ISTORIA

TUMII
ih PILULE
EMMA
MARRIOTT
 Pentru tatil meu, Charles Donald Mann (1931*2012)
CUPRI}{S
The IIistoryt of the Warld
in Bite*Sized Chunks
Ernrna N4arriott Lrsri. DE HARTr 8
Copyright @ 2012,201.6 Michael O'VIara Books Limited
Design copertd: Ana BjeZandevii
TNTRODUCERD g
Ihrstralie copertl: harti - dintr-o harti de sfirgit de secoi XVI a coloniei engleze
Roanoke Island, azi in Carolina de Nord, SUA; fundal - www.shutterstock.com;
CAPITOLUL I: Primele imperii 9i civiliza$i 3500 i.FIr.*800 d.tlr.:
busol[ * akg/North Wind Picture Archives
OnrBr.lrut,MrJl-ocru qr AFRTcA 11-20: Sumer 11; Egiptul antic:
Publicat initial in M.area Britanie in 2012 de Regatul Vechi 12; Egiptul antic Regatul de Mijloc gi Regatul Nou 13;
Nllichael O'Mara Books Limited Babilonia 14; Imperiul Hitit 16; Asiria 18; Fenicia 19 OnrrNrur"
9 Lion Yrd
'lremadoc Road IwnBpAnter 2V2* Cxnlizagialndului 20; Epoca Vedici
London SW4 7N(L si hinduismul 27 Civihzat;a chinez[ timpurie 22 Eu*opa 23-26:
Ciwhzafa minoicl 23 ; Citnliz ayia mice ni ana 2 5 Anl rnr cr r n 2 6-27 :
CMlizaiia olmeci si civilizalia Chavin 26

CAPITOLUL II; Lumea anticn 800 i.Hr.-450 d.FIr.: OnInNruI"

Editura Litera
Mryrocru gr Arnrce 28-36: Imperiul Ahemenid 28; Imperiul
O..P. -53; C.P.272, sector 4, Bucuresti, Rom.,ida
tcl.: 02 I 31 9 63 e0; 031 425 16 19;07c2 548 .172; ?art 29; Imperiul Sassanid 30; Evreii 9i al 1or,,unic Dumnezeu
e-mail.: comenzi@litera.ro
adevirat" 31; Nagterea cregtinismului 33; Regatul Kugit 34; Perioada
Ne puteli vizita pe cettaglnezl 35 Onrnnrur- iNpnpAntar 36*41: Budismul 36;
Imperiile Maurya 9i Gupta gi epoca de aur a Indiei 38; Dinastiile
,ir3 Qin 9i Han din China. Confucius 40Eunopa41-48: Etruscii
Istoria lumii in pilule gi fondarea Romei 41; Grecia antici si nagterea democragiei42;
Emma Marriott Alexandru cel Mare 9i perioada elenisticl 44; Republica romant
45; lmperiul Roman 46; Celgi 47 Anasnrclr.n 49-50: Culturi
Copyright O 2019 Grup Media Litera
Torre drepturile rczrrullte peruviene 49; Alte culturi din Americi 50

Traduccre din englezi: Graal Soft CAPITOLUL III : Evul Mefiu 450-1 066 d.Hr. : O RrENruL
Mrlr,ocru gr Annrcn 51-55: Aksum, Imperiul Ghana gi migralia
Editor: Vidrascu si fiii
Redactor: Ilieg Cimpeanu triburiior bantu "51; Naqterea islamului 52; Califatul Abbasid 53;
Corector: Georgiann Enache Califatul Fatimid 54 OaIENrur, inonpAnrnr 56-59: Epoca de aur
Prelucr'are coperti: Vlad Panfilov
a Chinei 56; Reformele Taika in Japonia 57; Imperiul Ghaznavid
Tehnoredactare si prepress: Marin Popr
58 Eunopa 59-69: Imperiul Bizantin 59;Migralii barbare 60;
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ioriale a RomAniei Ascensiunea cre$tinismului 61; Imperiul Franc 9i Carol cel Mare 64;
MARRIOT]]EN{MA
Vikingii 65; Slavii gi maghiarii 66;Matea Schismi 68
Istoria luniii ln
pi1.ule / Emma Ma:.riott. - Bucuregti: L\tera,2019
ISBN 978-606-33-417 5 -5
94
 Aunnrcrr,n 69-73: Oragu1 merican Teotihuacdn si imperiile Huari
9i Tiwanaku 69; CwllllLzapa Maya 70; Cultura maya96 7(;Toltecli 7 2
CAPITOLUL IV: Lumea in migcare 1050-1700: OnrnNtur.
Mrlr,ocru sr Arnrce 74-84: Imperiile islamice Almoravid
9i Almohad 74;Imperllle MaJi gi Songhai din Africa de Vest 75;
Regate vest-africane, Marele Zimbabwe si Coasta Swahili 76;
Exploriri portugheze gi aparigia comeffului cu sclavi
in Atlantic 77;Turcli selgiucizi 78; Cruciadele 79; Ascensiunea
Imperiului Otoman 81; Imperiul Otoman: renastere gi declin 82;
Imperiui Safavid persan 83 Onmwrur, iNnnpAnrRr 85-93:
OJaponie unificatd 85; Imperiul Mongoi 86; Dinastia
l
timurid[ 88; Moartea Neagri 90; Dinastia Ming din China 91;
Imperiul Mogul in India si sikhismul 92 Eunopa 93-102:
Feudalism 9i cuceririle normande 93;Dezvoltarea comergrlui 95;
Rdzboiul de 100 de Ani 96; Renagterea 97; Reforma protestante
gi Contrareforma 98; Explori.ri europene gi imperii comerciale 100;
Monarhie absolutisti: Carol I si Ludovic al XIV{ea 101
Aunnrcrrn 102-108: Aztecii 102; Incagii 104; Conchistadorii 105;
Noua Frangi 106; Colonii europene din America de Nord 107
OcraNre 109-110: Descoperiri europene in Pacific 109
CAPITOLUL V Revolugie ;i imperialism european 1700-1900:
Onrnr.rrur MIJLocru 9I Arnrca 111-118: Imperille Oyo
si Ashanti 111; Europeni exploreazd interiorul Africlill2;
Comeryrl cu sclavi si abolirea hii 113; Lupta pentru Afrtcal1-,4.;
Africa de Sud 116; $ahul Nadir conduce Persia 117 OuENTUL
iNnepAnrAT 11&*124:Apogeul Chinei manciuriene 118; Britanicii
in India 119; Rdzboaiele Opiului gi Revolta tiping din China 121;
Restauralia Meiji inJaponia 123 Eunope 124-136: Ascensiunea
Rusiei 124; Rizboaiele anilor 1700 si ascensiunea Prusiei 125;
Iluminismul 126; RevoluEia Francez[ 128; Revolulia Froncezd,
rdzboaiele napoleoniene 9i Acordul de 1a Viena 129; Revolulia
Industriai5. 130; Societate industrial4 marxism 9i revoltd 132;
,,Chestiunea orientali" ;i Rnzboiul Crimeii 133;
I
Migralie a populaliei 134; Ridicarea statelor-naliune 135
AnBnrcrrn 736*141: Revolulia Americanl 136; R[zboaiele
de independen!5 hispano-americane 138; Expansiunea
nord-americanfl gi,,destinul evident" 139; R[zboiul Civil
American 140 OcnaNrn 142-144: ClpitanulJames Cook
gi colonizarea europeani a Australiei M2;Colanizare european[
a Noii Zeelande gi a insulelor din Pacific 143
CAPITOLUL VI: O noui ordine mondiald 1900*1 945 ;
OnrrNrur, MrJtocru Annrcn l4VL49: Rezistenld la dominalia
gr
coloniali europeani 145; Uniunea Africii de Sud gi Imperiul
Ethiopian 146; Destr[marea Imperiului Otomirn 147; Palestina
9i migcxea sionisti 148 OnrpNrur, iNnrp.I"nrdr 150*154:
Revolta bojrerilor 9i Revolulia Chinezd din 1911 150; Ascensiunea
Japoniei 151; R[zboiul Civil Chinez 152; Spre independenga Indiei
153 Eunopa 155*174: Tripla Alianln 9i cursa inarmlrii 155;
Izbucnirea Prinrului Rezboi Mondial gi frontul de vest 156; Frontul
de est 9i alte teatre de r[zboi 157; S{brginrl Marelui Rflzboi 160;
Gripa spaniold 161; \/ot pentru femei 162; Revolulia li"usi
gi ascensiunea Uniunii Sovietice 163; Mussolini qi ascensiunea
fascisrnului italian 165; I lider 9i Germania nazist1.166; RIzboiul
Civil Spaniol 167; N Doilea Rdzboi Mondial 168; Finalui
celui de-al Doilea Rizboi Mondial 170; Victorie inJaponia
gi Holocaustul 171 Antnnrcrr, n 17 4-77 6: Deceniul Firrtunos,
Marea f)epresie Ei Noua invoiala a lui Roosevelt l7{;Tlezvolta-rea
X'rnericii Latine 17 5 OcneNr* 177 {.78: Commonwealthul Australia
Ei dominionul Noua Zeeland[ 177
BIBLIOGRAFIE 179
rNorcn 180
 LISTADEHARTI ,
INTRODIJCtrRE
Imperii antice: Africa si Orientul Mijlociu, Prin aceast[ carte ne*am dorit si cuprindem aproape 5 000
.1.5
cca 3500-60 i.Hr. de ani de istorie universah intr-un singur volum. Vasta gi
Vechi imperii: Americile si Orientul indeplrtat, adesea complexa natur[ a istoriei universale a fost redusi
cca 3500 i.Hr.*900 d.Hr. -r/ intr-un format simplu gi accesibil, intr-o coleclie de ,,pilule".
Mai mult decit atit, am hot[rit si acordim o importan![
Imperii eu ropene timpurii. 336 i.Hr.-145 3 d. Hr. 63
deosebitd celor mai vechi civilizatii si imperiilor antice a1e
Noi imperii gi descoperiri, 1237-7857 89
lumii gi s[ furnizim o istorie a lumii care si se aventureze si
Expansiune pAnn h Primul Rizboi Mondial, dincolo de c5ile bine bitdtorite ale istoriei europene.
1400-1911 r20 Vom regisi in lucrare istoria cunoscuti a Europei gi
Pregltirea si efectele Primului R6zboi Mondial, Americii de Nord, de la gloria Greciei antice si invazia nor-
1899*1922 1.59 mandi La rdzboaiele de independenli americane ;i la crahul
de pe Wall Street. De asemenea, arn analizat evenimentele
Principale teatre de operafiuni
gi populagiile din Orientul indep[rtat, Africa, Orientul
din al Doilea R[zboi Nlondial 172
Mijlociu, Oceania gi Americi, pentru a evidenEia, degi pe
scurt (prin natura ci4ii), momente istorice remarcabile
precum ciwlizayia Indului din Pakistan, dinastia Tang din
China, Regatul Kugit din nordul Africii gi domnia gahului
Nadir in Persia.
Fiecare expunere este succintX, dar ugor de inleles; sunt
informagii independente care pot fi citite individual sau pe
capitole. Am incercat si cuprindem cit s-a putut de mult
intr-un volum (de9i adesea este mult mai dificil si decizi ce
trebuie trecut cu vederea 9i ce trebuie si rimini). De aseme-
nea, sunt date in text referinle incrucigate pentru alte intr[ri
gi evenimente deoarece istoria nu reprezint[ nimic daci nu
este interconectat'X si armonizatl cu ce a fost in trecut.
Am inceput cu cele mai vechi civ'thzayri a1e lumii, despre
care gtim relativ pulin, dar care au o mare influenfl asupra

II 8E II911
 ISTORIA LUMII iN PILULE

vie$i de azi. (Citindu-l pe istoricul J.M. Roberts: ,,Isroria

indeplrtatd incl ne agltd,vtayagi gindirea".) Mai mult de 54
CAPITOLUL I:
de secole din istoria lumii sunt acoperite pAni ia \945,infor PRIMELEIMPERII
ma$ile fiind imp[r1ite in subcapitole care cuprind Oriennrl
Mijlociu si Africa, Europa; Ameripile, Orientul indepdrtat 9i ,, CIVTLIZNTIT
SI
Oceania. Adesea au fost date nume actuale 1irilor 9i oragelor,
degi vechile denumiri au fostpistrate clnd au fost considerate 3500 i.Hr.-800 d.Hr.
adecvate gi familiare cititorului.
Speranga noastrl este cd acest volum a ,,rcut\ya('o pafte
din fesdtura confuzfl a istoriei, pentru a ajunge la unele
ORIENTUL MIJLOCIU $I AFRICA
dintre faptele ei esenpale, de la migralie in masl gi conflicte
Sunnnn
Iarealizilriuimitoare ale trecutului 9i numeroase exemple de
in jun:l anului 5000 i.Hr.,pe plmdntul fertil din sudulMeso-
tenacitate a omului de a supravieEui. Toate acestea influen-
potamiei (actuaiul lrak), cunoscut sub numele de Sumer,
feazd,in continuare gindirea noastr[ 9i ne-au transformat in
s-au agezat agricultori, iar de la aceste incepufuri modeste
ceea ce suntem astilzi.
s-a format prima mare cwrhzagiea lumii.Trlind de-a lungul
v[ilor fluviiiorTigru 9i Eufrat (Mesopotamia este cuvintul
EnannR MRnnrorr
grecesc pentru pimdntul,,dintre doui rduri"), agricultorii
sumerieni erau capabili si cultive o mare varietate de cereale
Adresez mulpumiri dr. Hilary Stroh (nflscuttr Larkin),
9i de alte culturi, surplusul permitrdndu{e si se sedentarizeze.
lui Lindsay Davies, David Woodroffe,Ana BjeZandevii,
De asemenea, sumerienii schimbau surplusul de alimente
Greg Stevenson, AndrewJohn, Chadotte Buchan,
pe metale gi unelte cu populalii indepirtate precum cele
Dominique Enright gi Glen Saville.
din actualul Pakistan gi Afghanistan gi au slpat o serie de
ganEuri gi canale pentru drenarea terenurilor fertile, dar
inundate deseori.
PinI in anul 3000 i.Hr., un numir de orage-stat s-au
dezvoltat in Sumer, cel mai mare fiind Ur, cu o popula,tie de
40 000 de locuitori. Primul sistem de scriere este originar din
Sumer: la inceput pictografic, evolueazd treptat intr-o serie
simplificatl de semne in formi de pan[, folosind tr,rlpini de

s10u u11 u
 ISTORIA LUMIT iN PILULE
trestie pe t[blile din argili (scrierea a fost denumiti,,cunei-
form[", insemnlnd,,de forma penei" in latini). De asemenea,
sumerienii au elaborat sisteme administrative gi juridice
complexe, au dezvoltat vehicule cu roli si roata olanrlui, au
construit zigxate gi clldiri mlre,te cu coloane si domuri.
Primul mare imperiu din Sumer a fost intemeiat de
Sargon, regele Akkadului (un vechi regat situat in nordul
Sumerului),in juru[ anului 2350 i.Hr.Toate oragele sumeri-
ene au fost unite sub autoritatea lui, iar imperiul se intindea
din Siria p0n6la Golful Persic. Aceastl dinastie a fost dis-
trusi pe Ia2200 i.Hr., dar, dupi 2150 i.Hr., regii din Ur au
restabilit autoritatea sumeriani in Sumer gi, de asemenea,
au cucerit Akkadul. Urmdnd invaziei elami,tilor (o civilizatrie
din estul Sumerului) qi distrugerii orapului-stat Ur in jurul
anului 2000 i.Hr,, Sumenrl a inffat sub autoritatea amorililor,
de unde a apdrut rnarele orag-stat Babilon (v. p 1 ).
Ecrprur, ANTrc: Rpcerur, Vncnr
Prima mare civilizalie a Africii incepe cu agezlrile din valea
Nilului, in nord-estul continentului, in junrl anului 5000 i.Hr.
Se crede cX acegti primi locuitori erau din Sahara, unde, cu
2 000 de ani inainte, se dezvoltaserl primele societdEi agrare
ale Africii, inainte de schimbarea climei, care a transformat
Sahara intr*un degert. Aceeagi schimbare climatici a secat
mlagtinile din valea Nilului, fbcindu-le agezfri mai potrivite
pentru agricultori.
PAntr la jum[tatea mileniului IV i.Hr., valea Nilului era
dens populati, oragele se extinseset6rizr regiunea fusese
impnr,titX in doutr regate egiptene. Conform cronologiei tra-
di$onale a Egiptului, in 3200 i.Hr., faraonul (conducitorul)
\!2v
CAPITOLUL I: PRIMELE IMPERII ,I CIULIZATII
Menes (Narmer) a unit cele doul regate ale Egiptului pentru
a crea un singur stat. Acesta a fost inceputtil unei civfizajii de
3 000 de ani marcatd de rhonumentale construclii funerare
gi de o inflorire a culturii egiptene.
Perioada timpurie a Egiptului antic,cunoscut[ ca Regatul
Vechi (cca 2575-2130 i.Hr.), a fost condus[ de faraoni
puternici gi a cunoscut progrese importante in tehnologie,
arte gi arhitectur[. in aceasti epoci s-a dezvoltat scrierea
hieroglifici gi au fost consffuite Marele Sfinx 9i piramidele
de la Gizeh (in timpul ridictrrii acestora, mii de egipteni
qi-au pierdut viafa). Piramidele erau destinate s[ asigure
nemurirea faraonilor gi,erau.strdns legate de cultul zeului
soare Ra * forma lor evazatd se asemina cu cea arazelor de
soare 9i oferea regelui decedat o scar[ spre zeiti,ti.
Ecrprur, ANTrc: RncRrur. DE MrJLoc
tr REGATUT.Nou
Dupi un secol de secet[ sever[, foamete gi colaps al guvernbrii
centrale, a urmat o perioadd de stabilitate in Egipt, cunoscutl
ca Reganrl de Mijloc (cca 1938*1630 i.Hr.).
Din acel moment, faraonii egipteni au restaurat prosperi-
tatea ;i stabilitatea !5rii prin securizarea frontierelor, cregte-
rea producfei agricole 9i acumularea unor bogdlii minerale
enorme (paryial prin recucerirea de teritorii in Nubia de
jos, care erabogati" in cariere gi mine de aur). Aceastd eri a
fost cunoscut[ pentru bijutierii 9i aurarii ei. De asemenea,
s-a rdspinfit in tot Egiptul cultul lui Osiris, zeul morgii s,i
al reinvierii, conducind la convingerea predominanti ci
tofi oamenii, nu numai faraonii, vor fi bine primigi de zei
dup[ moarte.
q13tr
 IsroRIA LUMII lN pn ula

Proiectele arhitecturale grandioase si exploatarea excesiv[ a x

u,
D
resurselor, precum gi inundaliiie severe ale Nilului au dus la o ts.
6
sllbire a puterii faraonului in Egipt, permitrind unor invadatori n
!
striini (in principal hicso;i, care erau probabil din Palestina)
E'
si preia controlul. De asemeneq, trecerea de la o economie a
o
t.
Epocii Bronzului ia cea a Epociiitienrlui a accentuat declinul. a
A urmat Regatul Nou (cca 1539-1075 i.Hr.), cdnd faraonii au ,?
F

restabilit controlul, iar influenla egiptenilor s-a extins tn Siria,

Nubia gi Orienrul Mijlociu. Considerat unul dintre cele mai E.

importante capitole din istoria Egiptului, in aceasti perioad[ I

D

au fost construite multe temple mari, inclusiv mormintele a

pictate din Valea Regilor. Epoca a cuprins gi domnia unora s
dintre cei mai faimogi faraoni din Egipt, printre care regina rn
F
Hatshepsut gi regele-copil Tutankhamon.
Dupi moartea ultimului mare faraon al Egiptului, Ramses
al III{ea, in 1070 i.Hr., Egiptul a intrat treptat in declin,
pe misuri ce s-a impS4it in mai multe regate mici. in jurul
anului 7\9 i.Hr., kugi,tii (v. p. 3a) au cucerit Egiptul 9i au
condus ca faraoni pin[ cind au fost impingi inapoi in grani*

lele lor de asirieni, in anul 656 i.Hr. Cucerirea asiriand a fost

umate de cea persani, in 525 i.Hr., de ocupalia lui Alexandru
cel Mare, in332 i.Hr., gi de, cucerirea rornani, in 30 i.Hr.

Benrr,oilre
in cele din urmi, puterea politic[ din Mesopotamia s-a mutat
in nord, in ora9ul Babilon, in Akkad, astfel incit intreaga
cimpie a fost cunoscuti sub denumirea de Babilonia. Prima
mare dinastie a Babilonului a durat aproximativ 300 de ani,
la l894i.Hr.,atingindu-9i apogeul influenlei sub regele
de pe
Hammurabi (cca 1795-1750 i.Hr.).

ul"4n n15E
 ISTORIA LUI,TII iN PILULE
Sub conducerea lui Hammurabi,Imperiul Babilonian s-a
e:rtins gi a cupriris tot sudul Mesopotamiei (incluzind Sumenrl)
gi o parte a Asiriei la nord. Hammurabi a r[mas in istorie
pentru instituireaprimului set de legi (codullui Hammurabi)
gi pentru promovareagtiinlei gi invilimintului.
Dupi moartea lui Hammurabi,Imperiul Babilonian
intrat in declin, iar, din 1595 i.Hr., a cilztttin sfera de influ-
en![ a hiti$lor (vezi mai jos) gi apoi a kassiEilor (oarneni de
munte din estul Babiloniei) care au stabilit o dinastie de 400
de ani. in acest timp, Asiria s-a despirgit de Babilonia gi a
urmat o lupte de*a lungul mai multor secole pentru controlul
Babilonului. Din secolul IX i.Hr., regii asirieni au condus
Babilonul pin[ la ciderea Imperiului Asirian la sfdrgitul
secolului WI i.Hr.
De aici inainte, Babilonia a cdzut sub puterea caldee-
nilor (o popula$e semiti pufin cunoscut[) gi imperiul a
prosperat din nou, mai ales sub Nabucodonosor al ll-lea
(604-562 t.Hr.). El a cucerit Asiria 9i Palestina gi a reitahzat
oragul Babilon, reconstnrind templul lui Marduk (principalul
zet- alBabiloniei) gi construind celebrele ,,grddini suspen-
date". in 539 i.Hr. Babilonul a fost invadat de pergi, sub
Cirus cel Mare (v. p.28),gi,Imperiul Babilonian a cunoscut
sfirgitul * degi oragul Babilon a rXmas important o perioadi
indelungati in secolul lV i.Hr. I Se crede cn hitilii au fost prima civilizalie care a produs frer
IprpEnrur, Hrrrr
R[zboinicii cunosculi sub numele de hitili, o popula$e
dintre cele mai puternice din Epoca Bronzului, au condus o
mare parte din Turcia modernd 9i Siria timp de peste o mie
de ani.Imperiul lor, care a ajuns la cea mai mare intindere
u16u
CAPITOLUL I: PRIMELE IMPERII 9I CIVILIZATII
intre 14.50 9i 1200 i.Hr., a concurat cu Imperiul Babilonian
gi Imperiul Asirian, precum 9i cu Egiptul antic.
. Majoritatea informaliilor cunoscute despre hitit' provin
de la descoperirea a 10 000 de tiblile din lut cu scriere
cuneiform[ in Hattuga, Tlrrcia, in 1906. Acestea, impreuni
a cu ruinele unora dintre oragele lor antice, au evidenfat ci
hitigii erau triburi gentilice care, nu rnult dupi 3000 i.Hr., au
venit din sudul regiunii nordice a Mlrii Negre in Anatolia
sau Asia Mici, ast5,zi prlea asiaticX a Tirrciei. Cillreau 9i
conduceau care gi erau echipali cu pumnale de bronz. Pdnd
tn anul2000 i.Hr., stipAnirea hitililor a fost unificatd intr-un
imperiu, cu capitala la Hattuga. Unul dintre primii regi hitigi,
Hattusili I (1650-1620 i.Hr.), a invadat Siria, iar succesonrl
s[u, Mursili I, a jefuit Babilonul, degi mai tdrzht a fost ucis,
iar cuceririle hitite au fost pierdute.
Un gi mai puternic Imperiu Hitit a apirut in 1,450 i.Hr.9i,
pini la L380 i.Hr.,marele rege hitit Suppiluliumas a construit
un imperiu caf,e a cuprins Siria, pin[ aproape de Canaan
(Israelul din zilele noastre). in timpul descendenflrlui'siu,
Muwatallis, Egiptul gi Imperiul Hitit au concurat pentru
dominat'a ln Siria, ceea ce a dus la o lupti feroce gi celebr[
intre faraonul egiptean Ramses al ll-lea gi Muwatallis,la
Qdesh (cca 1300 i.Hr.).
la scari largl, folosindu{ pentru unelte 9i arme, iniliind astfel
Epoca Fierului (degi fierul a inceput sd fie folosit de majo-
ritatea civilizaliilor abia peste cdteva secole). Puterea hititl
s-a pribugit brusc, cdnd migratorii, inclusiv cei care veneau
dinspre Marea Egee (o coalitrie misterioas[ de migratori din
estul meditelaneean), au invadat regiunea in cca 1L93 i.Hr.
H77 \
 ISTORIA LUMII iN PILULE CAPITOLUL I: PRIMELE IMPERII 9I CIWLIZATII

Asrnre gi caldeenilor. ln secolele urmltoare, Asiria a fost stipdniti

in secolul XIV i.Hr., Asiria s-a separat de Babilon de Imperiul Babilonian,Imperiul Persan, Alexandru cel Mare
(n pp. t4-16) gi a pus bazele unui imperiu independent, (.care a redenumit-o Siria), parli gi romani.
ini,tial concentrat in oragul Assur din nordul Mesopotamiei.
Rizboiul constant cu invadatorii din nord gi din sud i-a FnNrcre
transformat pe asirieni ln luptitori feroce, renumili pentru Pdn[ in anul 2000 l.Hr., multe populapii s-au stabilit pe coasta

cruzimea 1or. Cu o limbi aproape iden{ic[ cu a babilonienilor
(culturi absorbiti de asirieni), asirienii au fost inovatori in
tehnologi a armelor, dezvoltdnd utilizarea maqi nilor de asediu.
Tot ei ar fi fost primii care au folosit caii pentru cavalerie
mai degrabi decdt pentru ffas carele de lupti.
Cel mai vestit rege asirian, Sargon al ll-lea (72T705 i.Hr.),
a mutat capitala la Ninive gi a cucerit, printre alte teritorii,
Damascul 9i Israelul, exildnd 30 000 de israelili (ceea ce a
statlabazalesendej celor zece triburi pierdute ale lui Israel).
PAni in secolul VII i.Hr., Asiria a devenit cel mai mare
imperiu pe care lumea il vdzuse vreodati, iar ultimul dintre
cei mai mari regi asirieni, Asurbanipal (668*627 i.Hr.),
a domnit peste un imperiu care se intindea de la Gol"firi Persic
iri Egipt. Pentru a guverna un asemenea imperiu, asirienii au
construit drumuri gi au organizat un serviciu de pogtl extrem
de eficient, in timp ce Asurbanipaf a creat gi a construit in
Ninive prima bibliotecl organizatl. din Orientul Mijlociu,
care conlinea mii de texte gi tiblile de lut. Aproximativ
20 700 dintre aceste t[bli]e cuneiforme se gXsesc in prezent
la British Museum.
Statul asirian a fost in cele din urm[ invins, in anul 612 i.FIr.,
de o coalifle a mezilor (indo-europeni inrudif cu pergii)
estici a Mediteranei, in Libanul, Siria gi Israelul de azi.Tisind
pe o figie ingusti de coasti, care constituia locul natural de
comunicare intre Asia, Africa gi mai departe, acegti coionigti
cultivau gi produceau diverse bunuri, inclusivlemn de cedru
(folosit in construcgie), misline,vin gi,tesituri, cu care {Xceau
come4 cu Egiptul, Ciprul, Creta gi locuri indepirtate precum
Troia, din vestulTi.rrciei de azi.
Pane in anul 1500 i.Hr., noi orage au inceput si fie con-
struite in regiune pentru a se adiuga oragelor Ugarit gi
Byblos, care fuseseri infiinpate inci din anii 4000 9i, respectiv,
3000 i.Hr. Afezate in calea imperiilor vecine aflate in declin,
or4gele feniciene - cele mai mari fiind Tir, Sidon gi Berot,
intrat intr-o epoc[
tciate renumite pentru broderiile lor - au
de aur pini la 1000 i.Hr.
Comer,nrl a constituit in continuare piatra de temelie a
prosperit[1ii feniciene, in special fabricarea gi comercializa-
rea unor articole de 1ux cum ar fi podoabe din aur gi argint,
sticll fini
9i fiIdeg sculptat. \bpseluri feniciene gi, in special,
faimoasele tresilturi de purpuri erau tot mai c[utate (tresiturile
purpurii erau asociate cu un statut social superior), Numele
Fenicia este derivat din termenul grecesc pentru,purpuriu".
Devenind o putere maritimi,fenicienii au inceput si infi-
inyezecolonii in Cipru 9i de-a lungul coastei Africii de Nord

H18 II E19q
 ISTORIA LUMII iN PILULN CAPITOLUL I: PRIMELE IMPERII 9I CIVILIZATII '

de la sfbrgittil secolului IX i.Hr.

in 814 i.Hr., au pus bazele
gi, Scrierea era alcituitd din aproximativ 400 de semne dife-
Cartaginei, in Tunisia ('tr"pp. 35-36). Fenicia inci prospera rite, gisite in mare parte pe sigilii de steatit, incl nedescifrate,
sub controlul Imperiului Asirian gi Persan, pind in anul incit multe intrebdri importante despre civilizaEia
astfel
322i.}{r, cdnd capitala, Ti6 a fost prid ath, 91,
a, fost incorporatl Indului r[mdn ftr[ rXspuns. inci nu au fost gisite arme
lumii grecegti a lui Alexandru cgl Mare. si nici dovezi ale unei religii structurate gi incd nu existi o
i"pli.*$" definitiv[ pentru pr[bugirea brusci a civilizaliei
Indului in jurul anului 1500 i.Hr. S-ar putea si fi fost cau-
ORIENTUL 1NDEPARTAT
zatd de inundalii, de suprapopulare, de acumularea de sare
in sol sau oragele sale ar fr putut fi distruse de invadatori
Crvrr,rz,rgrA INDULUT
arieni (vezi mai jos).
Una dintre cele mai denoltatecomunitltri urbane din lume a
ap[rut in valea inferioar{ fluviului Ind, in Pakistanul de azi,
a
Epocn VerxcA tr HTNDUTsMUL
pe la 2500 i.Hr. Mult mai avansati in multe privinle decit
Epoca Vedicn (cca 1500-800 i.Hr.) se referi la o perioad[ din
Egiptul antic, era mai mare, acoperind peste 500 000 lm2,
istorie cdnd au fost compuse vechile texte hinduse cunoscute
spre deosebire de Egipt care avea 63 000 km2. Este 9i cea mai
sub numele de Vede. Structurate in patru cIrli sacre, sunt
veche civilizalie din Asia de Sud, care igi datoreazi cretterea
considerate predecesoarele istorice ale hinduismului. De
fertilitilii solului din valea Indului.
asemenea, Epoca Vedici este sociati cu sosirea invadatorilor
Pdni 3n prezent, aproximativ 100 de situri aparlinind civi-
arieni (indo-europeni) in India, in jurul anului 1500 i.Hr.
lizayiei Indului au fost descoperite de arheologi, iar s[pituri
sunt inci in desfbgurare. Cea mai mare dintre aceste aqezdri
Acegtia erau nobili nomazi din Asia Centraid - cuvdntul
,ratian" insemna la origini,,nobil".
include oragele Harappa, Mohenj o*daro gi Dholavira, ftecase
Nu existi relatiri istorice despre migratiile ariene, dar
cu o populalie de aproximativ 30 000*40 000 de locuitori.
acestea sunt menfionate in Rig Wda, cele mai vechi dintre
Construclii importante din cnrlmidi arsX, amplasate intr-un
textele Vedelor, ca triburi ale cdror vieli gravitau in jurul
model de strezi in grild, sunt dovada unei planificf,ri urbane
cailor 9i turmelor de vite. Arienii vorbeau o formd timpurie
atente si uniformizatein multe agezilri gi orage ale viii
a sanscritei, limba scrierilor hinduse, care in limbajul ver-
Indului. Agez[rile au fost dotate cu unele dintre cele mai
nacular a evoluat in mai multe limbi moderne, inclusiv in
avansate sisteme sanitare 9i de drenaj din iume * aproape
hindi,limba oficiah a Indiei contemporane.
fiecare agezarc din Mohenjo*daro era prev[zuti cu o toa-
in secoiele urmdtoare venirii arienilor, nordul Indiei a fost
leti racordat[ la un canal din c[rimidi, conectat la canale
treptat ariantzat.Arienii de culoare albirat.refr:zat initial si se
substradale cXptugite cu c[rfmid[.

n20n n27n