea privirii pe verticala, mai ales in sus
• Pupilemari, neregulate,RFMabsent, cu reflex de
acomodare pastrat
• Semnul Collier: retractia pleoapelor bilateral
• Afectarea convergentei
• Cauze: tumori pineale, hidrocefalie, AVC, SM.
Miscari conjugate ale GO
3. Alti centri ai miscarii conjugate
• Aria frontala Broadmann 8
• Stimularea/ iritarea acestei zone
(ex. epilepsie)=
devierea GO +/_ capului de partea opusa
• Distructia acestei zone (AVC)→ devierea GO +/_
capului catre partea leziunii.
• Punte
• Stimularea/iritarea: deviere ipsilateral
(pacientul isi priveste leziunea)
• Distructia: deviere contralateral
(pacientul isi priveste membrele
paralizate)
Nistagmus optokinetic
•Nistagmusul este o miscare ritmica,
reflexa a GO, compusa dintr-o
secusa lenta intr-o directie si o
secusa rapida in directia opusa.
•Nistagmus optokinetic: miscarile
GO in incercarea de a urmari
obiecte in miscare (in tren) –
fiziologic.
Convergenta si acomodare
• Pentru a vedea un obiect apropiindu-se e
nevoie de 3 procese ce se petrec simultan :
• Convergenta: m drept medial
• Acomodare: m ciliar
• Constrictie pupilara: m sfincter pupilar
Anatomie:
• Impulsuri aferente de la retina la cortexul visual
• Impulsuri eferente de la cortexul vizual la nucleul
PS Perlia (in apropierea nucleului Edinger_Westfal)
si de aici la nucleul m drept medial (pentru
convergenta) si la nucleul E-W, de unde merg catre
gangl ciliar si m ciliar (pentru acomodare) si m
sfincter pupilar (pupiloconstrictie).
Reflex pupilar fotomotor
• Lumina induce constrictie pupilara
• Intunericul induce dilatare pupilara
Brat afferent: ff aferente se alatura n optic si
tractului, pana in apropierea CGL, de unde
continua traseul si se termina in nuclei E-W
de ambele parti (bilateral): baza
anatomicaa raspunsului consensual la lumina
(aplicarea unui stimul luminous unilateral determina
constrictie pupilara bilateral)
Brat efferent: ff de la nuclei E-W insotesc NC III
catre orbita. FF preganglionare PS
preganglionare se desprind din NC III→
ganglion ciliar → ff postganglionare catre m
sphincter pupilar
Modificari pupilare
• Pot fi cauzate de leziuni periferice/centrale
• bilaterale sau unilaterale= anizocoria (asimetrie
pupilara)
Pareza de oculomotor comun (NC III)
Sd. Horner
Pupila Marcus Gunn – aplicarea unui stimul luminous in ochiul afectat
nu determina constrictie pupilara bilateral dar cand este aplicat in ochiul
sanatos ambele pupile se contracta. Cand lumina este mutata de la
ochiul sanatos la cel afectat, pupilele se dilata. Leziuni ale retinei, nerv
optic.
Pupila Argyll Robertson (neurosifilis) : RFM abolit cu reflex de
acomodare pastrat, de obicei bilateral; pupile mici, neregulate
Mioza bilateral (<2mm): opiacee, barbiturice, nicotina, coma uremica,
hipoglicemica, hemoragie pontina.
Midriaza bilateral (>6mm) : atropina (anticholinergic), alcool, botulism.
Inervatia simpatica a ochiului
• FF aferente de la retina merg catre hipotalamus →mezencefal si coboara prin TC si
maduva sp cervicala catre centrul ciliospinal (coarne lat C8-T2) . FF preganglionare cu
originea aici au traseu ascendant catre gangl cervicali superiori de unde pornesc ff post
gangl cu traseu ascendent impreuna cu ACI in orbita, inervand m dilatator pupilar, tarsal
sup si inf si mm orbitali. Alte ff inerveaza glandele salivare si vasele de sange ale fetei
ipsilateral.
Sd. Horner
• Ingustarea fantei palpebrale (m tarsal sup)
• Mioza (m dilatator pupilar)
• Enoftalmia (m orbital)
• Anhidrosis si vasodilatatie ipsilateral
Topografie lezionala
1. Hipotalamus, mezencefal (ex. AVC)
2. Maduva spinarii (traumatisme)
3. Radacini toracale T1, T2 (Pancoast Tobias, traumatisme)
4. Plex carotid (disectie de a. carotida)
5. Sin Caverno (tromboza, infectii, tumori)
6. Orbita (infectii, tumori)
Reflexul de clipit
• Cand un obiect apare brusc in campul visual, ochii se inchid reflex
(apare reflexul de clipit).
• Brat afferent: retina → tectum mezencefal → tract
tectonuclear →
nuclei nerv facial bilateral
• Brat efferent: ff de la nuclei nerv facial inerveaza mm orbicularis
oculi.
• ! Unele impulsuri coboara prin ff tectospinale in coarnele ant
medulare inervand mm cervicala si producand aversia capului.
• Ptoza
• Deschiderea ochilor are loc prin contractia mm striati ai m ridicator
palpebral sup (NC III) si m neted al lui Muller pentru pleoapa sup
(simpatic).
• Inchiderea ochilor este realizata de m orbicularis oculi (NC VII )
• Cauze: sd. Horner, pareza de NC III, miastenia gravis, tumori orbitale
Nervul trigemen (NC V)
•Inerveaza senzitiv: fata, cav bucala,
cav nazala, 2/3 ant limba, sin
nazale, dura supratentorial.
•Inerveaza motor: mm masticatori:
maseter, temporal, medial and
lateral pterigoid si alti mm mai mici
ca: tensor timpani, tensor veli
palatini, milohioid, burta ant m
digastric.
Nervul trigemen (NC V)
Nervul V paraseste TC la niv puntii ventro-
lat → intra intr-o mica fosa (cav Meckel)
unde se gaseste ganglionul trigeminal
(Gasser) care este gangl senzitiv al caii.
De aici:
• Ram oftalmica V1 → sin cavernos → fisura
orbitala sup (FOS)
• Ram maxilar V2→ sin cavernos→ gaura
rotunda (foramen rotundum)
• Ram mandibular V3 → gaura ovala
(foramen ovale)
• Comp motorie se uneste cu ram V3 si strabate
foramen ovale.
Nervul trigemen
1. Senzitiv :complex nucl trigeminal se intinde de la
mezencefal la mad sp cervicala sup
si contine 3 nucl: mezencefalic,
pontin (cel mai important) si spinal
• In ggl Gasser se gaseste neuronul primar al caii (N1)
• Nucl trigeminal principal (N2) se gaseste in partea lat a puntii → trigeminal
lemniscus se incruciseaza si trece de parte opusa a TC avand traseu ascendent
catre talamus (nucl ventro-medio-post VMP) (N3) → cortex aria de proiectie a
fetei. Conduce imp pt sensib tactila.
• Nucl trigeminal spinal: lateral punte si bulb, extins inferior pana la mad sp
cervicala C3-C4 (N2) → ff se incruciseaza si au traseu ascendent ca
trigeminotalamic tract (similar tract spinotalamic) → talamus VMP (N3) → cortex.
Mod de sensib: termo-algica.
• Nucl trigeminal mezencefalic este localizat in vecinatatea subst cenusii
periapeductale, in mezencefal. Mod de sensib: proprioceptie.
2. Motor: nucleul este localizat in punte superior.
Componenta motorie are traseu inferomedial catre ggl
trigeminal, apoi se uneste cu ram V3 si iese prin foramen
ovale.
R S Snell. Clinical neuroanatomy
Hal Blumenfeld. Neuroanatomy through clinical cases
Nervul trigemen (NC V)
-Topografie lezionala
1. Calea supranucleara :
a) Motor: Unilateral: pareza usoara datorita inerv cerebrale bilat.
b)
Senzitiv: toate 3 ram sunt afectate, toate mod de sensib sunt afectate
2. Nuclear si infranuclear:
a)
Senzitiv: ipsilateral pierderea sensib termoalgice.
• Cauze: AVC, demielinizare (SM), tumori.
• !spinotalamic
Frecvent leziuni la NC V inceea
TC implica si tract cu pierderea
din vecinatate, ce se soldeaza
sensib termoalgice la fata ipsilateral si hemicorp
contralateral leziunii.Motor: pareza ipsilateral, fasciculatii,
atrofie mm masticatori, devierea mandibulei catre partea mm
paralizat