RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Recoltarea produselor biologice poate afecta direct diagnosticul, tratamentul

şi vindecarea pacientului. Asistentul medical este direct responsabil de recoltarea
promptă şi corectă a acestor probe; chiar dacă nu asistentul medical este cel care
recoltează, trebuie să verifice proba, să pregătească pacientul, să asiste medicul,să-l
ajute la efectuarea respectivei recoltări să şi acorde îngrijiri specifice pacientului
după recoltare. Există anumite teste pentru care pacientul trebuie instruit să şi le
poată face singur (glicemia pe glucotest).
Pregătirea pacientului:
O bună înţelegere şi informare despre testul pe care pacientul trebuie să îl
efectueze şi scopul acestuia ne va ajuta să pregătim pacientul adecvat. Explicându-i
pacientului procedura medicală cu claritate vom caştiga încrederea şi cooperarea
sa. De exemplu, înaintea unei recoltări dificile şi dureroase trebuie să informăm
pacientul asupra tipului şi gradului de disconfort pe care probabil îl va resimţi. De
asemenea trebuie informat de durata procedurii, efectele acesteia şi în cât timp vor
fi gata rezultatele. Ştiind exact la ce să se aştepte, pacientului îi va fi mult mai uşor
să coopereze şi să suporte manevra în sine. Dacă medicul este cel care face
recoltarea, asistentul medical va supraveghea pacientul atât pe parcursul acesteia
cât şi după, pentru a putea acorda îngrijirile specifice în orice situaţie.
Unele teste necesită instrucţiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea
totală a pacientului şi de corecta recoltare a probelor, cu atât mai mult cu cât unele
necesită anumite condiţii de recoltare şi schimbarea regimului de viaţă înaintea
recoltării (o dietă specială, un mod corect de recoltare de către însuşi pacient, etc).
Consimţământul pacientului:
Este un drept al pacientului să i se ofere toate informaţiile pentru a înţelege
exact ce i se va face, procedura medicală în sine, riscurile şi implicaţiile manevrei
înainte de a consimţi şi a semna că este de acord cu efectuarea procedurii. A
explica procedura, cum va fi efectuată şi potenţialele riscuri este în primul rând
responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicaţiile medicului, se va asigura
că pacientul le-a înţeles bine şi va verifica dacă pacientul a semnat
consimţământul.
Măsuri de protecţie:

1
 Măsurile de protecţie trebuie luate atât pentru asistentă cât şi pentru pacient.
După recoltare, produsul trebuie etichetat şi transportat în condiţii optime, astfel
incât să nu afecteze rezultatul.

Recoltarea sângelui

Definiţie: Sângele realizează aportul la nivelul celular de substanţe energetice şi

plastice (glucoză, aminoacizi, acizi graşi etc.), săruri minerale, apă şi oxigen.
Totodată sângele transportă şi produsele rezultate din metabolizarea celulară –
uree, acid uric, amoniac, CO2 etc.
Scopul recoltărilor:
- Completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective.
- Confirmă sau infirmă diagnosticul clinic.
- Reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului.
- Confirmă vindecarea.
- Semnalează apariţia îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase
purtătoare de germeni patogeni.
Examene din sânge:
Examene hematologice:
Hemoleucogramă cu formulă leucocitară.
Hemoglobină (Hb).
Hematocrit (Ht).
Timp de sângerare (TS).
Timp de coagulare (TC).
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH).
Timp Quick (TQ sau indice de protrombină).
Grup sanguin pentru determinarea grupelor de sânge.
Examene biochimice: Glicemie, Uree, Fibrinogen, Creatinină, Acid uric,
Ionograma, Colesterol, Probe hepatice: Bilirubina,Transaminaze, Rezervă alcalină.
Examen bacteriologic:
Hemocultura – pentru descoperirea bacteriilor din sânge când se suspectează o
septicemie sau o bacteriemie.
Examen serologic:
2
Reacţia Weill-Felix – tifos exantematic.
Reacţia de microfloculare (VDRL) – sifilis.
Reacţia Bordet-Wassermann (BW) – sifilis.
Reacţia Valer-Rose –poliartrită reumatoidă.
Reacţia Vidal – febra tifoidă, febra paratifoidă.
ASLO – reumatism articular acut.
Metode de recoltare:
a) Puncţia capilară – puncţia pulpei degetului, puncţia lobului urechii, puncţia
halucelui sau a călcâiului la copil.
b) Puncţia venoasă – frecvent venele de la plica cotului (cefalică sau bazilică)
sau orice venă accesibilă (venele de pe faţa dorsalǎ a mâinii, maleolare
interne,femurale, etc., jugulare şi epicraniene la copii).
c) Puncţia arterială (artera femurală, humerală, radială, cubitală, carotidă).
Materiale necesare:
a) Pentru puncţia capilară: Ace sterile, Tampoane de vată, Alcool 700,Hârtie de
filtru.
Pipete Potain – pentru numărarea elementelor figurate, Lame degresate şi lamele
– pentru frotiuri, Tăviţă renală, Mănuşi de protecţie.
b) Pentru puncţia venoasă sau arterială: Ace şi seringi sterile, Tampoane de vată,
Alcool, Garou sau bandă Esmarch, Pernă elastică cu material de protecţie,
Recipiente de recoltare, Substanţe anticoagulante: heparină, citrat de sodiu 3,8%,
oxalat de potasiu, fluorură de sodiu, EDTA, Tăviţă renală, Mănuşi de protecţie.
Medii de cultură pentru examene bacteriologice (bulion citrat, geloză
semilichidă).
Pregătirea bolnavului:
- Pregătirea psihică:
 Se anunţă cu 24 de ore înainte.
 Se explică necesitatea tehnicii.
 Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul
recoltării.
 Se solicită colaborarea.
 Se urmăreşte înlăturarea stării de tensiune legată de examinările ce urmează
a fi făcute – la indicaţia medicului se poate administra medicaţie calmantă.
 Se asigură repausul pe timpul executării tehnicii.
 Se obţine consimţǎmântul informat.
- Pregătirea fizică:

3
  Se face în funcţie de examenul cerut şi de locul recoltării.
 Uneori se impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială.
 Pacientul nu trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.
 Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncţie.
 Hainele nu trebuie să împiedice circulaţia de întoarcere.
 Pentru puncţia venoasă se aşează pacientul în decubit dorsal, cu braţul în
extensie, sprijinit pe pernă elastică.
 Pentru puncţie capilară pacientul poate sta şi în şezut, pe scaun, cu braţul
sprijinit în extensie şi supinaţie.
Stabilirea locului puncţiei venoase:
- Se alege braţul pentru puncţie.
- Se examinează calitatea şi starea vaselor de la plica cotului.
- Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.
Recoltarea sângelui prin puncţie capilară:
- Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini.
- Îmbracă mănuşile de protecţie.
- Se aseptizează degetul inelar cu tampon cu alcool.
- Nu se freacă degetul.
- Se aşteaptă evaporarea alcoolului.
- Se înţeapă pulpa degetului perpendicular pe pliurile cutanate.
- Se şterge uscat (tampon uscat, hârtie de filtru) prima picătură de sânge.
- Se lasă să se formeze o nouă picătură din care se recoltează cu pipeta sau cu
lama.
- Se şterge cu tampon cu alcool.
Executarea frotiului din sânge:
- La extremitatea unei lame de sticlă se aplică o picătură de sânge de 3-4 mm
diametru.
- Se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45 0 pe lamă – picătura de
sânge se întinde prin capilaritate.
- Lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi înclinaţie şi
antrenând toată picătura fără a o fragmenta.
- Se agită lama pentru uscare.
- Se etichetează (sau se notează pe spatele lamei cu creion dermatograf).
- Se trimite la laborator.
Observaţii:

4
- Un frotiu bun nu are goluri, este în strat regulat.
- Frotiul se execută numai din sânge proaspăt.
- Lama trebuie să fie perfect degresată.
Recoltarea sângelui prin puncţie venoasă:
- Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini.
- Îmbracă mănuşile de protecţie.
- Se aplică garoul.
- Se palpează locul puncţiei.
- Se dezinfectează cu tampon cu alcool.
- Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu
el închis.
- Se puncţionează vena în condiţii de asepsie perfectă, pe direcţia axului
longitudinal, împingând acul 1-1,5 cm în lumenul venei.
- Se aspiră sângele în seringă, eprubetă, alt recipient etc.
- Se desface garoul şi se cere bolnavului să deschidă pumnul.
- Se aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei şi se retrage brusc acul.
- Se menţine tamponul cca. 10 minute fără a îndoi braţul.
Incidente şi accidente:
 Hematom; Perforarea venei- se retrage acul.
 Ameţeli, Paloare accentuată, Lipotimie, Colaps- se ȋntrerupe puncţia, se
acordǎ primul ajutor de urgenţǎ şi se anunţǎ medicul.
Recoltarea sângelui pentru examene hematologice:
 Se face dimineaţa pe nemâncate.
 Hemoleucogramă:Puncţie venoasă 2 ml sânge pe EDTA sau heparină./Puncţie
capilară – pulpa degetului. Aspirarea sângelui în pipete Potain.
 Hematocrit – 2 ml sânge venos recoltat pe heparină sau EDTA.
 VSH – 1,6 ml sânge venos pe 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%.
Recoltarea sângelui pentru examene biochimice:
 Se face dimineaţa pe nemâncate.
 Se recoltează prin puncţie venoasă, iar sângele se utilizează în totalitate sau
numai plasma.
 Se recoltează 2-5 ml sânge fără anticoagulant pentru determinări de uree, acid
uric, creatinină, bilirubină, colesterol, lipide, teste de disproteinemie, electroforeză,
fosfataza alcalină, transaminaze, amilază, fosfor, calciu, sideremie (Fe seric),
rezervă alcalină, ionograma (Na, K, Ca, Cl).
5
 Pentru determinarea fibrinogenului sângele se recoltează pe citrat de sodiu.
 Pentru determinarea glicemiei sângele se recoltează pe fluorură de Na sau pe
heparină.
Recoltarea sângelui pentru examene serologice:
 Examenul serologic relevă prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului.
 Se folosesc pentru diagnosticarea bolilor infecţioase (Sifilis, SIDA, hepatita B,
C).
 Se recoltează 5-10 ml sânge prin puncţie venoasă.
 Recoltarea se face direct în vacutainere de culoare roşie- la laboratorul de
imunologie.
 După coagularea sângelui, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei şi după
30 de minute se decantează serul direct într-o altă eprubetă sau prin aspirare cu
pipetă Pasteur sterilă.
 Serul hemolizat are culoare roz.
 Serul lactescent are culoarea albă.
 Serul nehemolizat – corect recoltat – are culoare gălbuie.

RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAMEN

BACTERIOLOGIC-HEMOCULTURA

Hemocultura reprezintǎ introducerea sângelui pe un mediu de cultură pentru

examen bacteriologic pentru descoperirea bacteriilor atunci când se suspectează o
septicemie (cu stafilococ, bacil Koch) sau o bacteriemie (febră tifoidă, bruceloza,
endocardita).
Pregătirea materialelor :
- De protecţie: mănuşi sterile, masca;
- Nesterile: lampa de spirt, chibrituri;
- Sterile: seringa 20 ml, ace ptr puncţie venoasă, pense, tampoane şi comprese,
câmp steril;
- Medii de cultură: bulion citrat şi geloza semilichidă;
- Soluţii dezinfectante: alcool 90%, tinctura de iod, eter.

6
Pregătirea pacientului:
- Psihică: se informează pacientul asupra scopului şi necesităţii executării tehnicii;
- Fizică: se aşează pacientul în decubit dorsal, cu membrul superior în extensie şi
supinaţie;
Execuţie:
Tehnica este executată de către 2 asistente:
- Asistenta II execută dezinfecţia de tip II (spǎlare cu apǎ şi sǎpun);
- Asistenta I îmbracǎ mănuşile sterile, aşază câmpul steril şi aseptizeză regiunea cu
iod;
- Asistenta II aplica garoul, aprinde lampa de spirt după care serveşte primei
asistente seringa în condiţii aseptice;
- Asistenta I efectuează puncţia venoasă aspirând 20 ml sânge;
- Asistenta II desface garoul iar după ce prima retrage acul aseptizează locul
puncţiei după care flambează dopul şi gura balonului (fără a încălzi mediul de
cultură);
- Asistenta I însămânţează 2 ml sânge în eprubetă cu geloza şi 10 ml în cea cu
bulionul citrat, după care asistenta II flambează din nou gura balonului şi dopul
închizând eprubeta;
- Asistenta I omogenizează conţinutul prin mişcări de înclinare şi redresare.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul şi se etichetează produsul (inclusiv temperatura) şi se
trimite imediat la laborator;
- Se notează în foaia de observaţie.
Reorganizare:
! Pentru însămânţarea cu germeni anaerobi, eprubetă cu geloza semilichidă se va
încălzi bain-marie timp de 30 min;
! În timpul însămânţării (care se va face imediat pentru a evita coagularea sângelui)
balonul sau eprubeta cu mediu de cultură se păstrează înclinată;
! Hemocultura se va face înainte de administrarea antibioticelor şi poate fi
completată de coproculturǎ, uroculturǎ etc.

7
 RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS CU SISTEMUL VACUTAINER

Prezintă avantajele că asigură confortul pacientului, calitatea probei de sânge şi

securitatea personalului medical.
Pregătirea materialelor :
- Materiale necesare pentru efectuarea puncţiei venoase: Holder, ace de puncţie,
tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori convenţionale.
Pregătirea pacientului:
- Psihică: se informează pacientul asupra scopului şi necesităţii executării tehnicii;
- Fizică: se aşează pacientul în decubit dorsal, cu membrul superior în abducţie,
extensie şi supinaţie.
Execuţie:
- Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun şi îmbrăcă mănuşi sterile;
- Verificǎ integritatea şi valabilitatea benzii de siguranţă a acului îndepărtându-i
carcasa prin mişcări de răsucire după care infiletează capătul rămas liber în holder;
- Alege locul puncţiei dezinfectându-l şi îndepărtează carcasa care protejează acul
după care execută puncţia venoasă;
- Introduce tubul în holder apucând aripioarele cu indexul şi mediul iar cu policele
împinge tubul în holder străpungând astfel diafragma gumată a dopului;
- După prelevarea sângelui se scoate tubul din holder prin mişcări de împingere
asupra aripioarelor laterale şi se imprimǎ mişcări uşoare de inclinare-rasturnare (de
8-10 ori fără a-l agita puternic pentru a evita hemolizarea probei de sânge) pentru
omogenizare cu aditivul după care se introduce tubul următor;
- Se retrage apoi acul din venă (după desfacerea prealabilă a garoului) şi se face
compresiune 1-3 min;
- Ordinea tuburilor în cazul execuţiei a mai multor probe este: roşu, bleu apoi
celelalte.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul şi se etichetează tuburile şi se trimite la laborator.
 Roşu şi portocaliu (chimie clinică): teste de disproteinemie, electroforeza,
transaminaze, amilazemie, FA, uree sanguină, glicemie, ac uric,
8
 creatinina,bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie, lipemie,
Imunograma, proteină C reactivǎ, examene serologice, grup sanguin şi Rh;
 Negru: ptr VSH ;
 Bleu pentru determinări de coagulare:TH, TQ, fibrinogen;
 Mov pentru determinări hematologice: hematocrit, HLG cu fomula
leucocitarǎ, indici eritrocitari VEM, HEM, CHEM, rezistenţa globulară;
 Verde cu litiu heparinǎ ptr analize biochimice.

DETERMINAREA GLICEMIEI FOLOSIND TESTELE REACTIVE

Se face folosind testele reactive (bandelete sau stripsuri) care reacţionează

specific cu glucoza şi sunt utilizate în autocontrol.
Trusa completă ONE TOUCH
- Aparatul propriu zis;
- Dispozitiv automat de înţepare;
- Ace de unică folosinţă;
- Testele corespunzătoare.
- Tehnica: se apasǎ butonul de pornire, se introduce testul, se aplică picătura de
sânge recoltatǎ prin puncţie capilarǎ după care în timp de 45 sec se obţine
rezultatul.

RECOLTAREA URINEI

Scop explorator: informează asupra stării funcţionale a rinichilor şi a întregului

organism.
Pregătirea materialelor:

9
 - Materiale necesare pentru efectuarea toaletei organelor genitale externe:
muşama, aleza, urinar sau plosca, eprubete sau alte recipiente în funcţie de
examenul solicitat; lampa de spirt şi chibrituri.
Pregătirea pacientului:
- Psihică: se informează pacientul asupra scopului şi necesităţii executării tehnicii;
- Fizică: se educǎ pacientul să nu urineze în timpul toaletei, să urineze pentru
recoltare fără defecaţie.
- Se protejează patul cu muşama şi alezǎ;
- Se pune plosca sub pacient şi se efectuează toaleta organelor genitale externe,
după care bazinetul se înlocuieşte cu altul curat.
Metode de recoltare:
- Direct din jetul urinar;
- Prin sondaj vezical.
Execuţie:
Sumar de urină: din urina obţinută se trimite un eşantion de 100-150 ml.
Urocultura : este examenul care stabileşte prezenta bacteriilor în urină;
- Se face după toaleta organelor genitale externe;
- Se recoltează din urina de dimineaţă care este considerată mai concentrată, după
eliminarea primilor 50 ml şi fără a întrerupe jetul urinar, se recoltează 5ml urinǎ
într-o eprubetă sterilă după care se trimite la laborator unde va fi însămânţatǎ direct
pe medii de cultură;
- Recoltarea se va face ȋnainte de instituirea antibioterapiei.
- Prin sondaj vezical: În cazul unei sonde permanente nu se va recolta urina din
punga colectoare ci se va puncţiona sonda în porţiunea proximalǎ după o
dezinfecţie prealabilă a acesteia.
Îngrijiri ulterioare:
- Pacientul este ajutat să se îmbrace, este aşezat într-o poziţie comodă după care se
aeriseşte salonul.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul şi se etichetează recipientele şi se trimite la laborator.

10
- Pentru proba Esbach (examen biochimic din urina emisă în 24h) se va instrui
pacientul în legătură cu modul de colectare şi se va omogeniza întreaga cantitate
ȋnainte de a trimite un eşantion la laborator (precizând volumul urinar emis în 24h);
- Este de preferat să se renunţe la consumul de lichide ȋnainte cu 12 ore de
recoltare.

11
 RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

Scop explorator: depistarea unor germeni patogeni care produc îmbolnăvirea

tubului digestiv (sau a purtătorilor sănătoşi) precum şi a unor tulburări în digestia
alimentelor. Recoltarea materiilor fecale se realizeazǎ în vederea examinărilor
macroscopice, biochimice, bacteriologice şi parazitologice.
Pregătirea materialelor:
- Tavǎ medicală, ploscǎ sterilă, tub recoltator, tampoane sterile, sonda Nelaton nr
16-18, purgativ salin, eprubete cu medii de cultură, materiale pentru toaleta
perineală;
- Lampǎ de spirt şi chibrituri, muşama, aleza.
Pregătirea pacientului:
- Psihică: se informează pacientul asupra scopului şi necesităţii executării tehnicii;
- Fizică: în seara dinaitea examenului se administrează un purgativ salin, dimineaţa
îşi va goli vezica urinară după care se va face toaleta organelor genitale externe.
Execuţie:
 Recoltarea din scaun spontan sau provocat: se va recolta cu lingura recipientului
câteva fragmente din diferite părţi ale scaunului (mucus, puroi).
 Recoltarea direct din rect: pacientul se aşează în decubit lateral stâng, se
îndepărtează fesele pacientului, se introduce tamponul steril prin anus în rect
prin mişcări de rotaţie după care tamponul se introduce în eprubeta sterilă.
 Recoltarea la copil: se execută cu sonda Nelaton care se introduce prin anus pe o
distanţă de10-15cm şi la capătul căreia se ataşează o seringă cu care se va aspira.
Sonda se îndepărtează iar conţinutul se insufla într-o eprubetă sterilă.
 Recoltarea pentru ouă de paraziţi: se poate face şi prin raclare cu o spatulă sau cu
o baghetă de lemn, platǎ şi bine lustruită în soluţie de glicerinǎ cu apă. Se va racla
pielea din vecinătatea orificiului anal (în special pentru oxiuri) la 2-3 ore după
culcare sau dimineaţă devreme. Bagheta se va introduce într-o eprubetă curată.
Îngrijiri ulterioare:
- Se va efectua toaleta regiunii anale după care pacientul este ajutat să se îmbrace,
este aşezat într-o poziţie comodă după care se aeriseşte salonul.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul, se etichetează recipientele şi se trimite la laborator.
12
Reorganizare:
! În cazul recoltării în scopul punerii în evidenţă a agenţilor patogeni intestinali se
fac se fac coproculturi timp de 3 zile consecutiv (în cazul scaunului lichid se
recoltează 0,5-1ml);
! Probele recoltate se trimit repede la laborator întrucât germenii sensibili mor
repede

RECOLTAREA SPUTEI

Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din

căile respiratorii prin tuse.
Scop explorator: pentru examinări macroscopice, citologice, bacteriologice,
parazitologice, în vederea stabilirii diagnosticului.
Pregătirea materialelor :
- Sterile: cutie Petri, pahar conic, scuipătoare specială (sterilizatǎ fără substanţă
dezinfectantă);
- Nesterile: pahar cu apă, şerveţele sau batiste de unică folosinţă.
Pregătirea pacientului:
- Psihică: se informează pacientul asupra scopului şi necesităţii executării
examinării, se instruieşte să nu înghită sputa sau să o împrăştie, va expectora numai
în vasul dat, să nu colecteze în vas şi salivă;
Execuţie:
- Îşi va clăti gura şi faringele cu apă şi i se va oferi vasul de colectare în funcţie de
examenul cerut;
-Va colecta sputa matinală sau pe o perioadă de 24 ore în funcţie de examenul
solicitat (va expectora după un efort de tuse);
Recoltarea sputei prin frotiu faringian şi laringian: se apasă limba cu spatula şi se
introduce tamponul în faringe (după umezirea acestuia cu apă distilată sterilă)
solicitând pacientului să tuşească. Sputa eliminată se prinde pe tamponul care se va
introduce în eprubeta sterilă. Frotiul laringian se recoltează de medic pătrunzând cu
tamponul în laringe sub control laringoscopic.

13
Recoltarea sputei prin spălătura gastrică: se introduce sonda (Einhorn sau Faucher),
în stomac, a jeune, prin care se introduc 200 ml apǎ distilată care va fi evacuată
imediat sau extrasă cu seringa şi care se va trimite la laborator (mediul acid al
sucului gastric pot distruge germenii).
Recoltarea sputei prin spălătura bronşică: (se utilizează în cazul pacienţilor care nu
expectorează, pacienţii cu TBC cavitarǎ punându-se în evidenţă bacili încapsulaţi
în submucoasǎ). Se introduc în recipientul de aerosoli 5 ml ser fiziologic sau 4 ml
soluţie Teofilina 3% după care pacientul inhalează de câteva ori prin inspiraţii
adânci, repetate, urmate de expiraţii scurte. După o pauză se va repeta până la
aerosolizarea întregii cantităţi de lichid după care pacientul va începe să tuşească
iar sputa se va recolta într-un vas steril, operaţie care se va repeta încă 4 zile în
vase separate.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul, se etichetează recipientele şi se trimite la laborator.
Reorganizare şi notare în foaia de observaţie.

RECOLTAREA VĂRSĂTURILOR

Vărsătura este conţinutul gastric care se elimină spontan în afecţiunile

digestive sau în alte afecţiuni: alcoolism, HTIC (hipertensiune intracraniană),
sarcinǎ etc.
Scop explorator: pentru examinări macroscopice, bacteriologice, chimice, în
vederea stabilirii diagnosticului.
Pregătirea materialelor
- 2 tăviţe renale, pahar cu soluţie aromată, muşama, traversa, prosop;
Pregătirea pacientului
- Psihică: va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii;
- Fizic: pacientul în poziţie sezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral, cu
prosopul aşezat sub cap sau în jurul gâtului iar lenjeria se protejează cu muşama
sau alezǎ.
Execuţie
- Se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) şi i se oferă tăviţa renală;

14
- Pacientul va fi sprijinit de frunte (dacă acesta a suferit o intervenţie chirurgicală
intrabdominală este sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie);
- Se îndepărtează tăviţa renală după vărsăturǎ şi i se oferă pacientului paharul să-şi
clătească gura;
- Se îndepărtează materialele folosite, se aşează pacientul într-o poziţie comodă şi
se aeriseşte salonul;
- Pacientul va fi în continuare supravegheat.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul, se etichetează recipientele şi se trimite la laborator.
Reorganizare şi notare în foaia de observaţie:
- Se notează aspectul macroscopic, cantitatea, eventualele semne premergătoare
(vertij, cefalee, greţuri, emisie fără efort etc)

RECOLTAREA SECREŢIILOR PURULENTE

Secreţiile purulente pot fi recoltate: de pe suprafaţa tegumentelor, din plăgi

supurate, ulceraţii, organe genitale, conjunctiva oculară, leziuni ale cavităţii bucale
şi din conductul auditiv extern.
Scop:
- explorator: pentru examinări bacteriologice şi efectuarea antibiogramei;
- terapeutic: evacuarea colecţiilor purulente.
Pregătirea materialelor :
- nesterile: creion, lampa de spirt şi chibrituri;
- sterile: eprubete, ansa de platină, 2-3 lame de sticlă, seringi şi ace, NaCl 0,9%,
alcool iodat, tincturǎ de iod, pipete Pasteur;
Pregătirea pacientului:
- Psihică: informează pacientul asupra scopului şi necesităţii executării examinării;
- Fizicǎ : pacientul în poziţie adecvată.

15
Execuţie:
Recoltarea din vezicule, pustule ulceraţii: se recoltează o mică porţiune de puroi de
sub crusta sau de la marginea ulceraţiilor (după curăţarea prealabilă a suprafeţelor
acestora) iar materialul recoltat se trece pe o lamă de sticlă sterilă şi se efectuează
frotiu.
Recoltarea din papule, noduli şi alte leziuni inflamatoare: se puncţionează regiunea
cu ac ataşat la seringă, după dezinfectarea prealabilă a tegumentelor cu tincturǎ de
iod, din diferite zone ale acesteia până se obţine serozitate la aspirare. Lichidul
obţinut prin spălarea seringii cu NaCl sau mediu de cultură se introduce într-o
eprubetă sterilă.
Recoltarea din abcese, flegmoane, colecţii: dacă acesta este deschis recoltarea se
face cu pipeta Pasteur (flambată şi răcită) sau cu ansa de platină. Dacă abcesul este
închis recoltarea se face cu seringa prin puncţionare. Transportul produsului se
face în max. 2 ore (pentru anaerobi se anunţă laboratorul cu o oră înainte pentru
regenerarea mediilor).
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul, se etichetează recipientele şi se trimite la laborator.
Reorganizare şi notare în foaia de observaţie.

RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian.
Scop explorator: pentru depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în
vederea tratamentului sau pentru depistarea persoanelor sănătoase, purtătoare de
germeni.
Pregătirea materialelor
- De protecţie: masca de tifon;
- Nesterile: tăviţa renală, satativ de eprubete, lampa de spirt, chibrituri.
- Sterile: spatula linguală, eprubetă cu tampon faringian sau ansa de platină,
eprubete cu medii de cultură, ser fiziologic.
Pregătirea pacientului:

16
- Psihică: se anunţă şi i se explicǎ tehnica;
- Fizicǎ: pacientul este anunţat să nu mănânce şi să nu consume lichide (2 ore
înainte), nu se vor face instilaţii cu soluţii dezinfectante sau gargarǎ.
Execuţie:
- Pacientul este aşezat în poziţie şezând şi capul în extensie;
- Recoltarea se va face inaite de instituirea antibioterapiei;
- Asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool;
- Invitǎ pacientul să deschidă gura şi inspectează gâtul;
- Deschide eprubeta cu tamponul faringian, flambează gâtul eprubetei şi o închide
cu dop steril;
- Cu tamponul faringian şterge depozitul de pe faringe şi amigdale, dezlipeşte o
porţiune din false membrane (dacă este cazul);
- Flambează gura eprubetei şi introduce tamponul faringian ȋn eprubeta care se
închide cu dopul flambat;
- Produsul obţinut se poate întinde pe lame (pentru frotiuri colorate) sau
însămânţează imediat pe medii de cultură (succesiv două eprubete din acceasi
recoltare);
- Dacă nu se va face însămânţarea la patul bolnavului tamponul se umezeşte în
prealabil cu ser fiziologic.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul, se etichetează recipientele şi se trimit la laborator.
Reorganizare şi notare în foaia de observaţie:
- Se notează dacă s-a făcut însămânţarea sau nu.
! Timpul scurt de la recoltare până la însămânţare nu trebuie să fie mai mare de 6
ore;
! Regiunile de unde se va recolta se vor inspecta în prealabil;
! Recoltarea se va face în angine, reumatism articular acut sau nefrite;
! Se va evita îmbibarea tamponului cu salivă precum şi atingerea dinţilor cu acesta.

17
 RECOLTAREA SECREŢIEI NAZALE

Execuţie:
- Se face dimineaţa la trezire ;
- Pacientul în poziţie şezând cu capul în hiperextensie;
- Se injectează ser fiziologic după care pacientul apleacă imediat capul lăsând
lichidul să se scurgă într-o cutie Petri sterilă. Lichidul se trece în eprubete sterile
care se vor trimite la laborator (metoda spălării nazo-faringelui este preferatǎ
pentru examinări virusologice);
- Recoltarea se poate face cu un tampon steril cu care se pătrunde în nazofaringe,
după umezirea acestuia cu soluţie izotonǎ de ser fiziologic.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul, se etichetează recipientele şi se trimite la laborator;
- Dacă se întârzie trimiterea acestuia la laborator , produsul poate fi aşezat la
frigider.
Reorganizare şi notare în foaia de observaţie.

RECOLTAREA SECREŢIEI OTICE

Execuţie:
- Se face sub controlul otoscopului de cǎtre medic din conductul auditiv extern cu
ajutorul unui tampon steril;
- Flora normală a pavilionului urechii şi a conductului auditiv extern este
reprezentată de bacteriile ce se întâlnesc pe piele;
- Agenţii cauzali ai otitei medii sunt: streptococi, stafilococi, Haemophylus iar la
nou-nǎscuţi şi copii se întâlnesc: E. Coli, Klebsiella, Stafilococ, Pseudomonas etc.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul, se etichetează eprubeta şi se trimite la laborator;
Reorganizare şi notare în foaia de observaţie.

18
 RECOLTAREA SECREŢIEI OCULARE

Execuţie:
Recoltarea este indicată în:
- Blefarite (infecţii ale învelişului pleoapelor): recoltarea se face cu ajutorul
seringii şi acului;
- Conjunctivite cronice sau acute (infecţie a conjunctivei): recoltarea se face cu
ajutorul unui tampon steril;
- Keratite cronice sau acute (infecţie a corneei şi umorii camerei anterioare)
recoltarea se face cu ajutorul seringii şi acului;
- Dacriocistite (infecţii ale canalului şi sacului lacrimal): recoltarea se face cu
ajutorul unui tampon steril;

RECOLTAREA SECREŢIILOR VAGINALE

Secreţia vaginală reprezintă un transsudat al mucoasei vaginale şi conţine:

celule epiteliale de descuamare şi germeni a căror varietate este în funcţie de
vârstă, stări fiziologice sau patologice şi glicogen în funcţie de perioada ciclului
menstrual (favorizează flora microbiană să fie reprezentată de germeni din grupul
Lactobacillus);
- Ph-ul secreţiei este acid cu rol în apărarea contra infecţiilor, perturbarea acestora
determinând apariţia vaginitelor;
- Prelevarea se face, de preferat, în primele 10 zile ale ciclului menstrual;
- Examenul bacteriologic al secreţiei vaginale este dificil şi condiţionat de
prelevare, transport, examinare şi interpretare.
Pregătirea materialelor:
- De protecţie: mănuşi;
- Nesterile: creion dermatograf, lampa de spirt, chibrituri;
- Sterile: specule vaginale, ansa de platină, pipete pasteur, eprubete, lame de sticlă;
Pregătirea pacientei:

19
- Psihică: se anunţă şi i se explică necesitatea tehnicii;
- Fizicǎ: se recomandă repaus sexual şi terapeutic cu două zile înaintea efectuării
tehnicii. Cu pacienta în poziţie ginecologică se efectuează toaleta organelor
genitale externe, fără soluţii dezinfectante sau săpun.
Execuţie:
- Asistenta se spalǎ pe mâini şi îmbrăcă mănuşi sterile;
- După îndepărtarea labiilor se recoltează cu ajutorul tamponului din : orificiul
glandelor Bartholini, orificiul colului uterin, meatul urinar, efectuându-se câte două
frotiuri pentru fiecare produs recoltat pentru examen citologic;
- Recoltarea pentru examenul bacteriologic se va face cu ajutorul tamponului din
eprubeta sterilă.
- La fetiţe, în caz de suspiciune de difterie vulvarǎ se prelevează trei tampoane:
vaginal, nazal şi faringian.
Interpretare ex microscopic:
- Tip I – secreţie normală (lactobacili şi epitelii);
- Tip II - epitelii, lactobacili, rari bacili gram negativi sau leucocite;
- Tip III - epitelii, foarte rari lactobacili, foarte frecvenţi bacili gram negativi, coci
gram pozitivi şi negativi, frecvente leucocite;
- Tip IV- rare epitelii, lactobacili absenţi, foarte frecvente leucocite, florǎ mixtă
abundentă, Trichomonas prezent.
Pregătirea produsului pentru laborator:
- Se completează buletinul, se etichetează şi se trimite la laborator.
Reorganizare şi notare în foaia de observaţie:
! Timpul de la recoltare până la însămânţare nu trebuie să fie mai mare de 2 ore;
! Pentru gonococ însămânţarea se face imediat (cu fixarea lamelor la cald sau cu
alcool de 90°;
! Examenul bacteriologic al secreţiei vaginale se face între lamǎ şi lamelǎ
(coloraţie gram negativ şi albastru de metilen);
! Prezenţa leucocitelor este certitudinea unui proces infecţios.

20