Sunteți pe pagina 1din 218

ELEMENTE DE BOTANICA ( MODULUL II )

Numar de ore { 72 ore teorie (4 ore pe saptamina in semestrul I )


48 ore instruire practica

Competentele modulului 1) Descrie caracteristicile generale ale celulei vegetale;


2) Defineste si explica procesele care stau la baza formarii
organelor si corpului plantei;
3) Analizeaza elementele de anatomie si fiziologie vegetala;
4) Utilizeaza notiunile de filogenie vegetala in activitatea
desfasurata in unitatile farmaceutice.

Continuturi ( Capitole ):
C.1) - Celula vegetala – definitie si componente ( perete cellular, membrane celulara,
citoplasma, nucleul, mitocondrii, plastide, dictiozomi, reticul endoplasmatic, ribozomi ).
- Rolul principalelor componente ale celulei.
C. 2) –Procesele de diferentiere celulara ( histogeneza si organogeneza );
-Tesuturile vegetale – clasificare si identificare dupa criterii morfologice;
- Legile organogenezei.
C. 3)– Principalele organe ale plantei – radacina, tulpina, frunza, floarea – caracteristici
generale;
- Structura si functiile indeplinite de organale plantei;
- Functiile plantei – nutritia ( autotrofa si heterotrofa), respiratia ( aeroba si
anaeroba), reproducerea ( sexuata si asexuata ).
- Influenta factorilor de mediu asupra cresterii si dezvoltarii plantelor
(temperatura, lumina, apa, substantele nutritive, concentratia CO2, concentratia
O2, pH-ul, substantele toxice ).
C. 4) –Unitatile sistematice prin care se clasifica plantele ( specia, genul, familia,
ordinul, clasa, increngatura );
- Principalele increngaturi si clase ale regnului vegetal ( Schizophita, Ficophita,
Micophita, Lichenes, Briophita, Pteridophita, Spermatophita ) – descriere si
reprezentanti.
- Plantele cu potential terapeutic – incadrare in unitatea sistematica din care fac
parte si dupa compozitia chimica.

1
BIBLIOGRAFIE

Ion Ciobanu – Morfologie vegetala;


Mircea Tamas – Botanica Farmaceutica, Ed. Medicala Universitara “Iuliu Hateganu”
Cluj-napoca 1999;
Adrian Ionescu – Botanica Farmaceutica, curs UMF Iasi;
Honorius Popescu – Resurse Medicinale in Flora Romaniei, Ed. Dacia Cluj-Napoca 1984
Gheorghe Mohan – Atlas de Biologie, Ed. Corint Bucuresti 2003;
Corneliu Constantinescu – Plantele Medicinale in Apararea Sanatatii, Bucuresti 1976;
Florica Tibea – Atlas de Biologie, ed. Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti;
Gheorghe Mencinicopschi, Ovidiu Bojor, Larisa Ionescu-Calinesti – Compendiu de
terapie naturala, Ed. Medicala Bucuresti, 2009;
Enciclopedia Plantelor Medicinale.

2
INTRODUCERE IN BOTANICA
BOTANICA- este ramura a biologiei (bios= viata, logos= vorbire, discurs).
BOTANICA- denumirea vine de la cuvintul- botane= planta
BOTANICA- este stiinta care se ocupa cu studiul plantelor. Studiaza infatisarea externa si
interna a plantelor, inmultirea si dezvoltarea lor, functiile vitale, evolutia, clasificarea si
raspandirea pe glob precum si importanta lor pentru om.

BOTANICA cuprinde unele stiinte de sine statatoare ca:


* Morfologia si Anatomia Plantelor (morfo=forma), se ocupa cu insusirile exterioare si cu
structura interna a organismelor vegetale.
- Morfologia- studiaza plantele dupa caracterele exterioare.
- Anatomia- (ana=prin, tomia=taiere) studiaza structura interna a organelor plantelor.
* Sistematica plantelor- studiaza descrierea plantelor, grupandu-le in unitati sistematice dupa
un sistem de clasificare (increngaturi, ordine, clase, grupe)
* Fiziologia plantelor- studiaza functiile organelor prin care se realizeaza schimburile de
substante si de energie intre plante si mediu extern ( proces numit metabolism).
Omul a gasit ca anumite plante prezinta importanta pentru sanatatea omului, importanta
economica, deci au observat ,caracterul aplicativ al botanicii.

Asa a aparut:
* Botanica farmaceutica- studiaza plantele medicinale.
* Botanica silvica- studiaza plantele arborescente.
* Botanica agricola- studiaza plantele agricole.

ROLUL PLANTELOR IN NATURA

*Au rol, esential pentru existenta vietii pe Pamant.


*Prin fotosinteza plantele, sintetizeaza substantele organice necesare pentru nutritia lor;
In substanta organica sintetizata, se acumuleaza energia solara sub forma de energie chimica
potentiala care se elibereaza sub diferite forme de energie biologica (energie nervoasa,
motrice, de crestere). Fara aceasta energie inmagazinata nu ar fi posibila viata la animale si
om.
*Prin fotosinteza, plantele elibereaza oxigenul necesar respiratiei.
*Plantele sunt surse de materii prime pentru industria alimentara, textila, a celulozei, a
zaharului, a cauciucului, a mobilei, a industriei farmaceutice, la prepararea medicamentelor,
in industria parfumurilor, a vinurilor.
*Exista plante furajere, melifere, medicinale.
*Din plante se obtin medicamente de valoare, iar tratamentul cu ceaiuri este foarte raspandit.
O.M.S. a anuntat ca 75%-85% din populatia lumii se trateaza cu remedii naturale.

S-au descoperit peste 22000 specii de plante care se utilizeaza pentru combaterea bolilor.
Tendinta este de integrare a medicinei traditionale in medicina moderna.
Totusi plantele nu vindeca orice afectiune, dar pot trata unele boli comune.
Medicul poate asocia la unele tratamente alopate si remedii din plante.
Medicamentul natural va castiga tot mai mult teren .
Secolele XIX si XX se caracterizeaza prin studierea pe scara larga a substantelor chimice din
plante denumite si PRINCIPII ACTIVE.
Aceste substante chimice extrase din plante sunt:
ALCALOIZI, GLICOZIZI, VITAMINE, ULEIURI VOLATILE, TANINURI

3
Foarte mare importanta pentru terapeutica este descoperirea substantelor ANTIBIOTICE.
(Fhleming 1881-1955) din grupa unor plante inferioare (mucegaiuri ) si care au dat nastere la
medicamente ca: penicilina, streptomicina.
Principiile antibiotice pot elabora si unele plante superioare ca: musetelul, coada soricelului,
usturoiul, ceapa, sunatoarea, ienuparul, patlagina, care au proprietatea de a opri dezvoltarea
microoganismelor, actiune denumita- fitoncida.
Usturoiul si ceapa sunt considerate ca fiind cele mai bogate in fitoncide.
Tot datorita acestor substante cu proprietati antibiotice,s-ar explica si utilizarea radacinii de
brusture in furunculoza, a diferitilor licheni, mugurilor de pin in afectiunile pulmonare si a
multor plante folosite in medicina populara.
Principiile active se gasesc uneori raspandite in planta intreaga si in acest caz ea se
folosesre impreuna cu radacina, alteori acestea se gasesc localizate in cantitati mai mari numai
in flori, frunze, radacini, seminte, fructe, coji, datorita carui fapt se recolteaza si se
intrebuinteaza numai aceste organe ale plantei.
Pentru ca efectul curativ al plantelor sa fie cat mai bun, acestea trebuie recoltate in anumite
perioade, uscate cu grija si pastrate in cutii de carton sau pungi de panza, la loc uscat.
Plantele medicinale astfel uscate poarta denumirea de DROGURI.

Competenta 1. DESCRIE CARACTERISTICILE GENERALE ALE CELULEI


VAGETALE.
CELULA VEGETALA
ROLUL PRINCIPALELOR COMPONENTE ALE CELULEI

4
Definitia celulei vegetale: unitatea structurala si functionala a oricarui organism vegetal sau
animal.
Componentele celulei vegetale : perete celular, membrana celulara, citoplasma, nucleu,
mitocondrii, plastide, dictiozomi, reticul endoplasmatic, ribozomi.

A fost descoperita in 1665 de fizicianul R. Hooke care lucrand la perfectionarea


microscopului, a dat numele de CELULE, camarutelor observate intr-o sectiune printr-un dop
de pluta.

In prima jumatate a secolului XIX-lea apare: teoria celulara conform careia corpul tuturor
vietuitoarelor este alcatuit din celule, care sunt formate din membrana, citoplasma si nucleu.
Unele plante inferioare (bacterii, alge albastre, unele ciuperci) au corpul format dintr-o
singura celula si se numesc UNICELULARE. In acest caz, celula indeplineste toate functiile vitale,
inclusiv reproducerea.
Alte plante au corpul alcatuit din mai multe celule si se numesc PLURICELULARE.
La pluricelulare, functiile sunt realizate de celule diferentiate si specializate care alcatuiesc
tesuturi.

Celula vegetala este protejata de un PERETE CELULAR.


In spatiul interior, marginit de peretele celular se gasesc numerosi constituienti numiti
ORGANITE ,cu functii vitale.
Totalitatea acestor organite alcatuiesc PROTOPLASTUL (la celulele vii).
La celulele lipsite de viata ele constituie PARAPLASMA.

5
PROTOPLASTUL- este reprezentat prin: membrana,citoplasma, nucleu si organite(plastide,
condriozomi, ribozomi, dictiozomi, sferozomi, lizozomi, centrozomi, cili si flageli).
PARAPLASMA- este reprezentata prin : peretele celular,vacuole sau incluziuni lichide si solide.

PROTOPLASTUL
1) MEMBRANA CELULARA este caracteristica pentru celulele vegetale. Este produsa de
protoplastul viu.
Celuloza este componentul principal al mebranei celulare. In cazul perilor de pe
seminte de bumbac, al celulelor din maduva de soc, floarea soarelui, membranele
celulare sunt formate din 95% celuloza.
Membrana celulara mai contine: acid pectic, pectina care se poate imbiba cu apa si
devine mucilaginoasa. Celuloza si substantele pectice au rol scheletic.

2) CITOPLASMA este masa fundamentala a celulei vii, in care sunt incluse toate celelalte
organite. Ea reprezinta locul unde se desfasoara cele mai importante procese vitale.
Citoplasma este alcatuita din substante minerale, proteine (din asocierea mai multor
molecule de aminoacizi), lipide, glucide (graunciori de amidon, celuloza, riboza),
biocatalizatorii (enzimele, vitaminele si hormonii), antibiotice, apa.
Citoplasma este o substanta transparenta, incolora, semifluida.

a) PLASTIDELE - sunt incluse in citoplasma celulei si sunt organite vii.

Se clasifica astfel:
 Plastide colorate:-cloroplaste
-rodoplaste
-feoplaste
 Plastide incolore:-amiloplaste
(leucoplaste) -oleoplaste

O celula poate contine numai un fel de plastide. Cele mai studiate plastide sunt
CLOROPLASTELE - contin CLOROFILA si realizeaza FOTOSINTEZA.
Cloroplastele sunt plastide verzi, raspandite in toate celulele organelor verzi ale plantelor,
in primul rand in frunze, tulpini verzi ierboase, ramuri tinere, fructe necoapte.
Culoarea verde este datorita clorofilei pe care cloroplastele o contin.
Cloroplastele sunt de forma sferica, ovala, lenticulara, discoidala.
CROMOPLASTELE - plastidele colorate in galben, portocaliu, rosu, existente in petalele florilor,
fructe, frunze, radacini (morcov).Ele prezinta in stroma lor pigmenti din grupa
carotenoizilor (caroten-portocalie, xantofila-galbena, licopenul-rosu)).
LEUCOPLASTE -plastide incolore care sunt in tesuturile embrionare, in petalele albe ale
florilor, in tulpinile subterane. Lecoplastele depoziteza amidon de rezerva.

b) MITOCONDRII de forma sferica sau ovala.

In mitocondrii se gasesc sistemele enzimatice, in special din acele care joaca rol in
respiratie, in procesele oxidoreducatoare.
Datorita existentei enzimelor, mitocondriile sunt considerate “uzina energetica” a celulei.
Aici se elibereaza cea mai mare cantitate de energie.

c) APARATUL LUI GOLGI sau RETEAUA LUI GOLGI/ DICTYOZOMI.

6
Este o formatiune reticulara sau de pachete de lamele, inglobate in citoplasma.
Nu se cunoaste rolul fiziologic ale acestor formatiuni vii.

d) RETICULUL ENDOPLASMATIC
Este sub forma de vezicule turtite, ramificate, care comunica intre ele, cu membrane duble pe
care sunt lipite granule mici, bogate in ARN (acid ribonucleic). In reticul se produce sinteza
proteinelor.
e) RIBOZOMII sunt corpusculi sferici mici.

Contin foarte multe nucleo-proteine din care 10% ARN.


Rolul lor nu se cunoaste cu precizie. Au rol totusi in sinteza proteinelor.

3) NUCLEUL - este corpuscul sferic, oval, se afla in citoplasma, in centrul tuturor celulelor

Contine :
- ADN- 9%- acid dezoxiribonucleic
- ARN- 1%- acid ribonucleic
Ca structura nucleul prezinta-membrana nucleara
-carioplasma (suc nuclear). In carioplasma se gasesc nucleoli
(corpusculi sferici).

ROLUL NUCLEULUI IN CELULA

Ia parte la toate manifestarile vitale ale celulei ca: diviziunea celulei, cresterea, transmiterea
caracterelor ereditare, secretia membranelor celulozice, metabolismul, diferentierea celulara.
Nucleul intretine un permanent schimb cu citoplasma.
INMULTIREA CELULELOR

Este o proprietate fundamentala a materiei vii.


Inmultirea celulelor se face prin diviziune si este precedata de o crestere a lor.
Cresterea este o consecinta a proprietatii celulei de a incorpora din afara substantele straine si
le transforma in substante proprii. Cand dimensiunile unei celule au crescut mult peste cele
normale, volumul creste relativ mai mult decat suprafata. Aceasta ramanere in urma a
suprafetei fata de volum,duce la imposibilitatea celulei de a mai face fata schimburilor de
substante dintre celula si mediu. Prin diviziune se restabileste raportul normal dintre volumele
si suprafetele celulelor nou nascute.
La plantele unicelulare, diviziunea celulei, duce la inmultirea lor.
La plantele pluricelulare, diviziunea celulelor, duce la o crestere in lungime si grosime a
organelor.
Modul de diviziune a celulelor variaza destul de mult in cadrul diferitelor increngaturi de
plante.
Toate aceste moduri de diviziune a celulelor se pot grupa in doua tipuri principale:
1) DIVIZIUNEA DIRECTA = AMITOZA
Este intalnita mai ales la plantele inferioare.

7
Nucleul celulei- mama se alungeste si se gituie la
mijloc. Gatuirea se tot adanceste, partea mijlocie a
celulei se tot subtiaza pana cand se rupe in doua celule
fiice, fiecare cu cate un nucleu.
Atat nucleul cat si celula se divid simultan si de aceea
se numeste diviziune directa.
Amitoza - se numeste deoarece, in timpul diviziunii nu
apare filamentul nuclear.

2) DIVIZIUNEA INDIRECTA = MITOZA SAU CARIOCHINEZA


Este inmultirea care are loc la plantele superioare si majoritatea plantelor inferioare.
Se numeste- indirecta, deoarece intii se divide nucleul si apoi celula.
Se numeste- mitoza, deoarece in timpul diviziunii apare filamentul nuclear.

8
Diviziunea indirecta poate fi de doua feluri:

1. se numeste astfel, deoarece toate celulele plantelor superioare se divid astfel.


TIPICA -
Cele doua celule rezultate au acelasi numar de cromozomi.
Are 4 faze:
- PROFAZA- se caracterizeaza prin aparitia cromozomilor.
- METAFAZA- cormozomii se plaseaza in centrul celulei.
- ANAFAZA- cromozomii luneca spre capetele celulei.
- TELOFAZA- apare membrana care va imparti celula in doua celule.

9
-

Diviziunea indirecta tipica

10
2) ALOTIPICAsau MEIOZA- se intalneste la celulele mame ale sporilor.
Este o succesiune de doua diviziuni care au loc, fara repaus intre ele si din celula
mama iau nastere patru celule fiice.

11
Competenta 2. DEFINESTE SI EXPLICA PROCESELE CARE STAU LA
BAZA FORMARII ORGANELOR SI CORPULUI PLANTEI

PROCESE DE DIFERENTIERE CELULARA


(HISTOGENEZA SI ORGANOGENEZA)

DIFERENTIEREA CELULARA este prima etapa.


Diferentierea celulara poate avea loc datorita sensibilitatii si plasticitatii protoplastului, iar
factorii care o determina sunt externi si interni.
Factorii externi pot fi:
 fizici (caldura, lumina),
 mecanici (gravitatie, presiune),
 chimici (prezenta O2, a apei)

12
 iar factorii interni fac parte din patrimoniul ereditar al speciei
respective.
Gratie acestori factori, celulele dobandesc forme, dimensiuni, structuri si chimism specific.
HISTOLOGIA VEGETALA- Este partea din morfologia plantelor care se ocupa cu studiul
tesuturilor vegetale.
Un tesut este o grupare de celule avand aceeasi forma, aceeasi structura si care indeplinesc
aceeasi functie.
Tesuturile vegetale exista numai la plantele pluricelulare, ca urmare a unui proces de
diferentiere celulara a carei consecinta este adaptarea celulelor la indeplinirea unor functii
speciale.
Prezenta tesuturilor intr-un organism vegetal, reprezinta un important progres filogenetic,
plantele cu tesuturi fiind superioare fata de cele fara tesuturi.
Diferentierea celulara este un proces biologic complex care se petrece in interiorul celulei si
are ca urmare formarea de tesuturi specializate, de unde si numele de diferentiere
histogenetica.
Procesul diferentierii celulare in lumea plantelor poate fi considerat sub doua aspecte:

a) ONTOGENETIC – dezvoltarea individuala a unei plante de la saminta la


planta adulta, care produce saminta.
b) FILOGENETIC – dezvoltarea plantelor,de la plantele inferioare
( unicelulare) la plantele superioare( pluricelulare ) care
au radacina, tulpina,frunze, flori, fructe, seminte.
- DIFERENTIEREA ORGANICA (ONTOGENETICA) - este etapa urmatoare dupa
diferentierea celulara si ea are drept urmare formarea individuala a
plantei cu toate organele sale.

In dezvoltarea ontogenetica a unei plante, punctul de plecare al


diferentierii celulare il constituie CELULA EMBRIONARA , iar la organismele
pluricelulare procesul se desfasoara in doua etape:
1. de la OU pana la TESUTURILE EMBRIONARE
2. de la TESUTURILE EMBRIONARE pana la TESUTURILE DEFINITIVE

Prin numeroase diviziuni, oul da nastere unor celule asemanatoare, nespecializate, numite
TESUTURI MESISTEMATICE,care se vor diferentia in:
- TESUTURI ASIMILATOARE (datorita prezentei CLOROPLASTELOR),
- TESUTURI DE DEPOZITARE (datorita prezentei substantelor de rezerva),
- TESUTURI DE SUSTINERE (datorita prezentei lignificarii membranelor celulozice si
aparitia tesutului lemnos).

Rezultatul diferentierii celulare in dezvoltarea ontogenetica a unei plante este formarea tuturor
tesuturilor definitive pe care aceasta le poseda.

b) Sub raport FILOGENETIC- inseamna a stabili diferitele grade de organizare prin


care au trecut reprezentantii REGNULUI VEGETAL de la aparitia lor si pana astazi.

Definitii:
- HISTOLOGIA: - stiinta care studiaza tesuturile plantelor,animalelor
- HISTOGENEZA:- procesul de formare a tesuturilor
- ORGANOGRAFIA:- stiinta care studiaza organele plantelor, animalelor

13
- ORGANOGENEZA:- procesul de formarea a organelor

TESUTURILE VEGETALE

CLASIFICARE SI IDENTIFICARE DUPA CRITERII MORFOLOGICE

Tesuturile se clasifica in 6 grupe:

1. tesuturi formative(meristematice sau de origine)

Sunt alcatuite din celule mici, cu membrane subtiri, nucleu mare, citoplasma cu retea
endoplasmatica, ribozomi, dictiozomi, mitocndrii, plastide vacuole. Caracterul principal este
capacitatea ,lor mare de diviziune. Prin diviziunea lor se formeaza celule din care se vor
diferentia celulele tesuturilor mature, cu functii precise. Alte celule meristematice isi
pastreaza continuu capacitatea de diviziune si sunt de regula localizate in varful organelor
plantelor, cunoscute sub numele de CELULE INITIALE.

Meristemele sunt de 3 tipuri:

a. MERISTEME APICALE- situate in virful radacinii principale si al radicelelor


in virful tulpinii si al lastarilor.

Aceste meristeme contribuie lacresterea in


lungime a radacinii si tulpinii.

b. MERISTEME INTERCALARE- se gasesc la tulpinile impartite in noduri si


internoduri ale unor plante ca:gramineele.Ele sint localizate la baza
internodurilor.

14
c.MERISTEME LATERALE-sint localizate in lungul unor organe sub forma unor
cilindri.De aici fac parte cambiul si felogenul, tesuturi meristematice secundare
intilnite la dicotiledonate.

15
2. tesuturi de aparare (protectoare)

Sunt tesuturi definitive, localizate la exteriorul organelor si au rol de a le feri de actiunile


daunatoare ale factorilor de mediu.
Dupa origine sunt:

a) PRIMARE- formate din meristeme primare


Sunt reprezentate de : epiderma, rizoderma, exoderma.

- epiderma- prezinta stomate, peri, papile.


- Stomatele- sunt alcatuite din 2 celule reniforme ce contin cloroplaste.
- Perii- unicelulari sau pluricelulari, cu rol protector, secretor sau agatator.
- Papilele- sunt peri grosi, scurti, rotunjiti la partea superioara, unicelulari.
- rizoderma- este situata la exteriorul radacinii, dintr-un singur rand de celule
fara cloroplaste.
- exoderma- este zona externa a scoartei radacinii, avand rol de aparare a
radacinii.

Epiderma

16
Stomate

17
Stomata

Perii

b) SECUNDARE- formate din meristeme secundare numite felogen

18
Sunt la vita de vie si se numesc SUBER- este multistratificat, impregnate, impermeabil pentru
gaze si apa si prezinta LENTICELE care permit schimbul de gaze dintre plante de mediu. Pe
ramuri lenticele au aspectul unor mici ridicaturi.

Suber secundar
3.tesuturi fundamentale (trofice sau de nutritie)

Sunt formate din celule vii, cu pereti subtiri celulozici, din celule parenchimatice, numite si
tesuturi PARENCHIMATICE.

Celula parenchimatica – Nucleu mare, nucleol, citoplasma, mitocondrii, plastide.

19
Celule parenchimatice – sectiune longitudinala

Dupa rolul pe care il indeplinesc, ele sunt de mai multe feluri:


- PARENCHIMURI DE ABSORBTIE- au rol de absorbtie a apei din mediul
inconjurator si a o transmite vaselor lemnoase. Se gasesc in radacini.

Tesuturi de absorbtie – se afla la radacina in zona perisorilor absorbanti.

- PARENCHIMURI DE ASIMILATIE- sunt formate din celule bogate in cloroplaste, au


culoarea verde si are loc procesul de asimilatie clorofiliana.

20
Parenchimuri

- PARENCHIMURI DE DEPOZITARE- sunt tesuturi in care se acumuleaza substante


organice, apa sau aer si sunt:
-de depozitare a substantelor organice- in care se
acumuleaza amidon, zaharoza, substante proteice, lipide, taninuri, se gasesc in
organele subterane, seminte, fructe.
-de depozitare a apei (aqvifere). Se intalnesc la plante
suculente, la care vacuola devine mare.
-de depozitare a aerului (aerenchimuri) intalnite la
plante acvatice.

21
Tesuturi de depozitare a substantelor de rezerva

Tesuturi aqvifere

22
Tesuturi - aerenchimuri

4.tesuturi conducatoare

Aceste tesuturi sunt specializate pentru conducerea sevei brute si a sevei elaborate in corpul
plantelor. Plantele care au tesuturi conducatoare se numesc si plante VASCULARE.

- VASELE LEMNOASE- sunt specializate pentru conducerea sevei brute. Ele sunt
formate din celule moarte, alungite, asezate cap la cap. Peretii laterali la
inceput sunt subtiri si celulozici, apoi se lignifica neuniform, prin depunerea
ligninei.

Dupa forma, vasele lemnoase sunt de 2 tipuri:


1.TRAHEIDE- la plante mai putin evaluate

23
Traheide

Traheide

Traheide

24
2. TRAHEI- la plante evoluate

Vase lemnoase cu lignina spiralate

25
Vase lemnoase cu lignina punctate

- VASELE LIBERIENE- au rol de a conduce seva elaborata. Sunt formate din celule
celulozice, asezate cap la cap cu pereti transversali ciuruiti, numite placi ciuruite.
In timpul iernii placile sunt astupate cu caloza, care la inceputul primaverii se resoarbe, iar
circulatia sevei elaborate reincepe.

Placi ciuruite Vase liberiene

5.tesuturi de sustinere (mecanice)

Rezistenta plantelor la actiunea unor factori de mediu (vant, ploaie), se datoreaza atat
turgescentei celulelor, cit si a vaselor lemnoase si liberiene, precum si a unor tesuturi
specializate: colenchimul si schlerenchimul.

26
Sectiune prin sclerenchim

Sectiune prin colenchim

Sclerenchim

27
COLENCHIMUL- este un tesut format din celule vii, cu pereti inegal ingrosati cu celuloza.
SCHLERENCHIMUL- este un tesut format din celule moarte, cu pereti egal ingrosati cu lignina. In
cazul cerealelor, lipsa unui tesut schlerenchimatic bine dezvoltat determina caderea plantelor,
fapt ce are repercusiuni negative asupra cantitatii si calitatii recoltei.

6.tesuturi secretoare

Prin tesuturi secretoare se desemneaza, de regula, celulele sau grupurile de celule


specializate pentru elaborarea unor substante chimice (produse de secretie si de excretie).
Natura acestor substante este foarte variata: uleiuri eterice, alcaloizi , latexuri, rasini, nectar.

Tesuturile secretoare se clasifica dupa locul unde se depun substantele secretoare:

a) tesuturi cu secretie externa- depun substantele secretate la exteriorul


organelor, in afara celulelor secretoare.

Ele sunt de mai multe feluri:


- Papile secretoare- sunt celule care excreta ulei volatil. (ex. la trandafir,
lacramioare).

Papile secretoare
Fig. A – 1- celule secretoare
2 -cuticula

28
- Perii secretori- se gasesc pe suprafata unor frunze, tulpini (ex. la muscate).

Par secretor
Fig. B – 1 traheide
- 2 celule secretoare

29
- Solzii sau glandele secretoare (ex. la menta, hamei, busuioc).

Glande secretoare in frunzelede Salvie – structurile sferice sunt filamente modificate care
se comporta ca si glande secretoare de uleiuri volatile esentiale.

- Glandele digestive- la plantele insectivore. (ex. Drosera rotundifolia- care produce fermenti
proteolitici ce hidrolizeaza substantele proteice din corpul insectelor)

Planta carnivore – Dionaea ( Capcana lui Venus )

Dionaea Drosera Nepenthe

30
- Glandele nectarifere- secreta nectarul. Ele se gasesc in flori.

b)tesuturi cu secretie intercelulara. Substantele secretate se acumuleaza


in spatii aflate in interiorul organelor plantelor.
Sunt de doua tipuri:
- Buzunare secretoare- (ex.la pojarnita, citrice).
- Canale secretoare- la fructele umbeliferelor, in tulpinile coniferelor.

c)tesuturi cu secretie intracelulara. Se caracterizeaza prin pastrarea in


interiorul celulelor secretoare a substantelor secretate.
Aceasta substanta se numeste latex iar celulele se numesc laticifere. Tesuturile secretoare au o
importanta practica, deoarece multe plante se cultiva pentru substantele pe care le secreta
(izma, coriandrul, macul, pojarnita) pentru tratarea diferitelor afectiuni, altele produc
substante toxice (laptele cucului).

Formatiune glandulara in frunza prin care se elimina apa sub forma de picaturi
( gutatie )
Fig. 3 – 1 – parenchim asimilator; 2 – traheide; 3 – epiderma;
4 - stomata acvatica; 5 – epitem.

31
LEGILE ORGANOGENEZEI

Tesuturile vegetale nu traiesc izolate, ci sunt grupate in ansambluri, formand organe


specific structurate, diferentiate prin functii specifice.

- Radacina- prin absorbtia solutiilor din sol.


- Tulpina- prin conducerea sevei si sustinerea plantei.
- Frunzele- prin fotosinteza.
- Floarea- prin producerea sporilor si gametilor.

Capitolul botanicii care se ocupa cu studiul morfologiei si anatomiei organelor plantelor


poata numele de ORGANOGRAFIE.
Corpul plantelor, alcatuit din organe este numit CORM.
Plantele astfel alcatuite se numesc CORMOFITE (cuprinde ferigile si plantele cu flori).

Organele plantelor sunt: = organe vegetative


= organe de reproducere
ORGANELE VEGETATIVE au ca functie principala – intretinerea vietii individului

In aceste organe se desfasoara procesele de: -nutritie


-crestere
-metabolice

Organele vegetative sunt: radacina, tulpina, frunza.

ORGANELE DE REPRODUCERE indeplinesc ca functie principala- asigurarea perpetuarii speciei.


La plantele superioare aceste organe sunt reprezentate prin: floare, fruct, samanta.

Organele plantelor, manifesta pe linga deosebirile dintre ele, o serie de insusiri comune ca:
a ) STRUCTURA CELULARA SI TISULARA
b ) POLARITATEA- este o insusire generala, morfologica si fiziologica ce se manifesta cu atat
mai pronuntat, cu cat plantele sunt mai evoluate, fiind evidenta la cele doua extremitati ale
organelor.

In virtutea polaritatii, organele plantelor sau intregul organism, prezinta doi poli:
- unul bazal
- al doilea apical
diferentiati morfologic si fiziologic, diferentieri ce se mentin si in cazul fragmentelor de
organe.
Astfel , butasii de origine tulpinala (la salcie, gutui, vita de vie, garoafa, muscata) vor forma
totdeauna la polul bazal radacini adventive, iar la cel apical ramuri si frunze, aceasta insusire
stand la baza practicii inmultirii plantelor prin butasire si altoire.

c) SIMETRIA- este insusirea organelor plantelor de a fi alcatuite din parti asemanatoare simetric,
egale. Linia de impartire a organului in doua parti simetrice se numeste plan de simetrie. In
functie de numarul planurilor de simetrie ce li se pot aplica, organele plantelor pot prezenta:

32
- Polisimetria (simetrie radiara)- caracterizeaza organele circulare in sectiune
transversala- radacini, tulpini, flori, fructe, seminte. Florile cu simetrie radiara
se numesc- actinomorfe. Ele se gasec la mar, prun, trandafir, lalea, tomate.
- Bisimetrie (simetrie bilaterala)- la crucifere. Asemenea organe, numite
bisimetrice sau cu simetrie bilaterala, prezinta o parte anterioara si una
posterioara, o parte laterala dreapta si una laterala stanga.
- Monosimetria- la frunze de mar, par, stejar,fag. Au o jumatate dreapta si una
stanga. Florile monosimetrice se numesc zigomorfe la violaceae, labiatae,
orchidaceae. Monosimetria reprezinta unul din principalele caractere de
evolutie a florilor.
- Asimetria- la frunzele de ulm, tei.

d) REGENERAREA- este insusirea pe care o au unele plante de asi reface segmentele vegetative
distruse. Procesul are la baza capacitatea regeneratoare a celulelor vegetale care se divid si
formeaza meristeme din care se diferentiaza tesuturi definitive ce refac organul. Importanta
procesului in natura este mare asigurand refacerea plantelor.

e) ORIENTAREA IN SPATIU- este insusirea organelor de a creste intr-o pozitie anumita fata de
verticala. Sub acest aspect, radacina principala si tulpina care cresc vertical in jos si respectiv
in sus sunt organe ortotrope; frunzele, radacinile laterale, ramurile, florile axilare, tulpinile
taratoare, rizomii unor plante, care formeaza un unghi cu verticala, sunt organe plagiotrope.

f) METAMORFOZELE- apar ca modificari adaptative ale organelor, produse sub influenta mediului
extern si se modifica:

- functiile fiziologice fundamentale


- structura anatomica
- infatisarea initiala a organului

Modificarfile devin ereditare.


Prin metamorfozare pot rezulta diferentieri intre organele cu origine comuna si asemanari
intre cele deosebite din punct de vedere genetic.

Se cunosc astfel organe:


- Organe omologe- au origine comuna, dar se deosebesc din punct de vedere
morfo-anatomic si fiziologic datorita metamorfozarii. (ex. Spinii de la baberis
vulgaris si circeii de la lathirus).
- Organe analoge- sunt cele asemanatoare din punct de vedere morfo-anatomic
si fiziologic, dar au origine diferita; asa sunt spinii de la dracila si cei de la
porumbar,circeii de la mazare si cei de la vita de vie.
- Organe reduse- apar ca urmare a diminuarii functiilor specifice; de exemplu
frunzele reduse la solzi, de pe rizom si tubercul, la care a disparut principalul
lor proces fiziologic care este fotosinteza. Asemenea fenomene sunt evidente
in desert la cactusi, la lintita in balti.

ORIGINEA ORGANELOR

Organele se formeaza si evolueaza pe baza proceselor generale de crestere si dezvoltare a


plantelor. Ansamblul acestor procese DE LA SAMANTA LA SAMANTA , reprezinta ciclul biologic
sau ciclul vital.

33
Competenta 3. ANALIZEAZA ELEMENTELE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
VEGETALA

PRINCIPALELE ORGANE ALE PLANTEI


( radacina, tulpina, frunza, floarea – caracteristici generale )

STRUCTURA SI FUNCTIILE INDEPLINITE DE ORGANELE PLANTELOR

.
I RADACINA
Este un organ principal vegetative al carmofitelor. Are ca functii specifice:
- fizarea plantei la substrat
- absorbtia din sol a apei cu saruri minerale

Are ca functii nespecifice:


- au loc procese fundamentale ale vietii ca: franirea, respiratia,cresterea.

Radacina poate suferi uneori procese de metamorfozare. Formarea radacinii din embrion,
se produce prin germinatia semintei, in urma careia radicula iese din samanta si se indreapta
in jos sub actiunea gravitatiei , dand nastere la radacina principala, normale.
CLASIFICAREA RADACINILOR:
a) dupa origine
- Radacini normale sau embrionare- se nasc din radicula embrionului odata cu
germinarea semintei.
- Radacini adventive- se formeaza din meristeme la baza frunzelor sau pe
tulpina, pe bulbi, tuberculi, rizomi.

b) dupa forma

a) radacina pivotanta; b, c ) radacini ramuroase; d) radacina fasciculata.

34
- Radacini pivotante- sunt radacini principale. Pot avea aspect fuziform (la
ridiche), napiform (la brojba), sau conic (la morcov).
- Radacini ramuroase- la mazare, fasole, unde nu se deosebeste radacina
principala de cele de origine intii.

Radacini ramuroase si fasciculate


- Radacini fasciculate au aspectul unui manunchi de radacini firoase, ierboase.
Se intalneste la grau, orz, ovaz, ceapa, usturoi.

Radacini fasciculare Radacini ramuroase

c) dupa mediul de viata


- Radacini subpamantene- adaptate la conditiile de mediu subteran
- Radacini aeriene- absoarbe apa sub forma de vapori din admosfera (la
orhidee)

Radacini aeriene

35
Radacini aeriene la orhidee
- Radacini acvatice- la plantele de apa.

Radacini acvatice
d) radacini metamorfozate- sunt radacini care au suferit modificari morfologice.
- Radacini tuberizate- la sfecla, morcov
- Radacini cu muguri- pot forma muguri adventivi care produc lastari (ex. La
lucerna, trifoi)
- Radacini cu nodozitati- (ex. La fasole, trifoi, mazare, lucerna). Nodozitatile
contin bacterii fixatoare de azot cu care radacinile plantelor traiesc in simbioza.

MORFOLOGIA RADACINII

Urmarind suprafata unei radacini tinere pornind de la varf spre baza se vor distinge
urmatoarele zone:

36
37
Morfologia radacinii

a) PILORIZA sau SCUFIA sau CALIPTRA


Formata dintr0un tesut special care acopera varful vegetativ protejandu-l impotriva frecarii
cu pamantul. Ea faciliteaza patrunderea radacinii in sol.
b) VARFUL VEGETATIV
Sub piloriza si este format din meristeme primordiale.

Virful de crestere al radacinii

38
c) ZONA NETEDA
Deasupra varfului vegetative, este zona de crestere in lungime a radacinii. Celelalte din
aceasta zona nu se mai divid si cresc prin intindere facilitand patrunderea varfului radacinii in
sol.
d) ZONA PERILOR ABSORBANTI
Este zona cu un numar mare de perisori unicelulari foarte fini. Pe masura ce vechii perisori
se distrug in aceeasi masura se formeaza altii care in 2-3 zile ajung la maturitate si traiesc 3
saptamani.
e) ZONA ASPRA
Se numeste astfel datorita urmelor lasate de resturile perisorilor absorbanti care s-au distrus
in aceasta zona.
La nivelul acestei zone ii corespunde in structura interna diferentierea meristemelor primare
in tesuturi definitive (rizoderma, scoarta, cilindru central).
f) COLETUL
Face trecerea de la radacina la tulpina.

ANATOMIA RADACINII

Structura interna a radacinii variaza in functie de dezvoltarea ontogenetica a acestui organ


cat si in functie de dezvoltarea plantelor pe scara filogenetica.
La o radacina tanara sunt tesuturi rezultate din meristemele primare iar la o radacina
batrana apar si tesuturi secundare rezultate din functionarea cambiului si felogenului.

Sectiune transversala prin radacina in zona perisorilor absorbanti

39
Radacina – sectiune longitudinala si 3 sectiuni transversale( sectiune secundara, sectiune
diferentiata, sectiune virf( meristeme); epiderma, cortexul, endoderm, periciclu.

Deci se intalnesc doua feluri de structuri:


1 STRUCTURA PRIMARA

Poate fi studiata pe o sectiune transversala in zona perisorilor absorbanti unde se vor distinge
pornind de la periferie spre centru urmatoarele tesuturi:

a) rizoderma sau epiderma- format dintr-un singur strat de celule parenchimatice.Unele


celule se alungesc formind perisorii absorbanti.
Rizoderma este lipsita de stomate.

b) scoarta sau parenchimul cortical- este sub rizoderma alcatuita din mai multe straturi de
celule parenchimatice vii.
c) cilindru central- in structura lui se disting:
- Periciclul situat in partea interioara a endodermului, aici este locul de origine
a radacinilor adventive si a radicelelor;
- Tesutul conducator care este alcatuit din fascicule de lemn si fascicule de
liber situate alternativ;

40
- Maduva ocupa centru cilindrului central.

Tesut conducator lemnos si liberian dispus in fascicole simple alterne


la structura primara a radacinii.

2 STRUCTURA SECUNDARA

La un mare numar de plante structura primara se pastreaza tot restul vietii lor,.
Insa la DICOTILEDONATE si la GIMNOSPERME care traiesc mai multi ani.
Structura primara se completeaza cu o structura secundara.
Structura secundara rezulta din aparitia celor 2 meristeme secundare numite cambiu si
filogen.
CAMBIUL sau zona generatoare libero lemnoasa are aspect sinuos in sectiune transversala.
Cambiul isi incepe activitatea primavara si o inceteaza toamna.
FELOGENUL da nastere la suber secundar.

41
Radacina – structura si zonele anuale de crestere

I I. TULPINA

Tulpina este un organ vegetativ, cu simetrie radiara, formata din noduri si internoduri.

Functii: - da nastere la muguri


- sustine frunzele
- sustine florile
- sustine fructele

Apare ca organ distinctiv incepand cu ferigile. Tulpina se dezvolta din mugurasul


embrionului.
CLASIFICAREA TULPINILOR

1. Tulpini aeriene
a) erbacee- sunt verzi, cu tesuturi nelignificate, cu o perioada de vegetatie, sunt plante
anuale.
b) lemnoase- au tesuturi lignificate, se intalnesc la arbori, arbusti, semiarbusti.

42
Tulpina aeriana lemnoasa- Sequoia

Tulpini aeriene ierboase - Papura

43
2. Tulpini subterane

1) Rizomi; 2) Bulbi

Rizomi

Cepe de gladiole -bulbi Tuberculu- cartofi

a) rizomi- ramificati sau neramificati la iris (stanjenel), taraxacum(papadia), primula


(ciubotica cucului).

b) Stolonii subterani- sunt ramificatii ale rizomilor.


Stoloni subterani
c) Tuberculii- la cartofi
d) Bulbii- la ceapa, usturoi, lalea.

44
3. Tulpini acvatice - La plante acvatice si sunt erbacee.

.
Elodeea canadenssis

Din punct de vedere al orientarii in spatiu sunt de 2 feluri:


1. ortotrope (drepte)
2. plagiotrope (culcate)

Dupa consistenta:
- moi (ierboase)
- tari (lemnoase)

Nodurile tulpinii
Sunt ingrosari locale la nivelul carora se insera frunzele. Portiunea dintre noduri se
numeste internod.

Planta cu noduri si internoduri

Mugurii- sunt tulpini sau ramuri.

Clasificarea mugurilor:

1. dupa marime
- muguri mici
- muguri mari (capatana de varza)
2. dupa pozitia pe tulpina

45
- terminali(apicali) situati in varful tulpinii si ramurilor determinind cresterea
in lungime a tulpinii.
- laterali situati la nodurile tulpinii si a ramurilor.

Mugure lateral

Sunt de 3 categorii: - axilari -( la subsuoara frunzelor) si vor forma ramurile laterale


- adventivi- se formeaza la locurile unde s-au produs traumatisme
- dorminzi- persista mai multi ani si sunt o rezerva potentiala a plantei
pentru refacerea aparatului foliar.
3. dupa organele la care dau nastere
- foliari - dau nastere la frunze, lastari, se mai numesc si muguri vegetativi;
- florali - dau nastere la flori sau la inflorescente
- mixti - produc ramuri pe care se afla atat frunze cat si flori.

STRUCTURA PRIMARA A TULPINII

1.EPIDERMA alcatuita dintr-un strat de celule cu stomate si peri.


2.SCOARTA este parenchimatica, celulele din stratul exterior contin clorofila, iar cele din
straturile mai profunde contin amidon.
3.CILINDRU CENTRAL se gaseste in centrul tulpinii format din:
- periciclu- este primul strat al cilindrului central
- tesutul- conducator- reprezentat de fascicule mixte libero- lemnoase.
Vase de liber( Pf. protofloem-primele vase formate; Mf.metafloem-vase noi
formate )
Vase de lemn( Px.protoxilem- primele vase formate; Mx.metaxilem- vase
noi formate)
- Maduva- reprezentata printr-un tesut parenchimatic.

46
STRUCTURA SECUNDARA A TULPINII

Se intalnesc plante care pastreaza tot restul vietii o structura primara.


Dar la multe plante plurianuale aceasta structura se completeaza cu o structura secundara
ca rezultat al adoptarii lor la noi conditii de mediu.
Cele doua structuri se suprapun,structura secundara reprezentind un progres filogenetic
fata de structura primara.
Lemnul secundar este concentric si prezinta inele anuale. Dimensiunea inelelor anuale
variaza in functie de conditiile climatice din anul respectiv(inele mai late in anii ploiosi)

47
Vedere microscopica (sectiune transversala) la tulpina de Pinus sp.
- conducte de resina, razele si inelele anuale.

Inele anuale

Sectiune transversala prin tulpina de porumb( Zea mays)


cu tesut vascular ( fascicul vascular) si parenchim.

48
Fascicul vascular
Phloem= vase de liber; Xylem=vase de lemn

III . FRUNZA

a- limb, b- nervuri,
c- petiol, d- teaca
Este un organ vegetativ, in care au loc functiile:
- FOTOSINTEZA ( sinteza substantelor organice);
- TRANSPIRATIA; - RESPIRATIA.

49
Partile frunzei
- la frunza completa- limb, petiol, teaca
- la frunza incomplete- limb, petiol

Limbul- partea turtita a frunzei, de culoare verde, strabatut de nervuri, are forma diferita,
realizeaza fotosinteza.
Petiolul- sustine limbul si il orienteaza spre lumina. Petiolul are forme diferite (cilindric la
begonia, comprimat si rasucit la plop, canaliculat la morcov).
Teaca- insera frunza la nodurile tulpinii.
METAMORFOZE FOLIARE

Frunza poate indeplini si alte functii nespecifice ca:


- aparare (berberis) frunza este transformata in spini
- pentru agatare (lapisum sativum=mazare, la lathirus- frunze transformate in
circei)
- frunze reduse (la squame- cactusi, asparagus- la care functia de asimilatie este
preluata de ramuri)
- frunzele plantelor carnivore- sunt adaptate pentru prins si digerat insecte (la
drosera)
FORMA FRUNZELOR

A)

B)
Margini de limb foliar:
A) tipul penat: a- penat lobat; b- penat fidat; c- penat partit; d- penat sectat;
e- imparipenat compusa; f- paripenat compusa.
B) tipul palmat: a- palmat lobat; b- palmat fidata; c- palmat partita; d- palmat
sectata; e- palmat compusa; f- frunza trifoliate.

50
51
52
- rotunda- par
- eliptica- fag
- ovala- prun
- lanceolata- salcie
- reniforma- pochivnic, gynkgo biloba
- romboidala- mesteacan
- deltoida- plopul negru
- cordiforma- tei
- sagitata- sageata apei

53
- spatulata- banutei
- cilindrica- ceapa etc.

In functie de aspectul marginii limbului frunzelor pot fi:


- simple- au marginea intreaga
- compuse- inciziile patrund adinc astfel incat suprafata limbului este impartita
in mai multe segmente bine individualizate numite foliole.
Frunzele compuse sunt de tip:
- penat- lobate(stejar), fidate (scorus), sectate(odolean)
- palmat- lobate (iedera), fidate(ricin), sectate(spanz)

ANATOMIA FRUNZEI

Epiderma se diferentiaza pe cele 2 fete ale limbului , o epiderma superioara si o epiderma


inferioara cu stomate, peri tectori si peri secretori.

Mezofilul intre cele 2 epiderme este tesutul parenchimatic. In mezofil sunt cuprinse fascicole
libero- lemnoase care reprezinta o continuare a fasciculelor din petiol.

Structura frunzei la Liliac( Syringa sp.)

54
Anatomia frunzei la porumb( Zea mays )

IV. FLOAREA

Este un organ de reproducere in care au loc procesele biologice care duc la formarea
semintei protejata de fruct.

O floare este alcatuita din:


- Peduncul
- Receptacul
- Sepale- totalitatea lor formeaza caliciul- { periantul (invelisul florar)
- Petale- totalitatea lor formeaza corola- { periantul
- Staminele- totalitatea lor formeaza androceul- organul mascul
- Pistilul- totalitatea lor formeaza gineceul- organul femel al florii

Alcatuirea florii, staminei si a ovarului

55
Floarea la Angiosperme Stamina

Structura florii Pistilul

56
57
Alcatuirea florii

Gineceul ( Pistil )

Structura interna a unei stamine

58
Structura interna a graunciorului de
polen

Floare la Lilium – 1-stigmat,2- stil,


3-stamine, 4-filamente, 5-petale

Stamina - este o frunza modificata fertila, alcatuita din filament si antera.


Antera - contine grauncioarele de polen.
Grauncioarele de pollen - contin celula sexuala barbateasca.
Pistilul - alcatuit din ovar cu ovule, stilul prin care trec tuburile polenice si stigmatul pe care
ajung grauncioarele de polen.

POLENIZAREA este fenomenul prin care graunciorul de polen ajunge pe stigmatul pistilului.
Cand polenul ajunge de la aceeasi floare polenizarea se numeste directa.
Cand polenul ajunge de la o alta floare polenizarea este incrucisata.
Cand polenizarea este facuta de om constient sau intamplator polenizarea este artificiala.

59
Polenizarea prin insecte

Germinarea graunciorului de polen

Graunciorul de polen odata ajuns pe stigmat incepe sa germineze.


Tuburile polenice patrund in camera ovariana.
Ovului are capacitatea de a-si apropia gametii sexuali masculi.
In urma fecundarii se formeaza oul sau zogotul care incepe sa se divida si va da nastere unei
noi plante.

60
Alcatuirea florii

61
Reproducerea la plante

FORMA COROLEI - poate avea aspect:

- tubulos- la compositae (compozite) floarea soarelui, musetelul


- ligulate- la compositae- floarea soarelui, musetel, papadie
- de clopotel- la companulaceae- clopotei, gentiana
- bilabiata- la labiatae- urzica moarta, salvia
- de fluture- la papilionaceae si leguminosae– mazare, fasole la care o petala
este mai mare si se numeste drapel
- personata- la scrophulariaceae- gura leului
- pintenata- la toporasi, linarita la care o petala are un pinten.

Forma corolei mai poate fi:


- dialipetala- cu petale libere intre ele
- gamopetala- cu petale unite intre ele
- apetala- fara petale – carpenul, fagul

62
63
TIPURI DE FLORI DUPA REPARTITIA PARTILOR REPRODUCATOARE

Marea majoritate a plantelor poseda flori cu periant, androceu si gineceu.


Acestea sunt flori complete.
Atunci cand sunt lipsite de periant, androceu sau gineceu sunt flori incomplete
Cand florile poseda atat androceu cat si gineceu ele se numesc bisexuate sau hermafrodite
iar cele lipsite de androceu sau gineceu unisexuate.
Plantele cu flori unisexuate pot fi:
- monoice- pe aceeasi planta exista flori unisexuate mascule si femele (zea
mays (porumbul)
- dioice- cu flori unisexuate femele pe un individ si flori sexuate mascule pe alt
individ (cannabis sativa (canepa)
- trioice- aceeasi specie produce 3 tipuri de flori purtate de 3 categorii de
indivizi. Unii cu flori mascule, altii cu flori femele si a treia categorie de
indivizi cu flori hermofrodite (la sapunarita)
- poligame- pe acelasi individ sunt flori mascule, flori femele si flori
hermofrodite (castanul ornamental=aesculus hypocastanus)

Plante monoice Floare femela la porumb

64
Plante monoice Flori mascule la porumb Planta dioica Cannabis sativa

Cassia fistula- flori hermaphrodite


(ambele parti- sex M. si sex F.)

65
Planta trioica Sapunarita (Saponaria officinalis)

66
Planta poligama Aesculus hipocastanus

DISPOZITIA FLORILOR PE TULPINA

Inflorescente
- tulpini neramificate-au o singura floare numite flori solitare – ghiocelul,
laleaua

Ghiocelul Laleaua

67
- tulpini ramificate- au flori asezate in moduri diferite. Modul in care sunt
grupate florile pe ramuri in mod natural se numeste inflorescenta.
Succesiunea infloririi in inflorescenta este de la baza spre varf sau de la
periferie spre interior.

Tipuri de inflorescenta:

Capitul Cima Corimb Racem Spadix Spic

Panicul Umbela Racem simplu Racem compus( ciorchine)

Corimb simplu Corimb compus Umbela simpla Umbela compusa

68
Ament Spic simplu Spic compus Capitul

Calatidiu simplu Calatidiu compus Spadix

69
Inflorescente Mitisori

- spicul- patlagina, griul- florile nu au pedunculi florali;


- spadix- porumb- axa principala se ingroasa si pe ea se insera florile fara
peduncul;
- amentul sau mitisorul- salcia- este inflorescenta unisexuata;
- racemul- crucifere- sunt flori cu pedunculi dispusi altern;
- corimbul- par- in lungul axei se insera flori cu pedunculi tot mai scurti spre
varf;
- umbela- morcov- cu flori dispuse la acelasi nivel;
- capitulul- trifoi- are un ax principal scurt si globulos;
- calatidiu- composite- are o inflorescenta turtita ca un disc – margaretele,
floarea soarelui, musetelul;
- cima- stanjenel- pedunculul se termina cu o floare iar de sub nivelul florii se
formeaza alte flori.

70
INFLORIREA

- Aparitia florilor pe o planta ne arata ca aceasta a trecut prin toate stadiile de


dezvoltare premergatoare maturitatii deci este capabila de reproducere.
- Inflorirea consta in deschiderea invelisului floral, astfel incat partile
reproducatoare ramin libere.
- Inflorirea este determinata de mai multi factori – temperatura, lumina,
umiditatea, substantele nutritive.
- In procesul de inflorire intii se deschide caliciul in timp ce corola continua sa
creasca, apoi se deschid si petalele.

71
Perioada infloririi
Sunt plante care infloresc primavera devreme se numesc plante- vernale – ghiocelul,
vioreaua.
Sunt plante care infloresc vara- estivale.
Sunt plante care infloresc toamna- autumnale- crocus(brindusa de toamna)

Brindusa de toamna Zorele

Cele mai multe plante isi deschid corola ziua (diurne) altele noaptea(nocturne) altele seara,
si se inchid dimineata – regina noptii, altele se deschid dimineata si se inchid la prinz-
zorelele.

Regina noptii

Durata infloririi
Este in functie de specie si de conditiile de mediu.
Prezinta importanta mai ales pentru plantele ornamentale si plantele medicinale.

72
SAMANTA

Dupa fecundare din ovul se dezvolta samanta.


Forma semintei - este variata sferica, cubica, prismatica, cordiforma, reniforma,
lenticulata.
Marimea semintei - variaza de la cativa milimetri – mazarichea, la peste 1 cm la ricin,
fasole, bob si 2-3 cm la nuc, castan, iar la palmier peste 5kg.

Anatomia semintei
Samanta poate fi:
 inchisa in fruct ca la angiosperme sau
 neinchisa in fruct cala gimnosperme.
Plantele care produc samanta fac parte din SPERMATOPHYTA.
Anatomia cuprinde: embrionul, endospermul, tegumentul seminal.
- Embrionul- provine din diviziunea oului care dupa fecundatie se divide in 2
celule.
- Endospermul- sunt unele plante la care endospermul pastreaza aspect laptos-
nuca de cocos, la care partea centrala este laptoasa constituind laptele de cocos
comestibil iar portiunea periferica este solida.
- Tegumentul seminal- provine din transformarea tegumentelor ovulului.

Germinarea semintelor
Semintele se deshidrateaza si pot rezista mai multi ani in stare latenta.
Trecerea semintelor la viata activa se datoreaza actiunii unor factori interni si externi.
Totalitatea proceselor care determina trecerea semintelor la viata activa si care au ca rezultat
dezvoltarea unei plante noi constituie germinatia.

Structura interna in saminta Saminta de Ginkgo biloba Germinarea la floarea soarelui


si embrion cu embrion dezvoltat
a- saminta, b- endosperm,
c- cotiledon, d- hypocotil

73
Seminte de papadie- au raspindire anemofila

FRUCTUL

Clasificarea fructelor:
1. fructe simple
- fructe carnoase – baca (ex. Tomatele, vita de vie-strugurele, afin, catina).
- drupa (ex. Caisa, piersicul, prunul).
- herpirida (ex. Lamai, portocal, grefur, pomelo).
- Fructe uscate – silicva (rapita, micsunica)
- silicula (traista ciobanului)
- capsula (macul, maselarita)
- pastaia (fasolea, mazarea, roscovul)
- achena (canepa, floarea soarelui)
- samara (mesteacan, artar)
- cariopsa (grau, orz, ovaz)

2. fructe multiple- polidrupa (zmeura, mure)


- poliachema (capsuna)

Baca Drupa Polidrupa Poama

74
Hesperida Poliachena

Samara la Artarul american

Samara la Ulmul american

75
Drupa- fruct de Mango –anatomia fructului

Drupe la Prunul african


Fructe carnoase

Folicula Pastaia Lomenta Silicva

76
Capsula Capsula Capsule Achena

Cariopsa Nuca Nucula

Cariopsa Samara

Fructe uscate

Silicula

77
Silicva

Fructe uscate

Diferite tipuri de fructe

78
Functiile plantei

Nutritia. Respiratia. Inmultirea.

Nutritia plantelor

Din acest punct de vedere plantele se impart in 2 categorii:


1. plante autotrofe - sunt plante care pot sa sintetizeze substantele organice pornind de
la substante minerale din mediu.
2. plante heterotrofe - sunt plante care nu pot realiza aceasta sinteza si se hranesc cu
substante organice gata sintetizate de plantele autotrofe.

Dupa natura energiei folosite de plantele autotrofe in asimilatia carbonului se impart in :


1. plante fototrofe - sunt plante care folosesc energia luminoasa.
2. plante chimiotrofe - sunt plante care folosesc energia chimica rezultata din oxidarea
substantelor minerale.

Fenomenul de sinteza se numeste fotosinteza la plantele fototrofe si chimiosinteza la plantele


chimiotrofe.
Respiratia plantelor

Este un fenomen fiziologic propriu tuturor fiintelor vii cuprinzand procese de descompunere
oxidative, a unor substante organice sintetizate cu punerea in libertate a energiei incluse in
molecula lor.

In aceste procese are loc o absorbtie de oxigen din admosfera ceea ce face ca respiratia
sa se mai numeasca si aerobioza sau oxibioza.
Def. prin respiratie se inteleg toate procesele catabolice care furnizeaza energie si dau ca
produsi finali substante minerale.
Respiratia este procesul invers fotosintezei (asimilatia) si se produce ziua si noaptea.
Aceste doua laturi opuse asimilatia si dezasimilatia stau la baza proceselor vitale, una
constituind latura constructive anabolica iar cealalta latura distructiva catabolica a
metabolismului oricarui organism.
La plantele inferioare insa respiratia reprezinta un process catabolic furnizor de energie
fara interventia oxigenului si in care anumite combinatii organice sufera o degradare
incompleta numita fermentatie.
Fermentatia prezinta variante legate de substratul energetic,de produsii finali care iau
nastere, cum ar fi: alcolul etilic, acidul acetic, acidul lactic, pe langa bioxid de carbon si
energia care se elibereaza.
In functie de aceste produse avem:
 fermentatia alcoolica,
 fermentatia acetica,
 fermentatia lactica.
Fermentatia lactica sta la baza prepararii bauturilor alcoolice, a dospirii painii.
Aceasta fermentatie este produsa de actiunea drojdiilor (levuri) asupra glucidelor.

79
Inmultirea plantelor

1. inmultirea vegetativa
 naturala – prin lastari
- prin stoloni – la fag

- prin drajoni (prin lastari)


- prin fragmentare
- prin tulpini subterane (bulb- laleaua, ceapa; rizom- iris; tuberculi-
cartof).

80
Inmultirea prin rizomi

- prin muguri tuberizati - griusorul

 Artificiala – se realizeaza prin interventia omului.


- altoirea
- butasirea
- cultura de meristeme- dau nastere la radacini adventive.

2. inmultirea asexuata - se realizeaza prin spori in conditii nefavorabile.Sporii vor


forma noi plante.
Se intilneste la feriga, alge verzi, ciuperci, licheni.

3. inmultirea sexuata (reproducerea) se realizeaza cu ajutorul unor celule sexuale


numite gameti (masculi si femeli) care prin fecundare vor da nastere la ou sau
zigot din care se va dezvolta un nou organism.

81
Importanta biologica si cosmica a fotosintezei

FOTOSINTEZA:
- este un proces biologic de care se leaga existenta vietii pe pamant.
- prin fotosinteza se acumuleaza energia razelor solare in moleculele substantelor organice
sintetizate sub forma de energie chimica potentiala utila regnului animal si omului.
- fotosinteza asigura compozitia constanta a aerului admosferic, improspatarea aerului
determina productia vegetala si animala.
- originea energiei- este de natura cosmica provenita din reactiile nucleare care au loc in
soare unde din cauza presiunii si temperaturii excesive au loc reactii atomice cu degajare mare
de energie din care la suprafata pamantului ajunge a 6 miliarda parte.

Fotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele
verzi (cu clorofilă), în prezența radiațiilor solare, cu eliminare de oxigen si formarea de
compuși organici (glucide, lipide, proteine) foarte variați. Deși apa participă în fotosinteză, ca
și dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantități reduse, un factor
limitant pentru toate speciile.

Ecuația generală a fotosintezei poate fi scrisă astfel:

6 CO2 + 6 H2O + lumină solară → C6H12O6 + 6 O2


Dioxid de carbon + Apă + Energie luminoasă → Glucoză + Oxigen

Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară. La nivelul


cloroplastelor alături de clorofila a, pigment activ în reacțiile fotochimice, se mai găsesc și
alți pigmenți, cu rol de pigmenți accesorii:

 Clorofilă b,clorofilă c
 Carotenoizi
 Flavonoide
 Pigmenți ficobilinici = ficobiliproteine

Mecanismul fotosintezei se pare că include 3 procese principale:

 Fotofosforilarea
 Fotoliza apei
 Fixarea si transformarea CO2 in glucide

82
Sub influenta energiei luminoase, are loc in FRUNZA
punerea in libertate a OXIGENULUI, fara de care nu
ar putea exista VIATA pe PAMINT

Fotosinteza

Influenta factorilor de mediu asupra cresterii si dezvoltarii plantelor


(temperatura, lumina, apa, substantele nutritive, concentratia de bioxid de carbon,
concentratia de oxigen, pH -ul, substantele toxice)

83
Variatiile legate de factorii de mediu sunt date de:
a) mediul acvatic
b) mediul subteran in care traiesc unele plante.
Variatiile mari sunt date de intensitatea luminii, de climat si de factorii amintiti.

La plantele cu frunze submerse (acvatice), structura limbului se caracterizeaza printr-o


epiderma fina lipsita de stomata cu lacune aerifere numeroase, cu nervure slab dezvoltate.
La plantele cu tulpini subterane, frunzele sufera doua tipuri de modificari:
- fie ca se dezvolta foarte slab sau chiar deloc ca la cartof;
- fie ca se dezvolta foarte mult adica se hipertrofiaza( la frunzele care intra in
alcatuirea bulbilor – ca la ceapa).
La ceapa epiderma ramine subtire iar mezofilul se dezvolta mult devenind
tesut de depozitare de materii de rezerva. Este un tesut omogen lipsit de
clorofila.
Actiunea luminii
Lumina actioneaza prin durata si intensitate.
Cit priveste durata de expunere au fost facute experiente cu frunze expuse la:
 lumina continua si
 frunze supuse la alternante de lumina si intuneric.
Frunzele expuse la lumina continua sunt mult mai groase.
Frunzele expuse la alternanta de lumina si intuneric prezinta caracterele unui limb normal.
In ceea ce priveste intensitatea luminii observatiile facute pe frunze aflate la umbra au aratat
ca frunzele crescute in plin soare au suprafata mai mare, epiderma acoperita cu o cuticula
groasa, parenchimul bogat in clorofila, fascicule libero-lemnoase bine dezvoltate.
La plantele crescute la umbra au aceste caractere mai putin pregnante.
Influenta temperaturii
Se manifesta in sensul ca plantele din zonele reci sunt mai mici, frunzele lor sunt acoperite cu
o cuticula groasa, stomatele sunt ingropate in epiderma, mezofilul este gros si omogen cu
cuticule bogate in clorofila.

Competenta IV UTILIZEAZA NOTIUNILE DE FILOGENIE VEGETALA IN


ACTIVITATEA DESFASURATA IN UNITATILE FARMACEUTICE

84
SISTEMATICA VEGETALA ( TAXONOMIA )

UNITATILE SISTEMATICE PRIN CARE SE CLASIFICA PLANTELE


( specia, genul, familia, ordinal, clasa, increngatura )

Are ca obiect descrierea, clasificarea si sistematizarea taxonilor (unitati sistematice).


Sunt aproximativ 500.000 de specii de plante cunoscute care, se clasifica in :

SISTEMUL FILOGENETIC
(regnum vegetabile)

I. subregnul Schizophyta

1. INCRENGATURA VIROPHYTA – virusi


2. INCRENGATURA BACTERIOPHYTA – bacterii
3. INCRENGATURA CYANOPHYTA – alge albastre

II. subregnul Thalophyta

1. INCRENGATURA CLOROPHYTA – alge verzi


2. INCRENGATURA PHEOPHYTA – alge brune
3 INCRENGATURA RHODOPHYTA – alge rosii
4. INCRENGATURA MYCOPHYTA – ciuperci
5. INCRENGATURA LICHENOPHYTA – licheni
6. INCRENGATURA BRYOPHYTA – muschi

III. subregnul Chormophyta

1. INCRENGATURA PTERYDOPHYTA – ferigi


2. INCRENGATURA GYMNOSPERMATOPHYTA –cu samanta
neinvelita
3. INCRENGATURA ANGYOSPERMATOPHYTA – cu samanta
invelita in

85
fruct

Unitatea de baza in clasificarea plantelor este specia sau taxonul.


Principalele ranguri de taxoni in ordine ascendenta sunt:
- specia (species);
- genul (genus);
- familia (familia);
- ordinul (ordo);
- clasa (clasis);
- increngatura (divisio).
Astfel fiecatre specie apartine unui gen, fiecare gen unei familii, fiecare familie unui ordin etc.

Fiecare specie poate cuprinde si unitati mai mici:


- subspecia;
- varietatea;
Plantele inferioare cuprinse in thalophyta cuprinde plantele cele mai primitive cu organizare
simpla.
Plantele superioare- chormophyta- cuprind plante cu organizare complexa (radacina,tulpina,
frunza,
floare, samanta si fruct).

PRINCIPALELE INCRENGATURI SI CLASE ALE REGNULUI VEGETAL

I subregnul Schizophyta

1. INCRENGATURA VIROPHYTA – VIRUSI

Plantele inferioare sunt organisme:


 uni si
 pluricelulare cu aspecte morfologice diferite.
Pot prezenta toate organitele celulare sau pot fi lipsite de una sau mai multe organite.
Inmultirea plantelor inferioare se face:
 asexuat prin diviziune sau prin spori
 sexuat prin gameti.
Nutritia
*heterotrofa
*autotrofa in functie de prezenta sau absenta pigmentului asimilator,
*chimiotrofa.
Spre deosebire de plantele superioare majoritatea plantelor inferioare duc o viata acvatica iar
unele si
pe uscat.
Intre schizophyte virusurile reprezinta o categorie aparte.
Sunt organisme microscopice si sunt agenti infectiosi.
Structural si fiziologic sunt fundamental diferiti fata de toate microorganismele cunoscute.
In structura lor intra doi componenti esentiali:

86
- genomul viral alcatuit dintr-o molecula de acid nucleic ADN sau ARN, niciodata
ambii, care poarta informatia genetica;
- invelisul proteic are rol de a proteja invelisul genetic.
In prezent virusurile sunt considerate ca fiind primul stadiu de organizare a materiei vii.
Sunt entitati acelulare care se afla la limita dintre materia lipsita de viata si materia vie.
Ele produc viroze. Virozele sunt in numar mare, variind ca forma si gravitate de la simplu
guturai la forme foarte grave de encefalita, poliomelita si alte viroze.

2. INCRENGATURA BACTERIOPHYTA – BACTERII

Sunt organisme microscopice raspandite in aer, apa, sol.


*Sunt unicelulare solitare sau
* Grupate in cenobii microscopice.
Sunt de forma: ovala, sferica, elipsoidala (coci), bastonase (bacili), spiralata (vibrioni,
spirili).
Pot fi grupati cate doi (diplococi), in ciorchine (stafilococi), cate patru (tetrade), in pachete
(sarcini )
Bacteriile pot fi mobile sau imobile.

Coci Spirili Bacili Coci – Streptococcus pneumoniae

Helicobacter pylori

87
Structura unei bacterii Coci

Structura interna – cuprinde:


- membrana;
- protoplasma care cuprinde citoplasma si membrana citoplasmatica, organite
celulare;
- nucleu.

Nutritia
- heterotrofa ( sunt parazite si saprofite);
- mixotrofa.
Clasificare
- familia bacteriaceae cuprinde bacterii patogene si nepatogene
*bacterium tiphy = cauzeaza febra tifoida
*bacterium aceticum= produce fermentatia acetica
*bacterium dysenterium= provoaca dizenteria
*bacterium pneumonie= provoaca pneumonia
*bacterium coli= traieste in intestine

- familia bacilaceae
*bacillus tetani= provoaca tetanusul
*clostridium pasteurianum= bacterie fixatoare de azot

88
Bacillus anthracis Bacillus tetani

Clostridium tetani Bacterii

- familia spirillaceae
*vibrio cholerae = agentul patogen al holerei

Vibrio cholerae
- familia mycobacteriaceae
*mycobacterium tuberculosis= agentul patogen al tuberculozei
*mycobacterium leprae= agentul patogen al leprei

89
Mycobacterium tuberculosis -colonii

- familia cocaceae
*staphylococcus aureus ( stafilococ auriu)= produce septicemia

Staphilococus aureus - colonii

- familia streptomycetaceae
*streptomyces griseus= bacteria care produce streptomicina;

Streptomyces griseus Streptomyces sp.

*streptomyces erytreus= produce eritromicina;


*streptomyces fradiae= produce neomicina;
*streptomyces kanamyceticus= produce kanamicina;
*streptomyces noursey= produce neomicina;
*streptomyces aureofaciens= produce aureomicina;
*streptomyces venezuelae= produce cloromicetina;
*streptomyces rimosus= produce teramicina.

Importanta bacteriilor - au rol in:


- circuitul materiei vii;
- fermentatia lactica pentru fermentarea laptelui;
- fermentatia butirica prin care se obtine untul;
- topirea canepii, pentru obtinerea fibrelor;
- murarea verzei;
- fixarea azotului atmosferic;

90
- fabricarea antibioticelor;
- unele specii sunt foarte daunatoare.

3. INCRENGATURA CYANOPHYTA – ALGE ALBASTRE

Sunt mai putin importante.


Cyanobacterie

II. subregnul Thalophyta


1. INCRENGATURA CLOROPHYTA – ALGE VERZI

Caractere generale:
Talophytele sunt:
*uni si
*pluricelulare.
Culoarea verde se datoreaza prezentei clorofilei dar mai contin si xantofila (pigmentul
galben),
caroten (pigmentul portocaliu).
Traiesc mai ales in ape dulci dar si marine.

Nutritia
Autotrofa si produsul final de fotosinteza este amidonul.

Inmultirea
Sexuata - prin contopirea a doua celule sexuate.

Importanta algelor verzi


- constituie hrana vegetala pentru animale acvatice;
- constituie o sursa de energie pentru organismele animale;
- se pune problema valorificarii superioare a algelor verzi datorita continutului mare
in proteine, vitamine, grasimi si ar putea constitui o rezerva alimentara pentru
hrana omului.

Ex: *verzeala zidurilor;


*matasea broastei (pe apa);
*salata de mare

91
Alga verde Salata de mare( Ulva lactuca) Spyrogira sp. –Matase broastei

Spyrogira sp.- Matasea broastei

2. INCRENGATURA PHEOPHYTA – ALGE BRUNE

Sunt alge pluricelulare, traiesc in mari si oceane reci.


Se numesc alge brune deoarece in compozitia cromatoforului alaturi de pigmentul clorofilian
se gaseste un pigment brun numit fucoxantina, care este dominant si mascheaza culoarea
verde a clorofilei.
Corpul talophytelor (talul) poate fi filamentos sau lamelar.
Sunt autotrofe.
Produsul de asimilatie este reprezentat prin laminarina, fucosan, manitol si uleiuri.

92
Alge brune

Cystoseira barbata Laminaria saccharina

93
Alge brune

3. INCRENGATURA RHODOPHYTA – ALGE ROSII

Sunt alge pluricelulare.


Numele se datoreaza pigmentul rosu numit ficoeritrina care mascheaza culoarea verde a
clorofilei.
Traiesc in apele dulci.
In celulele algelor rosii, se mai gasesc uleiuri, iod, brom.

Cystoseira Galaxaura oblongata Lithophyllum expansum

94
Cystoseira barbata Alga rosie
Importanta farmaceutica a algelor

 Reprezinta o sursa importanta pentru prepararea unei game largi de produse


medicamentoase;
 Din unele specii se obtin extracte pentru tratamentul colitelor, duodenitelor,
jejunitelor, gastritelor precum si drept pansamente gastrice;
 Au actiune antimicrobiana asupra agentilor patogeni (bactericida= omoara
microorganismele, bacteriostatic= reduce numarul de microorganisme);
 Unele specii sunt eficiente in tratarea unor procese inflamatorii uterine;
 Alga Dygenia este utilizata ca materie prima pentru obtinerea unui produs cu actiune
antihelmintica (viermi);
 Alga Sargasum este utilizata ca un remediu in maladii renale si pentru tratamentul
afectiunii numita guta;
 Sunt surse de vitamina B12, C, E, K, D, sursa de acid nicotinic, acid folic, tiamina,
riboflavina, acid ascorbic;
 Un produs important sunt alginatii, toate produsele gastrointestinale moderne sunt
fabricate pe baza de alginati.
 Alginatii sunt folositi si in curele de slabire pentru ca dau senzatia de satietate;
 Alginatii sunt utilizati pentru indulcirea medicamentelor;
 Sunt folositi pentru fabricarea vatei medicinale, a compreselor si a fibrelor de
sutura;
 Din algele rosii se obtine agar-agarul substanta nedigerabila de catre organismul
uman si folosit ca laxativ si ca materie prima pentru prepararea pilulelor, a
capsulelor, a unguentelor, a pastelor de dinti precum si pentru obtinerea cremelor
farmaceutice si cosmetice;

95
 Alginatii nefiind nutritivi, cuaguleaza toate toxinele si se folosesc in intoxicatii si in
deranjamente gastrice;
 Agar-agarul este folosit in laboratoarele de microbiologie pentru obtinerea mediilor
de cultura solide, pentru bacterii si ciuperci;
 Se folosesc pentru obtinerea plasturilor si a bandajelor;
 Un alt produs obtinut din alge- caragenul (extract de muschi islandez) este
asemanator cu agarul. In solutii apoase devine viscos si isi poate mari puterea de
gelificare ;
 Caragenul este folosit in terapeutica ca anticuagulant al sangelui, ca inhibitor al
activitatii peptice in deranjamentele digestive;
 Caragenul, scade nivelul colesterolului din sange, are proprietati antiinflamatorii si
foloseste la prepararea siropurilor contra tusei;
 Din alga Laminaria se obtine laminaranul care are proprietati anticuagulante;
 Fucoidanul din algele brune se foloseste ca anticuagulant;
 Manitolul din algele brune se intrebuinteaza in practica farmaceutica ca liant pentru
obtinerea comprimatelor.

Sargassum

Sargassum muticum

96
Laminaria Laminaria

4. INCRENGATURA MYCOPHYTA - CIUPERCI

Sunt plante: * unicelulare


* altele pluricelulare.
Majoritatea ciupercilor au un tal numit miceliu alcatuit din filamente numite hife.
Culoarea miceliului poate fi alba, cenusie, bruna, verzuie datorita unor pigmenti.
* Membrana hifelor, este formata din chitina, celuloza, hemiceluloza.
* Citoplasma hifelor contine nuclei, vacuole, lipide, condriozomi.
Toate ciupercile sunt heterotrofe, deci folosesc substantele organice.
Dupa natura mediului nutritiv, ciupercile se impart in:
1. ciuperci saprofite - traiesc pe resturi organice in descompunere;
2. ciuperci parazite - traiesc pe sau in tesuturi ale fiintelor vii;
3. ciuperci simbionte - intra in convietuire cu alte plante in raporturi mutuale. Ambii
simbionti se ajuta reciproc. (lichenii:- sunt o simbioza intre o alga si o ciuperca)

Inmultirea ciupercilor

1. vegetativa - se face prin portiuni de miceliu rupte accidental sau prin inmugurire.
2. asexuata - prin spori.
3. sexuata - prin fuzionarea a doi gameti.

Exemple de ciuperci

 Mucor mucedo - este mucegaiul comun;


 Saccharomyces cerevisie - este drojdia de bere care produce fermentatia alcoolica si
dospirea
piinii;
 Saccharomyces ellipsoideus - este drojdia de vin;
 Penicillium notatum si Penicillium crysogenum - ciuperci producatoare de
penicilina;
 Aspergillius niger - mucegaiul negru ( se dezvolta pe fructe);
 Claviceps purpureea - este cornul secarei care se dezvolta pe secara, care produce
alcaloizi necesari obtinerii de medicamente cardiotonice si medicamente uretrotonice.

97
Se mai obtine si stupefiantul LSD (acid lisergic) stupefiant foarte puternic, dar mai
este folosit si pentru diagnosticarea schizofreniei;
 clasa Basidyomycetes - sunt cele mai evoluate ciuperci raspandite in paduri, cimpii,
finite. Fac parte cam 20 mii de specii (Morchella aesculenta- zbirciogul, Boletus
aedulis- hribul, Lactarius deliciosus- riscovul, Amanita muscaria- ciuperca
otravitoare);
 ordinal Uredinales cuprinde ciuperci care produc boli la plante numite rugina,
reprezentant Puccinya gramynis - rugina neagra a griului care paraziteaza pe griu.

Mucor mucedo – mucegaiul alb Saccharomyces cerevisie –drojdia de bere

Saccharomyces ellipsoideus – drojdia de vin

98
Penicillium notatum Penicillium chrisogenum

Penicillium notatum – cultura in petriu

99
Aspergillus niger Petriu- cultura

Puccinia graminis – rugina griului

100
Cornul secarei

Morchella aesculenta Boletus aedulis

101
Lactarius deliciosus Amanita muscaria

Importanta ciupercilor

 au rol in descompunerea si mineralizarea substantelor organice;


 au importanta in alimentatia omului deoarece contin apa 80-90%, saruri de potasiu,
fosfor, calciu, magneziu, zaharuri, substante proteice, grasimi, vitamine A, B1, B2, D ,
acizi organici (acid citric, acid malic, acid tartric), ciupercile sunt un aliment complet
cu valoare nutritiva redusa;
 au importanta in terapie, pulberea de spori de Lycoperdon este antihemoragica;
Saccharomyces cerevisie- drojdia de bere contine complexul de vitamine B (B1, B2, B6)
si hormoni de crestere care se folosesc, ca tonic general in afectiuni tegumentare,
gastrice si intestinale in furuncoloza si in abcese;
 din unele ciuperci au fost extrase antibiotice;
 din punct de vedere patologic unele ciuperci produc afectiuni numite micoze al carui
tratament este extrem de dificil de tratat necesitind timp indelungat si preparate
medicamentoase speciale, cu actiune antifungica (datorita unor ciuperci inferioare
producatoare de micoze).

Agaricus campestris - ciuperca de gunoi

102
5. INCRENGATURA LYCHENOPHYTA- LICHENI

Raspindire= de la Ecuator la Poli, de la malul marii la munte.


Alcatuire= o alga unicelulara verde sau albastra si o ciuperca, intre ele stabilindu-se un raport
de simbioza.
Ciuperca procura algei apa si substante minerale iar alga sintetizeaza substantele organice
pe care le utilizeaza si ciuperca.
Sunt trei categorii de licheni:
 Lichenii crustacei- se prind cu una din fete pe substratul pe care traiesc;
 Lichenii foliacei- aspect lobat, se prind de substrat prin firisoare subtiri;
 Lichenii arborescenti- fixate de substrat print-o baza ingusta si au forma
arborescenta.

Licheni crustacei Licheni foliacei

Lichenul trompeta ;Licheni arborescenti Lobaria pulmonaria

103
Culoarea poate fi: galbena, cenusie, neagra, albastra.
Nutritia- vegetativa, prin fragmentarea talului sau
- prin soredii- mici glomerule formate din celulele algei inconjurate de hifele
ciupercii.
Exemple: - Lobaria pulmonaria- in scop farmaceutic se foloseste ca antitusiv, contra
astmului bronsic, avand proprietati pectorale si emoliente.
- Lichen islandicus- contine mucilagii, acizi lichenici, uleiuri volatile, vitamina A,
vitamina B1.
Mucilagiile sunt eficiente in tratarea bronsitelor, iar acizii lichenici au actiune
inhibitoare asupra bacilului coc.

Lichen islandicus

Importanta lichenilor

- lichenul galben- pentru tratarea hepatitelor;


- lobaria pulmonaria- tratarea afectiunilor pulmonare;
- unii licheni produc antibiotice, inhibitoare pentru bacteriile gram pozitive;
- folosesc in alimentatia animalelor;
- sau sunt folositi drept coloranti.

104
Lichenul galben Lichenul de stinca

6. INCRENGATURA BRYOPHYTA- MUSCHI

Cuprind acele plante la care se intalneste o diferentiere a organelor vegetale in radacina,


tulpina si frunze.
Bryophytele sunt plante terestre care traiesc in locuri umede si au talul alcatuit din tulpinita,
frunzisoare si rizoizi care fixeaza planta si au functia de absorbtie.
Cuprinde doua clase:
1. clasa hepatica- muschi hepatici;
2. clasa muschi- muschi frunzosi.

Muschi de turba Muschiul de pamint

Muschi de copac Muschi hepatici – Marchantia sp.

105
Importanta muschilor

Au proprietati pectorale datorita pH-lui acid, distrug microflora din rani.


Sunt astringenti, diuretici, au actiune sudorifica.

106
III. subregnul chormophita

1. INCRENGATURA PTERYDOPHYTA – FERIGI

Cuprinde cormofite terestre care au radacini, tulpini, frunze si tesuturi bine diferentiate.
Sunt plante mai superioare decat muschii, prin organizarea si structura anatomica.
Pterydophytele cuprind patru clase:
1. clasa Lycopodiatae cu Lycopodium clavatum numita si Piedicuta, raspandita in
padurile de conifere.
Are tulpina tiritoare, fixata de sol sau se prinde prin radacini adventive, frunzulite mici
solzoase.
In pediatrie se folosesc sporii ca pudra pentru copii.
In industria farmaceutica foloseste drept conspergant pentru fabricarea supozitoarelor si a
globulelor
prevenind lipirea lor.
Extractele apoase si tinctura obtinuta din partile aeriene ale speciei licopodium, se utilizeaza
in mod
empiric pentru tratarea alcoolismului si a nicotinismului cronic si a psoriazisului.
Sporii de licopodium contin acizi grasi.

Piedicuta - Lycopodium clavatum

107
Piedicuta - Lycopodium clavatum

Spori pe frunze de feriga Asplenium

2. clasa Equisetatae- Equisetum arvense sau Coada calului.


Traieste in finete, in zonele umede.
Prezinta un rizom cu radacini din care primavara se formeaza tulpini aeriene fertile.
Mai tarziu pe acelasi rizom apar tulpini sterile care au la noduri verticile de ramuri articulate.
In scopuri farmaceutice se recolteaza tulpinile sterile care contin acid silicic, saponina si
flavonoide.
Au efect diuretic si intra in compozitia ceaiurilor diuretice si antireumatismale.

Coada calului

108
Equisetum arvense – coada calului

ETAPA SPERMATOPHYTA (plante cu saminta )

Cuprinde plantele cele mai evoluate care au radacina, tulpina, frunze, flori , saminta.

Plante iesite din saminta cu radacinita, tulpinita si mugure

109
Plante evoluate cu radacina, tulpina, frunze

Au doua increngaturi:
- increntatura gimnosperme- cuprinde plante cu samanta neinvelita in fruct;
- increngatura angyosperme- cuprinde plante cu samanta invelita in fruct.

110
INCRENGATURA GYMNOSPERMATOPHYTA- cu samanta neinvelita in fruct

Conifere – conuri cu seminte

Sunt plante lemnoase, arbori si arbusti, au tulpini ramificate, frunze persistente aciculare, flori
unisexuate, alcatuite din stamina si pistil, fixate pe un ax central lipsite de periant.
Graunciorul de polen este insotit de un saculet cu aer.
Gymnospermele sunt plante monoice, rar dioice si anemofile (samanta este purtata de vant).
Se cunosc circa 700 specii raspandite mai ales in zonele cu clima rece (Taiga).
Se impart in trei clase:

*clasa Gycadatae- ordinal Gynkgoales si reprezentat de Ginkgo biloba, arbore bogat


ramificat cu frunze petiolate, cazatoare, limb format din doi lobi.
Este raspindit in China si Japonia.
Are importanta farmaceutica.

111
Extractul intra in compozitia a numeroase preparate farmaceutice.

Ginkgo biloba

112
Cycas revoluta -con

113
Gynkgo biloba

clasa Pinatae – ordinal Pinales- reprezentat principal Pinul, Pinul de padure, Pinus
silvestris.
Mugurii contin uleiuri volatile si se utilizeaza sub forma de sirop in bronsite.
Intra in compozitia ceaiului antibronsitic, frunzele contin vitamina C, din ramurile fine de
pin se fac bai antireumatismale.

Pinus silvestris

114
Juniperus communis

Mai face parte si Juniperus communis- Ienuparul, arbust ramificat.


De la ienupar se folosesc fructele false care contin ulei volatile si glucide.
Uleiul de ienupar folosit, mareste diureza.
Gudronul de ienupar este utilizat in dermatologie.

Tuia-Thuja orientalis- contine ulei eteric utilizat ca expectorant, diuretic, antireumatic.

Tuia – Thuja orientalis

115
Tuia – Thuja orientalis

Tuia – Thuja occidentalis

Abies alba
Bradul- Abies alba- au frunze aciculare, cu doua dungi albe pe fata inferioara.
Contine rasini taninuri.
Clasa Pinatae cuprinde arbori si arbusti cu frunze aciculare.
Florile sunt conuri de unde si numele de conifere.
Sunt plante monoice si uneori dioice.
Conurile au o consistenta lemnoasa la pin sau carnoasa la ienupar.

116
Reproducerea la Conifere

Bradul argintiu

117
Larice – Crin de munte Larix decidua

Taxus baccata

Conifere – structura unui con

118
* Efedra distachya

clasa Gnetatae- familia Ephedraceae reprezentant Ephedra distachya (Circelul).


Este arbust cu tulpina ramificata, frunze mici solzoase, creste in locuri nisipoase iar la noi
pe litoralul Marii Negre.
In scop farmaceutic se recolteaza partile aeriene care contin alcaloizi ca efedrina, mucilagii,
tannin, rezine.
Produsele farmaceutice pe baza de efedrina sunt utilizate in asmul bronsic si ca antidot in
intoxicatiile cu morfina, luminal, scopolamine, iar extern ca decongestiv al mucoasei nazale.

Efedra distachya

3. INCRENGATURA ANGIOSPERMATOPHITA- cu saminta inchisa in fruct

Caracteristic pentru aceste plante este prezenta ovarului care se transforma in fruct, ovulele
devin seminte.
La angiosperme se intalneste o floare adevarata cu toate partile componente.
Cuprind doua clase:
1. Clasa DICOTILEDONATE - sunt plante lemnoase, adesea arbori care formeaza
paduri.

119
Familia Betulaceae
- genul Betula alba (Mesteacanul)
Arbore cu floarea grupata in amenti masculi si femeli.
Frunzele ovale contin polifenoli, flavonoide, tanin, ulei volatil.
Extractele din frunza au proprietati diuretice.

Mesteacan cupru Frunze si amenti

Mesteacan

- genul Corylus (Alunul)

120
Alunul – Corylus avelana

Alunul – Corylus avelana

Arbore sau arbust, se folosesc frunzele care contin polifenoli, flavonoide, ulei volatile.
Se foloseste ca hemostatic, antihemoragic, dezinfectant.

Familia Fagaceae
- genul Fagus (Fagul)
Cuprinde arbori care formeaza paduri.
Au frunze petiolate, flori grupate in amenti sferici, fructul este o achena.
Gudronul de fag este folosit in afectiuni ale cailor respiratorii si in dermatite.

121
Fagul – Fagus sylvatica

Fagul – Fagus sylvatica

- genul Querqus, Querqus robur (Stejarul)


Arbore masiv, formeaza paduri, traieste multi ani.
Importanta farmaceutica are scoarta cu proprietati astringente hemostatice si antiseptice.

122
Stejarul – Quercus robur

Stejarul alb – Quercus alba

123
2. Clasa MONOCOTILEDONATE

FAMILIA JUGLANDACEAE

Sunt arbori cu frunze imparipenat compuse, cu amenti masculi si femeli situati pe acelasi
individ. Fructul este o drupa- nuca.

Nucul – Juglans regia- arbore


-frunze- cu 5-6 foliole
-flori- grupate in inflorescente- amenti
-fruct- drupa

In scopuri farmaceutice se recolteaza frunzele (folium), datorita derivatilor naftochinonici,


cu proprietati astringente antiseptice, din care se obtin ceaiuri antidiareice.

Nucul – Juglans regia

124
ORDINUL SALICALES
FAMILIA SALICACEAE

Cuprinde arbori si arbusti cu frunze simple, intregi.


-flori grupate in amenti
-fructul- capsula

GENUL SALIX

Salcia- Salix alba- arbore care traieste pe malul apelor


-frunze- lanceolate
In scopuri farmaceutice se valorifica scoarta (cortex), care contine derivati ai acidului
salicilic. Are proprietati antireumatice si este un remediu febrifug.

Salcia - Salix alba

GENUL POPULUS

Plopul negru- Populus nigra- arbore care traieste in zona de cimpie si vecinatatea apelor.
-frunze- ovat triunghiulare, dintate pe margini.
-flori- grupate in amenti care apar inaintea infrunzirii .
In scopuri medicinale se recolteaza mugurii (gemmae), care contin uleiuri volatile,
flavonoizi, glicozide. Mugurii sunt materie prima pentru prepararea unui unguient
(unguentum populi), folosit pentru tratarea hemoroizilor si a durerilor reumatice.

125
Plopul negru – Populus
ORDINUL URTICALES
FAMILIA MORACEAE

Cuprinde plante ierboase si lemnoase, arbori si arbusti.

GENUL MORUS
Dud negru- Morus nigra
-frunze- lat ovate, nelobate
-fructe- polidrupe, rosii sau negre.
In scopuri farmaceutice se recolteaza frunzele care contin glicozide, pentru obtinerea
ceaiurilor antidiabetice.

126
Dudul negru– Morus nigra Dudul alb – Morus alba

FAMILIA CANNABINACEAE

Cuprinde plante ierboase cu peri glandulosi, peri tectori si substante rasinoase. Sunt
plante dioice cu flori in inflorescente (cime). Fructul este o achena.

Cinepa (Canabis sativa)- planta anuala, ierboasa, dioica


-frunze-palmat sectate
-flori-in inflorescenta (cima)
-fructe-achene brune
In scopuri farmaceutice se folosesc varfurile inflorite, femele care contin glande cu
substanta rasinoasa din care se obtine hasis, cu proprietati narcotice, sedative, spasmolitice.

Cinepa – Canabis sativa

127
Cinepa – Canabis sativa

FAMILIA URTICACEAE

Cuprinde plante ierboase, monoice sau dioice.

Urzica mare (Urctica dioica)- planta ierboasa, perena, acoperita cu peri urticanti
-frunza- ovata, dintata.
-flori- unisexuate, dioice, grupate in cime.
In scopuri medicinale se utilizeaza frunzele (folium) bogate in clorofila, utilizata in
cosmetica si dermatologie.

Urzica – Urtica dioica

128
ORDINUL SANTALALES
FAMILIA LORANTHACEAE

Cuprinde arbori sau arbusti semiparaziti pe tulpina unor plante lemnoase.


-frunze- pieloase, simple, ovate
-flori- monoice sau dioice, grupate in cime
-fruct- baca sau drupa

Visc de stejar (loranthus europeus)- arbust semiparazit pe ramurile de stejar, fag, tei.
-frunze- opuse, lanceolate
-flori- unisexuate, dioice in inflorescente
-fruct- baca, de culoare galbui

Visc de desert

Visc pitic

129
Viscul de stejar – Viscum album

FAMILIA EUPHORBIACEAE

Ricin (Ricinus communis)- planta ierboasa, anuala


-frunze- palmate, lobate
-flori-monoice, unisexuate, grupate in cime
-fruct- capsula
Se valorifica semintele (semen), cu continut in ulei gras, folosit ca purgativ.

Ricinul – Ricinus communis

130
FAMILIA LAURACEAE

Dafin (Laurus nobilis)- arbore mediteranian.


-frunze- lanceolate, pieloase, ascutite la ambele capete
-flori- mici, alb-verzui
-fruct- baca neagra
Din frunze se extrage ulei (oleum) intrebuintat la prepararea unor unguente si produse
cosmetice.

Laur (Dafin )

Dafinul – Laurus nobilis

Arborasul de scortisoara (Cinnamomum zeylandicum)


Se valorifica scoarta care contine ulei volatil ,rezine, mucilagii.
Se foloseste sub forma de pulbere sau tinctura, sau la prepararea unor ape aromatice.

131
Flori de scortisoara scortisoara

Flori si frunze de scortisoara

Arborele de camfor (Cinnamomum camphora)- arbore inalt, prin distilare se obtine


camforul din lemnul si ramurile acestui arbore.
Camforul este utilizat extern in inflamatii si reumatism, iar intern sub forma de injectii pentru
reglarea activitatii cardiace si respiratorii.

Arborele de camfor

132
Arborele de camfor

FAMILIA RANUNCULACEAE

GENUL ACONITUM

Omagul (Aconitum species)- planta ierboasa, perena, traieste in zonele montane.


-frunze- palmate, verde inchis, lucioase
-flori- dispuse in inflorescente, albastre sau galbene
-fruct- foliculi

La omag se recolteaza tuberculii care contin alcaloizi toxici utilizati in industria de


medicamente pentru obtinerea unor medicamente pentru calmarea tusei (tusomag,
sirogal).
Tinctura aconiti se utilizeaza ca analgezic in nevralgii de trigemen.

Omagul – Aconitum sp.

133
Ruscuta de primavara (Adonis vernalis)- planta ierboasa
-frunze- penat sectate
-flori- galbene aurii
Se valorifica partile aeriene care contin glicozizi cardiotonici.
Se obtin medicamente folosite in insuficienta cardiaca, cu actiune diuretica si sedativa.

Ruscuta de primavera – Adonis vernalis

FAMILIA BERBERIDACEAE

Dracila (Berberis vulgaris)- arbust spinos.


-frunze- metamorfozate in spini, altele normale ovale.
-flori- galbene grupate in inflorescente (racem)
-fruct- bace rosii
Se valorifica scoarta radacinii si tulpinii (cortex radicibus, cortex cauli), care contin
alcaloizi folositi in afectiuni hepato-biliare.

Dracila – Berberis vulgaris

134
Dracila – Berberis vulgaris
ORDINUL PIPERALES
FAMILIA THEACEAE

Arborele de ceai (Thea sinensis)- arbore, originar din China


-frunze- ovale, cu limb intreg, lucioase
-flori- bisexuate
-fruct- capsula
Se utilizeaza frunzele care contin cafeina, ulei eteric, tanin, teofilina, teobromina.

Arborele de ceai – Thea sinensis

135
FAMILIA HYPERICACEAE

Sunatoarea (Hiperycum perforatum)- planta ierboasa


-frunze- simple, ovale, sesile cu puncte transparente
-flori- grupate in inflorescente terminale, galbene.
In scopuri farmaceutice se utilizeaza partile aeriene (herba) care se recolteaza la inceputul
infloririi sau cind este inflorita.
Contine ulei volatil, flavonozide si hipericina (pigment rosu)
Se foloseste in ulcer gastric, hiperaciditate, afectiuni hepato-biliare, afectiuni
dermatologice, in faringita datorita proprietatilor antibiotice,extern in tratamentul
plagilor si in cosmetica.

Sunatoarea – Hypericum perforatum- flori, fructe

136
ORDINUL PAPAVERALES
FAMILIA PAPAVERACEAE

Mac de gradina (Papaver somniferum)- planta ierboasa, anuala.


-frunze- penat sectate
-flori- patru petale albe, roz, mov, rosii
-fruct- capsule
In scopuri farmaceutice se folosesc alcaloizii, din care cei mai importanti sunt morfina,
opiul, papaverina, codeina, pentru calmarea durerilor puternice, spasmolitic valoros, antitusiv.

Maci – Papaver somniferum

Rostopasca (Chelidonium majus)- planta ierboasa


-frunze- penat compuse
-flori- galbene, cu patru petale
In scopuri terapeutice se folosesc partile aeriene (herba) pentru alcaloizi cu actiune
spasmolitica la nivelul cailor biliare. Extern sucul laptos se aplica pe negi pe care ii usuca.

137
Rostopasca – Chelidonium majus

Rostopasca – Chelidonium majus

FAMILIA CRUCIFERAE

Mustarul negru (Brassica nigra)- planta ierboasa, anuala


-frunza- penata
-flori- galbene grupate in inflorescente (racem)
In scopuri farmaceutice se folosesc semintele (semen) care contin sinigrina (glicozida) care
contine sulf si prin hidroliza enzimatica elibereaza ulei volatil lacrimogen.
Extern se foloseste pentru frectii, in dureri reumatice.

138
Mustarul negru – Brassica nigra

Traista ciobanului (Capsella bursa pastoris)- este planta ierboasa, anuala.


-frunze- cele bazale dispuse in rozeta, cele superioare sunt intregi, sagitate.
-flori- albe, grupate in raceme
-fruct- silicule
In scopuri medicinale, se foloseste partea aeriana in timpul infloririi (herba). Are actiune
hemostatica.

Traista ciobanului – Capsela bursa pastoris

139
ORDINUL VIOLALES
FAMILIA TAMARICACEAE

Catina rosie (Tamarix ramosissima)- arbust


-frunze- solziforme, lipite de tulpina
-flori- mici, roz, grupate in inflorescente
Se utilizeaza scoarta tulpinii si radacinii cu proprietati astringente si hemostatice.

Catina rosie – Tamarix ramosissima

Catina rosie – Tamarix ramosissima

ORDINUL ROSALES
FAMILIA ELAEAGNACEAE

Catina alba (Hippophae rhamnoides)- arbust cu spini


-frunze- alungite liniar, intregi

140
-flori- mici, galbui, mascule si femele.
-fruct- drupe mici, globuloase, portocalii.
Se utilizeaza fructele bogate in vitamina C, recomandate in gripe, astenii, scorbut,
inapetenta. Se prepara siropuri, ceaiuri.

Catina alba – Hippophae rhamnoides

Catina alba – Hippophae rhamnoides

FAMILIA ROSACEAE
Macesul (Rosa canina)- arbust cu spini
-Frunze- foliolate, serate pe margini
-Flori- roz, solitare
-fructe- nucule inchise in receptacul
Se recolteaza fructele (fructus) cand sunt portocalii sau rosii. Fructele contin vitamina
C,A,E, si intra in compozitia ceaiurilor diuretice, hepatic, tonic, aperitiv.

141
Macesul – Rosa canina

SUBFAMILIA POMOIDEAE

Paducelul (Crataegus monogyna)- arbust spinos


-frunze- penat lobate
-flori- albe grupate in corimb
-fructe- ovoidale, rosii si se recolteaza inainte de coacere
Se recolteaza in scop farmaceutic florile (flos),frunzele (folien) alaturate si fructele
(fructus), care contin compusi flavonici, derivati triterpenici. Se utilizeaza ca sedativ in
nevroze cardiace, este hipotensiv, ca vasodilatator pentru arterele coronare.

Paducelul – Crataegus monogy

142
ORDINUL FABALES (LEGUMINOSALES)
FAMILIA FABACEAE

Salcim japonez (Sophora japonica)- arbore inalt


-frunze- imparipenat compuse
-flori- galbui, mov, grupate in inflorescente
-fruct- pastaie groasa
Din bobocii florali, (flos) se extrage rutozida, care face parte din grupul vitaminei P,
marind rezistenta vaselor capilare in hemoragiile datorate fragilitatii vasculare.

143
144
Salcimul japonez – Sophora japonica – flori, frunze,

Salcimul japonez – Sophora japonica –fructe

Sulfina (Melilotus officinalis)- planta ierboasa, perena.


-frunze- trifoliate
-flori- galbene, mici, grupate in raceme
-fruct- pastaie
Se folosesc florile(flos) deoarece contin acid melilotic, cumarina, acid ortocumaric, sub
forma de infuzie, ca antispastic si diuretic. Florile intra in compozitia tigarilor
antiasmatice ca aromatizant.

Sulfina – Melilotus officinalis

Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra)- planta ierboasa, perena


-frunze- imparipenat compuse
-flori- papilionate grupate in racem
In pamint au rizomi din care pornesc radacini lungi de culoare galbena in interior, iar
gustul lor este dulce. Contin un derivat triterpenic (glicirizina) si compusi flavonici

145
(licviritina).Este utilizat ca expectorant , ca laxativ, pentru tratamentul ulcerului gastric.
Intra in compozitia mai multor produse farmaceutice ca indulcitor.

Lemn dulce - Glycyrrhiza glabra

Arachis hypogaea ( Alune de pamint) – planta anuala originara din America de Sud
- tulpina bogat ramificata,
- frunze lung petiolate, penate
- flori galbene
- fruct – pastaie
- seminte invelite intr-o membrane bruna

146
Arahide fam.Leguminosae- Fabaceae
ORDINUL MYRTALES

Eucaliptul (Eucalyptus globulus)- arbore inalt


Se valorifica frunzele (folium), bogate in uleiuri volatile, materii tanante, principii amare
Uleiurile volatile au proprietati antiseptice.

Eucaliptul – Eucalyptus glo

ORDINUL MALVALES
FAMILIA TILIACEAE

Teiul (Tilia cordata, Tilia tomentosa)- arbori inalti.


-frunze- cordate, petiolate
-flori- bisexuate, grupate in inflorescente cimoase
-fruct- nucula
Se recolteaza florile care contin substante mucilaginoase, flavonozide, saponozide, ulei
volatil cu efect sudorific, expectorant si diuretic.

Tei – Tilia cordata

147
Tei – Tilia cordata

Nalba mare (Althaea officinalis)- planta perena cu peri stelati.


-frunze- lobate
-flori- albe-roz, situate la subsoara frunzelor
Frunzele si radacinile contin substante mucilaginoase utilizate in inflamatiile cailor
respiratorii, in gastrite si colite.
Extern frunzele se aplica pe piele sub forma de cataplasme in furunculoza

.
Nalba mare – Althaea officinalis

148
FAMILIA STERCULIACEAE

Arborele de cacao(Theobroma cacao)- arboras tropical


-frunze- lanceolate, intregi.
-flori- apar pe ramuri groase
-fruct- bace mari, rosii, carnoase.
Din seminte prin presare la cald se obtine un ulei gras-butyrum cacao. Partea solida se
pulverizeaza obtinandu-se pudra de cacao. Semintele mai contin alcaloizi (cafeina si
teobromina). Untul de cacao se intrebuinteaza in practica farmaceutica la prepararea
supozitoarelor, a unguientelor, a globulelor.

Arborele de cacao – Theobroma cacao

Fructe Fruct Flori

Fructe de Theobroma cacao

149
ORDINUL TEREBINTHALES
FAMILIA POLYGALACEAE

Amareala (Polygala amara)- planta ierboasa


-frunze- liniare
-flori- roz, grupate in racem
In scop farmaceutic se valorifica partile aeriene (herba), cu gust amar datorita
principiului amar numit poligalina utilizat ca stomahic.

Polygala amara Polygala myrtifolia Polygala amara

Amareala – Polygala amara Polygala amara

FAMILIA HIPPOCASTANACEAE

Castan porcesc (Aesculus hippocastanum)- arbore cu coroana bogata


-frunze- palmat compuse, ca 5-7 foliole
-flori- albe cu pete rosii grupate in inflorescente
In scop farmaceutic se utilizeaza semintele (semen), care contin compusi flavonici si
saponozide. Au actiune descongestionanta, antiinflamatoare, anticuagulanta. Din scoarta se
obtine esculina, derivat cumarinic din care se prepara unguiente antisolare.

150
Castanul porcesc – Aesculus hippocastanum

Castanul porcesc – Aesculus hippocastanum

151
ORDINUL RHAMNALES
FAMILIA RHAMNACEAE

Crusin (Rhamnus fragula)- arbore sau arbust


-frunze- ovate, alterne
-flori- alb-verzui, grupate in inflorescente
-fruct- capsula violacee-purpurie
In scopuri farmaceutice se utilizeaza scoarta (cortex), care se recolteaza primavara si
care contine derivati antracenici cu actiune laxativa.

Crusin – Rhamnus fragula

Crusin – Rhamnus fragula

FAMILIA APIACEAE (UMBELLIFERAE)

Anason (Pimpinella saxifraga)- planta anuala, cultivata


-frunze- inferioare lobate, cele superioare penate
-flori- grupate in inflorescenta (umbela)
-fruct- se utilizeaza in scopuri farmaceutice (fructus), pentru continutul lor in ulei volatil
utilizat in industria farmaceutica ca aromatizant sau ca expectorant, spasmolitic si
antispasmodic.

152
Anason –Pimpinella saxifraga

Chimion (Carum carvi)- planta ierboasa, bianuala.


-frunze- penat sectate
-flori- in umbela
-fruct- contine ulei volatil, cu proprietati spasmolitice, carminative, stomahice.

Chimion – Carum carvi


Fenicul (Foeniculum vulggare)- planta ierboasa, perena.
-frunze- penat sectate
-flori- galbene in umbela
-fruct- contine ulei volatil care stimuleaza diureza. Are actiune spasmolitica si antibiotica
asupra cailor urinare.

Bulb de Fenicul Seminte de fenicul

153
Fenicul – Foeniculum vulggare

Angelica (Angelica archangelica)- planta ierboasa perena.


-radacini- lungi si groase care pornesc din rizomi
-frunze- penat compuse
-flori- organizate in umbela

Angelica – Angelica archangelica

In scopuri farcameutice se folosesc rizomii cu radacini, care contin derivati cumarinici si


furanocumarine, ulei volatil. Radacina, este un produs amar ca stomahic, pentru cresterea
poftei de mancare.

ORDINUL PRIMULALES
FAMILIA PRIMULACEAE

Ciubotica cucului (Primula officinalis)- planta ierboasa, perena


-frunze- ovate, formind o rozeta la baza
-flori- galbene, formind o umbela
-fruct- o capsula
Se valorifica radacinile si rizomii, care contin saponozide, valoroase ca expectorant in
inflamatii ale cailor respiratorii si in bronsite.

154
ORDINUL ERICALES
FAMILIA ERICACEAE

Afinul (Vaccinium myrtillus)- arbust


-frunze- ovale, caduce
-flori- mici, solitare, roz
-fruct- baca negricioasa
Se valorifica frunzele care contin tananti, cu actiune hipoglicemianta si fructele care
contin polifenoli, antociani si sunt recomandate in tratamentul colitelor.

155
Afinul – Vaccinium myrtillus

ORDINUL LAMIALES
FAMILIA BORAGINACEAE

Tataneasa (Symphytum officinalae)- planta ierboasa, aspru paroasa.


-frunze- simple, nedivizate, alterne, ovate, lanceolate
-flori- bisexuate, violacee, organizate in cime
-fruct- nucule
Se valorifica radacinile (radix) si partile aeriene (herba) care contin alantoina, folosita
ca cicatrizant, favorizind regenerarea tesuturilor.

Tataneasa - Symphytum officinalae

156
FAMILIA LAMIACEAE (LABIATAE)

Levantica (Lavandula angustifolia)- semiarbust, ramificat.


-frunze- liniar- lanceolate
-flori- violaceae, grupate in inflorescente tip spic.
Florile au o actiune sedativa si contin uleiuri volatile.

Levantica – Lavandula angustifolia

Levantica – Lavandula angustifolia

Urzica moarta (Lamium album)- planta ierboasa,perena


-flori- albe
In scop farmaceutic se utilizeaza florile care contin substante mucilaginoase, saponozide si
flavonozide.

157
Urzica moarta – Lamium album

Talpa gistii (Leonurus cardiaca)- planta ierboasa, perena.


-flori- albe
-tulpini- cu muschii
-frunze- cele inferioare sunt palmate, cele superioare trilobate.
Se recolteaza partile aeriene, (herba) care contin principii amare, alcaloizi, glicozide,
importante ca sedative, in afectiuni cardiace si distonii neurovegetative.

Talpa gistii – Leonurus cardiaca

Jales de gradina (Salvia officinalis)- arbust


-flori- albastre rosiatice grupate in inflorescente
-frunze- contin uleiuri volatile, acid cafeic, tananti si se utilizeaza in tratamentul gingivitelor,
stomatitelor, faringitelor, amigdalitelor.

158
Jalesul de gradina – Salvia officinalis

Roinita (Melissa officinalis)- planta perena, ierboasa


-frunze- ovate
-flori- grupate la subsoara frunzelor
Se utilizeaza frunzele care contin uleiuri volatile cu actiune sedative, antispastica si
stomahica.

Roinita - Melissa officinalis

159
Roinita - Melissa officinalis

Cimbrisor (Thymus serpyllum)- subarbust


-flori- capitule grupate in inflorescente
-frunze- liniare, ovale
Se folosesc partile aeriene (herba) , care contin compusi fenolici si uleiuri volatile. In
afectiunile cailor respiratorii se utilizeaza ca antiseptic si expectorant si in tuse convulsiva,
datorita proprietatilor bronhodilatatoare si spasmolitice.

Cimbrisor – Thimus serpyllum

Menta (Mentha piperita)- planta perena


-frunze- ovale, lanceolate
-flori- violacee, grupate
Se folosesc partile aeriene (herba), care contin uleiuri volatile, acid cafeic, tananti.
Mentolul este componentul cel mai important al uleiurilor volatile, cu actiune antibacteriana,

160
antiinflamatoare, anestezica si spasmolitica, folosit si drept corector de gust pentru
medicamente.

Menta – Mentha piperita

ORDINUL SOLANALES
FAMILIA SOLANACEAE

Ardei (Capsicum annuum)- planta ierboasa anuala


-frunze- ovale, lanceolate
-flori-albe, cu pedicel
-fructul- baca galbene pana la rosu
In scopuri farmaceutice se folosesc soiurile cu fructe (fructus) iuti, bogate in capsaicina,
vitamina C, flavonozide, carotenoide. Tinctura se foloseste sub forma de frectii, comprese in
nevralgii, reumatism, lumbago, sciatica si intern ca stimulent al secretiilor gastrice.

161
Ardei – Capsicum annuum

Matraguna (Atropa belladonna)- planta ierboasa perena


-frunze- ovate , alterne
-flori- negre lucioase, bace cu numeroase seminte.
Se recolteaza frunzele (folium) si radacinile (radix) care contin alcaloizi (hiosciamina
care se transforma in atropina). Produsul mai contine beladonina, scopolamina. Atropina se
foloseste ca antispastic ale cailor biliare , urinare, bronsice si este calmant SNC .
Intra in compozitia medicamentelor DISTONOCALM, FOBENAL, BERGONAL,
BERGOFEN.

162
Matraguna – Atropa belladonna

Ciumafaia (Datura stramonium)- planta ierboasa anuala


-frunze- ovate, pedunculate, mari.
-flori- albe, forma de palnie cu miros neplacut
-fructe- ovale cu ghimpi, capsula verde la inceput apoi bruna
Se recolteaza frunzele care contin alcaloizi folositi pentru obtinerea unor preparate
galenice. Frunzele intra in compozitia tigarilor antiasmatice.

Ciumafaia – Datura stramonium

Maselarita (Hyoscyamus niger)- planta ierboasa, acoperita cu peri, bianuala.

163
-frunze- in rozeta la baza, cele superioare lobate, lipicioase, cu peri glandulari
-flori- in forma de clopotel, galben murdar, la subsoara frunzelor
-fruct- capsule
Se recolteaza frunzele, care contin alcaloizi care se transforma in medicamente pentru
tratarea durerilor, nevrozelor, astmului. Semintele sunt utilizate in medicina empirica pentru
calmare durerilor de masele.

Maselarita – Hyoscyamus niger

MATRAGUNA, CIUMAFAIA, MASELARITA sunt plante otravitoare si frunzele nu se


folosesc ca atare ci intra in compozitia unor medicamente.

FAMILIA SCROPHULARIACEAE

Degetel linos (Digitalis lanata)- planta ierboasa, bienala in cultura, perena cand este
salbatica. In primul an se dezvolta o rozeta bazala de frunze, lanceolate. In al doilea an se
dezvolta o tulpina cu frunze oval lanceolate.
-flori- au corole galbui, rozii, asemanatoare unor degetare, grupate in inflorescente paroase.
Se cultiva, desi creste si spontan si este o planta otravitoare. Se recolteaza frunzele care
contin glicozide cu actiune cardiotonica, numite lanatozide. Frunzele se folosesc ca materie
prima.

164
Degetel linos – Digitalis lanata

Degetel rosu (Digitalis purpurea)- este asemanator cu degetelul linos.


-flori- au corole rosii purpurii
Medicamentele care se fabrica din frunzele de degetel rosu sunt utile in tratamentul
insuficientei cardiace.

Degetelul rosu – Digitalis purpurea

Degetelul rosu – Digitalis purpurea Digitalis ambigua

165
FAMILIA PLANTAGINACEAE

Patlagina lata (Plantago major)- planta ierboasa, perena


-frunze- ovate, late, cu petiol si nervuri evidente, grupate bazal
-flori- mici, galbene, grupate in inflorescente spiciforme.
-fruct- capsula.
In scopuri farmaceutice se utilizeaza fru nzele care contin mucilagii, glicozide,
polifenoli. Din frunze se prepara siropul de patlagina, folosit in inflamatiile cailor respiratorii,
unguiente, supozitoare. Frunzele proaspete de patlagina opresc sangerarea.

Patlagina – Plantago major

Patlagina – Plantago major

ORDINUL GENTIANALES
FAMILIA GENTIANACEAE

Ghintura galbena (Gentiana lutea)- planta ierboasa, perena.


-frunze- bazale, lungi, ovate, fara petiol.
-flori- numeroase, la baza frunzelor.
Se recolteaza radacinile care contin principii amare si se folosesc ca tonic amar.

166
Ghintura galbena – Gentiana luteea

FAMILIA APOCYNACEAE

Saschiul (Vinca minor)- planta ierboasa, perena


-tulpini-taratoare
-frunze- vesnic verzi, ovate, opuse, pieloase.
-flori- albastre violacee, la axila frunzelor

167
-fruct- folicula alungita.
Se recolteaza partea aeriana, tulpina, frunza, floarea, care contin alcaloizi indolici si
servesc ca materie prima pentru obtinerea unor substante medicamentoase cu actiune
hipotensiva.

Saschiul – Vinca minor Saschiul – Vinca minor alba

Saschiul – Vinca minor

ORDINUL OLEALES
FAMILIA OLEACEAE

Maslinul (Olea europeaea)- arbore bogat ramificat


-frunze- persistente, caduce, lanceolate
-flori- albe, bisexuate, organizate in raceme
-fruct- drupa verzuie apoi neagra.
Prin presarea fructelor la rece se obtine uleiul de masline, care se intrebuinteaza la
prepararea solutiilor uleioase injectabile si a unguentelor.

168
Maslinul – Olea europeaea

FAMILIA RUBIACEAE
GENUL CINHONA

Arborele de cafea (Coffea)- arbore ramificat


-frunze- ovate
-flori- albe, dispuse la subsoara frunzelor
-fruct- drupa carnoasa cu seminte.
Se folosesc semintele care contin alcaloizi (cafeina).

169
Arborele de cafea-Coffea

Uragoga ipecacuanha- semiarbust, originar din Brazilia


-frunze- eliptice, opuse
-flori- capitul
Se utilizeaza radacinile care contin alcaloizi si o saponina. In doze mici se intrebuinteaza
ca expectorant iar in doze mari ca vomitiv.

Uragoga ipecacuanha

170
FAMILIA CAPRIFOLIACEAE

Socul (Sambucus nigra)- arbust cu coroana stufoasa


-frunze- imparipenat compuse cu foliole dintate
-flori- alb galbui, grupate in inflorescente
-fruct- bace negre.
Se recolteaza florile care contin flavonozide, mucilagii, glicozide. Florile au proprietati
depurative, sudorifice, antireumatice.

Socul – Sambucus nigra

Socul – Sambucus nigr

Odoleanul (Valeriana officinalis)- planta aromatica ierboasa, perena.


-frunze- imparipenat sectate
-flori- grupate ininflorescenta (umbela)
-fruct- o nucula.
De la odolean se recolteaza rizomii si radacinile (rhizoma cum radicibus), pentru uleiuri
volatile si alti compusi recomandati ca sedativ in hipersensibilitate, hiperexcitabilitate,
nervozitate si nevroza cardiaca.

171
Odoleanul – Valeriana officinalis Seminte

ORDINUL ASTERALES
FAMILIA ASTERACEAE
SUBFAMILIA TUBULIFLORAE

Musetelul (Matricaria chamomilla)- planta ierboasa, anuala, aromata


-frunze- penat sectate
-flori- organizate in inflorescenta, cu flori marginale, ligulate, albe si flori interioare,
tubuloase, galbene.
De la musetel se recolteaza inflorescentele, puternic mirositoare, care contin flavonozide si
uleiuri volatile. Extractiile de musetel se folosesc intern si extern avand efect antiinflamator,
spasmolitic, antialergic, cicatrizant , sedativ, antiseptic.

172
Musetelul – Matricaria chamomilla

Coada soricelului (Achillea miliefolium)- planta ierboasa, perena, aromata.


-frunze- adanc divizate, penat sectate
-flori- inflorescenta tip corimb, formata din calatidii albe, aromate.
Se recolteaza partea aeriana, care contine ulei volatil si o substanta amara, pentru
actiunea sa antiinflamatoare, cicatrizanta, antiseptica, hemostatica.

173
Pelin (Artemisia absinthium)- planta aromatica, ierboasa, alb cenusie, necultivata
-frunze- bipenat sectate
-flori- galbene, grupate in inflorescente globuloase.
Se recolteaza partea aeriana, care contine ulei volatil si principiile amare, este
antiinflamator si este tonic amar care stimuleaza pofta de mancare.

Pelin – Artemisia absinthium

Pelin – Artemisia absinthium Podbal – Tussilago farfara

Podbal (Tussilago farfara)- planta ierboasa perena, prezinta rizomi

174
-frunze- la inceputul primaverii apar frunze mici rosiatice pe tulpini florifere, apoi se dezvolta
frunze mari, bazale, cordate, petiolate, paroase pe dos.
-flori- in inflorescenta, un calatidiu, galben.
Se recolteaza frunzele care contin mucilagii si florile care contin flavonozide si
carotenoide. Au proprietati expectorante si calmante ale tusei, antiasmatice, antibronsitice.

Podbal – Tussilago farfara

Galbenele (Calendula officinalis)- planta ierboasa anuala, ornamentala


-frunze- alterne, spatulate, lipsite de petiol
-flori- ligulate, galbene cu trei dinti, marginale si
- tubulare, galbene in centrul inflorescentei.
-fructe- uscate, curbate, tepoase.
Se recolteaza inflorescentele care contin uleiuri volatile, carotenoide, compusi
triterpenici cu proprietati cicatrizante si antiinflamatoare.

Galbenele – Calendula officinalis

175
Brusturele (Arctium lappa)- planta ierboasa bianuala, inalta
Are un rizom vertical iar in continuarea lui o radacin carnoasa.
-frunze- mari, cu margine intreaga, cenusii pe partea inferioara cu petiol lung.
-flori- tubuloase, grupate in inflorescente (calatidii globuloase).
Se recolteaza radacinile care contin ulei volatil, inulina, principii amare, care au
proprietati diuretice, sudorifice, bactericide. Extern, se folosesc in seboree si dermatite.

Brusturele -Arctium lappa

Anghinare (Cynara scolymus)- planta ierboasa, perena, cultivata


-frunze- bazale, penate, cu nervura principala foarte proeminenta, pe margini au spini si
frunzele tinere sunt albicioase datorita perilor desi de pe ambele fete
-flori- calatidiu mare , violaceu.
Se valorifica frunzele pentru principii amare, recomandate pentru marirea secretiei
biliare, pentru tratarea afectiunile ficatului, au efect diuretic, scade hipercolesterolemia.

176
Anghinare – Cynara scolymus

Armurariu (Silybum marinum)- planta ierboasa, bianuala cu tulpini cu peri desi.


-frunze- ovale, spinoase, cu margini sinuat lobate
-flori- inflorescente- calatidii solitare.
Se valorifica fructele care contin silimarina si alti compusi flavonici, cu efect hepato-
protector.

Armurariu – Silybum mar

SUBFAMILIA LIGULIFLORAE

Papadia (Taraxacum officinale)- planta ierboasa, perena, are un rizom in pamant


-radacina- pivotanta

177
-frunze- bazale, in rozeta, alungite, sectate pe margini
-flori- ligulate, galbene, organizate in calatidiu.
Se recolteaza radacinile, partile aeriene, care contin derivati terpenici, folosite in
afectiuni hepato biliare, ca diuretic in tratamentul obezitatii.

Papus

Papadia – Taraxacum officinale Seminte

178
CLASA MONOCOTYLEDONATAE

Caracteristici – planta provine dintr-o saminta care are un singur cotiledon.

ORDINUL LILIALES
FAMILIA LILIACEAE

Brindusa de toamna (Colchicum autumnale)- planta ierboasa, otravitoare, care traieste in


zona montana.
In pamant se dezvolta un tuber, acoperit cu resturile frunzelor din anul anterior.
-frunze- liniar lanceolate cu nervuri paralele
-flori- roz- violacee, cu corola lung tubuloasa, care infloresc toamna
-fruct- capsula cu seminte numeroase.
Se valorifica tuberii, semintele, care contin colchicina din care se prepara
medicamente impotriva gutei si a unor forme de cancer.

Brindusa de toamna – Colchicum autumnale

Steregoaia (Veratrum album)- planta ierboasa, perena, otravitoare.


In pamant are un rizom tuberculiform.
-frunze- mari , ovale, fara petiol, cu nervuri proeminente.
-flori- alb-verzui, poligame, grupate in racem
-fruct- capsule cu seminte aromate.

179
Steregoaia – Veratrum album

In scopuri farmaceutice se recolteaza rizomii cu radacini care contin alcaloizi din care se
obtin medicamente hipotensive si produse pentru combaterea parazitilor (in medicina
veterinara).

GENUL ALOE

Aloe vera– planta ierboasa, raspindita in Africa, Arabia.


-frunze- inguste, carnoase,suculente, dispuse bazal dar si in varful tulpinii.
-flori- galbene sau rosii.
In scopuri farmaceutice se folosesc frunzele care contin suc aloifer bogat in derivati
antracenici cu efect laxativ. Se mai foloseste in dermatologie si oftamologie.

Aloe vera

180
Aloe vera

Din familia LILIACEAE mai fac parte:


- Allium cepa= ceapa
- Allium sativum= usturoiul – contine alicina cu actiune antimicrobiana,
antihelmintica, hipotensiva
- Allium porrum= prazul
- Asparagus officinalis= sparanghel
- Lilium candidum= crin alb
- Polygonatum officinale= pecetea lui Solomon.

Ceapa – Allium cepa

181
Ceapa – Allium cepa Usturoi – Allium sativum

Usturoi – Allium sativum

Prazul – Allium porum

182
Sparanghelul – Asparagus officinalis

Crinul alb – Lilium candidum

183
Pecetea lui Solomon – Polygonatum officinale

Lacramioara (Convallaria majalis)- planta ierboasa, perena, creste in paduri de foioase, este
otravitoare.
In pamant are un rizom, lung si subtire.
-frunze- ovale, cu margini intregi, varf ascutit, petiol lung
-flori- albe, mici, parfumate, campanulate
-fruct- bace sferice, rosii, contin seminte.
Se recolteaza partile aeriene, care contin heterozide cu efecte cardiotonice si diuretice.

Lacramioara – Convallaria majalis

184
Lacramioara – Convallaria majalis
FAMILIA AMARYLLIDACEAE
Ghiocelul (Galanthus nivalis)- planta ierboasa, perena, creste in padurile de foioase.
In pamant are un bulb.
-frunze- alungite, liniare in numar de doua
-flori- solitare, albe
-fruct- capsula.
Se folosesc bulbii si frunzele care contin alcaloizi utilizati sub forma injectabila in
tratamentul miopatiilor, miasteniei.

Ghiocelul -Galanthus nivalis

185
FAMILIA IRIDACEAE

Stinjenelul (Iris germanica)- planta ierboasa, perena, cu rizomi


-frunze- lungi, liniare, fara petiol.
-flori- albastre, violacee, grupate in cime.
Se valorifica rizomii care contin ulei volatile(folosit ca expectorant) si amidon.

Stinjenelul – Iris germanica

Stinjenelul – Iris germanica

ORDINUL POALES (GRAMINALES)

Cuprinde plante ierboase cu flori bi sau unisexuate, grupate in inflorescente (spice).


Cuprinde plante care au importanta in industria alimentara.
- Oryza sativa = orezul
- Triticum vulgare= graul
- Zea mays= porumbul
- Avena sativa=ovazul
- Secale cereale= secara,
- Saccharum officinarum =trestia de zahar
- Bambus arundinacea= bambusul

186
Orez – Oryza sativa

Orez – Oryza sativa

Orez – Oryza sativa

187
Orez – Oryza sativa

Griul – Triticum vulgare

Griul – Triticum vulgare

188
Porumbul –Zea mays

Floare mascula Floare femela

Porumbul –Zea mays

189
Ovazul – Avena sativa

Ovazul – Avena sativa Secara

Secara – Secale cereale

190
Cornul secarii Secara – Secale cereale

Trestia de zahar – Prelucrarea trestiei Zahar brun


Saccharum officinarum

Trestie de zahar Taiere Obtinerea sucului Cultura de trestie de zahar

191
Bambus – Bambus arundinacea

FAMILIA ARACEAE

Obligeana (Acorus calamus)- planta ierboasa, perena, aromatica, raspandita in locuri


mlastinoase, originara din India.
Are un rizom carnos, care devine de culoare galbena si este aromat dupa uscare
-frunze- mult alungite
-flori- grupate in inflorescenta (spadix)
-fruct- baca rosie.
Se recolteaza rizomii care contin unei volatil si principii amare, utilizate ca tonic amar.

Obligeana – Acorus calamus

192
Obligeana – Acorus calamus - spadix

PLANTELE CU POTENTIAL TERAPEUTIC


Incadrarea in unitatea sistematica din care fac parte si dupa compozitia
chimica

Nu toate plantele contin principii active cu rol terapeutic si nici toate organele unei plante
contin substante cu rol therapeutic, dovedit prin cercetari stiintifice.
Deci s-a renuntat la utilizarea integrala a plantelor, folosindu-se numai partile bogate in
principii active.
Astfel se valorifica in farmacii sub forma preparata, parti din planta, cunoscute sub termenul
general de PRODUSE VEGETALE, care sunt reprezentate fie prin organe vegetative
(radacina, tulpina, frunza), fie prin organe de reproducere ( floarea, fructul, saminta).
 Pentru radacini se foloseste termenul de RADIX sau RADICIBUS;
 Pentru tulpini se foloseste termenul de HERBA;
 Pentru frunze se foloseste termenul de FOLIUM;
 Pentru flori se foloseste termenul de FLOS;
 Pentru fructe se foloseste termenul de FRUCTUS;
 Pentru seminte se foloseste termenul de SEMEN;
 Pentru muguri se foloseste termenul de GEMMAE sau TURIONES;
 Pentru scoarta se foloseste termenul de CORTEX;
 Pentru tuberculi se foloseste termenul de TUBERA;
 Pentru rizomi se foloseste termenul de RHIZOMA;
 Pentru bulbi se foloseste termenul de BULBUS.

RADACINA SURSA DE MEDICAMENT

In FR X sunt prezentate:

193
- radacina de Nalba sub numele de Althaeae radix;
- radacina de Matraguna sub numele de Belladonnae radix;
- radacina de Ghintura sub numele de Gentianae radix;
- radacina de Lemn dulce sub numele de Glcyrrihiza radix;
- radacina de Ipeca sub numele de Ipeccacuanhae radix;
- radacina de Ciubotica cucului sub numele de Primulae radix;
- radacina de Sapunarita sub numele de Saponariae radix;
De multe ori radacinile nu se pot recolta ca atare sau principiile active pe care le contin se
gasesc si in alte organe care se recolteaza odata cu radacinile respective.
Astfel este cazul la Valeriana unde radacinile se recolteaza odata cu rizomii si se
intrebuinteaza in farmacie sub numele de Valerianae rhizomae cum radicibus , la Ciubotica
cucului care se intrebuinteaza sub numele de Primulae rhizomae cum radicibus sau rizomii
de la Cerentel – Gei rhizome.
Utilizarea tuturor acestor parti se bazeaza pe continutul lor in principii active care pot fi:
- alcaloizi din Chinae cortex ( scoarta de arbore de chinina), Aconiti
tubera( tuberculi de omag);
- substante amare din Centauri herba ( Tintaura);
- uleiuri volatile din Thymi herba( Cimbrul);
- gudroane din care prin distilare se obtin uleiuri speciale cu utilizari
farmaceutice din diferite specii de Pinus;
- terebentina din distilarea careia se obtine colofoniu;
- prin inciziile facute in tulpina unor plante se obtin gumele, cu intrebuintari
farmaceutice ca: guma Arabica din Acacia Senegal( salcim) – tragacanta
Intrebuintarea produselor provenite din radacina se face:
 ca atare;
 fie ca intra in compozitia unor ceaiuri;
 prin prepararea unor extracte fluide sau uscate;
 prin prepararea de tincturi( Aconitus-omag, Jalapa – volbura);
 ori prin separarea principiilor active pe care le contin si folosirea lor ca
atare( chinina, chinidina, aconitina, taninul, uleiuri volatile);
 ca materii prime pentru extragerea, izolarea si purificarea de principii active sau chiar
sub forma de pulberi de radix in prepararea de comprimate.
Exemple:
- Althaeae radix – se utilizeaza datorita continutului in substante
mucilaginoase, prescriidu-se in afectiuni bronsice ca expectorant;
- Beladonae radix – se intrebuinteaza datorita continutului ei in alcaloizi
(atropina, scopolamina, hiosciamina);
- Gentianae radix, se intrebuinteaza datorita continutului ei in glucozizi amari
care stimuleaza pofta de mincare;
- Glycyrrihizae radix se intrebuinteaza ca indulcitor pentru copii si adulti in
industria de medicamente;
- Ipecacuanhae radix( planta din Brazilia), contine substante vomitive si
expectorante;
- Primulae radix, contine saponine folosite ca expectorant si depurativ(curata
singele).

TULPINA SURSA DE MEDICAMENT

194
Cind se uilizeaza toate partile aeriene ale plantei, produsul se numeste HERBA.
- Equiseti herba- partile aeriene de la Coada calului;
- Hiperici herba – partile aeriene de la Sunatoare;
Cind se utilizeaza mugurii produsul se numeste GEMMAE sau TURIONES;
- Populi gemmae- mugurii de la Plopul negru;
- Pini turiones- mugurii de la Pin;
Cind se utilizeaza scoarta de pe tulpina, produsul se numeste CORTEX;
- Chinae cortex- scoarta arborelui de Chinina;
- Cinnamomi cortex- arboreal de Scortisoara;
- Fragulae cortex- scoarta arborelui Crusin;
- Querci cortex- scoarta de Stejar.
Tuberculii intrebuintati in farmacie se cunosc sub numele de TUBERA;
- Aconiti tubera – tuberculii de Omag;
Rizomii cu utilizari farmaceutice se numesc RHIZOMA;
- Filicis-maris rhizome – rizomii de la Feriga.

FRUNZA SURSA DE MEDICAMENT

Partile de provenienta foliara poarta numele de FOLIUM.


FR X prevede ca oficinale urmatoarele frunze:
- Althaeae folium- frunza de Nalba mare;
- Belladonnae folium- frunza de Matraguna;
- Cynarae folium- frunza de Anghinare;
- Eucalypti folium- frunza de Eucalipt;
- Hamamelidis folium- frunza de Hamamelis;
- Menthae folium- frunza de Menta;
- Plantaginis folium- frunza de Patlagina;
- Salviae folium- frunza de Jales.
Frunzele contin principii active care le imprima proprietati farmacodinamice:
- Althaeae folium (frunza de Nalba mare)- contine mucilagii folosite ca
expectorante in afectiuni bronsice;
- Belladonnae folium ( frunze de Matraguna)- contin alcaloizi din care
principala este atropina cu intrebuintari in oftalmologie pentru dilatarea
pupilei;
- Digitalis folium (frunze de Degetel rosu)- contine glucozizi cardiotonici, care
sunt remedii bune pentru boli de inima;
- Eucalypti folium( frunza de Eucalipt)- contine uleiuri volatile cu actiune
antiseptica;
- Menthae folium( frunza de Menta)- contine ulei volatile si alte principii
active eficace in afectiuni hepatice;

195
- Stramonii folium ( frunze de Ciumafae )- contine alcaloizi cu efecte
antiasmatice si intra in componenta tutunului antiasmatic si a tigarilor
antiasmatice.
Frunzele folosesc si pentru prepararea de extracte ( extractum Belladonnae sicum, extractum
Hamamelidis fluidum), pentru prepararea de tincturi ( tinctura Belladonnae, tinctura
Digitalis, tinctura Eucalypti) sau se separa principiile active si se folosesc ca atare.

FLOAREA SURSA DE MEDICAMENT

Produsele provenite din flori se numesc FLOS.


- Camomilae flos (flori de Musetel)- contin uleiuri volatile;
- Crataegi flos ( flori de Paducel ) – contin flavonoide ( acizi triterpenici ) –
care sunt vasodilatatori coronarieni, sedativi, folosite si in angina pectorala;
- Malvae flos ( flori de Nalba mare )- contine mucilagii benefice ca emolient
pectoral, antiinflamator pentru mucoasele respiratorii pectorale si gingivale;
- Tiliae flos ( flori de tei ) – contine mucilagii, ulei volatile, flavonoide,
saponine- folosite ca sedative, emolient, antispastic, antiinflamator, sudorific,
expectorant in raceli si gripe;.
Sunt si cazuri cind nu se utilizeaza intreaga floare ci numai parti din ea, in special stigmatele.
- Maydis stigmata ( matasea de Porumb ) – contine saruri minerale( potasiu),
saponine, steroli, vitamine( C, K, E ), este diuretic, calmant, favorizeaza
eliminarea calculilor renali.
Utilizarea florilor se bazeaza pe continutul lor in principii active ca: uleiuri volatile,
mucilagii, saponine, flavonoide, steroli, vitamine.
Florile intra in componenta unor ceaiuri si preparate galenice.

SAMINTA SURSA DE MEDICAMENT

Produsele provenite din saminta se numesc SEMEN.


-Coffeae semen- seminte ale arborelui de Cafea care contine cofeina(alcaloid), teobromina,
ulei gras;
-Colchici semen- seminte de la Brindusa de toamna- colchicina (alcaloid ) folosita in
afectiuni canceroase si in guta;
- Lini semen- saminta de In-care contine ulei gras sicativ, mucilagii folosite ca laxative,
purgative.Faina de in este folosita drept cataplasma , deoarece este emolienta si
antiinflamatoare.
- Sinapis semen- seminte de Mustar- contin mucilagii, sinigrina care este iritanta si are
proprietati antibiotice.
- Nux vomica- Nuca vomica- contine alcaloizi intre care stricnina care este excitant pentru
sistemul nervos central, este folosita in intoxicatiile cu brom si barbiturice.
Semintele se utilizeaza pentru extragerea principiilor active sau a substantelor auxiliare.
Exemplu:
- extragerea cofeinei din Coffeae semen;
- extragerea colchicinei din Colchici semen;
- extragerea stricninei din Strychni semen;
- ulei de anason din Aetheroleum anisi;

196
- uleiul de chimion- Aetheroleum carvi;
- ulei de coriandru- Oleum coriandri;
- ulei de floarea soarelui- Oleum helianthi;
- ulei de in – Oleum lini;
- ulei de ricin- Oleum ricini;
- untul de cacao- Oleum cacao sau butir cacao;
- diferite sorturi de amidon( amylum )utilizate in farmacie si in industria
farmaceutica.

PLANTE CU POTENTIAL TERAPEUTIC

Cerentel- Gei rhizome

Arborele de chinina- Chinae cortex

197
Tintaura- Centauri herba

Cimbru – Thymi herba

198
Inflorescente de Acacia senegal

Arbore de Acacia senegal Guma Arabica de Acacia senagal

Spini de Acacia senegal Guma arabica

199
Jalapa mirabilis

Gentianae radix

Feriga- Dryopteris filix mas

200
Feriga- Dryopteris filix mas

Hamamelis- hamamelis virginiana

201
Hamamelis- hamamelis virginiana Hamamelis intermedia

Nuca vomica- Strychnine tree- Strychnos nux-vomice

Nuca vomica- Strychnine tree- Strychnos nux-vomice

202
Nuca vomica- Strychnine tree- Strychnos nux-vomice

203
Chimion – Carum carvi

Chimion – Carum carvi

Coriandru – Coriandrum sativum

204
Coriandru – Coriandrum sativum

Coriandru vietnamez Coriandrum sativum

Floarea soarelui – Helianthus annuus

205
Floarea soarelui – Helianthus annuus

Linum hirsutum

Linum austriacum Linum hirsutum

206
GaLERIA PLANTELOR

Porumbar – Prunus spinosa

Porumbar – Prunus spinosa

Radacina de Ginseng Flori de Ginseng

207
Planta de Ginseng

Edera – Hedera helix

Edera – Hedera helix

208
Edera – Hedera helix

Ghimbir Rizom proaspat de Ghimbir

Arnica – Arnica montana

209
Pulmonaria officinalis

Pulmonaria officinalis

Persea americana

Fruct de Avocado

210
Persea Americana - Avocado

Ilicium verum – Anason stelat

Seminte de Anason stelat Ilicium verum – Anason stelat

211
Ilicium danum Ilicium henryi

Campanula aucheri Campanula glomerata Campanula takesimana

Campanula kemulariae Campanula millersoap

212
Campanula – Campanula medium Campanula punctata

Bujor salbatec- Paeonia californica

213
Bujor salbatec- Paeonia californica Cocos nucifera

Cocotierul – Cocos nucifera Flori de cocotier

Cocos nucifera

214
Orhidea miltonia Orhidea brassolaeliocattleya

Orchid orhidee Orhidee

Orhidee Orhidee aurie

Cactusul orhidee Orhidee jpg.

215
Orhideea imperiala Orhideea zygopetalum

Orhideea mica Orhideea vanda

Orhideea pleione Orhideea dendrobium

Orhidee Orhideea angraecum

216
Orhidee pansea Cypripedium calceolus

Orhideea alba Orhideea epiphillum hibridcactus

Orhideea jpg. Orhideea Orhideea

217
218

S-ar putea să vă placă și