Sunteți pe pagina 1din 10

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

Comunicare interpersonală

-Prima impresie-

Stoian Alisa

Tîrsînoagă Mădălina

Voinea Andrei

Anul III, grupa 8, CRP

Bucureşti, 2015

1
CUPRINS

1. Prezentarea problemei şi delimitări conceptuale


2. Ipotezele de cercetare
3. Eșantion
4. Experiementul şi instrumentele utilizate
5. Rezultate
6. Concluzii
7. Bibliografie

2
1. Prezentarea problemei si delimitări conceptuale

Conform Kory Floyd (2013), comunicarea ne menține sănătoși. Acesta susține că ființele
umane au o componentă socială atât de puternic dezvoltată încât, atunci când nu mai există
posibilitatea unei interacțiuni, sănătatea psihică se poate deteriora. Autorul își susține
argumentele prin exemplul izolării, indiferent că este vorba despre izolare ca pedeapsă, sau
despre izolare din punct de vedere social sau financiar. (p.12)

Comunicarea interpersonală reprezintă cea mai importantă formă de comunicare şi


desigur cea mai des întâlnită. Comunicarea interpersonală nu poate fi evitată. Existența noastră,
ca oameni ce trăiesc în societăți dezvoltate, depinde de abilitatea cu care comunicăm unii cu alții.

Kory Floyd, în lucrarea Comunicare interpersonală, dezbate problema primelor impresii,


modalitatea acestora de a se forma cât și importanța și durabilitatea în timp a acestora. Autorul
susține, conform unui principiu numit efectul informației primare, că primele impresii sunt
esențiale întrucât ele stau la baza interacțiunilor viitoare. Așadar, prima impresie legată de cineva
sau de ceva rămâne în minte mai mult decât a doua sau a treia. (p.29)

Studiile lui Solomon E. Asch sunt printre primele care abordează problematica efectului
informației primare. Un exemplu în acest sens îl constituie un experiment în urma căruia a
rezultat faptul că o persoană descrisă ca fiind „inteligentă, muncitoare, impulsivă, critică,
încăpățânată și invidioasă” a fost evaluată favorabil față de o persoană descrisă ca fiind
„invidioasă, încăpățânată, critică, impulsivă, muncitoare și inteligentă”. Adjectivele utilizate sunt
majoritatea negative, dar atunci când descrierea începe cu unul pozitiv, evaluarea tinde să fie de
asemenea pozitivă. Așadar, prima informaţie aflată are un impact mult mai puternic comparativ
cu cele ulterioare. Conform lui Flyod, acesta este motivul pentru care toți oamenii încearcă să
facă o primă impresie cât mai bună atunci când cunosc pe cineva, atunci când se duc la un
interviu sau la o întâlnire. Asch afirmă că „ne uităm la o persoană și imediat se formează în noi o
anumită impresie a caracterului său. Observațile ulterioare pot îmbogăți sau contrazice prima

3
noastră impresie, dar noi nu putem stăpâni rapida ei dezvoltare, așa cum nu putem evita percepția
unui obiect vizual sau a unei melodii” (Floyd, 2013, p. 31).

Spre deosebire de paradigma constructivistă, cea structuralistă, susținută de Norman


Henry Anderson afirmă faptul că prima impresie nu reprezintă altceva decât o simplă înșiruire de
trăsături. Ulterior se demonstrează faptul că modalitatea de formare a primei impresii nu se
rezumă la o simplă însumare, ci la calcularea unei medii a scorurilor trăsăturilor.

Bertram Gawronki de la Universitatea din Ontario a făcut publice rezultatele unui studiu
pe care l-a realizat cu un grup de alți psihologi din Belgia, Olanda și Statele Unite ale Americii în
care arată că prima impresie va domina mereu modul cum suntem percepuți pe parcursul relației
cu persoana cu care intrăm în contact. Gawronki(2010) arată în studiul lui că "Ceea ce este
necesar este ca prima impresie să fie contestată în mai multe situații. În acest caz, noile
experiențe devin decontextualizate și prima impresie își va pierde ușor din putere. Dar atâta timp
cât prima impresie nu este contrazisă în același context, puteți face tot ceea ce doriţi, căci prima
impresie va domina oricare ar fi frecvența cu care a provocat experiențe noi.”

Prima impresie se conturează pe baza unor indici precum vestimentație, postură,


atitudine, contactul visual și ținuta fizică, zâmbetul, umorul, limbajul gesturilor și primele
cuvinte.

2. Ipotezele de cercetare

Proiectul de cercetare aduce în discuție o temă de interes în sfera comunicării


interpersonale și anume cum suntem influențați de prima impresie atunci când cunoaștem o
persoană. Zilnic întâlnim zeci de persoane pe care de cele mai multe ori le catalogăm ca fiind
într-un anumit fel doar după felul cum sunt îmbrăcați, cum vorbesc, ce gesturi fac, ce limbaj
folosesc. De cele mai multe ori le atribuim și o meserie doar după felul cum sunt îmbrăcați. Dacă
mergem într-o universitate și vedem o persoană mai în vârstă, cu ochelari, cu documente în mână

4
și cu o ținută office spunem „Acesta sigur este profesorul pe care îl caut”. Este suficient să
privim o persoană câteva secunde ca să ne formăm o părere.

Obiectivele principale care au ghidat experimentul pe care l-am făcut sunt următoarele:
determinarea măsurii în care suntem influențați de prima impresi și determinarea gradului în care
suntem influențați să atribuim unei persoane o meserie sau alta.

Proiectul de cercetare este realizat pe baza metodei de cercetare cantitative, iar ca


instrument am folosit chestionarul, pentru determinarea măsurii în care suntem influențați de
prima impresie și pentru a determinarea gradul în care suntem influențați să atribuim unei
persoane o meserie sau alta.

Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și, corespunzător, un instrument de


investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate
logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris. (Chelcea, 2004, p. 105)

Cercetarea a plecat de la premisa că „ne uităm la o persoană și imediat se formează în noi


o anumită impresie a caracterului său”, așa cum afirma și Asch. Am extins experimentul nostru
și am plecat de la premisa că după ce privim o persoană, ne formăm o impresie despre ce meserie
are doar dupa stilul vestimentar, gesturi sau accesorii.

În acest sens, formulăm trei ipoteze de cercetare care vor sta la baza construirii
chestionarului și care vor evidenția ce anume dorim să demonstrăm. Astfel, prima ipoteză este:
„Dacă o persoană de sex masculin are o ținută office, privire serioasă, atitudine de superioritate,
atunci este asociat cu meseria de manager.” Cea de-a doua ipoteză: „Dacă într-o fotografie o
persoană de sex feminin este surprinsă zâmbind și cu o privire caldă, atunci subiecții îi vor
atribui meseria jurnalist.” Cea de-a treia ipoteză de cercetare: „ Pentru cei mai mulți dintre
subiecți prima impresie contează într-o mare masură în formarea unei păreri.”

După analizarea celor două ipoteze, putem constata faptul că în ambele situații efectul
observat nu ține doar de o singură cauză. Astfel, nu putem considera faptul că singura cauză care

5
determina formarea unei impresii este zâmbetul, vestimentația, accesoriile, postura sau mimica,
ci trebuie să acceptăm existența mai multor posibile cauze.

3. Eșantion

Eșantionarea folosită este cea probabilistică stratificată, deoarece persoanele care


urmează a fi chestionate au fost împărțite după anumite caracteristici. „Folosirea unor criterii de
împărţire a populaţiei în straturi se realizează plecând de la credinţa că fiecare strat este omogen
din perspectiva caracteristicii populaţiei pe care vrem să o măsurăm.” (Frunzaru & Ivan, p. 85)

Stratificarea a fost făcută în funcție de educație și mediul de proveniență, astfel vor fi


chestionați 30 de studenți indiferent de anul universitar și domeniul de studiu, care se află la
studii universitare de licență, master și doctorat, din mediul urban sau care locuiesc în mediul
urban datorită studiului, cercetarea realizându-se la nivelul universităților din București, deoarece
ne permite să avem acces la eșantionul dorit. Nu a fost realizată stratificarea în funcție de vârstă
deoarece poate exista probabilitatea ca anumiți subiecți să fie la a doua facultate, sau care au
început-o la o vârstă mai înaintată. Persoanele pot fi atât de sex feminin, cât și masculin,
căsătorite sau necăsătorite.

4. Experiementul şi instrumentele utilizate

Experimentul a pornit în contextul în care în societatea actuală se pune foarte mare accent
pe elemente caracteristice ale persoanelor, indivizii fiind percepuți superficial sau cum spune un
proverb vechi “judecând o carte doar după copertă.” În acest sens ne-am orientat către o rețea
socială – LinkedIn – specializată pe profiluri profesionale de angajare și am selectat în mod
aleatoriu trei meserii pe care noi le-am considerat populare și anume: manager, jurnalist și
inginer. Pentru aceste trei meserii am căutat persoane care lucrează în acest domeniu și am ales
indivizii atât cu experiență mai mare, dar și indivizi cu mai patina experiență în domeniile sus
menționate. Am alcătuit o listă de șase meserii mai populare și pe lângă cele trei pe care noi le

6
alesesem deja – manager, jurnalist, inginer – , am adăugat altele trei “capcană” – profesor,
medic, psiholog.

Subiecții au primit un chestionar în care au fost rugați să răspundă la trei întrebări de


acomodare despre prima impresie și dspre cum sunt influențați în perceperea unei persoane pe
baza unei prime întâlniri, prime impresii.

În continuare subiecții au primit cele nouă fotografii pe care le-am ales aleatoriu de pe
rețeaua socială LinkedIn și trebuiau să aleagă din lista de șase meserii, o profesie pentru fiecare
persoană din imagine. Sub fiecare imagine era o întrebare deschisă pe care trebuiau să o
completeze. Această întrebare avea scopul de a afla care sunt motivele pentru care subiecții i-au
atribuit o profesie sau alta. Subiecții nu au știut ce profesii au indivizii din fotografie și nici nu
le-a fost dezvăluit decât dacă aceștia au cerut.

Instrumentul de cercetare folosit a fost chestionarul. Am folosit trei întrebări închise de


acomodare la începutul acestuia, pentru a-i introduce pe subiecți în tema de cercetare.
Următoarele 18 întrebari au fost legate de cele nouă fotografii și le-am împărțit în nouă întrebări
închise cu variante de răspuns, unde am pus meseriile pe care trebuiau să le atribuie persoanelor
din fotografie și nouă întrebări închise unde respondenții scriau motivele pentru care au decis să
le atribuie meseria respectivă din listă.

La sfârșitul chestionarului am folosit întrbări de identificare prin care am vrut să aflăm


vârsta, sexul, starea civilă, nivelul de seducație și mediul de proveniență ale respondenților.

5. Rezultatele

Explorând problematica primei impresii, am ajuns la următoarele rezultate. În urma celor


30 de chestionare aplicate pe studenți cu vârste între 18 și 25 de ani, studenți în București, cu
mediu de proveniență urban, am aflat că pentru 18 din cei 30 contează prima impresie în
formarea unei păreri într-o mare măsură. Cealaltă majoritate de respondenți – 10/30 - au spus că
pentru ei prima impresie contează într-o foarte mare măsură. Dintre cei 30 de respondenți, doar 2

7
au spus că prima impresie contează într-o mica măsură. La întrebarea A2, 17 din cei 30 de
respondenți au spus că prima impresie va conta în mare măsură în situațiile în care vor fi puși cu
o persoană pe care au cunoscut-o recent. Din cei 30 de respondeți, 9 au spus că prima impresie
va conta pe viitor într-o mica măsură, iar 4 dintre aceștia au spus că va conta într-o foarte mare
măsură. Aceste rezultate pot fi explicate pe baza spuselor lui Kory Floyd în lucrarea Comunicare
interpersonală și anume că prima impresie rămâne în mintea noastră mai mult decât a doua sau a
treia. (p.29) Chiar dacă timpul trece, cunoști omul mai bine, vezi ce caracter are, prima impresie
rămâne întipărită în mintea noastră și mereu vom cataloga o persoană după această primă
impresie. Aceste rezultate verifică și cea de-a treia ipoteză de cercetare din experimentul nostru.
Știm încă de la început că respondenții vor corela persoana din fotografie cu o meserie prin
intermediul vestimentației și ale posturii. Acest lucru reiese din cea de-a treia întrebare la care 27
din 30 de persoane au răspuns că pentru ei contează vestimentația la formarea unei prime
impresii.

Ȋn următoarea parte a chestionarului, respondenții au atribuit fiecărei imagini, fiecărei


peroane din imagine, o meserie. Atunci când au atribuit meseria, aceștia au fost rugați să spună
un motiv pentru care au ales meseria respectivă. Din rezultatele chestionarelor, doar 3 au primit
meseria lor reală de majoritatea respondenților. Intenția noastră nu a fost să fie corelate doar 3
meserii corect, ci am urmărit dacă vestimentația, vorbitul în fața unui public este corelat cu
meseria de jurnalist și au fost descoperiți toți cei trei jurnaliști. La întrebarea deschisă despre
motivele alegerii acestei meserii subiecții au scris: postura, faptul că vorbește în fața unui public,
persoană deschisă către informație, înfățisare sofisticată, atitudine.

Rezultatele studiului verifică și prima ipoteză a experimentului nostru: „Dacă o persoană


de sex masculin are o ținută office, privire serioasă, atitudine de superioritate, atunci este asociat
cu meseria de manager.” Deși în prima fotografie este un inginer, respondeții l-au asociat cu un
manager, iar la motive au scris că au ales această meserie pentru vestimentația, atitudinea și
postura bărbatului din imagine.

Pentru toate rezultatele studiului, am atașat la anexe toate datele culese din chestionare,
cât și chestonarul pe care l-am aplicat în realizarea experimentului despre cum suntem influențați
de prima impresie în perceperea unei persoane.

8
6. Concluzii

Prin intermediul acestui mini-experiment am demonstrat că prima impresie contează


foarte mult în relațiile interpersonale. Contează doar cinci secunde ca oamenii să-și facă o
impresie despre tine, să te perceapă într-un anume fel.

Rezultatele experimentului au mai arătat că oamenii ne cataloghează ca fiind într-un


anume fel și după modul cum suntem îmbrăcați sau după ce atitudine adoptăm.

Prima impresie contează în relația pe care o avem cu persoanele din jurul nostru și ne
poate afecta pe termen lung.

9
7. Bibliografie

1. Chelcea, S. (2004). Inițiere în cercetarea sociologică. București: Comunicare.ro

2. Frunzaru, V., Ivan, L. Metode de cercetare în științele comunicării. București: Comunicare.ro

3. Gawronski, B., Rydell, R. J., Vervliet, B., & De Houwer, J. (2010). Generalization versus
contextualization in automatic evaluation. Journal of Experimental Psychology: General.

4. Kory, F. (2013). Comunicarea interpersonală. Traducere de Miruna Andriescu. Bucureşti:


Polirom.

5. http://sante.lefigaro.fr/actualite/2014/02/21/22030-premieres-impressions-sont-inebranlables -
accesat la data de 27.01.2015

10