Probabilităţi şi distribuţii teoretice

1. Distribuţia normală standard

Pentru ţările U.E. a fost observata rata de creştere PIB (variabila X), pentru care se
cunoaste că X ~ N(3.2, 2.8).
Se cere să se calculeze si sa se interpreteze:
a. P(X>5)
b. P(X<2)
c. P(2.2 < X < 4.2)
d. P(1.5 < X < 2.5)
e. Să se calculeze P(    <X<    )
f. Să se calculeze P(   2 <X<   2 )
g. Să se calculeze P(   3 <X<   3 )
h. Ştiind că P(-zi<Z<zi)=0.682, să se afle valorile zi şi xi
i. Ştiind că P(-zi<Z<zi)=0.95, să se afle valorile zi şi xi

Rezolvare

Variabila X este normal distribuita, deci ne orientam spre o variabila teoretica cu aceeasi
lege de distributie, care sa ajute la suplinirea informatiilor lipsa din populatia reala, cea
observata.

Distribuţia normală (generalizată)

Repartiţia normală generalizată se simbolizează prin N ( , 2 )

Nota: μ reprezinta media variabilei, iar σ2 reprezinta varianța variabilei.

Pentru scopuri practice, de calcul rapid si facil al probabilitatilor, vom folosi valorile si
probabilitatile variabilei normale standard, Z, care are valorile zi si probabilitatile
associate acestora, φ(zi).

Variabila normală standard se obţine dintr-o variabilă normală generalizată prin

procedeul de standardizare:
X 
Z


Z ~ N(0, 1).
Tabelul de probabilitate pentru variabila normala standard, Z – valorile zi si
probabilitatile acestora, φ(zi), este prezentat mai jos.

0.00 0.01 0.02 0.03

0.0 0.0000 0.0040 0.0080 0.0120
0.1 0.0398 0.0438 0.0478 0.0517
0.2 0.0793 0.0832 0.0871 0.0910
0.3 0.1179 0.1217 0.1255 0.1293
0.4 0.1554 0.1591 0.1628 0.1664
0.5 0.1915 0.1950 0.1985 0.2019
0.6 0.2257 0.2291 0.2324 0.2357

Modul de citire al valorilor din tabelului de probabilitate:

- Valorile zi sunt pe prima linie si pe prima coloana – pe prima coloana sunt intregul si
prima zecimala a valorii zi, pe prima coloana gasiti a doua zecimala a valorii zi.

- Probabilitatea asociata fiecarei valori zi, adica φ(zi), se gaseste la intersectia liniei si a
coloanei care compun valoarea zi.

- De exemplu, pentru zi=0.21, φ(0.21)=0.0832

Proprietăţile funcţiei lui Laplace, Φ(z), necesare pentru a calcula orice tip de
probabilitate, sunt urmatoarele:
 Φ(zi)=P(0<Z<zi)
 Φ(0) = 0
  Φ(-zi) = - Φ(zi)

 Dacă z1< z2, atunci P ( z1  Z  z 2 )   ( z 2 )   ( z1 )

1
 P ( Z  zi )     zi 
2

1
 P(Z>zi)=1-P(Z<zi)=   ( zi )
2

Pentru exemplul nostru, X ~ N(3.2, 2.8), deci μ=3.2%, iar σ2=2.8, adica σ=1.67

1. P(X>5)

P(X>5)=P(Z>1.07)=0.5-φ(1.07)=0.5-0.3577 =0.1423

xi  
zi 


P  Z  zi   0.5    zi 

zi=(5-3.2)/1.67=1.07

Exista 14.23% sanse ca o tara din UE sa aiba o rata de crestere a PIB-ului mai mare decat
5%.
Sau, alternativ: cel mai probabil, 14.23% din tarile din UE au rate de crestere a PIB-ului
mai mari de 5%.

2. P(X<2)

P(X<2)=P(Z<-0.71)=0.5+ φ(-0.71)=0.5- φ(0.71)=0.5-0.2611=0.2389

1
P ( Z  zi )     zi 
2

zi = (2-3.2)/1.67=-0.71

Exista 23.89% sanse ca o tara din UE sa aiba o rata de crestere a PIB-ului mai mica decat
2%.
 3. P(2.2 < X < 4.2)=P(-0.59<Z<0.59)= φ(0.59)- φ(-0.59)= φ(0.59) + φ(0.59)=
= 2* φ(0.59)=2*0.2224=0.4448
P ( z1  Z  z 2 )   ( z 2 )   ( z1 )

z1 = (2.2-3.2)/1.67=-0.59
z2 = (4.2-3.2)/1.67=0.59

Exista 44.48% sanse ca o tara din UE sa aiba o rata de crestere a PIB-ului cuprinsa intre
2.2%-4.2%.
Cel mai probabil, 44.48% dintre tarile UE au rate cuprinse intre 2.2% si 4.2%.

4. P(1.5<X<2.5)= P(-1.01<Z<-0.41)= φ(-0.41)- φ(-1.01)= -φ(0.41) + φ(1.01)=

= -0.1591+0.3438=0.1847

z1 = (1.5-3.2)/1.67=-1.01
z2 = (2.5-3.2)/1.67=-0.41

Exista 18.47% sanse ca o tara din UE sa aiba o rata de crestere a PIB-ului cuprinsa intre
1.5%-2.5%.

5. P(μ-σ<X< μ+σ)=P(0-1<Z<0+1) = P(-1<Z<1) = φ(1)-φ(-1)=2φ(1)=2*0.3413=0.6826

68.26% dintre valori sunt situate la o abatere standard distanță de media lor.

6. P(μ-2σ<X< μ+2σ)=P(0-2<Z<0+2) = P(-2<Z<2) = φ(2)-φ(-2)=2φ(2)=2*0.4772=0.9544

95.44% dintre valori sunt situate la o doua abateri standard distanță de media lor.

7. P(μ-3σ<X< μ+3σ)=P(0-3<Z<0+3) = P(-3<Z<3) = φ(3)-φ(-3)=2φ(3)=

= 2*0.4987=0.9974

99.74% dintre valori sunt situate la o trei abateri standard distanță de media lor.

Tema:

8. Ştiind că P(-zi<Z<zi)=0.682, să se afle valorile zi şi xi

9. Ştiind că P(-zi<Z<zi)=0.95, să se afle valorile zi şi xi
2. Stiind ca la notele obtinute la un test de catre o serie de studenti X ~ N(5, 4), sa se
precizeze cum sunt distribuite notele in randul studentilor.

68.2% din studenti au note intre 3 si 7.

95.4% din studenti au note intre 1 si 9.
99.7% din studenti au note intre 0 si 10 (minim si maxim, in acest caz, pentru ca nu exista
note negative sau mai mari ca 10).
3. Se considera salariile a trei angajati la trei companii diferite. Primul salariat are salariul
(X1) de 1580 euro, iar salariul in compania sa este normal distribuit, cu media 2300 si
varianta 400. Al doilea salariat are salariul (X2) de 2500 de dolari, salariul fiind normal
distribuit cu media 3200 si varianta 324. Al treilea salariat (X3) are salariul de 180000
yen, salariul fiind normal distribuit, cu media 320000 si varianta 37000.
Care este salariatul care este cel mai bine pozitionat ca salarizare in cadrul companiei
sale?

Rezolvare

X1~N(2300, 400)

X2~N(3200, 324)

X3~N(320000, 37000)

Valorile variabilelor au unitati diferite de masura, deci nu putem compara performantele

angajatilor intre ele pana nu standardizam salariile, aducandu-le la aceeasi unitate de
masura.

Formula de standardizare este:

x 
zi  i


Pentru primul angajat vom standardiza salariul sau de 1580 euro:

1580  2300
z1   36
20

Pentru al doilea salariat vom standardiza salariul sau de 2500 dolari:

2500  3200
z2   38.88
18

Pentru al treilea salariat vom standardiza salariul sau de 180000 yen:

180000  320000
z3   727.83
192.35

Cea mai mare valoare a lui Z arata cea mai buna pozitionare. Ierarhia este: angajatul 1,
angajatul 2 si angajatul 3.
3. Pentru o variabilă aleatoare care urmează o lege de repartiţie Student cu v = 20 grade
de libertate (X ~ t (20)), să se citească valoarea teoretică t0.025,20.

n\p 0.10 0.05 0.025 0.01

1 3,078 6,314 12,706 31,821
2 1,886 2,920 4,303 6,965
3 1,638 2,353 3,182 4,541
4 1,533 2,132 2,776 3,747
5 1,476 2,015 2,571 3,365
6 1,440 1,943 2,447 3,143
7 1,415 1,895 2,365 2,998
8 1,397 1,860 2,306 2,896
9 1,383 1,833 2,262 2,821

Valorile variabilei aleatoare t se citesc in functie de cele doua elemente: de o probabilitate

p si de df, gradele de libertate care sunt date de n, volumul esantionului.

De exemplu, t0.025,7=2,365.

In cazul problemei noastre, valoarea teoretică t0.025,20 = 2.086

4. Pentru o variabilă X ~ F(3, 6), se cere citească valoarea teoretică F0.05,3,6

n2/n1 1 2 3 4 5
1 161,448 199,500 215,707 224,583 230,162
2 18,513 19,000 19,164 19,247 19,296
3 10,128 9,552 9,277 9,117 9,014
4 7,709 6,944 6,591 6,388 6,256
5 6,608 5,786 5,410 5,192 5,050
6 5,987 5,143 4,757 4,534 4,387
7 5,591 4,737 4,347 4,120 3,972
8 5,318 4,459 4,066 3,838 3,688
9 5,117 4,257 3,863 3,633 3,482
10 4,965 4,103 3,708 3,478 3,326
11 4,844 3,982 3,587 3,357 3,204
12 4,747 3,885 3,490 3,259 3,106
13 4,667 3,806 3,411 3,179 3,025

Pe prima linie se gasesc valorile df1, iar pe prima coloana valorile df2.

De exemplu, F0.05,2,5=5.786

Pentru exemplul nostru, valoarea teoretică F0.05,3,6 = 4.757.