Iași, 2018

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”

Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor

Analiza pieței imobiliare din Franţa

1
Iași, 2018

CUPRINS
INTRODUCERE .................................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A ȚĂRII ........................................................................ 4

1.2. MEDIUL ECONOMIC ACTUAL AL FRANȚEI ............................................................ 4

CAPITOLUL 2

PIAȚA IMOBILIARĂ- CONCEPTE....................................................................................... 6

CAPITOLUL 3

3.1.FINANȚAREA IMOBILIARĂ REZIDENȚIALĂ ........................................................... 9

3.1.1. METODE DE FINANȚARE IMOBILIARĂ REZIDENȚIALĂ ÎN FRANȚA............. 9

3.1.2.CARACTERISTICI ALE PIEȚEI IMOBILIARE REZIDENȚIALE FRANCEZE..... 11

3.2.FINANȚAREA IMOBILIARĂ COMERCIALĂ............................................................. 15

3.2.1.DESPRE PROIECTELE COMERCIALE DESFĂȘURATE DE GRUPURILE

FINANCIARE FRANCEZE. ................................................................................................. 15

CAPITOLUL 4

FINANȚAREA IMOBILIARĂ ÎN FRANȚA ÎN CONTEXTUL CRIZEI FINANCIARE

INTERNAȚIONALE.............................................................................................................. 16

CONCLUZII.......................................................................................................................... 17

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 18

2
Iași, 2018

INTRODUCERE

La momentul actual, Franța se află în topul țărilor cu o piață imobiliară destul de

dezvoltată, revenindu-și destul de rapid după perioada crizei financiare încă recente. Înainte
de această criză, economia țării era cea mai dezvoltată din Europa dar în ciuda faptului că și-a
revenit rapid după perioada crizei, aceasta nu și-a mai recăpătat statutul,însă poziția ocupată
în acest moment nu este deloc de neglijat.

În ceea ce privește locuințele, apartamente sau case, prețurile sunt destul de mari
comparativ cu alte țări din Europa sau Uniunea Europeană, așa cum putem vedea mai târziu.
Acest lucru nu a împiedicat însă închirierea sau vânzarile (destul de mari) locuințelor.

Datorită turismului dezvoltat din Franța, domeniul hotelier are de câștigat și de aceea
numărul imobilelor comerciale este destul de mare. De asemenea, o proporție semnificativă a
imbolilelor comerciale este reprezentată de spațiile cu scop recreativ. Faptul că Franța este o
țară diversă din punct de vedere al regiunilor a reprezentat un sprijin puternic în dezvoltarea
imobiliară.

Un alt factor care sprijină dezvoltarea economică este educația, datorită faptului că în
această țară învățământul este obligatoriu de la vârsta de 6 ani și până la 16 ani și de aceea,
este necesară construcția imobilelor cu în acest scop.

Franța este o țară dezvoltată din toate punctele de vedere și se află în toate topurile ce
privesc economia, fie că este vorba de sectorul bancar, industrial sau cel al serviciilor. De
aici, se poate afirma și faptul că domeniul imobiliar este unul dezvoltat.

Deși de-a lungul timpului economia Franței a avut de trecut peste obstacole foarte greu de
depășit, se pare că aceasta le-a depășit cu brio. Franța reprezintă un advărat model în ceea ce
privește organizarea și dezvoltarea economică și acest lucru se reflectă în poziția ocupată, din
punct de vedere economic, atât în Europa, cât și în lume.

3
Iași, 2018

CAPITOLUL 1

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A ȚĂRII

Franța, fiind denumită oficial și Republica Franceză, se situează în vestul Europei,
cuprinzând și alte teritorii din diferite părți ale planetei.

În ceea ce privește istoria sa, aceasta reprezintă cel mai vechi stat care a fost construit
împrejurul unui domeniu regal, devenind mai târziu membră fondatoare a Uniunii Europene,
la momentul actual făcând parte din Consiliul Europei, din zona euro (moneda oficială fiind
euro), cât și din spațiul Schengen. Un alt lucru notabil realizat de Franța este participarea la
fondarea Organizației Națiunilor Unite, făcând parte dintre cei 5 membri permanenți din
Consiliul de securitate al ONU.

Republica Franceză este organizată sub formă de republică semi-prezindențială, având în

anul 2008 cea de-a 5-a economie mondială. Din punct de vedere militar, aceasta face parte
din NATO, fiind în prezent chia una dintre cele 7 țări care dețin în mod oficial o bombă
atomică.

1.2. MEDIUL ECONOMIC ACTUAL AL FRANȚEI

Economia Franței poate fi descrisă ca fiind o economie socială de piață ce se bazează mai
ales pe proprietatea privată. Statul intervine destul de mult în economie, aceste intervenții
avându-și rădăcinile începând cu al Doilea Razboi Mondial, iar începând cu anii 1980 acestea
au început să fie contestate. Economia franceză se bazează în special pe ramura serviciilor.

În anul 2007, valoarea patrimoniului național era de 12,513 miliarde de euro, după un
studiu publicat de INSSE1 iar în anul 2010, patrimoniul francezilor atinsese aproximativ
11.000 miliarde de euro, ceea ce reprezenta aproape de 8 ori totalul veniturilor.

AGRICULTURA ȘI INDUSTRIA

Economia Franței este astăzi în mare parte o economie a serviciilor, deși agricultura și
industria sunt ținute totuși la un nivel destul de înalt. În ceea ce privește agricultura, rata de
angajare a scăzut dramatic, fiind totuși mai mare decât în alte țări din Europa de Vest.
Începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, agricultura franceză a început să fie
mecanizată și modernizată, acest fapt datorându-se în special programelor ce au fost inițiate
de Politica Agricolă Comună.
1
Institutul Național de Statistică și Studii Economice (franceză Institut national de la statistique et des études
économiques), abreviat INSEE (Pronunție în franceză: /inse/), este biroul național de statistică francez. INSEE
colectează și publică informații despre economia franceză și oameni, și efectuează periodic recensăminte
național. Cu sediul în Paris, este filiala franceză a Eurostat. INSEE a fost creat în 1946 ca un succesor al SNS din
regimului de la Vichy.

4
Iași, 2018

În ceea ce privește industria, Franța este la momentul actual a 4-a putere industrială a
lumii. Acesta se caracterizază printr-o evoluție constantă, adică pe lângă faptul că industriile
sunt moderne și dinamice (făcând din Franța unul dintre liderii mondiali), alte industrii
tradiționale (minerit, industria lemnului, siderurgia) sunt în curs de a reduce cifra de afaceri,
ceea ce va conduce la reconversia economică a unor întregi regiuni.

TURISMUL

Numărul turiștilor din Franța crește de la an la an, ceea ce plasează țara pe primul loc în
topul destinațiilor tustice din lume. La procentul persoanelor străine ce vizitează țara, se mai
adaugă și numărul francezilor care își petrec vacanțele în alte regiuni ale țării.

Potențialul turistic imens al Franței se datorează mai ales reliefului variat, abundenței
castelelor cât și a multitudinii de orașe medievale și turistice (Marsilia, Toulouse, Renne). Cel
mai vizitat oraș al Franței este chiar capitala acesteia, Paris.

SISTEMUL BANCAR

Sistemul bancar al Franței este mai ales influențat de legile prin care sunt guvernate
băncile, adică prin raportul stat-bănci, raportul realizându-se pe baza dreptului comercial scris
iar acest lucru duce la crearea unui caracter mai degrabă juridic-administrativ al băncilor,
decât economic financiar.

Ceea ce caracteriează în mod direct sistemul bancar al Franței este gradul înalt de
concentrare și stricta reglementare a activităților bancare. Sistemul bancar a avut de suferit
mai multe transformări ce au avut loc în principal din cauza reglementărilor ce au fost
stabilite de stat, nefiind un proces spontan ce ar fi putut impune adoptarea unor reglementări
conforme noilor cerințe.

5
Iași, 2018

CAPITOLUL 2

PIAȚA IMOBILIARĂ- CONCEPTE

Termenul de imobiliar a fost preluat din limba englezăde la real estate2 și reprezintă un
termen legal ce se referă la un teren sau la orice este fixat pe un teren permanent, ca de
exemplu clădirile. De cele mai multe ori acest termen este asemănat cu termenul proprietate
imobiliară. În momentul de față, este necesară cunoașterea distincției dintre imobiliar, acest
termen referindu-se la ceea ce este fixat pe un pământ și la pământul în sine, și proprietate
imobiliară, acest termen referindu-se la drepturile de proprietate ale respctivului pământ.

Odată cu dezvoltarea proprietății imobiliare din domeniul privat, și domeniul imobiliar a

devenit unul destul de atractiv pentru mediul de afaceri. Pentru a cumpăra un imobil este
necesară o investiție destul de mare deoarece fiecare teren are caracteristici diferite, chiar
unice iar de aceea domeniul imobiliar a devenit astăzi cu adevărat o industrie ce se află într-o
continuă evoluție.

În acest moment, specialiștii au făcut următoarea distincție în ceea ce privește tipurile de

afaceri imobiliare:

•evaluare imobiliară – se referă la oferirea unor servicii de evaluare profesionale

•brokerage – asistarea în desfășurarea unor tranzacții pe cumpărători și vânzători

•dezvoltare – terenul trebuie să fie îmbunătățit pentru a fi utilizat, atât prin adăugarea unor
clădiri, cât și prin înlocuirea unora

•managementul proprietății – managementul proprietăților pentru un proprietar

•servicii de delocalizare – oamenii sau afacerile sunt delocalizate în țări diferite.

Afacerile din cadrul fiecărui domeniu enumerat se pot specializa în diferite moduri, unele
dintre exemple fiind proprietate comercială, proprietate rezidențială sau proprietate
industrială. Aproape orice tip de afacere din domeniul construcțiilor are legături cu piața
imboliară.

La general, piața imobiliară este reprezentată de totalitatea tranzacțiilor imobiliare dintre

persoanele fizice sau persoanele juridice, au loc într-un anumit spațiu unde sunt confruntate
cererea și oferta imobiliară, formându-se prețurile, se realizează negocieri sau acte de
vânzare-cumpărare.

Într-un mod mai restrâns, piața imboliară poate fi definită ca o piață care reunește
tranzacțiile ce implică un transfer de proprietate a terenurilor sau imobilelor.

2
Wikipedia, the free encyclopedia, Real estate economics, Supply of housing

6
Iași, 2018

Există o serie de factori ce afectează desfășurarea pieței imobiliare, printre care:

•mediul cultural

•mediul politic

•mediul social

•mediul economic

•cadrul legal

•mediul guvernamental

•mediul administrativ

•sistemul financiar-bancar

•sectorul privat al serviciilor.

Actorii pieței imobiliare sunt reprezentați, în principal, de:

•Proprietarul-utilizator- acesta poate locui într-o casă sau o poate cumpăra cu scop
investițional

•Proprietarul – este doar investitor. În mod normal, acesta cumpără bunul imobiliar cu scopul
de a-l închiria

•Rentierul - este un consumator pur

•Dezvoltatorul – se ocupă cu pregătirea terenului pentru construcție

•Renovatorul- furnizează cladiri remobilate pieței

•Intermediarii- sunt reprezentați de bănci, de brokeri sau avocați, ce ajută la vânzarea și

cumpărarea unei proprietăți.

Piața imobiliară are următoarele caracteristici:

•Durabilitatea- o clădire poate rezista o perioadă îndelungată de timp

•Eterogenitatea- fiecare imobil se caracterizează prin unicitate, din punct de vedere al locației,
al specificului clădirii sau în termenii finanțării

•Costuri de tranzacție ridicate- a cumpăra sau a te muta într-o casă nouă poate fi mai
costisitor decît alte tipuri de tranzacții

7
Iași, 2018

•Mari întârzieri – procesul de ajustare a pieței necesită timp, datorită perioadei necesare
pentru finanțare, pentru design, pentru a construi noi oferte sau din cauza unei rate scăzute de
medificare pentru cerere.

•Bunul imobiliar poate fi destinat investiției sau consumului- un bun imobiliar poate fi folosit
pentru a fi locuit sau pentru a-l inchiria

•Imobilitatea – nu se poate vorbi de un spațiu fizic pentru piață

Fig 1-Modelul tradițional al pieței imobiliare- operațiunile și agenții specifici modelului tradițional al pieței
imobiliare

8
Iași, 2018

CAPITOLUL 3

3.1.FINANȚAREA IMOBILIARĂ REZIDENȚIALĂ

Un imobil de tip rezidențial este reprezentat de o percelă de teren pe care se află construcții
formate din una, două sau mai multe camere ce pot fi locuite, având dotările, dependințele și
utilitațile necesare ce pot satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.3

În Franța, abia din anul 2005 sectorul rezidențial a început să se dezvolte mai rapid,
410.000 de locuințe noi intrând în construcție și astfel s-a înregistrat cel mai mare număr de
locuințe noi din ultimii 25 de ani.4

Dezvoltarea rezidențială din Franța este încurajată la nivel legislativ pe următoarele direcții:
 deductibilitatea dobânzilor;
 scutirea de la plata câștigului de capital;
 reducerea sau scutirea de la plata TVA-ului;
 pierderea fiscală aferentă apartamentelor închiriate;
 fonduri de garantare.

3.1.1. METODE DE FINANȚARE IMOBILIARĂ REZIDENȚIALĂ ÎN FRANȚA

O componentă a sistemului de construcții și de achiziționare a locuințelor este reprezentată

de sistemul de finanțare pentru locuințe, ce este formată din intermediari ce oferă instrumente
financiare de economisire sau pentru cumpărare și modernizare de locuințe.

În cadrul finanțării dezvolării imobiliare rezidențiale următoarele probleme trebuie luate în

considerare:

•Fondurile publice sau private oferă finanțarea pentru lucrările ce au ca destinație clădirile cu
scop locativ.

•Politica pentru locuire este condiționată de rsursele bugetare existente

•Echilibrul optimal dintre diverse obiective este realizat în funcție de fiecare țară

• Cele mai bune rezultate de finanțare depind mai ales de natura sursei de finanțare sau de
tipul proprietății

•Cheltuielile pot fi împărțite între cele pentru construirea unor noi locuințe, pentru
întreținerea parcului imobiliar sau pentru a cumpăra locuințe deja existente.

3
Căpraru,Bogdan – “Finanțarea dezvoltării imobiliare”-Suport de curs, Master Bănci și Piețe Financiare &
Finanțe Asigurări, Iași
4
National Institute of Statistics and Economic Studies

9
Iași, 2018

•Prețul locuințelor se va determina în funcție de nivelul financiar al familiilor.

În cele mai multe țări din Europa sunt practicate mai multe tipuri de sisteme pentru
finanțarea imboliară și cu ajutorul acestora finanțarea locuirii este integrată cu success în
economie. Prin acestea se realizează o combinație între sistemul constrctual, modelul
băncilor ipotecare, modelul băncilor comerciale, modelul băncilor ipotecare secundare.

Cele mai multe resurse oferite ca și împrumut pentru a construi locuințe publice în Franța
provin din transformarea economiilor pe termen scurt în anumite împrumuturi pe termen lung
de către o organizație specializată pentru a face acest lucru( Casa de Economii).

În Franța, există 2 forme principale ale finanțării publice a sectorului social, și anume
creditele de investiție (acestea reprezintă un ajutor pentru construirea unor locuințe sociale
ce este oferit unui beneficiar) și un ajutor care este oferit în funcție de venit unor persoane
sau familii cu scopul de a-i ajuta să își plătească chiria sau ratele pentru credite.

Ajutorul oferit de către stat pentru ameliorarea locuințelor se împarte în 3 forme:

- prima pentru ameliorarea locuinței, aceasta fiind acordată doar proprietarilor ce ocupă
locuințe ce au mai mult de 20 de ani și doar în anumite condiții ale resurselor

- subvenția pentru a ieși din insalubritate, aceasta având ca destinație persoanele ce sunt
proprietari ocupanti ce trăiesc de mai mult de 2 ani în locuințe insalubre iar resursele acestora
nu depășesc un plafon impus.

-subvențiile oferite de către Agenția Națională pentru Ameliorarea Habitatului pentru a

favoriza o bună realibitare a unor locuințe private cu chirie.

Dreptul de locuință este protejat în Franța prin 3 legi:

- legea din 8 iulie 1989- se referă la raporturile locative

-legea din 31 mai 1990- legea Besson

-legea din 29 iulie 1998- lupta împotriva excluderii

Finanțarea imobiliară din Franța este realizată în special prin depozite atrase de la
populația țării și într-o măsura destul de mică din obligațiuni, ceea ce se întâmplă în destul de
multe țări din Europa.

În ceea ce privește creditele ipotecare, acestea au o rată a dobânzii fixă, iar de aici se poate
trage concluzia că fluctuațiile internaționale ale dobânzilor pentru credite nu afectează atât de
mult populația franceză. ( dobânzile sunt în general de 4% și implică comisioane de risc sau
comisioane de gestiune).

10
Iași, 2018

3.1.2.CARACTERISTICI ALE PIEȚEI IMOBILIARE REZIDENȚIALE FRANCEZE

Capitala Franței este în acest moment cea de-a doua ce mai scumpă capitala din Europa,
locul 1 fiind ocupat de Londra, iar aici este luat în considerare prețul pe metru pătrat al
locuințelor. Dintre acestea și Roma sau Madrid diferențele sunt destul de mari.

Cea mai mare creștere a prețurilor apartamentelor a avut loc în anul 2010, dar acest lucru
s-a întamplat doar în capitală iar în restul Franței prețurile au rămas aproape nechimbate. În
2010 prețul a crescut cu 9,7% față de anul precedent, ajungîndu-se la 6381euro/mp, acum
prețul unui apartament fiind peste 7000euro.

În perioada 1997-2007 a avut loc un boom al prețurilor locuințelor din Franța, prețuri care
au fost amplificate de ratele scăzute ale dobânzilor iar punctul maxim a fost atins în jurul
anului 2004. Începând cu 2000 și continuând până în 2009, prețurile au crescut cu
aproximativ 110%, Indexul de inchirieri din țară crescând în acest timp doar 29% ceea ce a
condus la un randament scăzut al închirierilor, mai ales în Paris.5

Piața de închirieri din Franța a avut o dezvoltare destul de limitată din cauza controlului
chiriilor.. Au existat chiar perioade în care limita creșterii chiriei s-a aflat sub nivelul inflației,
cei mai mulți proprietari din Franța (93%)6 sunt persoane fizice și nu întreprinderi/corporații.

În ceea ce privește piața ipotecară, aceasta este destul de stabilă, având în vedere faptul că
peste 81% dintre locuințele ce sunt ocupate de către proprietari sunt ipotecate și aproximativ
același procent este reprezentat de locuințele cu o rată fixă a dobânzii. Piața ipotecară a
Franței se află pe locul 3 ca mărime în UE, primele 2 poziții fiind ocupate de Germania și
Marea Britanie.

Fig 2- Evoluția ratei dobânzii la împrumuturile ipotecare pe perioada 2003-2010

Sursă- Banca Națională a Franței

5
Global Property Guide (20 august 2011)
6
INSEE

11
Iași, 2018

Fig 3- Prețuri chirii – Apartamente în Paris

Sursa: Global Property Guide

În 2010, a avut loc o creștere de aproximativ 10% a prețurilor locunțelor vechi, fiind
doborâtă bariera de 7000euro/mp.7 În aceeași perioadă, piața imobiliară rezidențială a
Parisului a înregistrat un nou record și anume că nu mai existau prețuri medii mai mici de
5000euro/mp.

Vânzările au ajuns la nivelul înregistrat în perioada 1999-2007, adică din perioada

dinaintea crizei. Prin datele prezentate de camera notarilor, s-a putut observa că:

- A scăzut nivelul vânzărilor apartamentelor vechi cu 7% în 2009

- Volumul vânzărilor caselor vechi s-a diminuat cu 8% în anul 2009

Fig 4- Vânzarea apartamentelor vechi pe an

Sursa: Camera notarilor din Paris,http://www.paris.notaires.fr

7
Camera notarilor din Paris

12
Iași, 2018

Fig 5- Vânzarea apartamentelor noi pe an

Sursa: Camera notarilor din Paris,http://www.paris.notaires.fr

Fig 6 - Vânzarea caselor vechi pe an

Sursa: Camera notarilor din Paris,http://www.paris.notaires.fr

Fig 6 - Vânzarea caselor noi pe an

Sursa: Camera notarilor din Paris,http://www.paris.notaires.fr

13
Iași, 2018

Tabel 1- Impozitul pe venitul din chirii (Exemplu)

Sursa- Global Property Guide

În ceea ce privește implicarea guvernului pe piețele imobiliare franceze în ceea ce privește

dezvoltare rezidențială, se pot distinge următoarele caracteristici:

- Dacă achiziția de noi proprietăți sau lucrările efectuate ulterior pe acea proprietate
sunt finanțate, atunci dobânzile ipotecare devin deductibile
- Impozitul impus pentru proprietăți este de 28,1% și numai după 15 ani se poate vorbi
despre o scutire completă.
- O pierdere fiscală ce a avut loc pentru inchirierea unui apartament se poate compensa
în următorii 10 ani prin alte venituri obținute din chirii.
- Locuițele noi au un TVA de 19,6%
- Pentru unele investiții se poate obține un credit fiscal, cu anumite conditții iar acest
lucru se întâmplă pentru a încuraja dezvoltarea rezidențială.
- Fondul de Garantare mutual ar putea ține locul unui fond public de garantare, acesta
neexistând în Franța

3.2.FINANȚAREA IMOBILIARĂ COMERCIALĂ

14
Iași, 2018

Imobilele comerciale sunt mai denumite și imobile nonrezidențiale 8 în care sunt incluse
anumite categorii de imobile9:

• comerciale
•industriale
•de tip hotel sau moteL
•destinate activităților de recreere
•destinate instituțiilor
•protejate prin lege
•cu utilizare mixtă

3.2.1.DESPRE PROIECTELE COMERCIALE DESFĂȘURATE DE GRUPURILE

FINANCIARE FRANCEZE

Cei mai mari și dinamici investitori la momentul actual la nivelul Europei sunt cei din
SUA, cu un procent de 33% fiind urmați de către cei din UK care ating procentul de 18%.

Franța a realizat investiții destul de mari în România, situându-se pe locul al 3-lea în ceea
ce privește investițiile. Aceasta a ocupat 3-a poziție prin achiziția American House prin
grupul francez Natixis, o tranzacție ce a valorat 120mil. Euro.

Vânzarea imobilului mai sus menționat și achiziția ce a fost realizată de Natixis a adus un
record pieței de birouri deoarece a fost prima investiție ce a avut un randament de 5,55%,
având chiriași precum BCR sau Audi Deloitte. Natixis a deținut la sfârșitul anului 2007 un
total de 459mld euro al activelor, profitul net fiind de 2,15mld euro.

Compania franceza Virgil

Compania franceza Virgil a reușit să facă o transformare în ceea ce privește unele centre
comerciale mai vechi din Franța care nu mai corespund cererilor actuale, propunându-și să le
ofere o altă înfățișare. De exemplu, această companie a realizat o colaborare cu primăria din
Lyon și astfel a fost revitalizat cunoscutul bazar din oraș. Acesta este denumit Grand Bazar și
are mai mult de 10 000mp, spații pentru birouti, cât și parcare. O altă realizare de menționat
este reamenajarea clădirii Jean Avenue din Nice în anul 2004, aceasta fiind admirată de către
vizitatori datorită modului în care au fost îmbinate spațiile de birouri cu cele comerciale sau
pentru reacreare.

Catinvest este o altă companie ce se ocupă cu achiziționarea spațiilor comerciale, acestea

fiind mai apoi închiriate astfel încat compania să își recupereze banii din investiția făcută prin
chiriile primite în mai mulți ani. Catinvest a dezvoltat un proiect și în România, acesta fiind
Cora Esplanada.

CAPITOLUL 4
8
Clauretie, Terrence M/ Sirmans, G. Stacy, Real estate finance.Theory and practice, fifth edition,Thomson
South Western, 2006,p 41.
9
Căpraru Bogdan,Muler Onofrei, Investiții imobiliare.Fundamente, practici și studii de caz., București 2013, pag
4-5.

15
Iași, 2018

FINANȚAREA IMOBILIARĂ ÎN FRANȚA ÎN CONTEXTUL CRIZEI FINANCIARE

INTERNAȚIONALE

Criza financiară a afectat aproximativ toate statele Europei iar în acest context, piața
imobiliară din Franța a înregistrat o scădere de aproape 28% în ceea ce privește tranzacțiile
cu imobile noi, ceea ce a afectat majoritatea regiunilor din țară. Pentru ca locuințele ce au fost
puse deja la vânzare să nu rămână nevândute, ritmul de construcție a imobilelor a fost
încetinit.

Și în Franța, ca în majoritatea celorlalte țări europene, sectorul locuințelor a fost

supraîncalzit, prețurile crescând cu aproape 210% din 1995 și până azi. În principal, acest
lucru se datorează afluxului de cumpărători străini, în special din Marea Britanie, SUA sau
Germania.

Un alt indicator al încetinirii activitații din Franța este amânarea termenelor de predare a
proiectelor de construcții.Acest lucru se întamplă pentru preîntâmpinarea riscului unei
creșteri masive a numărului locuințelor nevândute. Astfel, procentul demarărilor
construcțiilor de locuințe este de 18,8% iar cel al aprobării construcțiilor a scăzut cu 16,3%.

Prețurile au urmat aceeași tendință de creștere la apartamente, înregistrând scăderi în ceea

ce privește locuințele individuale ceea ce a dus la apariția unor oferte promoționale. De
exemplu, compania Kaufman & Broad a apelat la astfel de metode încă din perioada crizei
din anii 90. Ei ofereau chiar un automobil bonus la cumpărarea unei locuințe, atrăgând
potențiali cumpărători. Aceștia mai ofereau uneori chiar și reduceri de preț de până la
20.000euro.

Prin datele ce au fost publicate de autoritățile oficiale franceze s-a putut observa scăderi în
activitatea din domeniu. Vânzările de locuințe noi, per total, s-au redus cu aproape 28% în
anul 2008, adica 26.700 de tranzacții. Făcând totuși o comparație cu vânzările din 2007, care
a fost un an mai mult decât bun la acest capitol, reculul din 2008 este destul de brutal.

Mai pe scurt, situația din Franța în perioada crize s-ar putea caracteriza astfel:

- Puțini cumpărători (18,8%)- din acest punct a început scăderea demarărilor

construcțiilor de locuințe noi
- Mai puține avize de construcție eliberate
- Reduceri de preț de maxim 20.000euro

CONCLUZII
16
Iași, 2018

Este de o importanța majoră existența unui sistem funcțional al finanțării imobiliare, în

special pentru țările care au finalizat procesul de tranziție al economiei. Pentru orice guvern,
regulile privind locuințele putând fi un element cheie în politica socială.

Sectorul rezidențial din Franța și-a început extinderea rapidă în anul 2005, moment în care
s-a început construcția a 410.00 de locuințe noi reprezentând perioada cu cele mai multe
locuințe ce au fost construite în ultimii 25 de ani.

În Franța, finanatarea publicp a sectorului social are 2 forme principale, și anume creditele
de investiție (cu ajutorul acestora se construiesc locuințe sociale și sunt primite de către un
singur beneficiar care se și ocupă cu construcția locuințelor) și ajutorul social ce poate fi
acordat familiilor, ca un ajutor pentru a-și plăti chiria sau ratele la alte credite. În mare parte,
finanțarea rezidențială se realizează pentru depozitele atrase de la populație și foarte rar prin
obligațiuni, ca în cazul mai multor țări europene.

Se poate afirma că măsurile ce au fost luate în timpul crizei, în special scăderea ritmului
construirii unor noi imobile și diminuarea numărului avizelor eliberate pentru demararea
construcțiilor, au fost benefice pe termen lung, având loc mai apoi fenomenul de relaxare a
economiei, piața revenind la un ritm normal.

BIBLIOGRAFIE
17
Iași, 2018

1. Clauretie, Terrence M/ Sirmans, G. Stacy, Real estate finance.Theory and practice, fifth
edition,Thomson South Western, 2006,p 41.

2. Căpraru Bogdan,Muler Onofrei, Investiții imobiliare.Fundamente, practici și studii de

caz., București 2013, pag 4-5.

3. http://www.paris.notaires.fr

4. Institutul Național de Statistică și Studii Economice (httpȘ//www.insse.com)

5. http://hymerion.ro – “Piața imobiliară franceză în 2009”

6. Banca Națională a Franței, Rapoarte anuale

18