4.
JOCURI DE COPII
Iepuraşul meu de pluş
Iepuraşul meu de pluş
Tare-i necăji că, uite,
Va-mplini un an acuş
Dar nu are nici un dinte.
Ursuleţul
Ursuleţul meu nu ştie
Nici măcar o poezie
Dar eu ştiu câte pofteşti,
Ţi le spun, dacă doreşti.
Ursu-i tare mititel,
Învăţ eu şi pentru el.
În ţara copilăriei
Daniela Crăsnaru
Patru anişori – sprâncene –
Ochişori umbriţi de gene
Şi guriţa conturată
De un strat de ciocolată.
Degeţele curioase
Gata ca să tot descoase
Lucrurile de prin casă.
Ţop în pat şi zdup sub masă.
Nici o clipă de răgaz!
Nu umbla la aragaz!
Portocala nu-ţi mai place?
Lasă prizele în pace!
Nu cu pixul pe pereţi!
Vai, tu faci cât cinci băieţi!
Patru anişori zburdalnici
Au nevoie de trei paznici
Ca să-nveţe să se poarte
Tocmai cum scrie la carte.
O carte de oameni mari
Care nu mai vor să ştie
Cum era pe când trăiau
În Ţara Copilăriei!
Păpuşa
Am o casă mititică
Şi în ea o păpuşică.
Eu m-aş bucura de ea
Dacă m-ar şi asculta.
Harnică-i doar la mâncare
Şi la joc, şi la plimbare.
Încă nu ştie că-n viaţă
Se munceşte şi se-nvaţă.
73
Păpuşica vrea la şcoală
C. A. Munteanu
Pe păpuşă, ce să mint?
Tare-mi place s-o alint.
N-are astâmpăr,
Draga mea,
Ce fac eu,
Face şi ea.
Smiorcăie, doar când se scoală:
- Vreau să merg şi eu la şcoală!
Cum s-o iau?
Pân-o mai creşte
Doar la creşă mi-o primeşte!
Păpuşa
Am o păpuşică,
Mică, frumuşică,
Da-i bolnavă, sărăcuţa!
Îi dau ceai,
Nu vrea să bea;
Doctorii nu vrea să ia.
Vrea bomboane, ciocolată,
Prăjituri şi îngheţată.
Dar decât să-i fie rău
Mai bine le mănânc eu.
- N-am dreptate, dragi copii?
Of, of, of, numai mamă să nu fii!
Necazuri
Nicolae Nasta
Mi s-a-mbolnăvit păpuşa
De vreo două zile-ncoace
Sunt aşa de supărată
Vă spun drept… stau ca pe ace.
A răcit, căci ursuleţul
Nu se-astâmpără deloc.
A deschis fereastra…însă
Am eu ac de-al lui cojoc.
Mâine, când mi-o cere miere,
Chiar de-o plânge, am să tac.
N-am să-i dau nici olecuţă,
Nici măcar un vârf de ac.
Doctoriţa
C. A. Munteanu
Cu şorţ alb peste rochiţă
Eu sunt astăzi doctoriţă.
Am seringă şi-i făcută
Dintr-un cui şi-un dop de plută.
 4. JOCURI DE COPII
Patru boabe de fasole
Sunt injecţii în fiole
Pe păpuşă şi pe Vlad
Grijulie i-am culcat,
O să-i spăl, le fac injecţii,
Şi-i mai încălzesc cu frecţii
Într-un ceas îi scol voioşi
Odihniţi şi sănătoşi.
Sunt doctoriţă
Rozalia Pop Bipsan
Cam micuţă, dar drăguţă.
Mă vedeţi? Sunt doctoriţă.
Am halatul alb, curat
Şi bonetă albă-n cap
Meseria mi-o iubesc,
Pe bolnavi îi îngrijesc.
Le prescriu medicamente
Şi injecţii şi reţete.
Azi bolnavii sunt păpuşi
Iepuraşi, căţei şi urşi,
Dar de cresc, mă fac îndată
Doctoriţă adevărată.
Dana spală rufe
Păpuşica e culcată
Dana, care-i spală rufe,
Scutece, flanele, scufe,
Cu săpun şi cu migală,
Le-a trecut şi prin sineală.
Fluturi par acum pe sfoară.
Mândră şi îmbujorată,
Soarelui ea le arată.
Păpuşico, ce mai vrei?
Virginia Aniţescu
Mărioara şi Florica
Îşi îmbracă păpuşica;
Îi pun papuceii
Şi-i pun fundă în cosiţă.
- Păpuşico, ce mai vrei?
- Vreau să merg la grădiniţă!
- Hai, păpuşo, hai la drum,
Gata, am ajuns acum!
Grădiniţa e aici!
Păpuşico, tu ce zici?
- Bună ziua, dragi copii!
Bună ziua, jucării!
74
Trei păpuşi o-mbrăţişează
Şi-i fac loc:
- Poftim, te-aşază!
Supa-i caldă şi gustoasă,
Vrei să stai cu noi la masă?
Ţi-a fost drumul lung şi greu?
Vrei să-ţi dau pătucul meu?
Poate-ai obosit, eşti mică!
- Cum să dorm, măi, ursulică?
Doar nu-i vremea de culcare,
Vreau să-ntindem hora mare.
Saltă sprinten păpuşica,
Mărioara şi Florica
Şi păpuşile, cu toate,
Ursulică, toba bate!
Noapte bună, păpuşică
Mircea Micu
Noapte bună, păpuşică,
Dormi, să facem lampa mică,
Eşti cu mine, n-avea frică!
Cântec de adormit păpuşa
Marta Bărbulescu
Nani, nani, păpuşică,
A venit şi-o rândunică
Să-ţi presare peste somn
Toată boarea dintr-un pom,
Toate florile, şi-n ele
Să-ţi faci leagăn din stele,
Să te uiţi pe cer să vezi
Unde-i Capra cu trei iezi,
Făt-Frumos unde-i plecat
Cu Motanul Încălţat…
Cântec de leagăn
Emil Dorian
Dormi, păpuşă bucălată,
Toată ziua ne-am jucat.
Seara s-a lăsat , deodată,
Şi s-apropie de pat.
Iepuraşii închid ochii,
Dorm broscuţele în lac,
Mâine capeţi alte rochii
Şi cosiţe noi îţi fac.
Dar ce văd? O găurică
În ciorapii tăi cei noi!
Ne rugăm noi de bunica
 4. JOCURI DE COPII
Şi-o să-i ţeasă pe-amândoi.
Dormi, păpuşă bucălată,
Blondă, ca un spic de grâu,
Peste rochia-nflorată
Mâine-ţi trag un şorţ pe brâu.
Iepuraşul
Ivo Muncian
Iepuraşul meu de pluş
Tare-i necăjit, că, uite:
V-a-mplini un an acuş
Şi nu are nici un dinte!
Ursuleţul
Ion Ţîrlea
Ursuleţul meu nu ştie
Nici măcar o poezie,
Dar eu ştiu câte pofteşti.
Ţi le spun, dacă doreşti.
Ursu-i tare mititel,
Învăţ eu şi pentru el.
De-a gospodina
P. Stoicescu
Sunt o mică gospodină:
Cern nisip c-o sită fină
Şi pun apă în „făină”.
Mestec cu un beţişor
Şi bag totul în cuptor.
Când e gata o presar
Cu verzi fire de mărar.
A ieşit aşa gustoasă!...
- Hai Grivei, poftim la masă!
Când nu-ţi place, nu-i frumos
S-arunci prăjitura jos!
Şofer
M. Pop
Ca să fii şofer, se poate,
Dacă ai vreo patru roate,
Două osii mititele,
O cutie peste ele
Şi-un volan
Cât un ban…
Şi de-acuma pe-ndelete
Hai la drum, şofer, băiete!
75
Tractorul lui Nicu
Nicu are un tractor
Cu volan şi cu motor.
Dar tractorul lui acum
Merge-n casă, nu pe drum.
De-a tractoriştii
P. Stoicescu
De la uşă pân-la pat
Câmpul trebuie arat!
- Vin şi eu cu un tractor
Să avem la lucru spor!
Acesta-i bob de grâu vrăjit;
Cum îl pui, a răsărit!
Nu te uita că îi mic,
Până-n seară leagă spic!
- Noaptea-l secerăm şi-n zori
Creşte pâinea în cuptor.
Dar, de n-ai muncit, atunci,
Nu ai dreptul să mănânci.
Astăzi joc, dar mâine, faptă!
Glia ţării ne aşteaptă!
Cercul
Cercule, la drum porneşte,
Şi frumos mi te învârteşte,
Nu te domoli la joc
Mergi ca vântul, nu sta-n loc!
Roată fă de mii de ori
Dar să nu mă dai prin flori!
Sprinten fii şi zvăpăiat
Şi aleargă ne-ncetat.
Mii de ori te învârteşte
Cazi, te scoală, iar porneşte!
Te-nvârteşte tot mereu
Ca să fii pe placul meu.
Călăreţul
Otilia Cazimir
Hi, căluţ cu patru roate
Călăreţu-i rupt în coate,
Are-n frunte un cucui,
Dar ca dânsul altul nu-i!
l-a trântit căluţu-n zloată.
Nu ştiu cum s-a întâmplat,
L-a trântit aşa, deodată,
Ca un cal adevărat.
Dar măicuţa,
 4. JOCURI DE COPII
Cu vărguţa,
Iese-n poartă mânioasă
„- Lasă, lasă,
Că te-oi prinde eu acasă!”
Călăreţul rupt în coate
Taie drumul de-a călare
Chiuind în gura mare:
„- Hi, căluţ cu patru roate!”
Călăreţul
Gheorghiţă, nebun,
Ca vântul mergea
Şi bice trăgea
În calul de-alun.
Călare pe băţ
Gheorghiţă sărea
Şi-n mână ţinea
Căluţul, de hăţ.
Buf! Ca un burduf!
Buf! Buf! Buf!
Dar vrând pe din dos
Şi-un pinten să-i dea
De băţ se-ncurca
Şi buf! El cade până jos.
Căluţul
Eu căluţul mi-l iubesc,
Coama, coada-i netezesc.
Şi-o să plec în goana mare
Să vă văd pe fiecare.
Căluţul
Am avut un cal şi eu
Şi cu ham, şi cu zăbală.
Dii!...strigam să îl îndemn.
L-aş fi vrut să dea năvală,
Dar stătea pe loc mereu…
Ştii de ce? Era de lemn!
Căluţul de lemn
Calule, căluţul meu,
Nu cumva îţi sunt prea greu
Şi de-aceea stai pe loc?
N-am uitat că în poveşti
Cu jeratic te hrăneşti
Ţi-aş aduce eu în dar
Un făraş umplut cu jar,
Dar, cum eşti de lemn, iei foc
Şi cu cine mă mai joc?
76
Blocurile mele
Mălina Cajal
Blocurile mele toate
Sunt din cuburi colorate
Mâine, din beton armat,
Pe-un şantier adevărat,
Blocuri voi clădi, să-i fiu
Ţării mele vrednic fiu.
Micul constructor
Mălina Cajal
Eu, din cuburi colorate,
Înalţ blocuri şi palate…
Blocul turn să fie gata!
Va fi! Nu am nici o teamă!
Până când mă fac mai mare
Mă va ajuta şi tata!
De jos în sus
Eugen Frunză
Să clădim din cuburi casă,
Casă mare, arătoasă,
Un etaj pe alt etaj
Dedesubt cu un garaj.
- Cum începem, va să zică?
Ne întreabă Vasilică;
Mai de jos sau mai de sus?
Spuneţi voi ce-aveţi de spus.
Sare la cuvânt Ilie:
- Toate-ncep din temelie,
Şi pe urmă-abia, suiş,
Punem un acoperiş!
- Măi, Ilie, ai dreptate,
Temelia-ntâi de toate!
Nici tu casă, nici folos,
De-o începi de sus în jos!
Locomotiva
Fac din cercuri, patru roate
Un dreptunghi pun peste toate,
Alt dreptunghi, drept, ca o stivă,
Coşul de locomotivă!
Pun o roată mai micuţă
Sub cabina lui Griguţă,
Care, de pe-acum, vă spun,
E mecanic foarte bun!
 4. JOCURI DE COPII
Micul constructor
Iulia Constantinescu
Din dreptunghiuri şi triunghiuri
Mari şi mici şi mijlocii,
O mulţime de căsuţe
Construiesc pentru copii.
Dinspre poale către munte
Mai apoi frumos le-aşez;
Din triunghiuri şi dreptunghiuri
Brazi înalţi o să plantez.
Iar deasupra tuturora,
Dintr-un galben cerc de foc
Soarele surâzătorul
Luminează-al nostru joc.
Constructorii
Iulia Constantinescu
Un pătrat am să aşez
Pe un colţ de masă,
Pun deasupra un triunghi
Şi-am făcut o casă.
Casei ce-i lipseşte-acum?
Ştiu ce îi lipseşte:
Un dreptunghi chiar uşă-i pun
… şi două ferestre.
Din pătrate le-am făcut,
Iar lângă intrare
Pun un cerc şi-un alt dreptunghi
Un copac în floare.
Iată ce am înălţat
Pe un colţ de masă…
Încercaţi şi voi acum!
Construiţi o casă!
Umbrela
Iulia Constantinescu
Din dreptunghiuri şi triunghiuri
Aşezate-n evantai,
Fac umbrelă colorată
Ca la umbra ei să stai.
Trei triunghiuri ascuţite
Sub dreptunghiuri mici le-adun,
Jos, dreptunghiul lung, subţire,
Coadă şi mâner îi pun.
Când pe plaja însorită
Eu deschid umbrela mea,
77
Lumea-ntreagă o priveşte.
Alta nu mai e ca ea!
Pinguinul
Iulia Constantinescu
Astăzi, ca să-ţi fiu pe plac,
Pinguinul am să-l fac.
Trunchiul, din ovalul mare,
Îl pun vesel în picioare.
Cap va fi ovalul mic,
Aplecat în jos un pic.
Alt oval, deşi nu zboară,
Îi serveşte de-aripioară.
Cu triunghiuri o pereche,
Totu-i floare la ureche;
Nu stau mult şi mă socot
Şi-i fac labe de înot,
Iar din alt triunghi, pe loc,
Îi voi meşteri un cioc.
Când înspre ocean porneşte,
Toată lumea-l îndrăgeşte.
Calcă rar, ca un moşneag
Ce păşeşte peste prag!
Barca
Iulia Constantinescu
Un triunghi cu vârf tăiat,
O bărcuţă pare.
Îi lipseşte un catarg
Dar nici pânze n-are!
Din dreptunghi îi fac catarg,
Din triunghiuri vele,
Le ridic pe mare-n larg…
Vântul suflă-n ele!
De-a ceferistul
P. Stoicescu
Din cutii şi din capace
Trenu-încet, încet se face.
Când locomotiva-i gata
Iau o şapcă de la tata
Şi cu o strecurătoare,
Dau semnalul de plecare.
Tubul acesta de carton
Ţine loc de megafon:
„- Toată lumea în vagon!”
După ce mă urc pe scară
Alt copil e şef de gară.
 4. JOCURI DE COPII
Eu sunt controlor, şi cine
Nu şi-a luat bilet, ca tine,
În agendă îl notez,
Îl dau jos şi-l amendez.
O păpuşă
Papucei din pânză deasă
Cu fireturi de mătasă,
Are Puşa – cumpăraţi!
Stângul, dreptul, parcă-s fraţi.
Dar vezi, noaptea, jucăuşă
Îi încalţă şi-o păpuşă,
Puşa, sigur, de-ar afla,
Credeţi că s-ar supăra?
Balonul
Mircea Pop
Cuţunache cel vestit
Ştiţi în curte ce-a găsit?
Un balon prelung şi roş,
Zău, zici că-i un caltaboş.
Dintr-un salt l-a prins în gheare
Şi-a muşcat o dată tare.
Însă… vai! Ce s-a-ntâmplat?
Că de spaimă-a leşinat.
Ştie oare cineva
Ce să fi pocnit aşa?
Mingea
Al. Andriţoiu
Ţin cu braţul meu
Parc-aş ţine-un curcubeu.
Are sute de culori,
Parc-ar fi dormit în flori
Şi arată - cum să spun –
Ca o coadă de păun.
Dac-o scap din mâni, tresare
Şi ţâşneşte către soare,
Parc-ar fi o ciocârlie
Colorată şi zglobie.
Jucăria
Paul Anghel
Jucăria, fără vină,
Plânge singură-n vitrină.
Iar pe stradă, un copil,
78
Se apropie tiptil.
Amândoi vor să se joace.
El o strigă:
- Vino-ncoace!
Ea-i răspunde:
- Vino tu,
Jură-mi că vii chiar acu!
Se privesc atunci cu jind,
Ea clipind, şi el clipind.
- Jucăria mea frumoasă,
O să ne jucăm acasă!
În cosmos
Frăţiorul meu e mare,
Eu mă uit la el în sus,
Şapte ani la toamnă are!
Azi, ceva grozav mi-a spus.
O rachetă vrea să facă
Să pornească doar în doi,
Dar nu ştie, încă, dacă
O fi voie cu pisoi…
Cinci ani
Am cinci ani şi-o minge;
Când nu plouă, nici nu ninge,
Cei de şase ani nu-mi iartă
Că bag goluri multe-n poartă.
Am cinci ani şi-o carte nouă.
Când afară-i frig şi plouă,
Stau în casă cu bunica
Şi-ascult toată ziulica.
Am cinci ani şi-o sănioară
Dacă ninge tare-afară
Nici nu-mi pasă de urcuş,
Când mă dau pe derdeluş!
Trece vremea: soare, ceaţă…
Şi-ntr-o bună dimineaţă
Când în zori mama mă scoală
Şase ani am…Plec la şcoală!
Întrecere
Eugen Frunză
La întrecere în fugă
Eu sunt campion;
Nu m-ajung ceilalţi din urmă,
Doar un văr, Ion.
Fuge acesta ca din puşcă
 4. JOCURI DE COPII
Dar eu nu mă las,
Când îl simt că-mi suflă-n ceafă
Mai lungesc un pas.
„- Hei, Ionuţ, îi strig din goană
ai picioare iuţi,
dar să ştii că alde mine
nu se dau bătuţi!”
Şi ceilalţi se ţin cu toţii
Fuga după noi;
Eu ajung la ţintă primul,
El pe locul doi.
Leagănul
Elena Dragoş
Ţine-te în leagăn bine,
Te înalţi şi te cobori,
Râzi şi râd şi eu cu tine.
Eşti copil? Eşti fulguşor?
Te-aş da huţa pân-la stele
Dar te dă bunicul jos
Nu mai plânge, băieţele,
Că şi mâine-i timp frumos!
Zmeul
Eugen Evu
Mă tot rog de tatăl meu:
- Hai să construim un zmeu!
Din carton, din clei şi sfoară,
În curând spre soare zboară
Dus de vânt, dar nesupus,
Către nouri, tot mai sus.
Şi e gata să mă salte
Până-n zările înalte.
Dac-aş fi mai mititel,
Aş zbura şi eu cu el.
Desenăm
Ilie I. Mirea
Două puncte şi un cerc
Şi o linie încerc
Capu-i gata, cam atât…
Am să-i fac păpuşii gât,
O rochiţă dintr-o frunză,
O purta în loc de bluză.
Şi-n picioare îi voi pune
Două jumătăţi de-alune.
Gata e păpuşa?...
Gata!
79
Tii…! Ce mare este fata!
Ghiocelul
Ilie I. Mirea
Soarele de primăvară
Scoate din zăpadă-afară
Albi şi gingaşi ghiocei
Să ne-mpodobim cu ei.
Să vă spun cum se lucrează
Cine vrea să deseneze:
Desenează un inel
Mare, cât un sâmburel.
Apoi face, dar egale,
Sub inel, două petale;
Din petale, s-a ivit
Muguraşul ascuţit.
Din inel, în sus porneşte
O vărguţă, se-ndoieşte,
Şi apoi în jos coboară,
Iar o frunză o-nfăşoară;
Subţirică, ascuţită,
Tot cu verde e vopsită.
Şi ai desenat, astfel,
Minunatul ghiocel.
Încă doi sau trei ca el
Şi-ai făcut un bucheţel.
Laleaua
Ilie I. Mirea
O lalea am desenat
Dintr-un ou, cu vârful spart.
O codiţă trag sub el
Din fir verde, subţirel
Şi, lipită de codiţă
Desenez o frunzuliţă.
Frunzuliţa-i verde, lată,
Şi cu vârf ca de săgeată.
Apoi, în cealaltă parte,
Încă una, ca la carte.
Şi laleaua-i desenată
Acum trebuie colorată:
Galben, roşu, violet…
Dacă vrei chiar un buchet
Încă una desenează
Şi la fel o colorează.
Încă una, încă, trei…
Încă patru, dacă vrei.
Eu, de ziua mamei mele
I-am adus în dar lalele;
 4. JOCURI DE COPII
Şi cu drag mi le-a luat
Şi zâmbind, m-a-mbrăţişat.
Puişorul
Ilie I. Mirea
Dacă vreau, eu pot uşor
Desena un puişor.
Fac întâi un cerc micuţ
Găurit, ca un bănuţ;
Sub bănuţ am aşezat
Un oval cam aplecat.
Sub oval, o linioară,
Ţine loc de aripioară.
Iar din două beţişoare
Îi fac puiului picioare.
La picioare pun şi gheare,
Patru-i pun la fiecare.
Bietul pui nu are cioc…
Să-i găsesc şi lui un loc.
Nu uitaţi, micuţul pui
Este colorat gălbui
Desenând de multe ori,
Căpătăm mulţi puişori.
Puiul
Mălina Cajal
Vrei să ai un puişor?
Pe hârtie e uşor:
Capul – o alună,
Trupul – ca o prună.
Drept picioare are
Două beţişoare.
Cioc din ce să-i pui
Ca la orice pui?
Uite, ai găsit:
Un vârf de chibrit.
Răţoiul
Ilie I. Mirea
Dragi copii, care din voi
Nu cunoaşte cifra doi?
Cu această cifră, noi,
Desenăm azi un răţoi.
Desenaţi acum şi voi,
Mare şi frumos un doi;
După ce-l scrieţi citeţ
Puneţi-i un cioculeţ
De sub cioc, porniţi apoi
Să mai scrieţi înc-un doi
80
Cu celălalt împreunat
Printr-un cârlig rotat.
Cu o simplă linioară,
Faceţi-i o aripioară
Şi la cap un punctişor,
Ca să-i fie ochişor.
O linie ondulată
Pentru apa-nvolburată
Un răţoi acum înoată.
Spicul de grâu
Ilie I. Mirea
Spicule de grâu bălai,
Aninat de-un vârf de pai,
Am să-ncerc, iubite spic,
Să te desenez un pic.
Îţi fac paiul subţirel
Şi încep să-nşir pe el
Boabe multe, mărunţele,
Multe şiruri de mărgele
Şi mustăţi, aşa cum ai,
Aplecate către pai,
Iar sub spic, de pai lipită,
Fac şi-o frunză îndoită.
Totul galben colorat,
Să fii spic adevărat.
Mărul
Ilie I. Mirea
Vrei un măr să desenezi?
Stai să-ţi spun cum să lucrezi:
Mai întâi faci un inel
Cât un fund de păhărel
Sus, un arc mai mititel.
Nu deasupra, ci în el
Iar pe arc pui o codiţă
Şi pe ea o frunzuliţă.
Nici prea lungă, nici prea lată,
Dar cu marginea dinţată.
Mărul este gata? Nu-i!
Colorează-l în gălbui,
Auriu sau tot roşcat.
Poftă bună la mâncat!
Barza
Ilie I. Mirea
Eu sunt bun desenator,
Fac o barză-ntr-un picior.
Desenez un cioc lung, mare,
Şi un semn de întrebare
 4. JOCURI DE COPII
Şi-un oval pe beţişoare;
Beţişoarele-s picioare.
De-nţeles este uşor
Barza stă într-un picior;
Aşa-i place ei mai bine…
Pe celălalt, zgârcit îl ţine.
Gata barza? Staţi o clipă:
Vârfu-i negru la aripă
Şi aşa să-l coloraţi
După asta, nu uitaţi:
Pe picioare şi pe cioc
Daţi cu roşu, nu de foc,
Dar tot o culoare vie,
Roşie-portocalie.
Peştişorul
Ilie I. Mirea
Desenăm foarte uşor
Orice fel de peştişor
Din două arcuri culcate
Faţă-n faţă aşezate.
La un cap, se-ncalecă,
Tocmai ca o foarfece.
Iar în cealaltă parte
Un arc mic capu-i desparte.
Desenăm şi o mărgică,
Ochiul peştelui, adică.
Iar din scurte linioare,
La egală depărtare,
Îi fac aripile toate
De pe pântec şi din spate.
Desenăm şi coada-ndată,
Cu o linie curbată.
Iar din linii ondulate
Desenăm solzii pe spate.
Vezi că desenezi uşor
Orice fel de peştişor?
Bradul
Ilie I. Mirea
Bradul!ce copil nu ştie
Că-i aduce bucurie?
Daruri multe, fel de fel
Moş Crăciun pune în el.
Nici de desenat nu-i greu
Dacă faceţi cum spun eu:
Tragi o linie mai lată,
Doar la vârf mai subţiată.
Iar acum, ca s-o îmbraci
Linii câte vrei îi faci
81
Drept crenguţe aplecate
Şi spre vârf treptat scurtate
Frunze mici, ca nişte ace
Pe crenguţe îi poţi face
Ţine minte, verzi să fie,
Iar tulpina cafenie.
Iar acum, dacă doreşti,
Poţi să-l mai împodobeşti,
Aninând de rămurele
Jucării, beteală, stele.
Gândăcelul
Ilie I. Mirea
Vrei să ştii cum Dumitrel
Desenează-un gândăcel
Ca să faci şi tu ca el?
Fă întâi un mic inel,
Lunguieţ, puţin turtit.
După ce l-ai isprăvit
Scrii în el, frumos şi clar,
Un T mare, de tipar.
Sus, deasupra, pe inel,
Un bob negru, mititel,
Care-i cap de gândăcel
Cu antenele pe el.
Dar picioare, n-are, oare?
Cum de nu: şase picioare,
Şi le desenezi frumos:
Două-n sus şi patru-n jos.
Gândăcelu-i supărat:
L-ai lăsat necolorat;
Şi nu-i nici un gândăcel
Fără de culori pe el.
Roş cu negru sau verzui
Auriu sau albăstrui…
Poţi pe gândăcel să dai
Cu orice culoare ai.
Vaporul
Ilie I. Mirea
Bărci corăbii şi vapoare
Am văzut plutind pe mare.
Cum poţi desena vapoare
Din mai multe linioare?
Ştii, nu este greu deloc:
Desenezi întâi un cioc,
Şi apoi, mai depărtate
Două linii aplecate.
Între ele mai poţi face,
Rând pe rând, două capace.
 4. JOCURI DE COPII
Unul mare, unul mic,
Şi pe ele-un coş ridic.
Coş din care iese fum,
Când vaporul e pe drum.
Dedesubt, o linioară,
Care suie şi coboară,
Arătând ca faţa mării,
Şerpuind în largul zării.
Veveriţa
Ilie I. Mirea
De pe-o creangă pe cealaltă
Ne-ncetat ca mingea saltă
Veveriţa cea codată.
Hai s-o desenăm îndată.
Hai s-o desenăm, dar cum?
Vă voi spune chiar acum:
Coada veveriţei pare
Ca un semn de întrebare:
Unul mic şi altul mare.
Ţine coada pe spinare,
Iar spinarea ne-o arată
Linia încovoiată.
Drept urechi de veveriţă
Două vârfuri de peniţă
Şi sub ele, rotunjor,
Îi facem un botişor.
Gămălie ca un ac
Este ochiul care-l fac.
Şi-i mai pun două lăbuţe
Îndoite şi micuţe.
Cu o linie aplecată
Şi sub ea alta-i culcată
Veveriţa-i desenată.
Pe o creangă aşezată.
Iepuraşul
Faci întâi un mic oval
Apoi altul, colosal!
Două urechi lungi de tot,
Gură, ochi, mustăţi la bot,
Îi mai faci patru picioare
Că-i isteţ la alergare,
Două scurte, două lungi,
Şi-acum prinde-l, de-l ajungi.
Stai, că încă nu se poate,
Nu i-am pus codiţă-n spate.
82
Veveriţa
Faci întâi un cerc turtit,
Ochii, gura, negreşit.
Două urechi mititele,
Să poată-auzi cu ele.
Corpul mic, patru picioare,
Plus o coadă foarte mare.
Şi acum îi putem spune:
Poftă bună la alune!
Ghiocelul
Linioara cât un cui
E tulpina dreaptă-a lui,
Iar inelul (nu prea mare)
Este cuibul pentru floare,
De aici ies la lumină
Trei petale de hermină.
Iată-le pe toate trei,
Trei ovale din condei,
Un oval ceva mai mare
Este frunza către soare
Ce anunţă-ntreaga ţară
Că la noi e primăvară.
Cocoşul
Faci întâi un cerc turtit,
Ochii, ciocul ascuţit,
Creasta, guşa cea roşcată,
Şi gâtul fără cravată.
Îi faci corpul mai apoi,
Tot rotund, dar mai greoi.
În sfârşit, o coadă mare,
Două aripi ca să zboare
Să poată-alerga prin curte
Două picioruşe scurte
Terminate cu trei gheare.
Şi cocoşul iată-apare!
Acum ştiţi ce-i mai lipseşte?
Ca să cânte cocoşeşte.
Avionul
Gh. Zarafu
Un cilindru nu prea mare,
Se aşază în picioare;
Lângă el, apoi, plasez,
Lateral, câte-un trapez -
Două mari şi două mici,
Aripi ca la rândunici.
Iată, am un avion
Din hârtie şi creion!
 4. JOCURI DE COPII
N-o să pot zbura de fel
Dar cu gândul sunt la el.
Cartea
Gh. Zarafu
Cu creionul care-l am
Fac un paralelogram,
Şi, priviţi, lipit de el
Mai fac unul (tot la fel)
Iar apoi, pun lângă ele
Mici dreptunghiuri… subţirele,
Liniuţe şerpuite
Sunt „cuvinte” tipărite.
Săniuţa
Pe-o bucată de carton
Desenez cu un creion
Un dreptunghi mai măricel -
Săniuţei scăunel!
Încă patru beţişoare
Sunt robustele picioare,
Dedesubt - bastoane, două,
Iat-o săniuţă nouă!
Frăţiorul meu, Mituş,
Zice: „Hai la derdeluş!”
Şi acolo până-n seară,
O să stăm pe sănioară.”
Zi de iarnă
Valeria Bârgău
Prin zăpadă acuş-acuş
Noi vom face derdeluş.
Săniuţa va zbura
Ca racheta peste nea.
După mine, alergând,
Vine şi Azor, lătrând.
Şi o ceată de copii
Adunaţi din zori de zi.
Toţi strigând voioşi, de zor,
Un refren de pluguşor:
„Aho, aho, copii şi fraţi,
iarna s-o întâmpinaţi
sănătoşi, cu viu alai,
fără ceai şi guturai!”
Ninge
Violeta Zamfirescu
Ninge, sania mea mică!
83
Şi copiii sunt afară.
Somnoroaso, ţi-este frică
De gheţuş? De astă vară
Dormi în pod. Acum hai, fuga…
Eu mi-am pus fularul, gluga,
Prin troieni, gălăgioşii,
Toţi sunt cu obrajii roşii.
Aşteptarea săniuţei
Din vitrină-o sănioară
Se tot uită pe afară,
Să tot vadă dacă-n stradă
Sunt troiene de zăpadă.
Săniuţa mea
Uite, săniuţa mea,
Zboară ca un fulg de nea.
Când o sui pe derdeluş
Trage spre alunecuş.
Când se vede sus, ei bine,
Ar zbura şi fără mine.
Dar n-o las! Pe gheaţa bună
Lunecăm doar împreună.
Sănioara
Am o sănioară,
Mă poartă mereu
Din zori până-n seară
După placul meu.
Dar când se grăbeşte,
Aruncă din zbor
Zăpadă şi gheaţă,
De jos, până-n nor.
Dragă sănioară,
Mai fă un popas.
De-oi cădea, drăguţă,
Rămân fără nas.
Săniuţa
Tiberiu Utan
Prin zăpada nesfârşită
Haide, poartă-ne în zbor.
Săniuţa noastră dragă
Fii covorul zburător.
Iată-ne pornind în iureş
Ca sportivii încercaţi;
 4. JOCURI DE COPII
Săniuţa taie pârtii
Prin nămeţii argintaţi.
Ne-ntrecuţi în voie bună,
Ne-nfricaţi suntem la joc;
De ne staţi cumva în cale,
Iute faceţi-ne loc!
Sănioară, sănioară,
Ne visăm pe aripi duşi
Eşti covorul, zburătorul
De pe derdeluş.
Săniuşul
La întrecere, copiii
Pe zăpadă parcă zbor;
Câte doi şi trei în sănii,
Cu obraji ca de bujor.
Coasta-i repede şi panta
Parcă-i sticlă până jos;
Lunecuş, în nici o iarnă,
N-a mai fost aşa frumos!
Sania
R. Mureşan
Zboară sania ca vântul,
Caii nici n-ating pământul,
Cling, cling,
Cling, cling,
Fulgii faţa ne-o ating
Tata mână caii iute;
Vântul biciul şi-l ascute.
Fiuu, fiuu,
Fiuu, fiuu,
Măi băieţi,
Ce mai sanie aveţi!
Patinele
Lacu-i sclipet de oglindă.
- Hai patine, hai, porniţi!
De vrea vântul să ne prindă
Noi să lunecăm, grăbiţi.
Zăpada
Titel Constantinescu
A căzut zăpada, iată,
Câmpu-i alb, ca niciodată.
Alb şi alb!fulgi albi, de nea
Uşori prin aer zboară.
84
Cling, cling! Trece-o sănioară
Cu doi voinici în ea.
Şi-ntr-un colţ alb de livadă
Râde omul de zăpadă.
Omul de zăpadă
Nasu-i de ardei,
Ochii-s de cărbune
Mătura sub braţ
Îi stă de minune.
I-am pus oala-n cap
În loc de pălărie
Cât va sta in ger
Frig să nu-i mai fie.
Omul de zăpadă
I. Sebastian
Sprijinit într-un toiag
Stă-n ogradă un moşneag
Poartă-n cap o oală veche
Răsturnată pe-o ureche.
Ochii negri şi lucioşi
Sunt cărbuni din vatră scoşi.
Nu-i lipseşte nici lulea
Parcă pufăie din ea.
Iar pe piept, perechi, perechi
Are moşul nasturi vechi
Şi mai are şi-un nas roş
Ca o creastă de cocoş.
Omul de zăpadă
Paul Anghel
Toţi s-au strâns la geam să vadă
Omul nostru de zăpadă.
L-am făcut dintr-un troian
Gras, fălos şi năzdrăvan.
I-am pus haine pe măsură
Şi i-am pus şi-o pipă-n gură.
Rezemat de-o mătură
Se face că mătură.
O, ce om, halal bărbat
De ce-o fi aşa-ngâmfat?
Are ochii de cărbune,
Şade mut, nimic nu spune,
Nu răspunde dacă-l strig.
N-o fi îngheţat de frig?
 4. JOCURI DE COPII
De-am avea o sobă mare…
Dac-ar fi un strop de soare…
Iată, soarele-a ieşit,
Dar şi omul s-a topit!
Omul de zăpadă
Ce-i atâta gălăgie
Colo-n margine de sat
Chiuind cu bucurie
Mulţi copii s-au adunat
Ia te uită, toţi grămadă
Nalţă omul de zăpadă
Din cărbuni i-au pus doi ochi
Şi-o tigaie cenuşie
Ţine loc de pălărie
Şi o ţoală-i e cojocul.
E hazliu, bată-l norocul,
Parc-ar fi o jucărie.
Omul de zăpadă
Mircea Micu
Dintr-un bulgăre de nea
Am făcut un om sadea.
I-am pus şi o gură mică
Şi l-am botezat Năică.
Primăvara, soarele,
I-a topit picioarele
Din Năică ne-au rămas
O tigaie şi un nas.
Omul de zăpadă
R.Mureşanu
Ţanţoş stă-n ogradă
Parcă-i o minune
Omul de zăpadă
Cu ochi de cărbune.
Dintr-un morcov-nasul.
Cuşma-o tigaie.
Şi-n jur, la tot pasul,
Mare hărmălaie.
Omul de zăpadă
Parcă se gândeşte:
Când o să mă vadă
Soarele, păleşte.
Soarele, molcomul,
Îi zâmbi oleacă
Şi pe dată, omul,
Se făcu…băltoacă!
85
Omul de zăpadă
În grădină, lângă stradă
Şade omul de zăpadă
L-am făcut cu mâna mea,
Din covorul alb de nea.
Chiar de ninge, chiar de-i ger,
Eu mă joc frumos cu el
Însă când afară-i soare
E topit de supărare.
Omul de zăpadă
R. Mureşan
Plânge, plânge de necaz
Omul de zăpadă, gras.
Cine l-a muşcat de nas?
Iepuraşul face haz,
Şi mănâncă morcov ras.
Moşul
Latr-un câine, foc şi pară,
Alarmând întreaga casă;
Un moş alb stă-n curte-afară,
Cu nas roşu, cuşma groasă.,
Şi ochi mari, ca doi cărbuni.
Cin’ să fie, oameni buni?
Iese-n curte-un prichindel
Parcă speriat şi el
Fiorosul moş să-l vadă…
Se întoarce-n casă-ndată
Cu privirea luminată:
- Moşu-i omul de zăpadă!
Şantierul
Cicerone Teodorescu
Cu cetăţi ca din poveste
Cu palate fel şi chip,
Şantierul nostru este
O grămadă de nisip.
Din nisip, în parcul mare,
Fete şi băieţi, la fel,
Facem case, şcoli, vapoare,
Gară, poduri şi tunel.
Pe nisip fierbinte
Soarele mă prinde
Pe nisip fierbinte;
Valurile vin
Încreţite lin,
 4. JOCURI DE COPII
Mi-aştern la picioare
Sidefii odoare,
Pulbere de astre,
Scoici mici, roz, albastre,
De pe plaja albă
Să îmi fac o salbă.
Iedul
Elena Dragoş
Ana a cules o floare
Da-n poiană, deodată,
Vede un ieduţ cum sare
Şi ea fuge speriată.
Dar, apoi, îşi dă ea seama
Că el vine după joacă;
Şi îşi caută prieteni
Şi-amândoi frumos se joacă.
Băiatul curios
Din cracă-n cracă-ncetişor,
Se urcă vesel Ionel.
El a zărit un cuibuşor
Şi-ar vrea să afle ce-i în el.
Se urcă şi din ochi nu-l pierde
Spre cuib se-ntinde curios.
Trosc! A sunat o cracă verde
Şi, buf! el cade până jos.
O fetiţă şi-o vacanţă
Iulia Constantinescu
Toate-s noi şi fermecate:
Veveriţele-s roşcate
Aruncând cu-alune-n drum,
Fragii risipind parfum,
Ghimpii mici de zmeuriş…
Cine fâşâie-n tufiş?
Vântul! A adus răcoare
Pentru-obrajii arşi de soare
Când spre piscuri se înalţă
O fetiţă şi-o vacanţă.
Dintr-un DOP scoatem un POD
COS, desigur, ne dă SOC,
Dar, COJOC e tot COJOC.
„Şi nu NEG că acest GEN de cuvinte
Le voi ţine minte!”
O zi de neuitat
Tudor George
De-ntâi iunie, cioc-boc,
Toţi copiii de la BLOC,
Cei ce sunt ortaci la joc,
S-au pozat în grup – în BLOC!
Adunaţi cu toţi când fură,
Niţă, meşter la pictură,
Într-al său BLOC de desen,
I-a pictat cu ursul Ben;
Ursul Ben şedea în faţă,
Căţărat pe-un BLOC de gheaţă!
Tocul
Irimie Străuţ
- Dă-mi, te rog, un toc, mamaie…
- Poate un toc de bătaie:
Ia-ţi singur, nu vezi că toc
Vinetele: toc-toc-toc!
- Cu tocul, vorbind, mă joc;
Iată, la pantofi am toc,
Uşi, ferestre, stau în toc,
Ochelarii dorm în toc,
Chiar şi perna are toc;
Şi puşca se ţine-n toc;
Şi vioara tot în toc…

Joc de cuvinte
Nicolae Tache
Hai să rostim cuvinte
Din litere invers citite:
Din RAC putem face CAR,
RAMA devine AMAR,
TREC se poate face CERT,
Iar pe TREI îl facem IERT.

86