Analiza programuilui de productie si de comercializare

S1-insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie

S2-corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializarea
S3-aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare
S4-analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente
S5-analiza programului de productie dupa structura
S6-analiza programului de productie dupa calitate si competitivitate
S7- analiza programului de productie dupa ritmicitate
S7;analiza veniturilor din vinzari

S1-insemnatatea, sarcinele analizei si sursele principale de informatie

Examinarea rezultatelor activitatii agentilor economici din sfera de productie indiferent de forma de
proprietate trebuie sa inceapa cu studierea programului de productie si comercializare in dinamica si
comparativ cu nivelul programat pentru anul de gestiune deoarece de volumul, sortimentul calitate si
ritmicitatea producsului (lucrarilor,serviciilor) depind costurile acestora, veniturile din
vinzari,rentabilitatea si alti indicatori referitori la rezultateale activitatii economico financiare desfasurate.
Pe linga aceasta de volumul activitatii de baza depinde necesitatea intreprinderii in forte de munca,
mijloace fixe, resurse materiale si alte active curente care determina potentialul ei de dezvoltare pe o
perioada durabila.
Sarcinile principale ale anlizei sunt:
* programul social economic de dezvoltare a intreprinderii (compartimentului programului de productie si
de comercializare) sau planul de afaceri.
* aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si generalizare
* analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente, dupa structura, calitate, competitivitate si
ritmicitate
* analiza valorii adaugate
* analiza venitului din vinzari
* aprecierea evolutie intreprinderii analizate pe piata de desfacere

Scopul analizei-rezultatele analizei activitatii de productie si comercislizare stau la baza fundamentarii

programului de productie si comercializare pentru perioada urmatoare, precum si la baza stabilirii unor
obiective strategice pentru dezvoltarea unitatii economice
Sursele principale de informatie
1. Programul social economic de dezvoltare a intreprinderii (compartimentul,programul de productie si
comercializare) sau planul de afaceri al intreprinderii. *(compartimentu,prezentare produselor,afacerilor si
a principalelor activitati)
2.raportul statistic nr.1 p (anual,productia)
3. raportul statistic nr 5 p (consumurile si cheltuelile intreprinderii)
4. raportul privind rezultatele financiare (anexa 2 si 5)

S2-corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si comercializarea

In practica analitica-se utilizeaza un sistem larg de indicatori care reflecta volumul programului de
productie si comercializare insa cel mai frecvent se utilizeaza urmatorii indicatori:
1. VPF-este productia destinata vinzarii
2. VPV-este volumul productiei vindute si este marfa destinata cumparatorului si achitata de el
3. VA- valoare adaugata care reprezinta contributia productiva proprie a intreprinderii pe parcursul unei
perioade de activitate (de regula in curs de 1 an). Analiza acestui indicator recunoastea valoare adaugata
aferenta atit productiei fabricate cit si acelei vindute.
Toti acesti indicatori pot avea o unitate de masura atit valorica cit si fizica. Pentru a exprima indicatorii in
forma valorica sint utilizate preturile care la rindul lor pot fi
a) constatnte
b) curente
In cele mai dese cazuri sint utilizate preturi constante, deoarece indicatorii exprimati la astfel de preturi
sint eliberati de influenta modificarii preturilor si exprima mai real modificarea volumului productiei
fabricate. La rindul sau preturile curente pot fi stabilite de stat, pot fi libere, prognozate si contractuale.
Indicatorii programului de productie si comercializare sunt corelati intre ei din punctul de vedere al
analizei.
Cel mai des intilnita este corelatia dintre volumul productiei fabricate, volumul productiei vindute, soldul
produselor finite a stocurilor (soldul initaia), productia nerealizata (soldul final).
Aceasta corelatie poate fi redata prin formula sau sub forma de tabel care poarta notiunea de balanta
productiei
Si+VPF+Ri(+)=VPV+Ri(-)+Sf

Tabelul nr.1
Indicatori An precedent Anul curent abaterea
Si 7286,6 7226,8 -59,8
VPF 34287,5 36467 +2179,5
Ri(+) 112,5 132 +19,5
Total 1 41686,6 43825,8 2139,2
VPV 34367 33135 -1232
Ri(-) 92,8 82,3 -10,5
Sf 7226,8 10608,5 3381,7
Total 2 41686,6 43825,8 2139,2

Concluzie: in baza datelor din tabel observam ca legatura dintre indicatorii privind volumul programului
de productie si comercializare la intreprinderea analizata este respectata,ceia ce ne da posibiliatea sa
reducem ca informatia prezentata poate fi utilizata frecvent in analiza ulterioara.

S3-aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare

Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si comercializare se efectuiaza prin
compararea indicatorilor de volum in dinamica si fata de nivelul prognozat, pentru aceasta vom utiliza
urmatorul tabel analitic
Tabelul nr.2
aprecierea generala a indeplinirii de productie si comerciaslizarea
Indicatori Annul Anul de gestionare Abaterea absol. fata de In % fata de
precedent programat efectiv An.precedent program An program
precedent
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2 6=3/1*100 7=3/2
1.VPF la 31175 ---- 30612 -563 ---- 98,19 ----
pret
comparabile
2.VPF la 34287,5 ----- 36467 2179,5 ---- 106,36 ----
pret curent
al
an.respectiv
3.VPF la ------ 35160 36467 ---- 1307 ---- 103,72
pret
program
4.VV 34367 35128 33135 -1232 -1993 96,42 94,3
5.Valoarea 45250 40170 42370 -2880 2200 93,64 105,48
vinzarilor
nete
6.Val 11800 ---- 13520 1720 ---- 114,58 ---
adaugata

Concluzie: in baza datelor din tabelul analizat observam ca la intreprinderea data au intervenit unele
modificari esentiale la indeplinirea programului de productie si comercializare atit in dinamica cit si fata
de nivelul programat, astfel in dinamica numai la indicatorii 2 si 6 se observa o tendinta de majorare atit
relativa cit si absoluta, respectiv cu 2179,5 mii lei si 1720mii lei. Tot odata la indicatorii 1,4,5 tendinta de
reducere este diversa ceia ce da posibilitate sa deducem ca pe parcursul anului de gestiune asupra
activitatilor de productie si comercializare au influentat un sir de factori negativi. Pentru a inveidentia
aspectele pozitive si negative ale tuturor modificarilor obtinute in dinamoica la indicatorii de volum din
tabel apelam la urmatoarele 4 comparatii ale indicilor obtinuti.
1 comparatie-indicatorul 2 > indicatorul 1
106,36 >98,19 ceia ce inseamna capreturile in vigoare sau majorat la productia fabricata fata de
cele comparabile ale anului precedent (factor pozitiv), desi in cea mai mare masura aceasta nu depinde de
intreprindere ci de piata de desfacere
2 comparatie I4<I2
96,48<106,36 ceia ce inseamna ca soldurile productiilor in stocuri la intreprinderea analizata la
finele anului de gestiune s-au majorat.
3 comparatie I6>I2,
114,58>106,36 ceia ce inseamna ca consumurile si cheltuelile intermediare la intreprinderea data
sau redus, factoe pozitiv
4 comparati I4<I1
96,42<98,19 ceia ce inseamna ca veniturile obtinute din alte vinzari ale activitatii operationale s-au
redus si este un factor negativ
Deci in baza comparatiilor efectuate au fost evidentiati la nivel general, factori pozitivi si factori negativi
referitori la programul de productie si comercializare in dinamica.
Metoda prezentata mai sus poate fi utilizata si la nivelul programat, utilizint comparatiile posibilei intre
indicii indicatorilor reflectati in tabel,colonita 7.
S3.1-Valoarea adaugata
In practica analitica valoarea adaugata poate fi calculata prin 2 metode:
1Metoda sintetioca
2 Metoda analitica

In baza primei metode valoarea adaugata se determina ca diferenta dintre volumul productiei fabricate sau
(vol prod vindute) si consumurile intermediare provenite de la terti
VA=VPF-C
VA=VOV-C
C-consumurile si cheltuelilor intermediare provenite de la terti care cuprind materiile prime si materialele
la costul de achizitie (energia,combustibilul,apa,serviciile externe) cu alte cuvinte totalul consumurilor de
bunuri si servicii furnizate de terti

2Metoda prevede insumarea elementelor componente ale valorii adaugate

VA=consumurile privind retribuirea muncii+suma uzurii mijlocelor fixe+suma altor consumuri si
cheltueli+suma rezultatelor nete

S4-analiza indeplinirii programului de productie pe sortimente

Prin sortimentul productie se subintelege enumerarea completa a produselor fabricate, lucrarilor executate
si serviciilor prestate sau enumerarea lor pe grupe omogene mari.
In practica analitica se deosebesc mai multe metode de apreciere a indeplinirii programului de productie
pe sortimente
1Metoda-pe baza evidentierii celui mai mic procent la unul din produsele la care programul nu a fost
indeplinit.
2Metoda-pe baza calcularii coificientului mediu pe sortimente care se determina ca:
Ks=volumul productiei fabricate in limita sortimentului prognozat supra volumul productiei fabricate
*100
Pentru a determina acest coificient vom utiliza datele din urmatorul tabel analitic

Tabelul 3
Aprecierea indeplinirii programului de productiei pe sortimente

Feluri de produse Cantitatea VPF Obtinut in limitele

program efectiva Pret unitar, lei Programat efectiv sortimentului
programat, mii lei
A 1 2 3 4=1*3 5=2*3 6
suma mai mica din
4 si 5
Covoare si articole 340 336 92,5 31450 31080 31080
de covor,
Tesatura pentru 100 120 18,25 1825 2190 1825
mobila, mii m2
Articole tricotate, 24 28 12,5 300 350 300
mii bucati
Alte lucrari 1585 2847 1585
Total 35160 36467 34790

K=Coloni 6/colonita 4*100%

Delta productiei=Colobita 6-colonit 4
Din tabel rezulta ca la intreprinderea analizata programul de productie pe sortimente a fost indeplinit
numai cu 98,95%, ceia ce a dus la reducerea volumului productiei fabricate cu 370mii lei.

S5-Analiza programului de productie dupa structura

Prin structura productiei se subintelege ponderea fiecarui fel de produs sau grup de produse in volumul
total al produselor fabricate. Ponderea se determina in % ca raportul dintre volumul de produse
corespunzatoare si volumul total al produselor *100.
Sarcina principala a analizei structurii productiei consta in determinarea gradului de respectare a structurii
prognozate si aconsecintelor ce pot aparea in urma nerespectarii acesteia.
In cele mai dese cazuri aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura se efectuiaza in
baza coificientului mediu de structura, care se va determina ca raport dintre

Kstr=volumul productiei fabricate in limita structurii prognozate /

Volumul productiei fabricate efectiv dupa structura prognozata se va determina prin inmultirea volumului
programat pe fiecare produs cu procentul indeplinirii programului in total pe toate produsele.
Vom determina acest coificient in baza datelor din urmatorul tabel analitic
Tabelul nr4-aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura
VPF
eluri de programat efectiv
produse Suma Ponder Suma Pondere Indeplinirea Productia Efectiv obtinut
mii lei ea in mii lei a in % programului efectiva dupa in limitele str
% de productie structura progr mii leoi
in % programata
A 1 2 3 4 5 6 7
3:1*100 nota cel mai mic
(total din 3*cu dintre 3 si 6
fi %din)/100

Covoare 31450 89,45 31080 85,23 98,82 3261,73 31080

Tesaturi 1825 5,19 2190 6,01 120,00 1892,64 1892,64
Articole 300 0,85 350 0,96 116,67 309,97 309,97
Altele 1585 4,51 2847 7,81 179,62 1644,66 1644,66
Total 35160 100 36467 100 103,72 36467 34927,27

Nota: Colonita 6= productia efectiva dupa structura programata (col 6) poate fi calculata prin *Valorii
efective a productiei fabricate in total (col 3-total) cu ponderea programata a fiecarui produs (sau grup de
produse i parte)
Coificientul mediu de structura=col7/col6*100

Concluzie
In baza datelor din tabel se poate constata ca la intreprinderea analizata programul de productie dupa
structura a fost respectat numai la nivelul de 95,78% ceia ce a dus a reducerea volumului productiei
fabricate la 1539,7

S6-analiza programului de productie dupa calitate si competitivitate

in conditiile economiei de piata un rol semnificativ il joaca calitatea si competetivitatea produselor
fabricate.Prin calitatatea productiei se subinteleg proprietatil particulare ale fiecarui produs fabricat care
corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere sau satisfac anumite necesitati ale
consumatorilor.
prin competitvitate se subintelege corespunderea produsului fabricat cerintei pietii de desfacere. La
diferite intreprinderi calitatea productiei poate fi apreciata prin diferite metode:
1. Cu ajutorul indicatorilor de calitate
2. cu ajutorul reclamatiilor
3. cu ajutorul pierderilor din rebut

30.01.13
In practica analitica pe linga asigurarea cantitativa a intreprinderii cu resurse umane, un rol insemnat il
joaca si asigurarea cu personal sub aspect calitativ,exista mai multe metode de studiu in acest domeniu dar
cel mai frecvent se utilizeaza urmatoarele:
a) vechimea in munca calculata dupa media aritmetica ponderata. De obicei cu cit vechimea medie in
munca a personalului intreprinderii este mai mare, cu atit stabilitatea cadrelor este mai buna, ceia ce
constitue un moment pozitiv.
b) gradul de calificare a personalului din activitatea de baza. Examinarea nivelului calificarii personalului
implicat in activitatea de baza a intreprinderii reprezinta un aspect important deoarece productia si
evolutia productivitatii muncii depind nemijlocit de acest nivel.
La analiza calificarii personalului, respectiv se ivedentiaza urmatoarele aspecte:
1.Structura cadrelor pe categorii de calificare
2. Evolutia gradului de calificare
3. Corelatia dintre gradul de calificare a personalului si complexitatea lucrarilor executate.
De regula, prima grupare a personalului din activitatea de baza poate fi efectuata dupa studiile obtinute:
1. Absolventi ai scolilor profesionale-SP
2. Absolvenbti ai colegiului –
3. Absolventii ai institutiilor de invatamint superior
4. Alte studii

A doua grupare a personalului productiv se efectuiaza pe categorii de calificare, gradul de calificare se

evidentiaza cu ajutorul coificientului calificarii medii a muncitorilor si gradul de complexitate a lucrarilor
executate.

S3-un compartiment semnificativ al analizei il constitue deasemenea aprecierea gradului de stabilitate a

personalului din activitatea de baza care se determina ca raportul dintre numarul de salariati care au activat
la intreprinderea analizata in perioada 1 ianuarie-12 decembrie a anului de gestiune si nr mediu scriptic al
salariatilor la finele acestui an.
Circulatia fortei de munca se examineaza in baza urmatorilor indicatori analitici:
1. Coificientul de circulatie la intrare Kint=(Nsint+Nsp)/Ns
Primul indicator reprezinta nr de salariati incadrati in cimpul muncii in perioda analizata
La 2-lea indicator, nr de salariati promovati dintr-o categorie in alta, in cadrul intreprinderii analizate
pe aceiasi perioada de timp.

2. Coificientul de circulatie la iesire Kies=(Nsies+Nsp)/Ns

3. Coificientul circulatiei totale Kt= Kint+Kies

Fluctuatia fortei de munca reprezinta un fenomen anormal in activitatea unitatilor economice de productie,
deoarece este determinata, de concedieri fara permisiunea conducerii (din motive proprii) sau ca urmare a
incalcarii prevederilor contractului colectiv de munca.
4. Coificientul de fluctuatie Kf=(Ns,+Ns”)/NS
nr salariatilor concediati din intreprindere fara permisiunea conducerii (din motive proprii)
Al doilea indicatori-nr salariatilor concediati ca urmare a incalcarii disciplinii de munca.

Principalele cauze obiective privind circulatia fortei de munca, intr-o intreprindere:

1.Modificarea sarcinilor de productie si a structurii organizatorice de productie
2.Perfectionarea procesului tehnologic si sporirea gradului de inzestrare tehnica a activitatii desfasurate
3.Pensionari
4.plecari la studii
5. satisfacerea serviciului militar si indeplinera obligatiunilor taranesti
6.decese

Cauzele subiective privind fluctuatia fortei de munca poate fi:

1.plecari fara permisikunea conducerii
2.demisionarea din propria initiativa
3.desfacerea contractului de munca
4.absente nemotivate si alte incalcari desciplinari

De regula pe parcursul analizei toti coificientii mentionati mai sus se examineaza in dinamica in baza
datelor din raportul statitstic 1C ((miscarea personalului si locurilor de munca existente)).

S4-ANALIZA UTILIZARII TIMPULUI DE MUINCA

ANALIZA UTILIZARII TIMPULUI DE MUINCA prevede descoperirea rezervelor interne legate
nemijlocit de folosirea completa a timpului disponibil si a cauzelor care au provocat pierderile de timp in
zile si ore evidentiate in perioada de gestiune. In practica analitica se aplica un sir de indicatori privind
formarea si utilizarea fondului total de timp si anume:
1.fondul de timp calendaristicm (365 zile)
2.fondul de timp maxim disponibil care se calculeaza prin scaderea din fondul de timp calendaristic a
sarbatorilor legale si zilelor de odihna.
3. fondul de timp efectiv utilizat care se calculeaza ca diferita dintre fondul de timp maxim disponibil si
timpul neutilizat in total.
4. Timpul neutilizat in total care poate fi justificat si nejustificat, acest timp include:
a)concedii anuale si suplimentare
b) concedii medicale
c) concedii de studii
d) concedii fara plata
e) intreruperi de o zi
f) absente nemotivate

Fondul de timp efectiv utilizat pe parcursul anului de gestiune s-a majorat fata de nivelul prognozat cu
973zile, in acest caz timoul neutilizat a sporit fata de nivelul prognozat care constitue pentru un muncitor
4 zile,iar pentru toti muncitorii 5624.
Examinind cauzele care au provocat aceste abateri negative, observam ca primele 3 cazuri demonstreaza o
reducere a timpului neutilizat respectiv cu 1918, 6909, 4544 zile si numai concediile fara plata care nu au
fost prognozate au majorat timpul neutilizat cu 18992zile.