Sunteți pe pagina 1din 9

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU

ISPITA v
LIBERTATII )

Memorii

Traducere din limba francezd


de Gheorghi{i Ciocioi

frF:;t''
Cuprins

I. Cea mai neagrd zi a poetului romAn . . . .g


II. $ase diplomafi intr-o ambasadl in desfiinfare . . . . . . .12
III. Misterioasa disparifie a ataqatului militar. . . .22
fV. Ordinea regald este restabiliti in patria cotropiti. poetul
refuzdsdascultederege ........2g
v. ultimele trei zlle de imunitate diplomatici gi de exteritoialitate
apoetului. .......45
VI. ingerii nu sunt rdndunele, ca sd ne pir[seascd in anotimpul
reue.. ....55
vII. Poetul se bucurr de o exteritorialitate asemindtoare celei a
miculuiprofetlonainpdntecelechitului .......63
Vlll.Noapteavienezd. ...69
IX. Hotelul de lux al diploma{ilor romdni . . . . . .72
X. Sftntul Virgil, patronul meu gi pahonul antipozilor . . . . . . . .75
XL Ultimaliwaredeperle ......gl
Xll.Poetulsurghiunitpevdrfulmuntelui .......g9
Xlll.Ispitireapoetuluipemunte. ......102
XIV. Muntele de metal . . 113
XV. Lecfiile unui prinf oriental, fost bei qi dragoman al sultanului
SublimeiPorfiOtomane.... ...124
XVI. Vestalele de la Gottesgab . . 139
350

Comenzi:
XVIII. O paiziancdcrescdtoare de vulpi albasffe pe Muntele de wwwJibrariasophia:ro
Metal . ...151
Difuzare:
XVIIL Ravagiile foehnului pe Muntele de Metal. . . . ' . 161 SUPERGRAPH
Str. Ion Minulescu nr. 36, sector 3,
031216, Bucuregti
XIX. Disparilia ambasadorului german qi a soliei sale.' . . . . . .170 Tel.: 021-320.61.19; fax: 021-3 19.10.84

XX. O, zdpadd imaculat[ qi pur6, de ce ne-ai pdrdsit? . .177


e-mail: contact@ supergraph.ro
www.librariasophia.ro
www.sophiaro
XXI. Chitul uriag care l-a inghilit pe poetul romdn a murit . . ' . 188
Vd agteptdm la
XXII. Un inger coboard din cer sub chipul unui ocnag polonez ugRAruesoprne
pentru a-l conduce pe poet spre Occident. . . . . .207 str. Bibescu Vodd nr. 19,
040151, Bucureqti, sector 4
(l6ngI Facultatea de Teologie)
XXm. Extraordinara performanfd oratorici alui Frau Doktor in tel. 021-336.10.00 : 07 22.266.618

laraavoca\ilor... ......253 www.librariasophia.ro

XXry. Americanii captureaz[ pe poet qi pe sofia sa, crez6nd ci


ii
i-au capturat pe regele qi regina Romdniei . . . . .272

XXV.UnamericandinT6rgulCucului. .......28I
XX\/I. Yizitdnocturni Weimar . . . . " .293
la cimitirul din

XXVU. Automatic arcest ori incarcerarea automati . . . .298

XXVIIL Americanii vdnd sovieticilor oraqul Weimar qi


romdn
inchisoarea in care este tncarcerat poetul . . . . . .305

XXX. Repetilie generali a propriei noastre morfi. . . . .309

XXX. Eliberarea automatd a poetului romdn la capitul a doi ani

decaptivitate..... .....311
XXK. plecare. . . ' . 318
Interdic{ie de qedere, interdicfie de

XXX[. Heidelberg: teologie, greac[ qi foame . .323

XXXIII. Poveqtile romdneqti de la Heidelberg. . . . " . .330

XXXry.ingeriiseindeplrteazddemine. .....332
XXXV. Canadan-avnrtsim[cumpere... ....335
XXXVI.Eva,sfhntadinBuenosAires. .......338
XXXVll.ImigraficlandestininElvefia .......340
XXXUII. Capdtul drumului. . . .343
Cea mai neagrd zi a poetului romOn

E intotdeauna o nesdbuin![ si afimi cd un om a fost feri-


cit in viala mai inainte de a-qi fi sfhrqit zilele. c5ci nenorocirea
poate sd se abatd asupra lui in fiecare clipd. El riscd s[ devinl
nefericit in orice zi,pind la ultima lui suflare.
Este, de asemenea, o neslbuinfd sd afirmi cd o zi a fost fru-
moasd mai inainte ca aceasta sI ia sfhrqit. Cdci furtuna qi pr6-
pddul pot sd se declanqeze chiar in ultimele clipe ale zilei.
Pe 23 august 1944, intotcdndu-m[ acasd, am prins-o pe
sofia mea de mdni gi i-am spus plin de tandrefe:
- Astdzi a fost una dintre cele mai frumoase zile din viata
mea.
Aveam toate motivele s[ fiu fericit. Fusese o dimineafd mi-
nunatd. Cdnd am deschis ferestrele frumosului nostru apatta-
ment, situat in centrul Zagrebului, in acea dimineajs, in jur de
ora qapte, soarele a inundat toate camerele. Razele lui presdrau
aur pe covor, pe tapiserii gi pe mobil6. Soarele a intrat in ca-
sa noastri ca un strigit de bucurie, ca un cdnt de triumf. Aerul
ce pdtrundea de afar| inmiresma totuI cu parfumurile sale de
munte qi ale livezilor ce inconjurau oraqul.
Am doudzeci qi qapte de ani. Sunt poet. (Defin chiar Pre-
miul Regal pentru Poezie pentru culegerea mea, Caligrafie pe
zdpadd.) Sunt ataqat cultural laAmbasada Regald a Romdniei
delaZagreb.
La ora noud am mersla ambasadd, ca in fiecare zi, pe jos,
pentru a m[ bucura de dimineafa frumoasd. Dup6-amiaz6,im-
10 coNsTANTTNVTRcILGHEoRcHIU rsPrrALrBERTATn. MEMoRIT l l
preun[ cu sofia mea, am fdcut o lungd qi romanticd plimbare pe -
frustrat de a nu fi fost vreodatd - nici mdcar o singurd datd
malurile r0ului Sava, rdul slavilor de Sud. adormit cu un cOntec.
Tocmai primisem din Austria, de doar cdteva zile, noua De cdnd md aflu la Zagreb deschid radioul in fiecare seari
noastri maginS. E foarte frumoasd. r-a apafiinut prietenului inainte de incheierea emisiei, ca sd ascult frumosul cdntec de
nostru romdn Vintild Horia, care este vice-consul la Viena. A leagdn. imi imaginez cd acestpopor viteaz qi afectuos, croafii
folosit-o vreme de cdteva srptdmdni inaintea noastrd, ca sd fa-
- in mijlocul cdruia trdiesc de aproape doi ani qi pe care il iu-
cd o excursie in Alpi. MAngdi volanul de lemn de mahon qi ii besc din tot sufletul meu -, imi uteazd noapte bund 9i c0ntd
spun sofiei mele: frumosul cdntec de leag[n special pentru mine, ca si imi con-
- Simfi mireasma? Visele poetului care a condus magina soleze frustrarea.
inaintea noastrd au impregnat lemnul volanului gi ln acea seard, emisiunea s-a intrerupt brusc. Aqa cum aitdia
lesdtura
scaunelor ca un buchet de flori de c6mp pe care cineva l-ar un fir de mitase. Vocea gravd a spicherului anun{d:
fi aqezat pe banchet5... Visele poefilor sunt precum esenfele - intrerupem emisiunile noastre din pricina unui eveni-a
tari. Ele se impregneazdin lemn, in piatri, in spiritul oameni- ment nespus de grav. RomAnia a capitulat fbri condifii.lara
lor, in mentalitatea societdfii in care trdiesc, gi persistd weme fost invadatd de trupele sovietice. Regele insugi este cel care a
de veacuri... anvn\atla radio ocuparea regatului. A cerut armatei sd depuni
in seara zilei de 23 august 1944, amluat cina la Clubul di- armele qi sI se pund la dispozilia ocupantului fErd nici un fel de
plomatic impreund cu Hugo Oswaldini, directorul adjunct de rezisten!5. DupI ultimele noastre informafii, trupele sovietice
protocol al Ministerului Afacerilor Externe croat, qi cu soJia sa. sunt deja stipine peste intreaga\ard. Granilele au fost inchise.
Hugo oswaldini este cel mai bun prieten al nostru croat dinza- Romdnia este ruptd de lume.
greb. Suntem de aceeaqi vdrsti. Sofia lui e blond[, mdruntd, cu Rdm6nem inmdrmuri{i atdt eu, cdt qi sofia mea. Nu ne vi-
o piele atit de albd,, c6,pare o pdpuqi de porfelan. C0nd se imbu- ne sd credem. Nenorocirea e mult prea mare ca sd credem
joreazE, obrajii ei nespus de palizinu pot sd devind cu adevdrat una ca asta. Dar spicherul reia lectura comunicatului, a doua,
roqii, ci de culoare roz, procum petalele florilor de cireq. apoi a treia oar[. Acelaqi text, integral, Sofia mea izbucneqte
La mas5, am rds tot timpul. Ne-am intors acasd tdrziu, cu o in lacrimi. Patria noastrtro Regatul Rom6niei, nu mai exist6.
buni dispozi[ie caniciodatd pAn6 atunci. pe cdnd ne pregdteam A fost rasd de pe harta lumii cu o singrrd tr[situri de oon-
de culcare, i-am spus so{iei: dei, intr-o clipitd. Surorile, frafii, pnrintii noqtri, tot poporul
- Doresc atAt de mult sd fii fericitd... At6t de fericitd, inc6t pd_ romdn e captiv. Pdmdntul ne fuge de sub picioare. Ne simtim
mdntul pe care calci si risard trandafiri. intotdeauna qi peste tot. suspenda{i in go1, fbrd nici un punct de sprijin. Precum copacii
dezrdddcinafi, precum trunchiurile tdiate, asemenea lemnului
Aparatul de radio este deschis. E aproape sfhrqitul emisi_
mort care pluteqte in furtunipe valurile dezlinfuite ale Istoriei.
ei. Radioul croat igi incheie in fiecare seari programul prin a
Departe de plmdntul nostru, de poporul nostru.
ura noapte buni ascultdtorilor printr-un cdntec popular nespus
Cu doar cdtevaminute inainte, li urasem sofiei mele s[ fie
de frumos, un cdntec de leagdn tradiJional, intitulat Laku noci,
fericitd, atdt de fericitd, ci pdm0ntul pe care ar fi pus piciorul
,nNoapte bund". s[ rdsar[ trandafiri. Acum ea nu va mai avea pimAnt pe care
ln copiliria mea, acasd, eram extrem de sdraci, fiind mulfi si-gi pund piciorul, nu va mai avea nimic decdt un p[mdnt strS-
copii. Nimeni vreodatd nu m-a invelit c6nt6ndu-mi un cdntec
in, qi acesta va naqte trandafiri de iarn6 - helleborus niger -,
de leagdn. Nici mama, nici bunica, nimeni. M-am simfit mereu trandafiri care nu vor mai avea flori, ci doar spini.
IsPITALIBERTATII. MEMoRII 13

punde la telefon. Pand la urmd, desprind receptorul din furcd


maginal, extenuat. E Zeno Cdmpeanu, prim-consilierul amba-
sadei noastre, infuriat la culme.
- De ce nri rdspundeli la telefon? V[ sun de doui ore' Sun-
tem cu to{ii la ambasadd in afari de dumneavoastrd. Ce vi s-a
II intamplat? Ambasadorul e furios din pricina absen{ei dum-
neavoastri. Era cu noi, dar a fost chemat urgent pentru consul-
$ase diplomali tdri. De la miezul nopfii e la Ministerul Afacerilor Externe. Va
intr-o ambasadd in desfiintare veni indat[. inainte de a pleca, ne-a dat ordin si r[mdnem im-
preund la ambasad[ qi sd-l aqteptdm. Veni,ti urgent!
Solia mea p16nge in fotoliu cu palmele la ochi' Mi apropii
de ea. ii pun mdna Pe umdr qi-i sPun:
- Mea Tu, sunt chemat de urgenf[ la ambasad[' Toat6lumea
Patria mea, naliunea mea qi pdm6ntul meu natal sunt o parte e acolo. Ordin de la ambasador. Vrei sd mergi cu mine?
din mine insumi, gi iat[ ci tocmai l-am pierdut. Regatul RomA- Plange far[ incetare f6rd s6-mi rdspund[, ca qi cum n-at avzi
niei a fost inghifit de puhoaieleArmatei Rogii. Odatd cu ea dis- glasul meu, ca gi cdnd nu ar simli mina meaaqezatd pe umdr'
Da-
pdreatot ce mi lega de lumea din afari. Au dispdrut pim6ntul -Am si md intorc repede, spun. C6t se poate de repede'
pe care cdlaam, casa mea, familia, oamenii care vorbeau aceeaqi c6 ai chef qi tu p0n5la urm6, vino 1a ambasadd. in curdnd o s[
limbd ca mine qi care au incetat toate preocupirile lor zilnice, fie ziud qi o s[ po]i veni singurd.
din care este fesutd viafa omului pe pimdnt. Md aflu dintr-odati Plec 16sdnd-o acasd.
printre strdini, frrd legdturd cu lumea care mi tnconjoarI, fbri Ambasada e la cinci minute de mers pe jos. sfiezile sunt
centru de gravitalie * atdrnat ca in gol, intr-o stare de impon- pustii; nici o lumin[ la weo fereastrd, felinarele sunt stinse
derabilitate. Chiar gi senzafiile fizice - vederea qi auzul meu - conform ordinelor apdr[rii pasive. Nici o lumind nu trebuie sd
sunt atenuate, diminuate, estompate. Sofia e aldturi de mine, fie aprinsd in oraq pe tot timpul nopfii.
pldnge in hohote, dar o vid qi o aud de parci ar fi departe, ca Dar primele rve ale zilei se strecoard deja pe deasupra aco-
intr-un somn profund. Probabil ci aga se petrec lucrurile inziua periqurilor. ,ZeilAurora, cu degetele-i trandafirii", cum o nu-
mor,tii noastre, cdnd sufletul ne pirdseqte trupul, cdnd in jurul meqte Homer, nu este departe. in cur6nd,,vdlul de qofran alAu-
nostru totul rdmdne la fel ca mai inainte qi cdnd, in acelaqi timp, rorei se va intinde" peste intreg Zagfehulcufundat tn beana.
pentru noi totul s-a schimbat radical gi diferit. Pierderea patriei Deodat[, am o viziune extraordinard. o aparifie minunata
pentru un om este o repetiJie general[ a mor,tii. pe care o vor fi trdit ucenicii care, mergind pe drumul Emau-
Pendula monumentali din fafa mea continu[ s[ batl imper- sului, L-au intdlnit - viu - pe Hristos, pe care-L vSzuserd cu
turbabil. O vld, o aud, dar nu-mi mai pas[ de aici inainte de pufin timp inainte rdstignit, mort qi ingropat. Vid, cu ochii mei,
ora pe care o aratd. Cdci ora nu mai este important[ pentru patria mea vie. La cdlivametri inaintea mea, deasupra sttdzii,
oameni ca mine, care au ieqit din Istorie gi din timp. Telefo- fluturd maiestuos drapelul meu, drapelul tricolor, roqu, galben
nul de l0ng[ fotoliu, de pe misufi, suni flrd incetare, dar nu qi albastru, al Regatului Romdniei. comunicatele difuzate cu
rdspund. Ar fi in zadat Un om care nu se afli niciunde nu r[s- cateva ore mai inainte in toate limbile 9i pe toate frecven{ele
14 CoNSTANTIN VIRGILGHEoRcHIU lsPrrA LIBERTAIII. tvtuuorur 15

anun{au limpede cd Romdnia nu mai existi. Ea a fost invada-


de drept o f6r6md de pdmant romanesc. De indata ce intru in
t[ qi ocupatd, rasd, de pe hartd cu o zi inainte. cele trei culori cl6dire, talpa piciorului meu atinge,juridic vorbind, acest p[-
nafionale sunt interzise pe intreg teritoriul regatului dispdrut. m6nt. Md aflu pe pdm0ntul patriei mele.
De ieri, deasupra capetelor a peste doudzecide milioane de ro- Din aceast[ noapte, Regatul Rom0niei a fost ocupat in in-
mdni, devenili captivi, fluturi drapelul rogu sdngeriu al inva_ tregime de Armata Roqie. Dar existd pe planetd zeci qi zeci de
datorilor sovietici. farame de pimdnt romdnesc care nu a fost invadat: acestea
Dar iatd cd miracole se petrec chiar gi in zilele noastre. ca sunt ambasadele noastre din JIri strdine. Ele sunt ca niqte fbra-
in Legenda Aurea. ca in Evanghelie. Drapelul regatului dis- me de p5m6nt romdnesc rSspandit in intreaga lume. Se bucura
p6rut al Romdniei continud sd fluture. iqi unduieqte faldurile
de privilegiul extrateritoriafiteFi, au scdpat de invazia sovieti-
c5 qi de stdpanirea ocupantului. Ele sunt plmant romdnesc li-
deasupra capului meu, in lumina trandafirie argintatd,azoilor,
precum bfteile de aripi ale unui inger cobordt din cer. Nu e un
ber qi suveran, iar deasupra lor flutura inc6 drapelul nalional.
miraj. E o realitate. Cdci Rom6nia, chiar ocupatd qi rasi de pe Aqa cum pe bolta albastrS a cerului scilnteiazd puzderie de
hartd, nu fusese pe de-a-ntregul inghifitd. Nu era pe de-a-ntre-
stele, in aceasta noapte, pe toate latitudinile qi pe toate longi-
gul pierduti. E incd vie. Proba ci e vie este steagul, simbolul
tudinile planetei, in toate fSrile lumii,scdnteiazd ftrame de p6-
Patriei libere qi suverane ) care fluturd deasupra capului meu,
m6nt romanesc neocupat. E constelalia luminoasd de r6m69ile
prins de balustrada ambasadei.
a patriei mele libere. Ele sunt raspdndite in jurul planisferei
Fdrd sd-mi dau seama ce fac, alerg cdt pot de repede cd_ precum bdrcile de salvare pe marea dezlanluitd in jurul locului
tre clddirea unde acesta fluturi. Alerg, fascinat, cu ochii fixa{i in care nava a fost inghiliti de valuri.
pe drapel, precum bolnavii incurabil qi schilozii inainteazd LaAmbasada Regald a Romdniei de la Zagreh suntem qase
orbeqte spre locul minunii, in speranfa insdnrtoqirii. Intru gri-
diplomali. c6nd ajung aici, aflu birourile goale qi uqile deschi-
bit in clSdirea ambasadei, cu grabaqi nebunia pasagerilor unei se. Ambasadorul lipseEte. E de la miezul noplii in consultlri.
nave gata sd se scufunde, care se aruncd ?n marea dezldnguitd,,
cei patru diplomaji care sunt de fald in clipa sosirii mele se
pentru a se agifa de bdrcile de salvare.
afl[ cu tofii in biroul consulului general. E cel mai mic qi cel
Ajungdnd in hol, imi recapdt speranla, respir. Cu siguran,td, mai prost mobilat dintre toate birourile ambasadei'
mi-am pierdut Patria. E un fapt incontestabil, ireversibil. Dra- Consulul nostru are un nume frumos: se numeqte lardlungd'
ma s-a petrecut. Rom0nia e ocupatd. Ea s-a scufundat cu axme
E la pensie de mai multe luni, dar rdmdne la post, cdci nu i s-a
gi bagaje. Precum o navd. Dar eu sunt asemenea naufragiatu_
aflat urr inlocuitor. Nimeni nu vrea sd vind consul la Zagreb;
lui care a avut noroc, care qi-a salvat - pentru o clipd via[a, e un post nespus de riscant, intr-o capitald aflatd in primejdie.
-
ag6!6ndu-se de o barcd,de salvare. Cdci md aflu iniuntrulAm_
Se aqteapt[ ca oraqul s5 cadd in mdinile duqmanului in cel mai
basadei Regale a Romdniei la Zagreb.
scurt timp, din cliPd in cliP6.
Conform unei ficfiuni juridice acceptate de multi vreme de consulul std la biroul s5u, cu mainile aqezate la tdmpld. Are
toate {drile lumii, ambasadele sunt considerate ca fiind con- pdrul alb. Asculti, la fel ca ceila$i, qtirile difuzate de un post de
struite pe insuqi pdmdntul nafiunii pe care o reprezintd, nu radio in limba englezL.Radioul a rdmas deschis intreaga noapte.
pe cel al fdrii strdine in care se afld in mod real. Este privile-
-Nimic nou, spune consulul in timp ce md intdmpini'
Toa-
giul extrateritorialitdlii diplomatice. cele cdtevasute de metri qtie
te posturile de radio amintesc, in toate limbile, ceea ce se
pdtra[ipe care este construitd ambasada noastrd la Zagreb sunt
deja. Difuzeazd mesajul regelui care anunld capitularea fbrd
16 coNSrANrrNvrRGrLcHEoRcHru rsurermenrAlll MEMoRII l7

condilii gi ordond trupelor noastre sd depun[ armele qi sd se tablouri, covoare orientale qi alte obiecte de pre! le arrbaleazd
pund la dispozi{ia ocupantului. inldzi solide qi le ascund in beciurile 1or, ori le trimitla[atd
in fala consulului se afld Zeno Cimpeanu, prim-consilier. E de teama bombardamentelor. Toate casele bogate sunt goale
un t6n[r diplomat de carierd, un bdrbat frumos, elegant, nespus ori aproape goale, atdtlaBucureqti, cdt qi laZagreb, Bratis-
de curtenitor. in fiecare sear[, in frac, frecventeazi recepliile lava sau Viena. Dar domnul Mitilineu, ambasadorul nostru, a
mondene gi muzicale organizate de (foarte rare) familii bogate procedat altfel decdt toatd lumea. A ambalat frumoasa mobi16
qi nobili din croalia in superbele 1or reqedinle; aici se asculti mogtenitd de la inaintaqi, argintdria, tablourile, covoarele ori
muzicd, qi cdnti chiar el lavioard. M6 invitd sd iau loc pe sca- entale, toate obiectele de pre! ale casei sale, cdt qi ca4ile cu le-
unul gol din dreapta sa. in st6nga lui e agezat un militar, un gdturi artistice, qi le-a adus cu trenul laZagreb. Ca qi cum le-ar
comandant de cavalerie. E in civil, nemiqcat ca o statuie, pri- fi aruncat in fl5c[ri. cdci intre Bucureqti qizagreh nu existd'o
vind fix inaintea lui f6ri sd scoatd un cuvdnt. spre deosebire de gard, nici un nod feroviar care sd nu fie bombardat o datd ori
ataqatul comercial care se foieqte frrd incetare, ridic6ndu-se, de mai multe ori pe noapte. Traficul pe calea feratd in Europa
schimbdndu-qi locul qi povestind istorii pe care nimeni nu le CentralS este finta permanentd a avialiei inamice.
ascult5. E un tdndr scund qi grlsu!, cu alurd de voiajor comer- Cu toate acestea, ambasadorul nostru a reuqit sd aduci ftu-
cial. Poartd numele romdnesc al hamsterului, acest qobolan al moasa mobild qi colecliile sale de afid, cuun vagon special, la
Europei Centrale, care adunl mullime de provizii qi le ascunde zagreb.vagonul carc atransportat mobila Excelen{ei Sale Mi-
in intortocheate galerii subterane. tilineu a trecut prin zeci de gdri in flacdri, traversdnd aproape
-Ambasadorul ar fi febuit si se intoarcd de multi weme, spu_ intreaga Romdnie, Ungaria, Austria qi Croafia. Liniile feroviare
ne Zeno Cdmpeanu. lntoarcerea lui incepe sd ne dea de g6ndit. folosite de trenurile la care era ataqat acesta au fost in mai mul-
larilungd, consulul, se uiti la ceas, apoi se ridicd qi des- te rdnduri intrerupte de bombardamente. Vagonul a fdcut astfel
chide obloanele. Afard s-a fbcut ziud,. Interdicfia de a aprin- atdtea ocoluri, cd i-au trebuit doui luni pentru a ajunge de la
de luminile a fost ridicatd. Agtept[m de aproape o or[, prefi- Bucureqti laZagreh. Nimeni nu credea c5 va mai ajunge intr-o
c0ndu-ne cd ascultdm la radio. Stdm cu to{ii ticufi, neliniqtili, zi la destinalie. Totuqi a ajuns, qi nici o mobil[ a domnului Mi-
plini de incordare. in cele din urmd, ambasadorul soseqte. Se tilineu nu a suferit weo stricdciune. Un adevdrat miracol'
numegte Mitilineu; e un om scund, care e trecut de cincizeci Acum, cd mobila sa sosise laZagteb,in loc sd o ascundd in
de ani. Face parte dintr-o veche familie de boieri. A intrat in locuri sigure, Excelenla Sa a instalat-o la reqedinla in care se
diplomalie la doudzeci gi cinci de ani gi qi-a desfbgurat intrea- gdndea sd dea receplii fastuoase, aqa cum se cuvine unui am-
ga caierd, in administrafia centrald, urc0nd una dupd altatoate basador qi qef de misiune diplomatica. Din nefericire, Ia za-
treptele ierarhiei. Se aflS razagreb de cdteva luni. Din motive greb nu existi diplomali pentru a fi invitali la receplie' in capi-
pe care nu le cunoaqtem, nu a fost incd la post in strdindtate. E tala cro{iei nu existd dec6t Ambasada German6, un personal
foarte mdndru de a fi aici qi o spune chiar el. Realizdndu-qi vi- redus la minimum - patru persoane -, qi Ambasada Imperia-
sul viefii sale, de a fi ambasador al Regatului Romdniei, a l5 a Japoniei. Aceasta de pe urm6 e instalatd intr-o camera a
finut
s[-gi amenajeze reqedin{a intr-o manierd conformd visului sdu hotelului Esplanade, iar reqedinfa ambasadorului e in camera
- cdt mai fastuos cu putinfd - $i a reuqit. vecind. corpul diplomatic este alcdtuit doar din persoana am-
Acum in toate oraqele Europei Centrale, mai ales in cele basadorului. Excelenla Sa Kzuiki Miura. Nu are nici mScar o
mai mari, oamenii care au o mobili frumoasd, opere de afid,, secretar[.
MEMORI' 19
18 CoNSTANTINVIRGILGHEoRGHT ISPITALIBERTATII.

Cum ambasadorul nostru qtie cd la viitoarele sale mari re- Apoi am fugit ca s6 pldng nevdzvt de nimeni pe o6mpul de
cepfii diplomafii maghiari, cu care nu suntem in bune relafii l6ngd cas6.
din cauza Transilvaniei, nu vor veni, ci germanii vor trimite Ast[zi m[ incearci aceeaqi stare de indignare. comporta-
un simplu ofi1eE iar croalii doi sau trei func{ionari de la depar- mentul ambasadorului nostru m6 ingroze,;te. sunt at6t de fu-
tamentul de protocol, a amdnat in mod repetat data primei rios, inc0t nu pot si deschid gura. Cum poate viafa sd mearge
recepfii. Dar astdzi este mult preatirziupentru amaiprimi pe inainte, indiferent[, cum pot oamenii sd-qi vada de treburile
cineva, cdci nu mai existd Regatul Romdniei. Mobila scump[ a lor de zi cu zi, cdnd nenorociri at6t de mari, c6nd asemenea
ambasadorului a traversat patru ldri in flicdri qi a ajuns intactd calamitdli se abat asupra tuturor, asupra semenilor noqtri? Md
la destinalie - degeaba.in zadar. mir chiai cd pomii infloresc gi fructele se coc pe ramurile 1or,
c6nd in jurul acestora, in campul dimprejur, oamenii mor
Sosind, Excelenfa Sa strdnge mdnafiecdruia dintre noi, apoi deci-
se aqazd, in fotoliul consulului. Urmdrim neliniqtili chiar;i cel mafi de un cataclism ori sunt masacrali de duqmanii lor'
mai mic dintre gesturile sale. E imbrdcat intr-un costum gri an- omul este regele crea{iei. cdnd un om suferS ori moare, in-
tracit cu o croiald impecabild, cu o cimaq[ alb[;i uavatdbor- treg universul trebuie s5 fie in doliu. Indiferenla faf6 de un om
do. E destins, aproape binedispus. mi se pare impotriva firii. De nein{eles. Ea mi mird qi mi ingri-
- intrevederea mea cu ministrul Afacerilor Externe croat joreazdde fiecare datd cdnd o intdlnesc. Dar ritmul viefii este
cel
s-a prelungit pdnd spre dimineafd,, ne spune. Am analizat in mecanic. Indiferent. Precum cel al locomotivelor, precum
profunzime toate problemele actuale. Plec6nd de la minister, al tuturor maqinilor.
am fbcut un ocol pdndlaregedinfa mea. $tiam cd md a;teptafi Mamaurmainchipincon;tientritmulviefii.Arnbasado-
nerdbddtori, dar trebuia sd fac o baie qi sd-mi schimb costumul. rul nostru continua qi el, mecanic, existenfa sa rutinierS de di-
N-ar fi fost pldcut sd vin la ambasadd intr-o finut[ neglijenti plomat,
-pentru
in ciuda disparifiei patriei noastre' Dar eu sunt poet'
pe motiv cd situalia e grav5. Cred cd veli fi cu tofii de acord in un poet, indiferenfa nefericirilor unui om este un delict
aceastd privinfS. grav.ocrimSimpotrivaarmonieiuniversale,orandinpropria
Surdde, iar eu sunt consternat. in clipa in carc faru noas- carne. o ran6 care nu se cicatrizeazdniciodatd, cate sdngerea-
trd este rasd de pe hartl qi poporul nostru este t6rdt in scla- zdmereu,c[ci poetul este un seismograf, aparat de inregistra-
vie, Excelenfa Sa giseqte de trebuinld ,,sd facd o baie qi si-qi re,radar qi memorie a societd{ii in care trdieqte'
-Afi aflat ceva nou, domnule ambasador?' infeab[
schirnbe costumul". Am incercat acelaqi sentiment de revoltd consulul.
proclamalia regelui,
pe cdnd aveam qase ani. Sora mea mai micd, Rodica, a murit - Nimic altceva dec6t cele conlinute in
rdspunde amabasadorul. Ministrul Afacerilor Externe croat
pe neaqteptate la doar unsprezece luni. Am venit in camera un- nr'l

de se afla trupul ei de pdpuq[, intins pe o mas6. N-am indrdznit are-nici o informafie in plus. Toate mijloacele de comunicare
s-o privesc qi am fugit la bucitirie pldngdnd in hohote. Acolo cu Romania sunt tdiate,interzise. Se pare cd germanii
ingiqi nu
m-am ascuns in spatele unui dulap ca sd pldng qi, din ascunzd- qtiu nimic in plus. Lovitura de stat a regelui a fost o surprizd
qi
toarea mea, am vdntt-o pe mama pregdtind masa de seard, aga pentru cancelariile qi agenliile din lumea intreagd. Pregatirea
cum ftcea in toate zllele.Am lipat la ea plin de groazd: Lxecutarea ei au fost conduse cu o mdnd de maestru,
ffird nici

- Fata ta e moart5, qi pregdteqti masa ca qi cum nu s-ar fi o eroare. Toatd lumea a fost luatd prin surprindere. in aceastd
intdmplat nimic... Groaznic!, am exclamat. Ai o inimd de pia- dimineal[, capitalele occidentale aduc unanim omagiu regelui.
tr6, mam6? ln far[,dup6 cit s-a putut afla, autoritatea lui s-a intdrit. Ea e