Sunteți pe pagina 1din 4

SInergologia si limbajul nonverbal | Un blog despre si pentru cei care mint http://adrianamirza.wordpress.com/2009/09/09/sinergologia-si-limbajul-...

Un blog despre si pentru cei care mint

Toata lumea minte


stay updated via rss

SInergologia si limbajul nonverbal

Posted: September 9, 2009 in sinergologie, Teza de master


1
Sinergologia este un domeniu relativ nou şi care nu are încă un fundal epistemologic pe măsură. Unele
aspecte sunt însă evidente: sinergologia este direct legată de comunicarea non verbală şi de tot ce
însumează aceasta, după cum am menţionat în capitolul introductiv al cercetării. Ca cercetător profan încă
domeniului dar suficient de documentat la capitolul teoriei comunicaţionale nu pot trece neobservate
unele detalii pur definiţionale. Definirea teoretică a sinergologiei sună în felul următor: “Disciplina care
permite decriptarea minţii umane prin intermediul limbajului corporal”. Epistemologic este clar dar oare nu
sunt prea multe similitudini cu definirea kinezicii care spune: Kinezica reprezintă ştiinţa care cercetează
modalităţiile de comunicare prin intermediul gesturilor şi a-l mimicii? Despre limbajul nonverbal s-au scris
multe cărţi unde autorii au încercat să facă o cît mai bună descifrare gestuală sau expresivă a corpului
uman antrenat într-un proces de comunicare. Ce ar încerca şi ar putea să aducă nou sinergologia atîta timp
cît despre “body language” se scrie la dreapta şi la stînga? După cum am menţionat în capitolul precedent,
sinergologia se pretinde a fi diferită de kinezică prin simplul fapt că sinergologii consideră inutil de a
descifra limbajul nonverbal în concordanţă cu cel verbal aşa cum consideră de cuviinţă ştiinţa kinezică. Dar
poate oare doar această diferenţă să justifice sinergologia de a pretinde la statutul de disciplină aparte?
Pentru a răspunde la această întrebare am hotărît să fac o analiză mai îndeaproape aşa-zisei evoluţii
“ştiinţifice” a sinergologiei.

Sinergologia şi Şcoala de la Palo Alto

În articolele plasate pe situl oficial hĴp://www.synergologie.org (hĴp://www.synergologie.org), explicînd


specificul sinergologiei, autorii fac deseori referire la legătura disciplinei sinergologice cu studiile ştiinţifice
ale şcolii de la Palo Alto. Refeririele sunt mai mult de natură justificatoare şi diferenţiată, autorii utilizînd
surplus de informaţie pentru a explica diferenţa dintre sinergologie şi şcoala de la Palo Alto. Probabil
teama de debut a sinergologilor a fost să nu fie confundaţi cu teoreticienii de la Palo Alto. Consider
imperativ de face o mică referire la aceştia pentru a determinca care sunt totuşi aspectele ce coincid şi cele
care nu coincid între aceste două priviri teoretice.

Teoreticienii de la Palo Alto sunt cei care au adus în prim plan comunicarea non verbală ca element
fundamental în studiul comunicaţional. Adeptă a paradigmei relaţionale[1], şcoala de la Palo Alto se
caracterizează prin considerarea comunicării ca fenomen social integrat, încercand prin „gramatica” (sau
„logica comunicării”) să construiască o punte de legatură între aspectele relaţionale si cele organizaţionale,
între mecanismele care reglează raporturile interindividuale si cele care reglează raporturile sociale.
Teoreticienii pun accentul pe individ ca element al unui sistem şi interacţiunea acestuia cu sistemul,

1 of 4 15/02/2014 19:35
SInergologia si limbajul nonverbal | Un blog despre si pentru cei care mint http://adrianamirza.wordpress.com/2009/09/09/sinergologia-si-limbajul-...

susţinînd faptul că felul de a comunica al individului este direct legat de sistemul în care se încadrează la
timpul prezent, făcînd abstracţie de istoria personală a individului. Ei susţin că observarea unui
comportament ajută la înţelegerea „regulilor” după care funcţionează un organism, un sistem, un individ.
Înţelegerea şi previziunea comportamentului său ulterior[2]. Gregory Bateson, tatăl acestei şcoli studiază
comunicarea şi formele acesteaia prin prisma aspectelor psihologice şi antropologice. El este cel care
introduce termenul de “double bind” (dubla constrîngere), termen preluat şi de către sinergologi.

(hĴp://adrianamirza.files.wordpress.com/2009/09/double-contrainte-double-bind-copy.jpg) Dubla
constrângere se referă la ceea ce se întâmplă atunci când un individ este supus unor mesaje simultane care
nu numai că sunt contradictorii, dar trimit şi la nivele de experienţă diferite. Bateson dezvoltă şi o idee
interesantă despre minciună, deasemenea utilizată în cercetările sinergologice. În cercetarea sa dedicată
societăţii balineze, G.Bateson susţine că societăţile ce nu sunt fondate pe individualism, care pun toate
produsele în comun nu cunosc sintagma univers privat şi nici minciuna. Minciuna ar fi astfel un “mod de a
te ascunde de ceilalţi pentru a-ţi delimita mai uşor un spaţiu privat de libertate”[3]. Pornind de la această
premisă, sinergologia dezvoltă o teorie impresionantă avînd la bază minciuna. P.Turchet include expresia
“filtrul minciunii” în cercetările sale. El recunoaşte trei tipuri tipuri de minciună pe baza cărora este
constriută societatea noastră: Minciuna de supraevaluare, de încuviinţare şi prin omisie iar “filtrele
minciunii” sunt instrumente prin intemediul cărora omul îşi maschează sau deformează gîndirea. Asupra
“filtrelor minciunii” şi a tipurilor de minciună voi reveni mai pe larg într-unul din capitolele ulterioare ale
cercetării.

Sinergologia se antrenează astfel într-un proces de detectare a minciunilor utilizînd drept elemen
definitoriu limbajul corporal considerat a fi unicul care nu poate minţi. Spre exemplu dacă eu îi spun cuiva
“ Cît sunt de fericită să te revăd!” deschizînd braţele la apropierea persoanei respective nu ar fi acelaş
lucru dacă aş pronunţa aceleaşi cuvinte încrucişînd braţele. În acest caz, întrucît mesajul este dublu
(primire călduroasă + încrucişarea braţelor), el este contradictoriu. Teoreticienii de la Palo Alto au afirmat
faptul că limbajul corporal are un avantaj considerabil faţă de limbajul verbal, fapt care în anii 1950 devenis
eun fapt inovator. Dar în acest context devenise în paralel imposibil de a studia limbajul corpului independ
de contextul său. Dar anume dorinţa de a nu pierde din ochi contextul, a fost elementul ce a limitat
considerabil mişcarea inovatoare; consideră sinergologii. Iată cum explică aceştia greşeala teoriei Palo Alto:
“Bateson demonstrează că mama care îşi cheama copilul la ea încrucişînd braţele, transmite două mesaje
contradictorii. Dar, cum un individ poate percepe că un mesaj este contradictoriu? El trebuie să ştie,
inconştient, că uneori braţele încrucişate sunt semn de închidere. Fără aceasta el nu poate percepe

2 of 4 15/02/2014 19:35
SInergologia si limbajul nonverbal | Un blog despre si pentru cei care mint http://adrianamirza.wordpress.com/2009/09/09/sinergologia-si-limbajul-...

contradicţia între verbalul primirii ţi nonverbalul braţelor încrucişate. Iată de ce sensul gesturilor este
comprehensibil în sine dar tot atunci contextul verbal îl poate face ilogic, contradictoriu cuvintelor
pronunţate. Mesajul trimis de către gesturile inconştiente este universal. Niciodată pe pămînt, în nici un
loc, o fiinţă umană nu a încrucişat braţele forţat, înclinînd corpul său în urmă, într-un moment de plăcere.
Rezultă că teoreticienii de la Palo Alto au dat naştere comunicării nonverbale pentru a o nega mai bine,
întrucît ei neagă autonomia acesteia.”[4] În fond, teoreticienii de la Palo Alto au argumentul lor pentru
acest punt de vedere. Ei susţin că producţia corporală umană este direct legată de cultura din care fac
parte, indivizi din culturi diferite avînd un limbaj nonverbal diferit[5]. Sinergologii recunosc o diferenţiere
la nivel cultural, dar susţin ei că nu e vorba de schimbarea gestului în sine, ci de amplitudinea şi frecvenţa
sa. Aşa precum un italian face gesturi mult mai ample decît un japonez dar nicidecum mai multe decît
acesta.

Universalitatea limbajului gestual (hĴp://adrianamirza.files.wordpress.com/2009/09/318657-main_full.jpg)


(hĴp://adrianamirza.files.wordpress.com/2009/09/318657-main_full.jpg)

Trebuie să recunosc faptul că prisma sinergologică are o valoare


obiectivă şi logică întrucît ei se referă nu la acele gesturi învăţate pe
parcursul vieţii precum formele de salut, de mulţumire, de negare
sau de afirmare care întradevăr diferă de la o cultură la alta.
Sinergologii pun însă accentul pe acele gesturi incnştiente,
necontrolate şi nesupuse aspectelor educative sau culturale.
Gesturile inconştiente reprezintă supapa emoţiilor a căror
transpunere verbală devine imposibilă în anumite situaţii şi care s-au
născut din impulsurile electrice şi chimice din creier. Faptul că gestul
precedă cuvîntul îl putem observa la copilul mic. Acesta, odată
născut, se zbate, se mişcă dezordonat, se încordează şi apoi scoate
primul ţipăt. Pînă la 5 ani, în magma creierului aflat în plin proces de
formare, instanţele senzoriomotorii, psihoafective şi cognitive se
dezvoltă împreună. O întirziere a oricăreia dintre cele trei instanţe
are repercursiuni asupra celorlalte două. Corpul şi creierul omului aflîndu-se in permanentă interacţiune.
De exemplul omul care stă aşezat în faţa ta şi te priveşte, clipeşte de fiecare data cînd îi vine o nouă
idee[6]. Reţeaua densă de neuroni face ca, atunci cînd informaţiile circulă prin creier, să lucreze mai multe
tipuri de neuroni în acelaş timp. Aceste conexiuni între neuroni cu funcţii diferite s-au realizat încă din
primele secunde de viaţă prin legături sinaptice şi graţie lor putem descifra pornind de la gesturi motorii
care se realizează paralele cu activitatea cognitivă a creierului, un anumit număr de gînduri cu caracter
afectiv. Un exemplu ar putea fi persoanele depresive despre care studiile au arătat că au un conţinut
expresiv sărăcit de starea în care se află iar gesturile lor fiind limitate. Şi dimpotrivă, persoanele cu o
tonicitate ridicată posedă o bogăţie gestuală considerabilă. Aceste lucruri sunt universale prin însăşi natura
lor biologică. Limitele societăţii ar putea doar să le estompeze într-o oarecare măsură prin stereotepurile ei
(bărbatul nu are dreptul să-şi arate ceea ce simt pe cînd femeile o pot face) dar nicidecum nu le pot
diferenţia de alte culturi întrucît izvorul lor este pur anatomic. (Explicaţiile şi demonstraţiile acestui lucru
necesitînd o abatere consistentă în domeniul anatomiei şi al psihologiei, nu vor face prezenţă studiului meu
decît într-o măsură elementară).

[1]Paradigma relaţională se întemeiază pe supoziţia potrivit căreia elementul central de studiu îl constituie
relaţia dintre indivizi, în timp ce elementele structurale de personalitate sunt un epifenomen. Esenţa
oricărei fiinţe, elementul determinat psihogenetic, este relaţia pe care individul o întreţine cu mediul său.
Comunicarea este înţeleasă în termenii generali de interacţiune care „scoate” individul din starea
alienantă, nespecifică, de însingurare. (Matei Georgescu “Introducere în psihologia comunicării”, pag.33)

3 of 4 15/02/2014 19:35
SInergologia si limbajul nonverbal | Un blog despre si pentru cei care mint http://adrianamirza.wordpress.com/2009/09/09/sinergologia-si-limbajul-...

[2] Paul Dobrescu (hĴp://www.depozituldecarti.ro/autor/1878/Paul-Dobrescu), Alina Bargaoanu


(hĴp://www.depozituldecarti.ro/autor/44016/Alina-Bargaoanu), Nicoleta Corbu
(hĴp://www.depozituldecarti.ro/autor/50579/Nicoleta-Corbu) „Istoria Comunicarii”, pag.338, Editura
„comunicare.ro” 2007

[3] Gregorz Bateson Vers une ecologie de l’esprit, vol.2, Seuil, Paris 1977

[4] hĴp://www.synergologie.org/index.php?option=com_content&task=view&id=204&Itemid=59
(hĴp://www.synergologie.org/index.php?option=com_content&task=view&id=204&Itemid=59)

[5] Paul Dobrescu (hĴp://www.depozituldecarti.ro/autor/1878/Paul-Dobrescu), Alina Bargaoanu


(hĴp://www.depozituldecarti.ro/autor/44016/Alina-Bargaoanu), Nicoleta Corbu
(hĴp://www.depozituldecarti.ro/autor/50579/Nicoleta-Corbu) „Istoria Comunicarii”, pag.340, Editura
„comunicare.ro” 2007

[6] Philippe Tourchet Sinergologia. De la limbajul trupului la arta de a citi gîndurile celuilalt, pag.34, Polirom
2007

Comments
johnny cupidon says:
October 19, 2010 at 5:27 pm
da poate am mintzit?!

Reply

Blog at WordPress.com. | The Greyzed Theme.


Follow

Follow “Un blog despre si pentru cei care mint”

Powered by WordPress.com
Pagina
este sigură.
Bitdefender Internet Security 2013

4 of 4 15/02/2014 19:35