Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Categoria actului legislativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituție și art.
6-12 din Legea nr.100/2017 privind actele normative.
Proiectul supus expertizei a fost plasat pe pagina web a Parlamentului, fiind asigurat accesul
părților interesate la proiectul prenotat pentru a putea prezenta/expedia recomandări asupra
acestuia.
1
Cu toate acestea, autorul nu a asigurat informarea publicului referitor la inițierea
elaborării prezentului proiect de decizie. În consecință, se constată evitarea etapei esențiale a
procesului de asigurare a transparenței procesului de elaborare a deciziilor statuată la art.8 lit.a) din
Legea nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional.
Prin urmare, având în vedere că proiectul a fost plasat pe pagina web indicată supra, transparența
în procesul decizional a fost, în mare parte, asigurată.
Considerăm că această normă încalcă normele constituționale referitor la libertatea asocierii. Astfel,
conform art.41 din Constituția Republicii Moldova ”Cetățenii se pot asocia liber în partide și în alte
organizații social-politice. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor și, în
condițiile legii, participă la alegeri.”.
Astfel, deși nota informativă nu stabilește un scop bine definit al elaborării și promovării proiectului
propus, finalitatea scontată a acestuia este de a exclude interdicția cu privire la calitatea de membru
de partid pentru șeful statului.
I.4. Interesul public şi interesele private
promovate prin proiect
Reieșind din argumentele expuse de autor în nota informativă, proiectul promovează interesul public
privind respectarea dreptului constituțional la libertatea asocierii, consfințit de art.41 din Constituția
Republicii Moldova, care la alin.(1) prevede că ”Cetățenii se pot asocia liber în partide și în alte
organizații social-politice. Ele contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor și, în
condițiile legii, participă la alegeri.”.
Cu toate acestea, prin excluderea interdicției de a fi membru de partid și de a deține o altă funcție
publică sau privată pentru candidatul ales la funcția de Preşedinte al Republicii Moldova, prevederile
propuse nu asigură interesul public invocat, or, conform raționamentelor Curții Constituționale,
Președintele Republicii Moldova joacă un rol de arbitru între forțele politice și ia decizii obiective în
vederea asigurării echilibrului și bunei funcționări a sistemului politic, iar apartenența acestuia la vreo
formațiune politică poate să constituie o sursa de conflict dintre autoritati, iar ca urmare rolul său de
mediator al puterilor să fie irealizabil.
2
naționale cu legislația Uniunii Europene;
d) principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi;
f) modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare".
Astfel, prin abrogarea alin.(2) de la art.123 din Codul electoral se oferă dreptul candidatului ales la
funcția de Președinte al Republicii Moldova de a deține calitatea de membru de partid și o altă
funcție publică sau privată. Acest fapt poate afecta activitatea instituției Președinției Republicii
Moldova.
Potrivit art.77 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, ”Președintele Republicii Moldova reprezintă
statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a
țării.”, iar conform art.81 alin.(1), ”Calitatea de Președinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu
exercitarea oricărei alte funcții retribuite.”.
În acest sens se invocă Hotărîrea Curții Constituționale nr.28 din 17.10.2017 pentru interpretarea
prevederilor articolului 98 alin.(6) în coroborare cu articolele 1, 56, 91, 135 şi 140 din
Constituţie (neîndeplinirea obligaţiilor constituţionale de către Preşedinte), unde Curtea a reținut că ”
53. [...] în cadrul sistemelor parlamentare şeful statului joacă rolul unui arbitru sau al unei puteri
neutre, fiind detaşat de partidele politice.[...] Preşedintele este un element important al sistemului
politic, dar acesta nu este un partizan al politicului. 54. Prin urmare, în arhitectura constituţională a
Republicii Moldova, Preşedintele trebuie să aibă un rol neutru, de arbitru, şi să nu fie un jucător
politic.”.
Astfel, se invocă Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 24.01.2017 pentru interpretarea
prevederilor articolului 98 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova (codecizia la remanierea
guvernamentală), unde Curtea a reținut la pct.31 că, ”[...] Președintele Republicii Moldova este obligat
să acţioneze în interesele întregii societăţi, şi nu ale unei părţi a acesteia, ale unui grup sau partid
politic.” și Hotărîrea Curții Constituționale nr.35 din 12.12.2017 pentru controlul constituţionalităţii
unor prevederi din articolul 112 alin.(2) din Codul electoral (interdicţia de a fi membru de partid
pentru Preşedintele Republicii Moldova), prin care Curtea a subliniat că ”63. […] că în
cadrul sistemelor parlamentare şeful statului joacă rolul unui arbitru, sau al unei puteri neutre, fiind
detaşat de partidele politice. Chiar dacă nimeni nu poate împiedica şeful statului să aibă opiniile şi
simpatiile sale politice, mandatul pe care îl exercită este limitat. Preşedintele este un element
3
important al sistemului politic, dar acesta nu este un partizan al politicului.[...] 68. Curtea reţine că
obligaţia Preşedintelui Republicii de a renunţa la calitatea de membru al unui partid politic derivă din
„obligaţia de ingratitudine” faţă de partidul care l-a susţinut în alegeri, or, în lipsa acestei obligaţii,
calitatea de membru de partid, imaginea şi funcţia şefului statului ar putea fi folosite pentru avantaje
politice de către partidul politic al cărui membru este şi în final instituţia prezidenţială s-ar asocia cu
un partid politic.”
De asemenea, conform pct.73 din HCC nr.35/12.12.2017, ”Interdicţia stabilită pentru Preşedintele
Republicii Moldova de a fi membru al unui partid politic se înscrie în limitele admisibile ale restrângerii
dreptului la asocierea în partide politice, fiind astfel conformă articolului 41 alineatele (1) şi (7) din
Constituţie.”.
I.5.2. Argumentarea economică-financiară.
Conform art.30 lit.e) al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, nota informativă trebuie să
conțină „e) fundamentarea economico-financiară".
Textul proiectului este expus într-un limbaj simplu, clar şi concis, cu respectarea regulilor gramaticale
şi de ortografie, întrunind cerinţele prevăzute de art.54 din Legea 100/2017.
4
II.3. Activitatea agenţilor publici şi a entităților
publice reglementată în proiect
Proiectul nu reglementează activitatea agenților publici și/sau a entităților publice.
Astfel, prin excluderea interdicției de a fi membru de partid și de a deține o altă funcție publică sau
privată pentru Preşedintele Republicii Moldova, prevederile propuse nu asigură interesul public
invocat de autor privind respectarea dreptului constituțional la libertatea asocierii, or conform
raționamentelor Curții Constituționale Președintele Republicii Moldova joacă un rol de arbitru între
forțele politice și ia decizii obiective în vederea asigurării echilibrului și bunei funcționări a sistemului
politic, iar apartenența acestuia la vreo formațiune politică poate să constituie o sursa de conflict
dintre autoritati și rolul său de mediator al puterilor să fie irealizabil.