Etică în afaceri conf. univ. dr.

Popescu Silvia

UNIVERSITATEA „TITU MAIORESCU” – BUCUREŞTI

Facultatea de Finanţe-Bănci, Contabilitate şi Administrarea Afacerilor
Specializarea: Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Eseu

„Nimeni nu va considera că jocul afacerilor este rău pentru faptul că standardele

sale privitoare la corect şi greşit sunt diferite faţă de tradiţiie morale dominante
în societate”

Student:
Leanca Cătălin
CIG
AN II
ID
Prof. Coordonator:
Conf. Univ. Dr. Popescu Silvia
1
 Etică în afaceri conf. univ. dr. Popescu Silvia

CUPRINS

Introducere.....................................................................................................................................................................3
Ipoteză............................................................................................................................................................................ 3
Argumente......................................................................................................................................................................3
Etica în afaceri................................................................................................................................................................ 5
Importanţa eticii în afaceri.............................................................................................................................................6
Concluzii.......................................................................................................................................................................... 6
Bibliografie...................................................................................................................................................................... 7

2
 Etică în afaceri conf. univ. dr. Popescu Silvia

Introducere

Ipoteză

„Nimeni nu va considera că jocul afacerilor este rău pentru faptul că standardele

sale privitoare la corect şi greşit sunt diferite faţă de tradiţiie morale dominante în
societate”.

În opinia mea, afacerea este considerată o competiţie, unde, ca să poţi ajunge

printre cei mai buni competitori, ai nevoie de o strategie buna, deoarece doar asa poti
„caştiga”. Competiţia nu se bazează pe prietenie (jocul îndemnând la neîncrederea faţă
de ceilalţi participanţi), sinceritate sau amabilitate, ci pe viclenie si ascunderea atuurilor şi
a intenţiilor, lucruri vitale pentru joc.

Argumente
Teoria incompatibilităţii dintre afaceri şi etică „Business is business and shouldn’t be
mixed up with ethics”
Această teorie porneşte de la premisa că etica şi afacerile nu au niciun punct comun.
Nu există responsabilităţi etice în afaceri.
Nu există etică în afaceri.
Ideea că etica ţine de viaţa personală a indivizilor, iar ea nu trebuie confundată cu
regulile pe care le urmează oamenii de afaceri în domeniul lor profesional.
Incompatibilitatea dintre etică şi afaceri este susţinută de analogia dintre afaceri şi jocul de
poker. Astfel, afacerea este considerată drept joc competitiv şi joc de strategie, iar etica
afacerilor (business ethics) este un oximoron, o contradicţie în termeni (afacerile sunt un
domeniu competitiv, un joc dur, agresiv, în care nu este loc pentru sentimentalisme).
Albert Carr consideră că putem vorbi de un set de reguli după care joacă participanţii
într-un domeniu de afaceri. Putem numi un astfel de set de reguli „etică” a afacerilor, însă
aceasta nu are nicio legătură cu etica sau morala după care ne ghidăm în viaţa de zi cu zi, în
relaţiile personale. Dacă etica relaţiilor personale ar putea fi construită pornind de la
principiul „Fă celorlalţi ceea ce ai dori ca ei să îţi facă ţie!” (Regula de Aur – Immanuel
Kant), atunci domeniul afacerilor, ca joc competitiv, ar trebui să se bazeze pe un principiu al

3
 Etică în afaceri conf. univ. dr. Popescu Silvia

jocului de poker: „Fă celorlalţi ceea ce nu ai dori să îţi facă ei, înainte ca ei să îţi facă ţie
acest lucru”.
„Trăim, probabil, în cea mai competitivă dintre societăţile civilizate. Obiceiurile
noastre încurajează un grad înalt de agresivitate în urmărirea aspiraţiilor personale spre
succes. Afacerile reprezintă principala arenă de competiţie, iar ele au fost ritualizate într-un
joc de strategie. Regulile de bază ale jocului au fost stabilite de către guvern, care încearcă
să depisteze şi să pedepsească afacerile frauduloase. Însă, atât timp cât o companie nu
încalcă regulile jocului stabilite prin lege, ea are dreptul legal de a-şi alcătui strategia fără a
urmări nimic altceva în afara profiturilor. Dacă urmăreşte o strategie a profiturilor pe
termen lung, compania va păstra relaţii amicale cu partenerii de afaceri atât timp cât va fi
posibil. Un om de afaceri inteligent nu va căuta avantaje acolo unde ar putea genera
ostilitate din partea angajaţilor, competitorilor, consumatorilor, guvernului ori a publicului
în general. Însă, astfel de decizii sunt, în cele din urmă, decizii de strategie, şi nu de etică.
Astfel, dacă un individ doreşte să ia parte la jocul afacerilor, el trebuie să stăpânească
principiile jocului, inclusiv regulile sale etice diferite”.
Printre principalele critici aduse teoriei lui Albert Carr se poate menţiona cea conform
căreia acesta construieşte moralitatea (etica) într-un sens foarte îngust: atunci când etica
din viaţa privată a individului intră în conflict cu etica conform căreia acesta îşi conduce
afacerile, Albert Carr recomandă oamenilor de afaceri să facă doar ceea ce este în folosul
afacerilor. Totuşi, Albert Carr nu determină când şi de ce regulile afacerilor au prioritate
asupra normelor morale din viaţa privată a individului. În prezent, teoria lui Albert Carr este
respinsă atât de majoritatea eticienilor, cât şi de oamenii de afaceri, care sunt conştienţi de
inconsistenţa sa practică. Actualul mediu de afaceri impune organizaţiilor de afaceri (care
vor să reziste şi să prospere în timp) responsabilităţi mult mai extinse decât simpla
respectare a legilor în vigoare. În plus, s-a demonstrat faptul că un comportament
cooperant faţă de concurenţi este mult mai benefic, pe termen lung, pentru toate părţile
implicate într-o tranzacţie comercială.

Despre morală şi etică

Termenii de morală şi etică, în limbajul obişnuit, sunt folosiţi adeseori ca fiind
sinonimi, deşi în realitate lucrurile stau astfel.
Morala 1 reprezintă un fenomen real, care priveşte comportamentul cotidian, în
vreme ce etica2 este o ştiinţă care îşi propune să investigheze acest fenomen. Aceasta se
poate definii ca fiind un ansamblu de norme de reglementare a comportamentului,
1
Termenul de morală derivă din latinescul mores, care are aceeaşi accepţiune de obiceiuri, moravuri, datini.
2
Termenul etică derivă din grecescul ethos care înseamnă datină, moravuri, obiceiuri.
4
 Etică în afaceri conf. univ. dr. Popescu Silvia

fundamentate pe valorile de bine/rău, moral/imoral, cinste şi corectitudine, sinceritate,

responsabilitate, larg răspândite în cadrul unei colectivităţi, norme caracterizate printr-un
grad ridicat de interiorizare şi impuse atât de câtre propria conţtiinţă cât şi de presiunea
atitudini celorlalţi.
Morala este formată din valori, norme şi modele exemplare prin care se urmareşte
reglementarea raporturilor interumane, reprezentând astfel o parte considerabilă a vieţii
noastre. Ea ne apare ca un ideal, în sensul normativ al acestui termen.
Etica este teoria sau ştiinţa care investighează acest fenomen, teoria asupra moralei. 3
Astfel, constatăm că morala cuprinde reguli de comportament uman, în vreme ce etica îşi
propune să cerceteze aceste reguli.
Etica încearcă să dea răspuns la intrebarea „cum trebuie să acţioneze individul în
raport cu sine însuşi, cu semenii săi şi cu cei din jur” 4. Etica înseamnă o concepţie coerentă,
sistematică, legată de normele vieţii morale, astfel spus, de ce se cuvine şi ce nu.

Etica în afaceri
“Etica în afaceri nu trebuie să se reducă la un cod de reguli morale,ci trebuie să
servească drept instrument pentru manageri la luarea deciziilor.”
Etica în afaceri este un domeniu academic şi un subiect de dezbatere publică destul
de recent5. Este o invenţie americana, luând rapid amploare în spaţiul nord-american, de
unde s-a răspândit apoi în toată lumea „civilizată”, mai exact în ţările în care se poate vorbi
despre economie de piaţă şi stat de drept.
Etica afacerilor este esenţială pentru succesul pe termen lung al activităţii. Acest
adevăr este probat atât din perspectivă macroeconomică, cât şi din cea microeconomică. La
nivel macroeconomic, etica afectează întregul sistem economic; comportamentul imoral
poate distorsiona piaţa, ducând la o alocare ineficientă a resurselor.
Etica în afaceri este un domeniu care urmăreşte să clarifice problemele de natură
morală ce se ridică în mod curent în activitatea agenţilor economici dintr-o societate
capitalistă. Acest domeniu este situat la graniţa dintre filosofia moralei şi management.
R.T. De George defineşte etica în afaceri: „perspectivă etică, fie implicită în
comportament, fie enunţată explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri” 6.

3
Aurel Damşa, Etica şi deontologia profesională a militarilor, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, 2011, pag. 378.
4
Maria Furst, Jurgen Trinks, Philosophie, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992, pag. 198.
5
Dan Crăciun, Etica în afaceri, Editura ASE, Bucureşti, 2005, pag. 55
6
De George, R.T. Business Ethics, 3rd edition, New York, MacMillan, 1990, pag. 112.
5
 Etică în afaceri conf. univ. dr. Popescu Silvia

Etica nu se reduce la a respecta legea. Ea presupune buna gestionare a raporturilor

cu ceilalti. Etica inseamna mai mult decat a rezolva sau a preintampina niste conflicte. Etica
in afaceri presupune gasirea unui echilibru intre interesele actionarilor si interesele
grupurilor afectate sau implicate, de la parteneri pana la consumatori si societate in
ansamblu. În mod normal, etica ar trebui să înlăture abordările individualiste, personale sau
de grup, cu consecințe negative asupra unei stări sănătoase pentru un bine general.
Deontologia în afaceri, viața social, economică sau politică, este o necessitate și ar trebui să
fie parte a preocuparii tuturor la nivel national.

Importanţa eticii în afaceri

„Etica în afaceri nu este o modă trecătoare” 7 deoarece puterea şi influenţa firmelor
private asupra întregii societăţi este mai mare decât a fost vreodată până acum, iar
politicile imorale, frecvent întâlnite în mediul de afaceri, pot să provoace imense daune şi
prejudicii indivizilor, comunităţilor şi mediului.
Din perspectiva microeconomică, etica este adesea asociată cu încrederea. Etica este
necesară, dar nu suficientă, pentru a câştiga încrederea furnizorilor, clienţilor, comunităţii,
angajaţilor. Întreaga literatură economică apreciază faptul că încrederea este deosebit de
importantă în relaţiile de afaceri.
Încrederea înseamnă de fapt micşorarea riscului asumat. Încrederea, bazată pe
experienţa bunelor relaţii cu alţi oameni, firme, grupuri etc., va asigura protejarea
drepturilor şi intereselor, deci riscul va fi mai mic.

Concluzii
Etica în afaceri se bazează pe corectitudine, respectarea cuvântuui dat, capacitatea
de a funcţiona eficient pe piaţă în corespundere cu legislaţia în vigoare, regulile şi tradiţiile
formate. Aceste lucruri sunt in opoziţie cu cele ale jocului afacerilor.
În opinia mea, etica în afaceri ar putea fi o metodă ideală de privatizare a unor parţi
din întreprinderile mari, deoarece stimulează activitatea în sectorul particular
reprezentând baza unei dezvoltări durabile. Astfel, întreprinderea nu mai este nevoită să
folosească lucrurile vitale necesare jocului afacerii.
Totodata, consider ca trecerea timpului va duce neaparat la dezvoltarea eticii in
afaceri. Aşadar, în schimbul unor servicii bazate pe amabilitate, sinceritate, ajungi să
primeşti încrederea partenerilor, clienţilor, etc, rezultând o afacere mult mai profitabilă.

7
Dan Crăciun, Etica în afaceri, Editura ASE, Bucureşti, 2005, pag. 70
6
 Etică în afaceri conf. univ. dr. Popescu Silvia

Bibliografie

Crăciun Dan, Etica în afaceri, Editura ASE, Bucureşti, 2005

Aurel Damşa, Etica şi deontologia profesională a militarilor, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare, 2011
Maria Furst, Jurgen Trinks, Philosophie, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992
De George, R.T. Business Ethics, 3rd edition, New York, MacMillan, 1990
http://www.qreferat.com/referate/economie/ETICA-IN-AFACERI126.php