ŞANTIERUL ARHEOLOGIC MICIA

' (VEŢEL, JUD, HUNEDOARA)

de L U C I A M A R I N E S C U , ANIŞOARA S I O N ,
L I V I U P E T C U L E S C U , IOAN ANDRIŢOIU,
E D I T H I O N E S C U R U S U , MARIA B R A I L E A N U

I . CONSIDERAŢII P R I V I N D T H E R M E L E . A l o c a r e a unor importante

fonduri pentru r e s t a u r a r e a termelor de la M i c i a , fncepînd cu anul 1977,
iniţiativă a c o n d u c e r i i de partid şi de stat a judeţului Hunedoara, a p e r ­
mis continuarea cercetărilor fn această zonă, putfndu-se face c u acest
p r i l e j noi observaţii atît a s u p r a obiectivelor c e r c e t a t e a n t e r i o r , cît şi
a s u p r a zonelor nou d e z v e l i t e .
Cercetările din zona t e r m e l o r , situate l a n o r d - e s t de c a s t r u , d e s ­
făşurate în mai multe campanii, au fost efectuate, între a n i i 1967-1969,
J e un colectiv a l Muzeului judeţean Deva şi a l Universităţii Babeş-Bolyai
din C l u j - N a p o c a , condus de d r . d o c . Octavian F l o c a ^ şi continuate între
a n i i 1971-1975 de un colectiv a l Muzeului de I s t o r i e a l R . S . România2, în
c o l a b o r a r e c u Muzeul judeţean din D e v a .
In stadiul de faţă a l cercetărilor, cînd aproape întreaga suprafaţă de
teren ocupată de terme a fost dezvelită, s - a u putut face cîteva consta­
tări c u un c a r a c t e r mai general p r i v i n d în ansamblu zona cercetată, p r e ­
cum şi a l t e l e , nu mai puţin importante, privind f i e c a r e construcţie în
parte.
O primă constatare c e s e impune este a c e e a că l a M i c i a e x i s t a un
complex termal în adevăratul înţeles a l cuvîhtului, compus din t r e i c o n ­
strucţii d i s t i n c t e , c u o compartimentare planimetrică diferită, d a r avînd
f i e c a r e minimum de încăperi n e c e s a r e pentru a s a t i s f a c e un flux t e r m a l
complet: apodyterium - v e s t i a r , laconicum - baia de a b u r i , caldarium -
baia de apă caldă, tepidarium - baia de apă călduţă, frigidarium - baia
de apă r e c e e t c .
Poziţia pe c a r e o ocupă c e l e t r e i construcţii în planul de situaţie
a l complexului t e r m a l şi r a p o r t u l dintre ele relevă un fapt deosebit de
important şi anume că, l a un moment dat, două dintre construcţii - Terme
I şi T e r m e I I I - formează un ansamblu unitar funcţional-urbanistic a l a ¬
şezării de l a M i c i a . E l e sînt dispuse p e r i m e t r a l faţă de un spaţiu des­
c h i s , probabil o piaţetă, marcat pe l a t u r a de vest p r i n t r - u n portic cu c o -
loane^.
C e a de a t r e i a construcţie - T e r m e Π - este amplasată excentric
s p r e s u d - v e s t faţă de ansamblul c e l o r l a l t e două, mai apropiată de c a s t r u ,
fiind orientată d i f e r i t , c u axul longitudinal dispus aproximativ după d i ­
recţia n o r d - s u d .
C e l e t r e i construcţii termale au instalaţii de încălzire proprii -
p r a e f u r n i u m - u r i , reţeaua de canale de e v a c u a r e a apelor exterioară c o n ­
strucţiilor fiind comună^.
S e impune de asemenea, c a o trăsătură comună tuturor c e l o r t r e i
edificii,prezenţa mai multor r e f a c e r i constructive s u c c e s i v e de amploare

105

www.mnir.ro
diferită, s u r p r i n s e l a f i e c a r e dintre edificiile menţionate şi evidenţiate
de situaţiile s u r p r i n s e în t e r e n , de materialul arheologic s c o s din să­
pături şi prin elementele de zidărie păstrate încă în p i c i o a r e .
Reconstrucţia termelor de l a M i c i a este consemnată epigrafic de
două inscripţii c v a s i - i d e n t i c e c a formulare, ce menţionează termele c a
aparţinînd cohortei a I l - a F l a v i a Commagenorum şi c a fiind reconstruite,
pentru că au fost d i s t r u s e de vechime, pe timpul împăraţilor Septimius
S e v e r u s (193-211) şi r e s p e c t i v S e v e r u s Alexander (222-234)5.
M a r t o r i i momentelor de reconstrucţie menţionate epigrafic sfiit con­
stituiţi din elementele de zidărie încă existente ce probează, alături de
situaţiile arheologice şi nu de puţine o r i în modul c e l mai concludent,
natura şi amploarea a c e s t o r intervenţii c o n s t r u c t i v e .
E d i f i c i u l T e r m e I , dezvelit aproape în întregime în campania din
anul 1968, a r e t r e i faze de construcţie d i s t i n c t e , două dintre ele - u l t i ­
mele - fiind consemnate încă din 1968^, în urma săpăturilor conduse de
Octavian F l o c a .
Cercetările din a n i i 1971-1975 au identificat elementele de zidărie
ale încă unei faze de construcţie, prima faza a edificiului Terme I ' . In
campania din 1978 a fost degajată în totalitate l a t u r a estică a edificiului,
unde a fost descoperit un şir de l e s p e z i de c a l c a r dispuse l a i n t e r v a l e
egale - 2 , 2 0 m, fundaţii ale coloanelor unui portic c e s e continuă parţial
pe l a t u r a de nord şi probabil şi pe c e a de sud a construcţiei®. Degaja­
r e a depunerilor arheologice de pe l a t u r a de sud şi vest a construcţiei a
evidenţiat parţial planimetria primei faze a e d i f i c i u l u i , c e diferă net de
compartimentarea fazei următoare ( f i g . 1 ) .
F a z a a doua reprezintă astfel o r e f a c e r e din temelii a construcţiei,
pe acelaşi l o c , suprapunînd doar în parte zidurile preexistente şi avînd
pavimentul subsolului l a o cotă mult ridicată, aproximativ egală c u c e a
a pavimentului de peste s u s p e n s u r i l e primei faze - 1 ,36 m faţă de -1 ,50
m (fig.2 a şi b).
Ultima fază de construcţie surprinsă a i c i constă în extinderea p l a ­
nului c e l e i de a doua, prin adăugarea a două abside şi a unor noi p r e -
furnii pe l a t u r a de sud (fig.3) şi din reamenajări i n t e r i o a r e , c a r e f a c e ­
r e a c e l o r două bazine din frigidarium (fig.4) şi a s t u p a r e a golurilor unor
uşi. λ

In partea de nord a construcţiei au fost dezvelite mai multe încă­

p e r i c a r e fac legătura cu edificiul T e r m e I I I situat mai s p r e n o r d , l e g ă ­
t u r a cronologică între aceste încăperi şi cele două e d i f i c i i de l a nord şi
sud urmînd a s e s t a b i l i în campania următoare.
C e a mai veche monedă găsită în condiţii s t r a t i g r a f i c e sigure,într-o
secţiune trasată în e x t e r i o r u l p o r t i c u l u i pe un n i v e l aflat l a adîncimea de
1 ,50 m,datează de l a H a d r i a n . E s t e un dupondius ( R I C , 557), pe a v e r s
c u c a p u l împăratului şi legenda I M P . C A E S A R T R A I A N U S HADRIANUS
A U G . , i a r pe r e v e r s F o r t u n a şezînd s p r e stînga şi din legendă mai c i -
t i n d u - s e C O S II şi în exergă F O R T R E D . Moneda a fost emisă la Roma în
anul 118 şi credem că e a datează prima fază a edificiului Terme I .
C e l e mai noi monede descoperite a i c i sînt emise de F i l i p A r a b u l .

106

www.mnir.ro
F i g . 1 . - Planul g e n e r a l a l complexului t e r m a l de l a M i c i a .

www.mnir.ro
•-0,00

I-8AZM2 J

a.. TERMEI. SECTE H

moo ^om_
1 lIiTCWSTRAa^] ,gJ.O -I38»0

PORTIC IBCOM l
HIP0CAU5T F A Z A I

b. TERME I. SECŢIE 2-2

es
:0JD0

J — BAZM1

WWW 0 l 2 3 i 5M
SBC
BAZIN l —ti

c . TERMEl.SECTE 33
:0P0

a u t zii j M
ţ?76
rur

d.TERME B SECTE M
, F i C _ 2 . - SiL-Hwd pria «diflciQ* T U M I a. « 1 b f i Τ · Γ Μ D e μ ί

F i g . 2 . » Secţiuni prin edificiile Terme I a şi b şi Terme II c şi d

www.mnir.ro
 T e r m e I I - construcţie dezvelită în anii 1970-1977 - prezintă două
faze de construcţie importante şi m i c i intervenţii de reparaţii constînd
în p r i n c i p a l din reamenajări i n t e r i o a r e . F a z a a doua de construcţie r e ­
prezintă o r e m a n i e r e a primului edificiu ale cărui z i d u r i s e aflau încă în
p i c i o a r e , prin adăugarea a două noi încăperi (fig.2 c şi d), concomitent
c u s c h i m b a r e a funcţiunii unor spaţii - încăperile hipocaust n r . 4 şi n r . X )
fiind transformate acum în camere neîncălzite (fig.5).
Ultimele intervenţii constructive s u r p r i n s e l a T e r m e I I constau din
r e f a c e r e a pavimentelor, a căzilor de baie şi a bazinului dreptunghiular,
concomitent c u a s t u p a r e a unor goluri din zidărie.
C e a mai veche monedă descoperită a i c i este emisă de Domitian^,
c e a mai nouă fiind un denar emis de E l a g a b a l l a Antiochia în anul 181
( R I C , 181).
T e r m e ΙΠ, c e a de a t r e i a construcţie amplasată mai spre nord, a
fost cercetată în c e a mai mare parte p r i n săpături mai v e c h i din anii
1967-1968, semnalfndu-se şi a i c i existenţa unei r e f a c e r i masive a c o n ­
strucţiei şi a unei intervenţii de reparaţie de mai mică a m p l o a r e . C e r c e ­
tările recente efectuate doar pe o zonă restrînsă - c a m e r a pentagonală
şi încăperile adiacente e i - în anul 1978, au confirmat şi ele c e l e t r e i
momente de intervenţie constructivă.
Situaţia surprinsă pe t e r e n , existenţa a t r e i e d i f i c i i termale dis­
t i n c t e , f i e c a r e purtînd urmele unor r e f a c e r i c o n s t r u c t i v e de amploare
diferită, ocupînd o suprafaţă mult mai mare decît băile altor c a s t r e din
D a c i a , nu p a r să concorde c u datele menţionate în c e l e două inscripţii.
Pînă în prezent singurul edificiu despre c a r e se poate afirma că a
fost r e c o n s t r u i t de două o r i este T e r m e I . Pînă l a încheierea cercetării
extinsă a s u p r a întregului complex t e r m a l , c a r e v a diminua din c a r a c t e ­
r u l ipotetic a l c o n c l u z i i l o r n o a s t r e , putem socoti că:
1 . E d i f i c i u l c a r e a aparţinut c a s t r u l u i , c e l l a c a r e se referă in­
scripţiile amintite, este T e r m e I , construit în timpul l u i H a d r i a n , r e f ă ­
cut din temelii pe timpul l u i Septimius S e v e r u s şi apoi r e c o n s t r u i t încă
o dată în vremea l u i S e v e r u s A l e x a n d e r . T i p u l de plan a l ultimelor două
faze a l e edificiului îşi găseşte a n a l o g i i , pînă aproape de identitate, c u
terme ale unor c a s t r e din D a c i a 1 1
şi M o e s i a ^ ,
1

2 . E d i f i c i u l T e r m e I I a fost construit în timpul l u i Commodus după

războaiele marcomanice, cercetările efectuate în c a s t r u de L . P e t c u -
l e s c u surprinzînd şi a i c i importante reconstrucţii şi r e f a c e r i în această
perioadă 3 . Conceput să fie folosit de populaţia din canabae,
1
presupu­
nem că e d i f i c i u l T e r m e I I , în faza de maximă înflorire a M i c i e i , c a r e d u ­
rează c u siguranţă tot timpul d i n a s t i e i S e v e r i l o r , e r a destinat să fie f o ­
losit de femei, a i c i fiind descoperit un a l t a r a l V e n e r e i .
3 . E d i f i c i i l e termale funcţionează independent, avînd f i e c a r e p r e -
furnii p r o p r i i , o r g a n i z a r e a planimetrică a construcţiilor înscriindu-se
în schema denumită de K r e n c k e r " R i n g t y p " ^ , c u analogii în toată lumea
1

romană 5 .1

L u c i a Marine s cu,
Anişoara S ion

108

www.mnir.ro
2M

F i g . 3 . - Terme I - Desfăşurarea exterioară a zidului de sud al camerei

n r . 5.
www.mnir.ro
F i g . 4 . - Terma I - Detaliul bazinului de vest a l frigidariumului.

www.mnir.ro
F i g . 5 » - Terme Π - Gura de prefurnium de pe zidul de sud al camerei
n r . 10, transformată ulterior fn canal de scurgere.

www.mnir.ro
Fig. 6. -Castrul roman de la Micia (partea nordica).

www.mnir.ro
 I I . CERCETĂRI A R H E O L O G I C E ÎN C A S T R U L ROMAN. Castrul
roman de l a M i c i a (corn. Veţel, j u d . Hunedoara), unul dintre c e l e mai
mari din D a c i a , este situat l a aproximativ 4 km est de punctul c e l mai
fngust a l văii Mureşului, aflat fn dreptul comunei Brănişca. Ridicat pe
un platou natural fnalt de aproximativ 3 m şi orientat aproximativ NV-
S E , e l domină v a l e a Mureşului c e s e lărgeşte fn acest loc pfnă l a 1 km,
barfnd astfel ieşirea din d e f i l e u .
P l a s a t pe una din p r i n c i p a l e l e căi de comunicaţie c e leagă podişul
T r a n s i l v a n i e i de regiunile din v e s t , folosită din antichitate şi pfnă fn
prezent, c a s t r u l a suferit c h i a r din această cauză o s e r i e de d i s t r u g e r i .
Astfel încă din 1806, construcţia unei şosele intre A r a d şi D e v a şi a unui
dig a l Mureşului a fost făcută fn mare parte c u b l o c u r i de piatră fasonată
luate din zidul de incintă a l c a s t r u l u i ; cu această ocazie l a t u r i l e de sud
şi est ale zidului de incintă au fost d i s t r u s e aproape complet 6. Apoi c a ­ 1

lea ferată A r a d - T e i u ş , construită fn 1879, a i n t e r s e c t a t c a s t r u l pe lăţime,

aproximativ fn partea s a centrală şi a t r a v e r s a t şi aşezarea civilă, p a -
gus-ul situat s p r e e s t ^.Materialele arheologice foarte bogate, d e s c o p e ­
1

rite cu această o c a z i e , a u luat drumul muzeelor din Deva şi C l u j . Recent,

fn 1967-68 lucrările prilejuite de construcţia termocentralei Mintia au
determinat abandonarea v e c h i i şosele naţionale şi c o n s t r u i r e a uneia n o i ,
tot prin c a s t r u , p a r a l e l c u c a l e a ferată, l a 10 m sud de d e b l e u l a c e s t e i a .
Tot atunci prin c o n s t r u i r e a unei căi ferate aparţinînd t e r m o c e n t r a l e i a
fost distrusă complet l a t u r a de sud ®.fn plus platoul pe c a r e este situat
1

c a s t r u l a devenit în ultimul s e c o l pămînt a r a b i l ; în a c e s t fel arăturile a ¬

nuale c a şi s c o a t e r e a p i e t r e i pentru nevoi gospodăreşti, practicată de
l o c a l n i c i , au dus l a d i s t r u g e r i importante ale construcţiilor din i n t e r i o ­
r u l c a s t r u l u i , în s p e c i a l în jumătatea de e s t .
C a s t r u l de l a M i c i a , reprezentînd elementul c e n t r a l a l sistemului de
apărare roman a l văii Mureşului, a t r e z i t destul de devreme atenţia c e r ­
cetătorilor. P r i m e l e săpături cunoscute sînt c e l e ale l u i J . F . N e i g e b a u r ,
în 1847, c a r e a executat două m i c i sondaje pe l a t u r a de n o r d , lăsîndu-ne
şi o succintă d e s c r i e r e a stării de c o n s e r v a r e a monumentului l a vremea
respectivă 9.Mult mai tîrziu, d e - a b i a în 1930 v o r avea loc cercetări s i s ­
1

tematice, c e l e ale l u i C . D a i c o v i c i u , c a r e a efectuat un sondaj de mai

mari dimensiuni pe l a t u r a de nord în apropiere de turnul de NV şi alte
cîteva sondaje mai mici pe aceeaşi latură^O. P r i n t r e rezultatele c e l e mai
importante ale a c e s t o r investigaţii sînt: s t a b i l i r e a dimensiunilor a p r o x i ­
mative ale c a s t r u l u i de 180 χ 360 m; existenţa a două faze de construcţie,
în prima c a s t r u l fiind fortificat c u şanţ şi val, i a r în a doua c u zid de i n ­
cintă.
Săpăturile p r a c t i c a t e de O . F l o c a şi L.Mărghitan în 1967-1968, pe
t r a s e e l e căii ferate i n d u s t r i a l e şi a l şoselei naţionale, c a şi un sondaj în
partea de nord a l a t u r i i de e s t , deşi efectuate în condiţii d i f i c i l e , dato­
rită c a r a c t e r u l u i de s a l v a r e pe c a r e l - a u avut, au permis s t u d i e r e a s i s ­
temului de fortificaţii şi pe l a t u r i l e de sud şi est2 ,Cercetările din 1930
1

şi 1967-1968 au stabilit că intervenţiile c o n s t r u c t i v e din a doua fază au

constat doar în c o n s t r u i r e a unui zid de piatră c a r e placa s p r e e x t e r i o r
v a l u l devenit acum agger şi d e c i că ambele c a s t r e au avut p r a c t i c a c e ­
leaşi dimensiuni.
111

www.mnir.ro
 O altă problemă importantă c e a putut fi rezolvată doar pe cale e -
pigrafică este c e a a unităţii staţionate în c a s t r u . S - a stabilit că c e l p u ­
ţin de l a mijlocul s e c . a l I I - l e a e . n . , a i c i şi-au avut sediul t r e i unităţi
a u x i l i a r e : a l a I Hispanorum Campagonum, c o h o r s II F l a v i a Commageno-
rum equitata sagittariorum, Numerus Maurorum M i c i e n s i u m ^ .
Dată fiind importanţa deosebită a c a s t r u l u i de l a Micia în ansamblul
sistemului de apărare a l D a c i e i cît şi c a element c e n t r a l a l aşezării r o ­
mane de l a M i c i a , în 1976 au fost reluate săpăturile de către un colectiv
a l Muzeului Naţional .In prima etapă a cercetărilor, proiectată să s e
desfăşoare pe durata a 6 campanii.se urmăresc o s e r i e de obiective ce
nu au fost atinse de săpăturile anterioare de mai mică amploare şi o r i ­
entate cu precădere spre s t u d i e r e a sistemului de fortificaţie.Este vorba
de p r e c i z a r e a s t r a t i g r a f i e i c a s t r u l u i şi a cronologiei fazelor sale,întoc­
mirea planului general a l fiecărei faze a c a s t r u l u i , săparea integrală a
părţilor rămase din p r i n c i p i a şi praetorium, a unei barăci şi a unui grajd,
în măsura posibilului săparea unor elemente ale sistemului de f o r t i f i c a ­
ţie, o poartă principală, turnurile de pe l a t u r a de nord (fig. 1 ). Atinge­
r e a a c e s t o r obiective va permite r e z o l v a r e a problemelor i s t o r i c e ridi­
cate de c a s t r u l de la M i c i a , de o importanţă c e depăşeşte c a d r u l strict
l o c a l , în condiţiile în c a r e dimensiunile s a l e foarte mari nu permit o s ă ­
pare exhaustivă decît c a perspectivă îndepărtată^4,
Sondajele efectuate în campaniile din 1976 şi 1977 au urmărit p r e ­
c i z a r e a s t r a t i g r a f i e i generale şi obţinerea unor elemente de ordin c r o ­
nologic privind fazele s a l e c a şi s t a b i l i r e a în mare a topografiei părţii
de nord a c a s t r u l u i în v e d e r e a orientării săpăturilor v i i t o a r e . A l e g e r e a
locului săpăturilor s - a făcut şi în funcţie de situaţia c u l t u r i l o r a g r i c o l e .
Secţiunea executată în 1976, notată S L porneşte de l a colţul de N E
a l c a s t r u l u i , l a o distanţă de 2 , 2 0 m de t u r n , taie oblic partea aflată în­
tre c a l e a ferată şi l a t u r a de n o r d , ajungînd aproximativ l a jumătatea dis­
tanţei dintre c e l e două l a t u r i lungi (pînă în a p r o p i e r e a căii f e r a t e ) . Ea
a r e o lungime de 174 m de l a zidul de incintă, lăţimea de 2 m şi adînci-
mea variind între 2 , 5 0 m l a capătul nordic şi 1 ,50 m l a c e l s u d i c . S e c ­
ţiunea executată în 1977, notată S U , a fost plasată în spaţiul dintre d e -
bleul căii ferate şi şosea, l a 5 ,50 m de marginea a c e s t e i a din urmă şi
paralelă c u e a , intersectînd d e c i c a s t r u l în zona s a centrală.Ea are l u n ­
gimea de 194 m, lăţimea de 2 m şi adîncimea de 1 , 5 0 - 2 , 5 0 m. In această
campanie au fost făcute şi două c a s e t e , marcate C I şi C i l , pentru p r e c i ­
z a r e a situaţiei în zona centrală a c a s t r u l u i .
Sondajele din 1976 şi 1977 au arătat că a c e s t c a s t r u a avut două
m a r i faze de construcţie. In faza I , c a s t r u l a fost fortificat c u v a l de pă­
mînt aşezat pe o platformă de bîrne situată l a nivelul s o l u l u i . C o n s t r u c ­
ţiile din i n t e r i o r , barăci s a u g r a j d u r i orientate paralele c u latura scurtă
a c a s t r u l u i sînt construite din lemn. S i s t e m u l folosit e r a următorul: se
săpau şanţuri late de 0 , 3 0 - 0 , 4 0 m,adînci de 0 , 7 0 - 0 , 8 0 m,în c a r e s e i n ­
troduceau scînduri între c a r e s e fixau apoi p a r i de lemn pentru pereţi.
Pereţii e r a u apoi acoperiţi c u c h i r p i c i , în c a r e s e mai văd imprimate u r ­
mele n u i e l e l o r . in porţiunea vest-centrală a c a s t r u l u i , în S i l , s - a s u r -

112

www.mnir.ro
prins o temelie mai lată, de 0 , 7 8 m, a unei construcţii c e reprezintă e¬
ventual p r e t o r i u l , construită din s t r a t u r i l e de piatră legată c u mortar
pînă aproape de nivelul de călcare a n t i c . P o s i b i l c a elevaţia acestei c l ă ­
d i r i , din c a r e nu s - a mai descoperit nici o urmă, să nu fi fost construită
din piatră c i tot din bîrne, a c e s t sistem de construcţie mixt fiind întîlnit
şi în alte c a s t r e romane^ ?. Nivelul corespunzător a c e s t e i faze a r e
1
şi
s t r a t u l c e l mai gros de depuneri arheologice, pînă l a 1 m în zona b a r ă ­
c i l o r din jumătatea de n o r d . fn acest nivel s - a u descoperit şi marea m a ­
joritate a m a t e r i a l e l o r arheologice: vase de ceramică, t e r r a sigillata,
opaiţe, a r m e , p r i n t r e c a r e un număr însemnat de fragmente de l o r i c a
squamata din bronz şi fier (cele de fier fiind primele d e s c o p e r i t e în D a ­
c i a ) ; piese de harnaşament şi echipament m i l i t a r e t c . Această fază s - a
încheiat p r i n t r - u n incendiu violent, în s t r a t fiind descoperite urme de
cărbuni, cenuşă, c h i r p i c i a r s , i a r pe a l o c u r i c h i a r pămîntul v i u este
v i t r i f i c a t . D a t a r e a incendiului s - a făcut c u dificultate deoarece m a j o r i ­
tatea monedelor de bronz descoperite c h i a r pe nivelul de incendiere sînt
i l i z i b i l e din c a u z a calcinării foarte p u t e r n i c e . Intrucît data c e a mai r e ­
centă a unei monede de pe n i v e l este de 1 6 5 - 6 ^ , putem considera că i n ­
c e n d i e r e a c a s t r u l u i se datorează c u c e r i r i i s a l e în timpul războaielor
marcommanice prin anii 1 6 7 - 1 7 0 , probabil de către i a z i g i . D e c i "dublul
p e r i c o l " de c a r e a fost ameninţată Ulpia T r a i a n a în aceşti a n i ^ este r e ­
prezentat pe de o parte de atacul i a z i g i l o r din v e s t , i a r pe de alta de un
atac din altă direcţie, poate a l vandalilor şi costobocilor din n o r d .
U l t e r i o r , bîrnele a r s e din temeliile barăcilor au fost s c o a s e , i a r
stratul de dărîmături a fost nivelat, urmînd o nouă fază de existenţă a c a s ­
t r u l u i . Din c a u z a lucrărilor a g r i c o l e , d a r mai a l e s a activităţii de e x ­
tragere a p i e t r e i pentru construcţii s a u f e r t i l i z a r e a s o l u l u i , a c e s t nivel
este foarte răscolit i a r urmele de locuire în mare parte d i s t r u s e , în spe­
c i a l în jumătatea de est a c a s t r u l u i . In această a Η-a fază, c a s t r u l a a ¬
vut zid de piatră, aggerul pavat s p r e e x t e r i o r c u un s t r a t de pietriş prins
cu mortar, i a r v i a s a g u l a r i s c u 2 nivele sugerînd o r e f a c e r e . f n i n t e r i o r
barăcile sînt toate de piatră,iar drumurile principale l u c r a t e din piatră
şi pietriş, conform p r i n c i p i i l o r de construcţie romane. O r i c u m din o r i ­
entarea şi dispunerea d r u m u r i l o r s e poate presupune că barăcile erau
dispuse l a fel c a în faza precedentă. Dintre cărămizile şi ţiglele ştam­
pilate provenind din elevaţia clădirilor a c e s t e i faze, majoritatea au ştam­
pile ale legiunii a X I I I - a G e m i n a , însă s e întîlnesc şi ştampile ale c o ­
hortei a I l - a F l a v i a Commagenorum. intrucît cărămizile legiunii a X I I I - a
au aceleaşi ştampile c a c e l e descoperite l a Apulum, considerăm că ele
au fost aduse de acolo pe Mureş şi d e c i că nu documentează staţionarea
la Micia a unei vexillaţii a r e s p e c t i v e i l e g i u n i . Aceasta nu exclude bineîn­
ţeles posibilitatea c a unele detaşamente a l e legiunii să fi staţionat aici
temporar pentru lucrări, fiind cunoscut că l e g i o n a r i i romani participau
frecvent c h i a r l a c o n s t r u i r e a fortificaţiilor apărate de unităţile a u x i ­
liare^®. In a c e s t sens pledează şi simplul c a l c u l a l numărului de trupe
ce puteau staţiona l a M i c i a . D e o a r e c e o a l a quingenaria a v e a nevoie de
un c a s t r u de 3 h a , o cohors equitata de unul de aproximativ 2 h a ^ , i a r

113

www.mnir.ro
numerusul de călăreţi de unul c e v a mai mic decît a l unei a l a , în c a s t r u l
de l a M i c i a c u suprafaţa de 6 , 5 h a , cele t r e i unităţi atestate de abia în­
căpeau c h i a r ţinînd seama şi de faptul că puteau să trimită vexillaţii în
alte l o c u r i .
Reconstrucţia în piatră a c a s t r u l u i s - a încheiat c e l mai tîrziu în
anii 2 0 4 - 2 0 5 , de cînd datează o inscripţie c e atestă prezenţa unui mare
număr de unităţi romane l a M i c i a , desigur unele numai prin vexillaţii,
c a r e au c o n s t r u i t a i c i probabil o " b a s i l i c a c a s t r e n s i s " : a l a IHispanorum
Campagonum, cohors II F l a v i a Commagenorum, cohors Vindelicorum, C o ­
nors I Alpinorum, numerus Mauretanorum T i b i s c e n s i u m , numerus G e r -
manicianorum, numerus Campestrorura ^ . D e c i r e f a c e r e a în piatră a
c a s t r u l u i de l a M i c i a s e datoreşte nu unei simple schimbări în principiile
de castramentaţie cum s - a afirmat pînă în p r e z e n t , c i unor evenimente
i s t o r i c e c o n c r e t e , s e s i z a b i l e în săpăturile a r h e o l o g i c e .
fn timpul c e l e i de a I l - a faze, s e constată unele intervenţii c o n ­
s t r u c t i v e , c a r e în stadiul a c t u a l a l cercetării nu par a modifica planul
g e n e r a l . D e s c o p e r i r e a în S i l în partea est-centrală a c a s t r u l u i a unei
abside c u d e s c h i d e r e a s p r e sud pare a întări ipoteza mai veche după care
poarta de sud e r a "porta p r a e t o r i a " ^ . Deşi ultima monedă descoperită
1

pînă acum în c a s t r u datează din timpul împăratului D e c i u s ^ , putem c o n ­

s i d e r a că faza a I l - a a durat pînă l a sffrşitul stăpînirii romane fn D a c i a ,
fn j u r u l anului 271 e . n . In o r i c e c a z l i p s a oricăror urme de distrugere
a construcţiilor a c e s t e i faze denotă că trupele romane s - a u r e t r a s din
c a s t r u l de l a M i c i a fn ordine şi nu fn urma unor a t a c u r i a l e popoarele
migratoare.
C h i a r şi după încheierea funcţionalităţii s a l e m i l i t a r e , fn c a s t r u se
constată o continuitate de viaţă. A s t f e l o Locuire din s e c . I V e.n. deo­
camdată apărînd c a r e l a t i v sporadică, este documentată de d e s c o p e r i r e a
unei fibule c u butoni în formă de ceapă (Zwiebelknopfiebel)şi a unor f r a g ­
mente c e r a m i c e , i a r vase de ceramică din s e c . V I I I - I X probează continui­
tatea de l o c u i r e pînă s p r e sffrşitul perioadei prefeudale32.
M a t e r i a l u l arheologic deosebit de bogat şi v a r i a t compus dini c e r a ­
mică, arme, piese de echipament şi harnaşament, statui d e s c o p e r i t e fn
a c e s t e două campanii, aflat fn c u r s de r e s t a u r a r e şi p r e l u c r a r e , va fi
prezentat exhaustiv în volumul I a l monografiei c a s t r u l u i c a r e v a p r e ­
zenta r e z u l t a t e l e primelor 6 campanii. Menţionăm totuşi p r i n t r e piesele
mai importante: o statuetă de bronz, fragmente de statuie loricată impe­
rială de b r o n z , un fragment de diplomă militară datat între anii 117-138-^,
o garnitură de armură, întăritoare de a r c (Bogenversteifungen) din o s .
Liviu Petculescu

I I I . C E R C E T Ă R I A R H E O L O G I C E IN N E C R O P O L A ROMANA.în c a ­
d r u l planului de c e r c e t a r e a v e s t i g i i l o r romane de l a M i c i a , colectivului
muzeului din D e v a i - a revenit s a r c i n a de a efectua săpături a r h e o l o ­
gice în necropola aşezării. Cercetări mai v e c h i efectuate de către dr.
d o c . O c t . F l o c a şi d e s c o p e r i r i întîmplătoare au s c o s fn evidenţă faptul
că necropola s e afla plasată fn extremitatea estică a aşezării romane.
D e s c o p e r i r i l e funerare cunoscute aveau un c a r a c t e r d i v e r s : sarcofage

114

www.mnir.ro
 115

www.mnir.ro
 116

www.mnir.ro
din piatră Sau cărămidă, stele şi l e i f u n e r a r i , inscripţii cu c a r a c t e r f u ­
n e r a r e t c . De menţionat este faptul că ele nu atestau p r a c t i c a r e a inci-
neraţiei.
Cercetările întreprinse în perioada 27 i u n i e - 9 iulie 1977 au fost e¬
fectuate într-un spaţiu restrîns, delimitat pe două l a t u r i de l i n i a ferată
D e v a - A r a d şi c a s a s i t e l o r t e r m o c e n t r a l e i , fn campania de săpături 1977
a fost cercetată o suprafaţă restrînsă de 85 m^. Rezultatele cercetării
considerăm că au o importanţă deosebită. A s t f e l au fost descoperite în
suprafeţele d e z v e l i t e ( S . I - V ) u n număr de 8 morminte de incineraţie. A¬
c e s t e a pot fi încadrate în două din tipurile de morminte de incineraţie c u ­
noscute şi de alte d e s c o p e r i r i : morminte plane c u groapa arsă şi m o r ­
minte c u groapa nearsă.
Mormintele din prima c a t e g o r i e , în număr de 3 (M. 3 , 5 , 8 ) , C U groapa
albiată, au apărut l a adîncimi v a r i i n d între 0 , 3 0 - 0 , 4 0 m faţă de nivelul
a c t u a l a l s o l u l u i . Conturul l o r e r a bine delimitat în s o l u l a r g i l o s de c u ­
l o a r e brun-cărămizie. Dimensiunile mormintelor sînt: lungimea l a gură
1 , 7 0 - 2 , 0 5 m, lăţimea 0 , 7 5 - 1 , 0 0 m, adîncimea 0 , 3 0 - 0 , 4 0 m. O r i e n t a r e a
este aproximativ pe direcţia e s t - v e s t . Fundul şi marginile g r o p i l o r mor­
tuare sînt puternic a r s e , încît pămîntul a căpătat adesea a s p e c t u l unei
c r u s t e de c u l o a r e cărămizie, c u pete n e g r e - b r u n e , groase de 1-2 c m .
Conţinutul mormintelor constă din oase umane c a l c i n a t e , amestecate c u
bucăţi de cărbune, fragmente de pămînt a r s l a roşu. Cenuşa s e află în
cantităţi r e d u s e , i a r c e l e l a l t e r e s t u r i funerare sînt r e l a t i v puţine. I n ­
v e n t a r u l f u n e r a r , considerat în ansamblu, este sărăcăcios: c u i e de f i e r ,
fragmente c e r a m i c e , un opaiţ fragmentar, un ac de os şi o monedă de
b r o n z . In j u r u l gropilor nu s - a u observat urme de arsură sau resturi
c i n e r a r e , a c e s t e a găsindu-se e x c l u s i v în morminte.
Mormintele c u groapa nearsă, în număr de 5 (M. 1 - 2 , 4 , 6 - 7 ) sînt
c o n s i d e r a t e c e l e mai rudimentare morminte de incineraţie p r o v i n c i a l e
romane, c a r e s e reduc l a o simplă groapă de formărotund-ovală (diam.
1 ,00-1 , 7 5 - 0 , 7 5 m), fără o amenajare specială, în i n t e r i o r u l cărora au
fost depuse d i r e c t rămăşiţele c u l e s e de pe r u g . Urmele de a r s u r ă , c e ­
nuşă şi cărbuni s e află doar pe fundul g r o p i l o r .
In morminte s - a u găsit c u r e g u l a r i t a t e oase calcinate amestecate
c u bucăţele de cărbune, uneori sfărîmături de pămînt a r s de c u l o a r e c ă ­
rămizie. L a a c e s t e elemente s e adaugă obiectele de i n v e n t a r , destul de
numeroase şi v a r i a t e în comparaţie cu c e l e ale primei c a t e g o r i i de m o r ­
minte: u r c i o a r e , căni, opaiţe, r e c i p i e n t e din sticlă, c u i e , monede de
b r o n z , un c e r c e l de a u r .
Deşi c e r c e t a r e a s e află doar l a începuturile e i , s e pot trage unele
c o n c l u z i i . O primă remarcă e s t e faptul că mormintele de incineraţie s e
găsesc grupate într-o zonă s t r i c t delimitată. In suprafaţa cercetată, în
spaţiul dintre morminte, l a adîncimi v a r i i n d între 0 , 2 0 - 0 , 6 0 m s-au d e s ­
c o p e r i t s p o r a d i c v a s e şi fragmente c e r a m i c e romane, 2 murgele de s t i ­
c l ă , 1 fibulă de f i e r , 2 monede de bronz şi un l e u f u n e r a r .
Din punct de vedere s t r a t i g r a f i e vrednică de notat este observaţia
că această parte a c i m i t i r u l u i roman s e află pe un loc fără v e s t i g i i din

117

www.mnir.ro
epoci a n t e r i o a r e . Materialele arheologice descoperite a i c i aparţin i n t e ­
g r a l epocii romane.
Problema c a r e s e pune în c a z u l mormintelor c u groapa arsă este de
a şti dacă defuncţii e r a u incineraţi pe locul de înmormîntare a rămăşiţe­
l o r funerare s a u un r u g funerar r i d i c a t în altă p a r t e . Considerăm, pe
baza c e l o r observate pînă în prezent l a M i c i a , că pămîntul a r s pe fundul
şi pereţii g r o p i l o r este o consecinţă nu a a r d e r i i pe loc a morţilor, c i a
purificării r i t u a l e prin foc a gropilor mortuare dinainte pregătite, în
c a r e au fost aşezate apoi, după r i t u a l u l cunoscut, r e s t u r i l e a r d e r i i c u ­
l e s e din r u g u l f u n e r a r . Un element în susţinerea a c e s t e i i d e i îl c o n s t i ­
tuie cantitatea p r e a mică de cărbune şi de oase umane c a l c i n a t e aflate în
morminte, l i p s a cenuşei, elemente c a r e în c a z u l unei incinerări pe loc
a r fi trebuit să existe din abundenţă.
O datare a grupului de morminte, r e c e n t descoperite l a M i c i a , s e
poate face luînd în c o n s i d e r a r e determinările a t r e i monede aflate ca
piese de inventar f u n e r a r , fn două morminte (M. 1-2) p i e s e l e monetare a ¬
parţin primei jumătăţi a s e c . I e . n . (prima emisă în timpul l u i T i b e r i u , a
doua fără o încadrare precisă), i a r moneda aflată în M.5 datează de l a
V e s p a s i a n . P e b a z a a c e s t o r a considerăm că înmormîntările respective
au avut loc în prima jumătate a s e c . a l Π-lea e . n . I n afară de a c e a s t a ,
patru dintre morminte (M. 1 , 2 , 3 , 4) au c a inventar funerar şi opaiţe de
lut a r s , a'căror tipologie este caracteristică s e c . I I e . n .
O problemă aparte ridică v a s u l descoperit în M.7, c a r e datorită
p a s t e i , m a n i e r e i de confecţionare, diferă de m a t e r i a l u l c e r a m i c tipic r o ­
man, asemănîndu-se c u c e r a m i c a din unele morminte descoperite l a C i n -
ciş. P e a c e s t considerent sîntem înclinaţi a c r e d e că a c e s t mormînt a ¬
parţine unui autohton. D e s c o p e r i r i aparţinînd populaţiei d a c i c e în a ş e ­
z a r e a de l a M i c i a sînt cunoscute şi din t r e c u t . A c e s t a a r fi primul m o r ­
mînt c e se poate atribui populaţiei băştinaşe.
P r a c t i c a r e a incineraţiei şi înhumaţiei pare a s e fi folosit în a c e ­
laşi timp în s e c . a l I I - l e a e . n . F o l o s i r e a unuia s a u altuia dintre r i t u r i l e
funerare poate să fie determinată, p r i n t r e a l t e l e , şi de apartenenţa e t ­
nică a d i v e r s e l o r grupuri de colonişti şi populaţii întîlnite în D a c i a în
perioada stăpînirii romane.
loan Andriţoiu

IV. DATE PIELIMINARE CU PRIVIRE LA MATERIALUL FAUNIS­

T I C DIN C A S T R U L ROMAN M I C I A . M a t e r i a l u l faunistic d e s c o p e r i t în
c a s t r u l roman M i c i a (corn. Veţel, jud.Hunedoara), în campania de săpă­
t u r i din anul 1 976^4 reprezentînd în majoritate r e s t u r i menajere, c u ­
1

prinde 668 p i e s e , dintre c a r e 5 aparţin păsărilor şi 663 mamiferelor.

Păsările ( A v e s ) . Au fost găsite 5 piese c e aparţin probabil unui tip
de găină primitivă, G a l l u s gallus domesticus.
Mamiferele (Mammalia). Sînt reprezentate p r i n 663 fragmente,din­
t r e c a r e au putut fi determinate 6 2 3 . R e s t u r i l e osoase provin de l a 4
s p e c i i sălbatice (mistreţ, c e r b , căprior, c a s t o r ) şi de l a 6 s p e c i i do­
mestice (porc, bou, paie, capră, c a l , cîine) (tabel 1).

118

www.mnir.ro
 Tabel 1
Repartiţia s p e c i i l o r pe număr de piese şi număr de i n d i v i z i

S p e c i a ' s a u grupa Număr piese % NMI %

S u s domesticus 147 23,59 15 30
B o s taurus 318 51 ,04 18 36
Ovricaprinae 70 11 ,23 6 12
Equus caballus 45 7,22 3 6
Caniş f a m i l i a r i s 5 0,80 1 2
Sus scrcfa 9 1 ,44 2 4
C e r v u s elaphus 20 3,21 3 6
C a p r e o l u s capreolus 7 1,12 1 2
C a s t o r fiber 2 0,32 1 2

A N A L I Z A S P E C I I L O R . P o r c u l ( S u s domesticus L ) şi mistreţul
(Sus s c r o f a L ) . D i n c e l e 156 piese au fost determinate c a fiind de m i s ­
treţ 9 . Numărul minim de i n d i v i z i (calculat pe mandibule) este 1 7 , dintre
c a r e 2 mistreţi. Dentiţia ne evidenţiază pentru porcul domestic predo­
minarea v i r s t e i de s a c r i f i c a r e intre 1 / 2 - 2 a n i 75% (tabel 2).Talia c a l ­
culată pe a s t r a g a l e este de 6 8 , 0 2 cm (n=2) l a porc şi 9 3 , 0 8 cm l a m i s ­
treţ (n=1).
Bovinele (Bos taurus L ) . Domină fn m a t e r i a l , atît c a număr de frag¬
mente, 318 (51,04%), cît şi c a număr minim de i n d i v i z i - 18 (36%). O b ­
servaţiile efectuate a s u p r a c o a r n e l o r , metapodiilor şi c o x a l e l o r ne e v i ­
denţiază prezenţa probabilă în m a t e r i a l a 5 femele, 4 m a s c u l i şi un c a s ­
t r a t , înălţimea l a greabăn a bovinelor de l a M i c i a este în medie de 136,63
cm (după B o e s s n e c k ) şi 128,07 cm (după T a l k i n ) (tabel 3 ) .
O a i a (Ovis a r i e s L ) şi c a p r a ( C a p r a h i r c u s L ) . Reprezentate prin
70 p i e s e , urmează c a frecvenţă în material bovinele şi p o r c i i . Au fost
atribuite genului O v i s 34 p i e s e , i a r genului C a p r a 9 . Numărul minim de
indivizi pe întreaga populaţie este 6, dintre c a r e O v i s = 5 şi C a p r a = 1
(tabel 4 ) . Dentiţia c e permite determinarea vîrstei de s a c r i f i c a r e l a 5
indivizi indică prezenţa a 4 m a t u r i . T a l i a o v i n e l o r , calculată pe meta­
podii după T a l k i n şi Haak, este cuprinsă între 6 3 , 3 0 - 6 9 , 4 0 c m .
C a l u l (Equus caballus L ) . I i aparţin în m a t e r i a l u l nostru 45 de
fragmente, c e pot fi c o n s i d e r a t e c a provenind de l a 3 i n d i v i z i .
Cîinele (Caniş f a m i l i a r i s L ) . Au fost găsite 5 fragmente, aparţi­
nînd unui singur i n d i v i d .
C a s t o r u l ( C a s t o r fiber L ) . E s t e reprezentat prin două p i e s e o¬
soase - un cubitus drept şi o tibie stingă, aparţinînd probabil aceluiaşi
individ.
DISCUŢII. Din datele prezentate rezultă că in economia alimentară
a locuitorilor c a s t r u l u i roman M i c i a au predominat s p e c i i l e domestice.
Astfel, din 618 fragmente aparţinînd s p e c i i l o r c u valoare alimentară,
93,85% aparţin mamiferelor domestice şi numai 6,14% c e l o r sălbatice.

119

www.mnir.ro
 Tabel 2
Repartiţia pe vîrste de s a c r i f i c a r e l a S u s s p .

NMI S e x Vîrsta P i e s a pe c a r e s - a determ. Observaţii

1 7 - 9 luni 1 mandibulă stingă

1 12-14 luni 1 mandibulă dreaptă
1 ? 14-15 luni 1 mandibulă dreaptă

1 mandibulă stîngă
2 •ν 16-17 luni
1 mandibulă dreaptă
2 Ρ ? 17-19 luni 2 mandibule stîhgi
4 19-21 luni 4 mandibule drepte
1 7 23-25 luni 1 mandibulă dreaptă
1 c? 27-29 luni 1 maxilar s u p . stîng mistreţ
3 mandibule stîngi
4 adult
1 o- 1 maxilar sup.drept

Tabel 3
Dimensiunile metapodiilor l a B o s taurus (în mm)

Metacarp d Metacarp (5 Metatars d Metatars O*

Lungimea 202,2 211 ,8 224,5 234,3

Lăţime proximal 64,9 64,5 48,1 53,5
D A P proximal 38,2 38,7 40,8 45,4
Lăţime minimă diafiză 37,7 36,9 25,8 27,5
D A P minim diafiză 24,3 22,8 26,4 26,4
Lăţime d i s t a l 68,9 67,5 58,9 60,6
DAP distal 35,8 32,9 32,4 34,1

S p e c i a dominantă o reprezintă bovinele, c a r e s e situează pe p r i ­

mul l o c , atît c a număr de fragmente, cît şi c a număr minim de i n d i v i z i .
R e f e r i t o r l a ovicaprinae trebuie menţionai faptul că s a c r i f i c a r e a a ¬
c e s t o r a mai mult l a vîrstele mature presupune u t i l i z a r e a l o r atît c a f u r ­
n i z o a r e de c a r n e , cît şi pentru lapte şi lînă.
Numărul mic de fragmente osoase şi de i n d i v i z i a l s p e c i i l o r sălba­
tice sugerează că vînătoarea a v e a un r o l c u totul s e c u n t a r , fiind p r a c t i ­
cată probabil în mod a c c i d e n t a l .
Prezenţa în material a o a s e l o r de c a s t o r , s p e c i e stenobiontă, a s ­
tăzi dispărută, indică existenţa în a p r o p i e r e a c a s t r u l u i roman M i c i a a
bazinelor a c v a t i c e şi a pădurilor, condiţie esenţială pentru dezvoltarea
a c e s t o r animale.

120

www.mnir.ro
 Datele furnizate de materialul faunistic de l a Micia demonstrează
şi faptul că în s e c . I I - I I I , a r i a de răspîndire a cerbului cuprindea încă
această r e g i u n e .
O analiză completă a r e s t u r i l o r faunistice se va putea face numai
odată cu studiul întregului material faunistic din c a s t r u l roman M i c i a .

Tabel 4
R e s t u r i l e osoase de ovicaprinae

Piesa O C OC NMI

Neurocraniu 2
Dentiţie superioară i z o l . 2
Mandibulă dreaptă 5
Mandibulă stîngă 4
Dentiţie inferioară i z o l . 4
Vertebră 1
Scapulă dreaptă 2 1 IC
Scapulă stîngă 2 1
Humerus stîng 4
Radius drept 1
Radius stîng 2
Cubitus 2
Metacarpian drept 5 50
Metacarpian stîng 5 1
C o x a l drept 1
C o x a l stîng 1
T i b i e dreaptă 5
T i b i e stîngă 2 1 3
Metatarsian drept 4
Metatarsian stîng 1 1
A s t r a g a l drept 1
C a l c a n e u stîng 1
Falanga 1 3 1
Metapodiu 1

E d i t h Ionescu Rusu şi
Maria Brăileanu

N O T E

1 C o l e c t i v u l a fost compus din d r . d o c . O c t . F l o c a şi L i v i u Marghitan de

l a Muzeul de I s t o r i e D e v a , Valentin V a s i l i e v de l a f i l i a l a Academiei
R . S . R . C l u j , Dan I s a c şi Gheorghe L a z i n , studenţi. Carnetul c u în­
semnările de şantier privind campania din 1968, desfăşurată între
2-31 i u l i e , n e - a fost pus l a dispoziţie c u deosebită bunăvoinţă de că­
t r e d r . d o c . O c t . F l o c a , căruia îi adresăm şi pe această cale mulţu­
mirile noastre.
121

www.mnir.ro
 2 Şef de lucrări L u c i a M a r i n e s c u . D i n colectiv au făcut parte L i v i u
Mărghitan, muzeograf p r i n c i p a l , Constantin C . P e t o l e s c u şi L i v i u
P e t c u l e s c u , muzeografi. L U C I A M A R I N E S C U , L I V I U MĂRGHITAN,
C O N S T A N T I N C . P E T O L E S C U , T e r m e l e romane de l a M i c i a . Raport
a s u p r a săpăturilor din a n i i 1971-1974, în Cercetări arheologice, I ,
Bucureşti, 1975, p . 2 1 7 - 2 2 9 .
3 Cercetările v i i t o a r e v o r putea p r e c i z a dacă "piaţeta" avea portic şi
pe celelalte l a t u r i , implicit destinaţia e i .
4 T e r m e l e I şi I I folosesc în comun un c a n a l de s c u r g e r e a apelor u z a ­
te s p r e Mureş, l a c a r e credem că s e r a c o r d a şi reţeaua edificiului
Terme I I I .
5 C I L , I I I , 1374 şi C . D A I C O V I C I U , M i c i a I . Cercetări a s u p r a c a s t r u ­
l u i , î n A C M I T , I I I , 1930-1931, suppLfl , e p i g r . 1.
6 E d i f i c i u l T e r m e I a fost r e d e z v e l i t îh vederea consolidării zidăriei în
anul 1978, p r i l e j c u c a r e s - a u făcut noi observaţii privind cele două
faze menţionate. Tot acum s - a u întocmit p l a n u r i l e , nivelmentul şi r e -
lèveele de detaliu pentru construcţiile T e r m e I şi I I şi,parţial, T e r ­
me I I I .
7 L U C I A M A R I N E S C U , L I V I U MĂRGHITAN, C O N S T A N T I N C . P E T O -
L E S C U , op.cit., p.223.
8 P e l a t u r a de sud s - a u găsit fragmente de coloane răsturnate, c e par
a fi căzute pe l o c u l l o r . Cercetările viitoare v o r putea aduce noi pre­
cizări în acest s e n s .
9 Nu credem că moneda datează prima fază a e d i f i c i u l u i , ea fiind d e s ­
coperită împreună c u un denar de l a Hadrian într-un c a n a l din faza a
doua a construcţiei.
10 Cercetările din campania v i i t o a r e v o r completa datele cunoscute. Cu
această ocazie s e v o r întocmi r e l e v e e l e exacte ale edificiului, n i v e l ­
mentul, precum şi poziţionarea riguroasă în r a p o r t c u celelalte c o n ­
strucţii. P l a n u l prezentat a l edificiului este întocmit după măsură­
t o r i mai v e c h i .
11 V e z i în s p e c i a l termele de l a Slăveni, construite în vremea l u i S e p -
timius S e v e r u s şi refăcute în timpul l u i F i l i p A r a b u l , c f . G H . P O P I -
L I A N , T e r m e l e de l a Slăveni, în Apulum, I X , 1971 , p . 6 2 6 - 6 4 0 .
12 V e z i în s p e c i a l termele de l a Dinogetia, compartimentate identic şi
cu dimensiuni foarte apropiate, datate mai tîrziu în perioada D i o c l e -
t i a n - C o n s t a n t i n c e l M a r e , diferenţa constînd în o r i e n t a r e a e d i f i c i u ­
l u i şi în t r a s e u l poligonal a l a b s i d e l o r l a e x t e r i o r . I . B A R N E A , L e s
thermes de Dinogetia, îh " D a c i a " , N . S . , X I , 1967, p . 2 2 5 - 2 5 2 .
13 V e z i L I V I U P E T C U L E S C U , Cercetări arheologice în c a s t r u l roman
de l a M i c i a . Raport p r e l i m i n a r a s u p r a săpăturilor din a n i i 1976-1977,
publicat în a c e s t volum.
14 D . K R E N C K E R , Die T r i e r e r K a i s e r t h e r m e n 1929, p.178,fig.235 a.
15 V e z i pentru e d i f i c i u l T e r m e Π în s p e c i a l termele din Drevant, c f .
D . K R E N C K E R , o p . c i t . , p.251 , fig.37>7.
16 J . F . N E I G E B A U R , D a c i e n , Braşov, 1851, p . 5 2 , 6 4 .
17 C . D A I C O V I C I U , D a c i c a , p. 165.

122

www.mnir.ro
18 O . F L O C A , L.MĂRGHITAN, £n S a r g e t i a , V I I , 1970, p . 4 4 .
19 J . F . N E I G E B A U R , loc.cit.
20 C . D A I C O V I C I U , o p . c i t . , p. 1 6 2 - 1 7 5 .
21 O . F L O C A , L MĂRGHITAN, o p . c i t . , p . 4 3 - 5 6 .
22 C . C . P E T O L E S C U , Studien zu den MilitKrgrenzen Roms, I I . V o r -
trăge des 10. Internationale τ L i m e s c o n g r e s s e s in d e r G e r m a n i a I n f e ­
r i o r , K o l n - B o n n , 1977, p.369 c u bibliografia.
23 C o l e c t i v u l " c a s t r u l " încadrat în şantierul complex M i c i a , condus de
L . M a r i n e s c u , a fost compus iniţial din autorul a c e s t o r rînduri şi
C . C . P e t o l e s c u (1976, prima parte a campaniei din 1977). D i n a doua
parte a campaniei din 1977 în colectiv a fost cooptat A l . T . N e m o i a n u ,
i a r începînd din 1978 c o l e c t i v u l este format din L . P e t c u l e s c u , A l . T .
Nemo ian u şi Ruxandra A n a s t a s i u .
24 L a încheierea a c e s t e i prime faze a săpăturilor rezultatele vor fi publi­
cate într-o monografie.
25 V e z i şi D A V I D J . B R E E Z E , B R I A N D O B S O N , H a d r i a n ' s Wall,
1978, p . 1 6 6 .
26 A E , M a r c u s A u r e l i u s , B M C , 1290, an 1 6 5 - 1 6 6 . D e t e r m i n a r e a mo­
nedelor a fost făcută de C a r m e n P e t o l e s c u .
27 C I L ΠΙ 7969 = I L S 371.
28 De exemplu c a s t r e l e de pe zidul l u i H a d r i a n şi c e l puţin o parte d i n ­
tre c a s t r e l e de pe zidul l u i Antonius P i u s - C r o y H i l l , B a r H i l l , A u -
chendavy, C a d d e r , Balmuildy, B e a r s d e n - au fost construite de l e ­
gionari deşi e r a u apărate de a u x i l i a r i . V e z i D A V I D J . B R E E Z E ,
BRIAN DOBSON, op.cit., p.68,91.
29 V e z i G . W E B S T E R , T h e Roman Imperial Army of the F i r s t and S e ­
cond C e n t u r i e s A . D . , L o n d r a , 1969, p . 2 0 5 - 6 c u c a l c u l u l s u p r a f e ­
ţei ocupate de o unitate auxiliară romană.
30 C I L I U 1 3 4 3 . V e z i pentru lectură C . C . P E T O L E S C U , o p . c i t . ,ρ.370-
371 , c u bibliografia.
31 A E , T r a i a n u s D e c i u s , C o l o n i a Viminacium, P i c k , I , 1 2 7 .
32 Materialele post romane descoperite în c a s t r u v o r fi publicate fn 1980
într-un studiu separat de către A l . T . N e m o i a n u .
33 L . P E T C U L E S C U , în A c t a M u s e i N a p o c e n s i s , 1 5 , 1978, p . 1 3 1 - 1 3 3 .
34 V e z i tot în a c e s t volum r a p o r t u l de săpătură a l membrilor c o l e c t i v u ­
lui şantierului arheologic M i c i a , cărora le mulţumim şi pe această
c a l e pentru încredinţarea m a t e r i a l u l u i .
35 Aducem pe această cale mulţumiri tovarăşei A l e x a n d r a Bolomey p e n ­
tru s p r i j i n u l şi indicaţiile date.

L E C H A N T I E R A R C H E O L O G I Q U E MICIA
(VEŢEL, DÉP. D E HUNEDOARA)
Résumé

L e s fouilles archéologiques qui avaient comme objectif l e s thermes

romaines de M i c i a , emplacées à n o r d - e s t à l'extérieur du camp ro­
main, ont été effectuées pendant p l u s i e u r s campagnes entre 1967 et 1978.

123

www.mnir.ro
 L'étape actuelle des r e c h e r c h e s nous permet de faire quelques
constatations au caractère plus général concernant l a zone investiguée
dans son ensamble et a u s s i des observations moins importantes r e l a t i v e s
à chaque objectif séparément.
L a première constatation qui s ' i m p o s e concerne le fait q u ' i c i on
est en face d ' u n complexe thermal formé de t r o i s constructions distinctes,
chacune avec son propre "praefurnium" c e qui l u i permetait de function-
n e r indépendamment.
A un moment donné, deux de c e s c o n s t r u c t i o n s , l e s thermes I et
l e s thermes I I I ont été organisées autour d ' u n espace ouvert, p r o b a b l e ­
ment une petite p l a c e , limité v e r s 1' ouest par un portique.
On doit a u s s i s i g n a l e r le fait que l e s trois constructions présen­
tent chacune p l u s i e u r s interventions de r e c o n s t r u c t i o n et réparation qui
sont m i s e s en évidence tant par l e s matériaux et l e site archéologique
que par l e s éléments de maçonnerie conservés.
Deux i n s c r i p t i o n s découvertes à M i c i a font mention du fait que l e s
thermes (du camp) ont été réconstruites p u i s q u ' e l l e s avaient été démolies
a c a u s e de leur ancienneté pendant le règne de Septimius S e v e r u s et
respectivement S e v e r u s A l e x a n d e r .
L a situation qu'on a s u r p r i t s u r p l a c e , l ' e x i s t e n c e de t r o i s c o n ­
s t r u c t i o n s différentes, chacune marquée p a r l e s t r a c e s des r e c o n s t r u c ­
tions et réparations ne parait pas correspondre aux dates fournies p a r
les inscriptions.
Jusqu'à l'achèvement des r e c h e r c h e s dans tout le complexe les
auteurs considèrent que:
1 l'édifice qui a appartenu au camp et auquel s e réfèrent l e s deux
i n s c r i p t i o n s est c e l u i dénommé T h e r m e s I , construit pendant le règne
de H a d r i e n , r e c o n s t r u i t complètement au temps de Septimius Severus
et r e c o n s t r u i t une fois de plus au temps de S e v e r u s A l e x a n d e r ;
2 l'édifice T h e r m e s I I a été construit au temps de Commodusaprès
les guerres marcomans et i l était destiné à être employé par la
population de l a " c a n a b a e " et c ' e s t bien probable que pendant s a der­
nière période de fonctionnement i l était déstiné aux femmes.
3 L e s édifices thermaux de M i c i a fonctionnaient séparément et
chacun contenait le nombre de pièces nécessaires pour le déroulement
d ' u n flux thermal normal.
L ' o r g a n i s a t i o n planimétrique de c e u x - c i s ' i n s c r i t dans le schéma
dit de K r e n c k e r Ringtyp, ayant des analogies dans le monde romain
en général et a u s s i en D a c i e .
*
L e s premières deux campagnes, effectuées p a r le Musée d'Histoire
de l a R . S . de Roumanie dans l a partie septentrionale du camp fortifié de
M i c i a , ont permis d'établir l ' e x i s t e n c e de deux phases dans l a construc­
t i o n . Dans l a première le camp était fortifié p a r un fossé et un vallum en
t e r r e et l e s constructions intérieures en bois ( l e s baraques pour les
troupes) ou en p i e r r e et bois (le praetorium). L e constructions de cette
phase ont été détruites p a r un i n c e n d i e , daté p a r des monnaies post 1 6 5 -

124

www.mnir.ro
166, donc au début des g u e r r e contre l e s Marc o mans. On peut donc s u p ­
poser que le camp ait été conquis p a r l e s Yazigues v e r s l e s années 167¬
170.
L a deuxième' phase du c a s t r e est c e l l e où l a fortification extérieure
était représentée p a r un mur en p i e r r e et l e s constructions intérieures
étaient toutes en p i e r r e . Cette phase a duré jusqu'à l a r e t r a i t e de l ' a r ­
mée romaine de l a Dacie en 271 de n . è . L ' a b s e n c e de toute t r a c e de d e s ­
truction permet de supposer que l a r e t r a i t e de 1 ' armée de c e camp τ a 1

pas était effectuée sons l a p r e s s i o n des ataques b a r b a r e s .

L e s matériaux archéologiques y découverts prouvent une continuité
de l a vie dans le camp après a v o i r p r i s fin s a fonctionnalité militaire aussi,
aux I V et VUje-IX® siècle.
e

*
On présente l e s résultats des r e c h e r c h e s archéologiques effectuées
en 1977 dans l a nécropole de l'établissement romain de M i c i a . Dans l e s
cinq sections pratiquées on a décapé huit tombes d'incinération. Ces
tombes peuvent être encadrées en deux catégories: des tombes plaines
avec l a fosse calcinée (M 3 , 5 , 8 ) et des tombes avec l a fosse non cal­
cinée (M 1 - 1 , 4 , 6 - 7 ) .
L e s tombes de l a première catégorie, avec l a fosse en cuvette, qui
ont apparu à une profondeur de 0 , 3 0 - 0 , 4 0 m avaient l e u r contour bien
délimité dans l e s o l a r g i l e u x . L e fond et l e s bords des f o s s e s mortuaires
s e présentent fortement calcinés.
L ' i n v e n t a i r e funéraire e s t relativement pauvre: des clous en f e r ,
des fragments céramiques, une aiguille en os et une monnaie en b r o n z e .
L e s tombes avec l a fosse non calcinée sont considérées l e s plus
rudimentaires tombes d'incinération des p r o v i n c e s r o m a i n e s . E l l e s s e
r e d u i s s e n t à une simple fosse ronde-ovale (0,75-1 ,40 m en diamètre),
s a n s aucun aménagement spécial, dans l'intérieur desquelles ont été d é ­
posés l e s dépouilles de l'incinération récupérés du bûcher et l'inven­
t a i r e funéraire: b r o c s funéraires, t a s s e s , lampes, c l o u s , monnaies en
bronze et une boucle d ' o r e i l l e en o r .
A base du matériel d i n v e n t a i r e et spécialement à
1
base de deux
monnaies en bronze émises pendant l a première moitié du I siècle
e r
de
n . è . on peut considérer que l e s tombes récemment découvertes à M i c i a
appartient à l a première moitié du I I siècle de n . è . L e broc découvert
e

dans l a tombe n o . 4 constitue un produit d'importation de type méridio­

nale .
Une importance particulière présente l ' u r n e funéraire découverte
dans l a tombe n o . 7 qui, p a r l e type et l a composition de l a pâte, p a r l a
modalité de façonnage diffère sensiblement du r e s t e de l ' i n v e n t a i r e c é ­
ramique. E l l e appartient à une tombe d'incinération attribuée à un
autochtone.
On a e n c o r e découvert de l a céramique dace à Micia, dans le camp
1

fortifié, dans l ' e n s a m b l e d'habitations et dans l e s thermes, fait qui

atteste l ' e x i s t e n c e de l a population dace dans l e c e n t r e q u a s i - u r b a i n de
Micia.

125

www.mnir.ro
 L e s tombes récemment découvertes attestent l a pratique de l ' i n c i ­
nération dans l a nécropole de Micia a u s s i , en complétant l e s autres d é ­
couvertes connues dans cette zone à Cinciş, S t r e i s f n g i o r g i u et Muncelu-
Brad.

On présente le matériel faunique provenant des fouilles archéolo­

giques de l'année 1976.
P o u r l e s mammifères l a répartition des espèces par nombre de piè­
c e s et nombre minimum d ' i n d i v i d u s est présentée dans le tableau n o . 1 .
Des données présentées i l résulte que dans l'économie alimentaire
des habitants du camp romain de M i c i a les espèces doméstiques ont été
prépondérantes p a r rapport aux s a u v a g e s .
On signale a u s s i l a présence du c a s t o r dans le matériel, espèce
actuellement d i s p a r u e et du c e r f , s u r une a i r e qui a u j o u r d ' h u i ne l u i a p ­
partient p l u s .

LEGENDE DES FIGURES

F i g . 1 . - P l a n général du complexe thermal de M i c i a .

F i g . 2 . - S e c t i o n s dans l e s édifices T h e r m e s I a et b et T h e r m e s I I c e t d .
F i g . 3 . - T h e r m e s I - Déroulement extérieur du mur de sud de l a chambre
no. 5 .
F i g . 4 . - T h e r m e s I - Détail de l a p i s c i n e de ouest du " f r i g i d a r i u m " .
F i g . 5. - T h e r m e s I I - L a gueule du praefurnium du mur de sud de l a
chambre no. 10, transformée en égout.
F i g . 6 . - L e camp fortifié romain de M i c i a ( l a p a r t i e septentrionale).
Architecte A . S i o n .
F i g . 7 . - M i c i a . Pièces d'inventaire des tombes d'incinération: M 1 , 1 - 9 ;
M 2, 10-15.
F i g . 8 . - M i c i a . Pièces d ' i n v e n t a i r e des tombes d'incinération: M 4 , 1 - 9 ,
1 3 ; M 5, 1 2 ; 10-11 céramique découverte dans l e s s e c ­
tions .

126

www.mnir.ro