Sunteți pe pagina 1din 3

ROMANUL ADOLESCENTULUI MIOP - FISA DE LECTURA

Partea I
I. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN
Mircea Eliade crede ca inspiratia nu este absolut necesara, ci este nevoie numai de a inregistra toate faptele de
viata, incepand din clasa a IV -a de liceu, cand scriitorul avea "pistrui ca un ovrei" si invata chimie intr-un laborator
situat in firida sobei. Incercand sa gaseasca un personaj feminin pentru romanul sau, adolescentul cere sfatul
verisoarei sale si prietenului sau, Dinu. "M-am tulburat mult la inceput, pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va
strabate sufletul adolescentului miop..

II. GLORIA LUI ROBERT .


Robert e adolescentul care vrea sa devina faimos . In fond, este personajul care isi schimba in mod deliberat
mastile, omul care joaca mai multe roluri: de personaj care nu este ridicol, apropiindu-se in cele din urma chiar de
manifestarile unei personalitati shcizofrenice . Autorul povesteste "prima aventura" traita in Parcul Carol, cu
Robert, Perri si Dinu, "am intalnit in aceea dupa-amiaza patru fete". La scurt timp perechile se formasera, "eu
ramasesem cu [...] o bruna cu palarie alba, cu obrajii albi si ochii negri". Sfarsitul intalnirii nu a fost unul placut.
Incercand sa o sarute, fata "s-a ridicat, si-a scuturat rochia si mi-a spus, lacramand, ca pleaca sa-si caute sora".
Povestind asta prietenilor sai, acestia au fost de parere ca "a fost ceva interesant, dar nu prea mult". De atunci
adolescentul nu-l mai intovaraseste pe Robert "in intalniri cu fetele"..

III. JURNAL DE CLASA


In acest capitol este prezentata ora de muzica si unele evenimente din clasa. Profesorul de muzica publicase o
romanta, numita "Crinul", si voia sa-si recupereze banii pentru tipar cerandu-le elevilor sa-i cumpere brosura.
Intreaga operatiune sa transforma intr-un hohot de ras. Fosil, un alt personaj, "nu e simpatizat, pentru ca e
schiop, paraste baietii, e zgarcit, invata bine, copiaza la teze, cunoaste chimie si -pe deasupra- e si evreu."
Caleia, "care sta in spatele lui", ii trage o palma peste ceafa. Fosil il reclama pedagogului, care il pedepseste ca a
tulburat ora: "Caleia va face o ora de arest". Un alt caz simptomatic este cel al lui Fanica, elevul terorizat de
chimie, la care citeste de zece-cincisprezece ori fiecare lectie si nu intelege nimic, fiind poate cel mai semnificativ
exemplu al invatamantului bazat pe teroare si exceland prin rigiditate.

IV. INTRE DON JUANI


Acest capitol prezinta doi dandy de Bucuresti. Discutia se desfasoara in jurul unor teme din lumea scolareasca.
Sylvia este "o frumoasa si veche "simpatie" de a lui Dinu, pe care il intalnea in aceeasi familie, de doua ori pe an..
Robert vorbeste despre posibilitatea de a tine o femeie de brat, de a se simti impreuna in al noualea cer. Dinu
povesteste o intamplare enigmatica, caruia autorul notase "o suma de versiuni",
.
V. UN PRIETEN
In al cincilea capitol, adolescentul vorbeste despre prietenul sau Marcu: "Prietenul meu Marcu e inalt, uscat, cu
ochii mari si bulbucati, parul cret, mainile lungi, picioarele lungi". "Baietii il cred prost si ii spun, din pricina lungimii
nasului, Tandarica; iar pentru ca e evreu, il mai striga si Marcala". In fiecare dimineata, vine cu un roman la
scoala, pe care il citeste chiar si atunci cand profesorul explica, deoarece ii considera pe acestia "fara exceptie,
nerozi". In ziua cand trebuie sa fie ascultat se intereseaza de lectie, si raspunde profesorului cu seninatate ca "nu
stie", intorcandu-se in banca sa.

VI. LUNI 8-9, GERMANA Considerandu-se "persecutat" de profesor , adolescentul trebuia sa invete cu un
meditator pentru a nu ramane corigent. "Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l chema Sami. Intre timp,
profesorul ajunsese director,si cand se infurie, palmuieste elevii. Autorul a fost palmuit o singura data cand isi
uitase umbrela in clasa si a sarit pe fereastra. " In finalul capitolului, autorul recunoaste ca, in ciuda tuturor,
"domnul director, insa, nu e un om rau". Le daruieste tuturor media "suficient":

VII. CORIGENTA - 10 iulie


In acest capitol se descrie o experienta extrema a autorului: ramane corigent la germana din cauza unui profesor
cu o privire ingrozitoare, care il face sa uite lectia intr-o clipita. Cuprins de disperare, se gandeste chiar la
sinucidere. O alta corigenta, complecteaza tabloaul,corigenta la matematica. Adolescentul isi face, plin de
entuziasm un program prin care isi propune "in trei zile invat ce n-am invatat un an si scap...". dar nerespectand
acest program, ramane corigent si la matematica, isi propune sa o invete la vara .

VIII. PREMIANTII
"Azi-dimineata s-au randuit banci in curtea liceului, s-a adus o catedra, cateva scaune si o masa pe care s-au
asezat cartile de premii". Era serbarea de sfarsit, unde cei mai silitori paseau curajosi sa-si ia diploma si carti.
Adolescentul a "cercetat cu Dinu listele ce se lipisera la un geam". Din clasa lor erau patru corigenti la
matematica: Dinu, el, Chioreanu, Bonas. Ultimii doi erau "cei mai prosti din intreaga clasa". Acasa a trebuit sa se
prefaca trist din cauza corigentei.

IX. VACANTA
Desi a ramas corigent la matematica, nu se gandeste deloc la corigenta. Se va apuca de matematica la sfarsitul
lui august. Profita de vacanta pentru a citi tot ce-i place.
X. JURNAL DE VARA - 5 august
Desi nu avea vointa, isi propune, probabil pentru a-si insufla incredere in sine, ca "de la toamna am sa incep sa
invat serios". Nu deschisese caietele de matematica, iar acum dorea sa invete psihologie in incercarea de a se
intelege pe el insusi. Resemnat renunta la idee, gandind: "poate am sa pricep la toamna, cand voi studia
psihologia". O saptamana mai tarziu baietii se intorc din tabara. Dinu ii "povesteste cu amanunte complicatiile ivite
din dragostele sale. El a iubit in Sibiu numai trei fate, dar a fost iubit de sapte". Afla ca examenul de corigenta
trebuie sa-l sustina pe 15 septembrie. Se intelege cu Dinu sa amane pregatirea pana la inceputul lunii urmatoare.
Constient ca se apropie corigenta, este ispitit, totusi, de niste carti imprumutate pe care trebuie sa la sfarseasca
cat mai repede. Nici prin gand nu-i trece sa piarda "prilejul lecturii unor carii pe care doream de mult sa le
cunosc". Inceperea studiului este amanat la nesfarsit, iar in ultimul moment, ia o hotarare foarte mare: "daca pana
la 15 septembrie nu invat de la un capat la altul toata materia, ma sinucid". A invatat cateva capitole, dar cu o zi
inainte incearca sa se convinga, ca poate de repetentie are nevoie in acest moment din viata sa. "Teza”. Autorul
marturiseste: "am incercat sa acopar pagini cu calcule absurde". Desi, obisnuit cu ideea ca va ramane repetent,
Vanciu i-a "pedepsit filozoficeste" - "ne-a promovat pe toti".

Partea a II -a

I. MANSARDA
Partea a doua a romanului incepe cu prezentarea cadrului in care adolescentul petrece cea mai mare parte a
timpului sau - mansarda. Incepe sa se gindeasca obsesiv la scrierea unui roman, dar intarzie sa se apuce de
acesta.Autorul surprinde, prin fereastra mansardei sale, cursul vietii vecinilor sai: "doi tineri, pe care nu-i cunoaste
nimeni".

II. "MUZA" - SOCIETATE CULTURAL – DRAMATICA


Acest capitol prezinta , activitatea societatii din care autorul facea parte atunci. Societate cultural-dramatica,
Muza, "tine sedinta in fiecare sambata, de la patru la opt". Incantat ca, in ultima vreme aceasta societate
cunoscuse un avant puternic, adolescentul participa si lucra cu entuziasm: "muzica, discutii, conferinte,
declamatii, piese de teatru. . Au hotarat, ca societate dramatica ce este, sa puna in scena Don Juan. Dupa
pregatiri si repetitii intense, spectacolul sa dovedit a fi un real succes.

III. FANICA
In acest capitol, adolescentul povesteste cum colegul sau Fanica, "a scris o revista. Se numeste Un liceu model
si se va juca la Sfantul Spiridon". Personajele sunt chiar profesorii lor, rolurile fiind impartite de autorul piesei.
Autorul il va juca pe Toivinovici. Experientele sale anterioare, ii alungau orice fel de emotii

IV. DOMNUL REDACTOR


Domnul Leontescu, redactorul ce poarta numele capitolului, lucreaza la o revista unde adolescentul trimitea
constant articole, care erau si publicate. Insa, invocand o "afacere familiala" tanarul se invoieste de la ora de
gimnastica cu scopul de a-i face o vizita domnului Leontescu. Nefiind la prima incercare de a obtine un onorariu ,
si cunoscandu-l pe domnul redactor de "asta-vara" porneste increzator spre redactie. Chiar dupa cateva
insistente, raspunsul ce l-a primit nu era unul incurajator: Autorul hotaraste sanu mai trimita nimic desii avea
talent cu carul
V. NOIEMBRIE.
Trist, adolescentul incearca sa redevina fiinta puternica si hotarata de alta data. Prin minte ii trec momentele in
care, prin durerea trupului devenea stapanul propriului sau suflet. Se simtea mai puternic, cand se forta sa faca
ceva, cu ajutorul durerii fizice: "Cand imi alungam somnul cu pumnii. Cand citeam pana ce-mi lacramau ochii si
ma usturau pleoapele". Si spre mirarea cititorului, adolescentul considera cele mai frumoase zile zilele in care se
biciuia.

VI. REPETITII
Viata liceului se scurge cu exactitatea unui ceas elevetian, gasindu-si masuratoare in repetitiile pentru
spectacolul "Un liceu model". Profesorii, erau si ei alaturi de actori, impartasindu-le macar o farama de entuziasm.
Toate aceste impresii sunt culese de scriitor. "Ne adunam in sala de muzica. In banci, in afara de "actori", se mai
gasesc cativa baieti care ne dau ajutor.

VII. DRUMUL CATRE MINE INSUMI


"Drumul catre mine insumi" este capitotul in care scriitorul incearca sa patrunda intr-o lume, in care, pana acum ii
era teama ca nu va reusi sa o cucereasca. Era sufletul si mintea sa. I "Eu simt, deci, ca exista un singur suflet in
mine. Dar cum sa ajung la el?". De mai multe ori, in alte zile de fiecare data, adolescentul incerca sa sa gaseasca
si sa se inteleaga.

VIII. INCIPIT VITA NOVA Mircea Eliade evoca lumea liceelor din Bucuresti, cu preocupari obisnuite, in care elvii
invata pe rupte, multi fara a intelege nimic. Orele de latina, spre exemplu, din care nimeni nu intelege o boaba,
sunt tinute de un maestru ocultist si filozof, "de aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si
ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre".

IX. CU MOS-AJUNUL
Unul dintre putinele capitole vesele si pline de vitalitate, adunarile baietilor in mansarda sa ii da adolescentului o
stare de spirit, pe care nu o are mereu. "Incepem repetitiile sub bagheta lui Fanica." Repertoriul baietilor este
bogat si contine cantece pentru fiecare tip de oameni (pentru patriotici: "Pe-al nostru steag e scris Unire", pentru
casele batranesti: "A ruginit frunza in vii" si alte cantece traditonale). Aceste intalniri, ce se prelungeau mult in
noapte, erau un prilej foarte bun de a comenta repetitiile.

Partea a III-a

I. SAMBATA
Sambata este o zi in care liceenii se plimba prin oras, impartasindu-si impresiile despre femei, despre lume in
general. Fara prea mult entuziasm, in fiecare sambata, mergea cu prietenii sai la cate o "casa cu felinare rosii",
unde "se educa fortele masculine". Prietenii l-au laudat, iar el a facut cinste intr-o berarie, fiind "sarbatoritul".

II. PAPINI, EU SI LUMEA In "Papini, eu si lumea", se insista asupra cartii lui Giovanni Papini, "Un om sfarsit",
care exprima exact starea de spirit a autorului. Tanarul Eliade este si bucuros si suparat, pentru ca scriitorul
italian i-a luat initiativa a ceea ce ar fi vrut el sa scrie, dar si pentru ca l-a descris asa cum este .

III. UN AN "A trecut un an." Adolescentului i se pare acum inutila si haioasa ideea de a scrie Romanul
adolescentului miop. Intr-un an s-au intamplat multe. Prietenii s-au indepartat: "Nu mai suntem nici colegi. El a dat
clasa a VIII-a in particular, cu Furtuneanu si Bricterian, si a cazut. Ceilalti au trecut si sunt acum la facultate. Dar
Robert n-a mai voit sa se inscrie iarasi la liceu. S-a inscris la Conservator...". Recunoaste ca s-a schimbat, ca
duce o viata dubla si marturiseste cu regret ca toti preietnii lui in afara de el au iubit. I

IV. PRIETENII
Jurnalul se extinde pe durata unui an intreg: un an lung, plin de reflectiile unui adolescent care traieste
experimentele care mai de care mai bizare. Prietenii se indeparteaza treptat. Baietii s-au reintilnit in vechea
mansarda peste care timpul nu parea ca trecuse. Baietii afla cu stupoare despre moartea mamei lui Radu care il
determina pe Radu sa nu mai invete. Pentru prima oara scriitorul povesteste aproprierea bacalaureatului, ce ii
sperie, din pricina noului regulament.

V. TRISTETI, IN VARA Acum, corigenta devenisa o certitudine sperantele ii erau indreptate spre "tomnateca
promovare". Nu stia ce avea sa faca in continuare. Incertitudinea ii pune stapanire pe ganduri: Autorul realizeaza
cum insemnarile adolescentei se apropie cu pasi repezi de sfarsit. Nu va mai scrie, pentru ca nu va mai fi
adolescent. Romanul nu l-a inceput, iar caietele cu amintiri sunt din ce in ce mai numeroare

VI. MA CLATINA VANTURILE Capitolul prezinta schimbarile de mentalitate si preocupari prin care trece
adolescentul. Datorita schimbarilor sufletesti, adolescentul isi da seama ca "eroul ar aparea vesnic
contradictoriu". Simte ca stintele care odata il fascinau (istoria, filozofia) sunt inutile. "Nu stiu daca ceea ce imi
lipseste este credinta." Nu accepta credinta obisnuita in Sfinti, in Biserica, in Mantuitor.

VII. BACALAUREATUL "Bacalaureatul" infatiseaza partea finala a epocii de scolaritate; dupa examenul de
corigenta pentru care atat el cat si Marcu invatasera, "Vanciu biruise, dupa trei ani, invataseram matematica".
Adolescentul care citise atat de mult se simte ofensat de atitudinea indiferenta a profesorilor, care il desconsidera,
ii dau note mici. Elevul este singur in fata profesorului: "Sunt aproape trecut. Si nu simt nici o bucurie, si asta ma
doare: mult, mult.

VIII. FINAL In acest capitol se descrie sfarsitul perioadei de liceu: "Mi-am cetit numele pe listam cu ochi tulburi.
[M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani.".O viata se inchide." La acel
sfarsit de toamna, se hotaraste: "Eu am sa scriu Romanul adolescentului miop." Privind cum ploua incheie
Jurnalul, in aceasta zi de toamna, pentru a incepe sa scrie la roman: "Pentru ca am ramas singur, m-am hotarat
sa incep chiar azi Romanul adolescentului miop..."