Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.

Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

(Romani 12:7)
Dumnezeu să binecuvânteze
România!

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME LA:
PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON (6-10)
Lecţii educative pentru elevii din clasele IX-XIII
1 Prof. IOAN HAPCA
 https://biblia.resursecrestine.ro/proverbele

2 Prof. IOAN HAPCA

 PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON
Cartea aceasta nu trebuie judecată după volum, ci după
imensitatea înţelepciunii pe care o găzduieşte. Mii de volume din
bibliotecile lumii nu ne pot ajuta, toate la un loc, cît ne poate ajuta
această singură carte. Autorul ei nevăzut este Dumnezeu, iar
priceperea ei, deşi născută în sferele cerului este destinată să
revoluţioneze viaţa terestră.
Titlul: Un proverb este un discurs de înţelepciune redus
la o singură frază.
Autorul: Textul cărţii îl menţionează pe Solomon drept
autor la începutul fiecăreia din cele trei secţiuni ale ei (1:1; 10:1;
25:1). Despre Solomon ştim deja că a fost autorul a 3.000 de
proverbe şi a 1.005 cîntări (1 Împ. 4:32).
Nici un om din Israel nu a fost mai potrivit să editeze o
carte de înţelepciune ca acest Solomon. El s-a rugat Domnului
pentru înţelepciune (1 Împ. 3:5-9) şi a primit-o aşa cum nu i-a mai
fost dată niciunui om de pe faţa pămîntului (1 Împ. 4:29-31).
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
3 Prof. IOAN HAPCA
 Strălucirea gîndirii lui l-a făcut celebru în lumea de atunci
şi a atras admiraţia celor veniţi de la mari depărtări ca să-l vadă şi
să-l asculte (1 Împ. 4:34; 10:1-l3, 24).
Contribuţia lui Solomon la ridicarea Israelului a fost
imensă. Capacitatea lui de sinteză, intuiţia şi clarviziunea lui sunt
şi astăzi proverbiale. Asta nu înseamnă că tot ceea ce a scris
Solomon a fost produsul său nemijlocit. El însuşi ne spune că i-a
plăcut să zăbovească îndelung asupra înţelepciunii răspîndite de
scrierile altora: „Pe lîngă că Ecleziastul a fost înţelept, el a mai
învăţat şi ştiinţa pe popor, a cercetat, a adîncit şi a întocmit un
mare număr de zicători. Eclesiastul a căutat să afle cuvinte
plăcute, şi să scrie întocmai cuvintele adevărului” (Ecles. 12:9-
10).
Prin aceasta, el a recunoscut că înţelepciunea nu este
monopolul unui singur om, ci este darul făcut de Dumnezeu
oamenilor: „Cuvintele înţelepţilor sunt ca nişte bolduri; şi, strînse
la un loc, sunt ca nişte cuie bătute, date de un singur stăpân”
(Ecles.
4 12:11).
Prof. IOAN HAPCA
 Data: Această culegere de proverbe a fost alcătuită prin preajma anului
931 î.Cr. de către Solomon. Capitolele 25-29 ale cărţii au fost culese mai tîrziu
de Ezechia şi adăugate cărţii lui Solomon.
Conţinutul cărţii: În această carte avem de a face cu mult mai mult
decît cu o culegere de proverbe. De fapt sînt o varietate întreagă de procedee
stilistice sub care ne-a fost transmisă „înţelepciunea” acumulată de acest
împărat cu o desăvîrşita capacitate artistică.
Cuprinsul cărţii semnalează diferitele modalităţi de exprimare, aşa
că nu le vom mai enumera aici.
Mesajul cărţii: În capitolul 8 al cărţii, „înţelepciunea” este
personificată şi descrisă în toată perfecţiunea ei. Ea este de origine divină
(8:22-31), este izvorul vieţii biologice şi spirituale (8:35, 36; 3:18), este
neprihănită şi adevărată (8:8, 9) şi se oferă tuturor celor ce o caută (8: 1-6, 32-
35).
Peste veacuri această „înţelepciune” s-a întrupat în persoana
Domnului Isus Cristos, „în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi
ale ştiinţei” (Col. 2:3).
Cartea proverbelor este o anticipare a întîlnirii cu Cristos, „care a
fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi
răscumpărare” (1 Cor. 1:30; conform lui 1 Cor. 1:22-24).
http://www.crestinul.ro/proverbe.htm
5 Prof. IOAN HAPCA
 Solomon a fost fiul regelui David și al Betsebei. I-a succedat tatălui
său ca rege al poporului lui Israel și a domnit 40 de ani (970-931 î.Hr.). A fost
un rege pașnic, celebru pentru înțelepciunea lui. Domnia lui Solomon
reprezintă „veacul, epoca de aur” al Regatului Israel.
Ne amintim că, după moartea lui Solomon, statul Israel s-a scindat
în două: regatul din nord (Israel cu capitala la Samaria) și regatul din sud
(Iudeea/Iuda cu capitala la Ierusalim).
În anul 722 î.Hr., regatul din nord este cucerit de Imperiul Asirian
aflat sub conducerea regelui Sargon al II-lea (722-705 î.Hr.), când are loc și
prima deportare a evreilor în Mesopotamia și Media.
Cartea Pildelor lui Solomon cuprinde o culegere de proverbe și
considerații pe tema înțelepciunii. Esența proverbelor însemnă pricepere prin
învățătură. Proverbele au meritul de a cuprinde toate elementele ce au ca
rezultantă comună moralitatea socială și cea individuală, care au ca finalitate
înțelepciunea, care se învață și se transmite prin implicare directă.
Altfel spus, cititorul poate să aleagă ce este mai bun și folositor în viață. Cartea
arată cum trebuie să fie raporturile dintre părinți și copii, autorități și supuși,
stăpâni și slugă, bărbat și femeie, etc. Se dau sfaturi de asemenea împotriva
unor păcate ca: incorectitudinea, desfrâul, nesimțirea, mita, mânia ș.a. Se
insistă asupra răsplății, celui evlavios îi va merge bine, celui fără de lege îi va
merge rău.
6
http://aurelcordas.blogspot.com/p/morala-si-intelepciunea-biblica-la.html#_
Prof. IOAN HAPCA
7 Prof. IOAN HAPCA
PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON (6-10)
Capitolul 6
Asupra chezăşiei
1
Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins
pentru altul,
2
dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de
cuvintele gurii tale,
3
fă totuşi lucrul acesta, fiule: dezleagă-te, căci ai căzut în mâna
aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pământ şi
stăruieşte de el!
4
Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
5
Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului şi ca
pasărea din mâna păsărarului!… Fereşte-te de lenevie!
6
Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei şi
înţelepţeşte-te!
7
Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân,
8
totuşi îşi pregăteşte hrana vara şi strânge de-ale mâncării în timpul
secerişului.
9
Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul
tău?
10
Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin
mâinile ca să dormi!…
11
Şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ şi lipsa, ca un om înarmat.
8 CLICK/ENTERProf.
, după
IOAN citirea
HAPCA ultimului cuvânt!
 Fereşte-te de răutate!
12
Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în
gură,
13
clipeşte din ochi, dă din picior şi face semne cu
degetele.
14
Răutatea este în inima lui, urzeşte lucruri rele întruna
şi stârneşte certuri.
15
De aceea, nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi
zdrobit deodată şi fără leac.
16
Şase lucruri urăşte Domnul şi chiar şapte Îi sunt urâte:
17
ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă
sânge nevinovat,
18
inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care
aleargă repede la rău,
19
martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce
stârneşte certuri între fraţi.
https://biblia.resursecrestine.ro/proverbele
9 CLICK/ENTER , după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
 Fereşte-te de preacurvie!
20
Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău şi nu lepăda
învăţătura mamei tale:
21
leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât!
22
Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat
şi îţi vor vorbi la deşteptare.
23
Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o
lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea
vieţii.
24
Ele te vor feri de femeia stricată, de limba
ademenitoare a celei străine.
25
N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei şi nu
te lăsa ademenit de pleoapele ei!
26
Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu
mai rămâne decât cu o bucată de pâine, şi femeia
măritată întinde o cursă unui suflet scump.
10 CLICK/ENTER
Prof. IOAN HAPCA , după citirea ultimului cuvânt!
27
Poate cineva să ia foc în sân fără să i se aprindă
hainele?
28
Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi fără să-i
ardă picioarele?
29
Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui
său: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
30
Hoţul nu este urgisit când fură ca să-şi potolească
foamea, căci îi este foame.
31
Şi, dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să
dea chiar tot ce are în casă.
32
Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără
minte; singur îşi pierde viaţa cine face aşa.
33
Nu va avea decât rană şi ruşine şi ocara nu i se va
şterge.
34
Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n-are milă în ziua
răzbunării;
35
nu se uită la niciun preţ de răscumpărare şi nu se lasă
înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

11 CLICK/ENTER , după citirea ultimului cuvânt!

Prof. IOAN HAPCA
 Capitolul 7
Ispita preacurviei şi urmările ei
1
Fiule, păstrează cuvintele mele şi ţine la tine sfaturile mele!
2
Ţine sfaturile mele şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina
ochilor!
3
Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
4
Zi înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!” Şi numeşte priceperea
prietena ta,
5
ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează
cuvinte ademenitoare.
6
Stăteam la fereastra casei mele şi mă uitam prin zăbrele.
7
Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un
băiat fără minte.
8
Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a
apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.
9
Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.
10
Şi iată că i-a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu
inima şireată.
11
Era bună de gură şi fără astâmpăr; picioarele nu-i puteau sta
acasă:
1212când în uliţă, când în pieţe, pe la
Prof. IOAN toate colţurile stătea la pândă.
HAPCA
13
Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat şi, cu o faţă fără ruşine, i-a zis:
14
„Eram datoare cu o jertfă de mulţumire, azi mi-am împlinit
juruinţele.
15
De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.
16
Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pânzeturi din
Egipt;
17
mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
18
Vino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă, să ne desfătăm
cu dezmierdări!
19
Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într-o călătorie lungă,
20
a luat cu el sacul cu bani şi nu se va întoarce acasă decât la luna nouă.”
21
Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit şi l-a atras cu buzele ei
ademenitoare.
22
Deodată, a început să meargă după ea, ca boul care se duce la
măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,
23
ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa,
până ce săgeata îi străpunge ficatul.
24
Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele!
25
Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te
rătăci pe cărările ei.
26
Căci ea a făcut să cadă multe jertfe şi mulţi sunt cei pe care i-a ucis
ea.
27
Casa ei este drumul spre Locuinţa morţilor, drumul care coboară
spre locaşurile morţii.
13 CLICK/ENTER , după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
 Capitolul 8
Strigarea înţelepciunii
1
Nu strigă înţelepciunea şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
2
Ea se aşază sus, pe înălţimi, afară pe drum, la răspântii,
3
şi strigă lângă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:
4
„Oamenilor, către voi strig şi spre fiii oamenilor se îndreaptă
glasul meu.
5
Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă, nebunilor!
6
Ascultaţi, căci am lucruri mari de spus şi buzele mi se deschid ca
să înveţe pe alţii ce este drept!
7
Căci gura mea vesteşte adevărul şi buzele mele urăsc minciuna!
8
Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevărat,
nici sucit în ele.
9
Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte pentru cei ce
au găsit ştiinţa.
10
Primiţi mai degrabă învăţăturile mele decât argintul şi mai
degrabă ştiinţa decât aurul scump.
11
Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi
niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
14 CLICK/ENTER , după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
12
Eu, înţelepciunea, am ca locuinţă mintea şi pot
născoci cele mai chibzuite planuri.
13
Frica de Domnul este urârea răului; trufia şi mândria,
purtarea rea şi gura mincinoasă – iată ce urăsc eu.
14
De la mine vin sfatul şi izbânda, eu sunt priceperea, a
mea este puterea.
15
Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voievozii
porunci drepte.
16
Prin mine cârmuiesc dregătorii şi mai-marii, toţi
judecătorii pământului.
17
Eu iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută cu tot
dinadinsul mă găsesc.
18
Cu mine sunt bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi
dreptatea.
19
Rodul meu este mai bun decât aurul cel mai curat şi
venitul meu întrece argintul cel mai ales.
20
Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor
neprihănirii,
21
ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc şi
15le umplu vistieriile.Prof.
să CLICK/ENTER
IOAN HAPCA , după citirea ultimului cuvânt!
 Obârşia înţelepciunii
22
Domnul m-a făcut cea dintâi dintre
lucrările Lui, înaintea celor mai vechi
lucrări ale Lui.
23
Eu am fost aşezată din veşnicie, înainte
de orice început, înainte de a fi pământul.
24
Am fost născută când încă nu erau
adâncuri, nici izvoare încărcate cu ape;
25
am fost născută înainte de întărirea
munţilor, înainte de a fi dealurile,
26
când nu erau încă nici pământul, nici
câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din
pulberea lumii.
16 CLICK/ENTER , după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
27
Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; când a
tras o zare pe faţa adâncului,
28
când a pironit norii sus şi când au ţâşnit cu putere izvoarele
adâncului,
29
când a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca
Lui, când a pus temeliile pământului,
30
eu eram meşterul Lui, la lucru lângă El, şi în toate zilele eram
desfătarea Lui, jucând neîncetat înaintea Lui,
31
jucând pe rotocolul pământului Său şi găsindu-mi plăcerea în
fiii oamenilor.
32
Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de cei ce păzesc căile
mele!
33
Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi
sfatul meu!
34
Ferice de omul care m-ascultă, care veghează zilnic la porţile
mele şi păzeşte pragul uşii mele!
35
Căci cel ce mă găseşte, găseşte viaţa şi capătă bunăvoinţa
Domnului.
36
Dar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său;
17 cei ce mă urăsc pe mine
toţi Prof.iubesc moartea.” CLICK/ENTER, după
IOAN HAPCA
 Capitolul 9
Strigarea prietenoasă a înţelepciunii
1
Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a tăiat cei şapte stâlpi,
2
şi-a înjunghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa,
3
şi-a trimis slujnicele şi strigă de pe vârful înălţimilor cetăţii:
4
„Cine este prost să vină încoace!” Celor lipsiţi de pricepere le zice:
5
„Veniţi de mâncaţi din pâinea mea şi beţi din vinul pe care l-am
amestecat!
6
Lăsaţi prostia şi veţi trăi şi umblaţi pe calea priceperii!”
7
Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ şi cel ce caută să
îndrepte pe cel rău se alege cu ocara.
8
Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel
înţelept, şi el te va iubi!
9
Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel
neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!
10
Începutul înţelepciunii este frica de Domnul şi ştiinţa sfinţilor
este priceperea.
11
Prin mine ţi se vor înmulţi zilele şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
12
Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti
18
batjocoritor, tu singur vei suferi. CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
 Îndemn împotriva ademenirii nebuniei
13
Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi
care nu ştie nimic.
14
Ea şade totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe
înălţimile cetăţii,
15
ca să strige la trecătorii care merg pe calea cea
dreaptă:
16
„Cine este prost să vină aici!” Iar celui fără
minte îi zice:
17
„Apele furate sunt dulci şi pâinea luată pe
ascuns este plăcută!”
18
El nu ştie că acolo sunt morţii şi că oaspeţii ei
sunt în văile Locuinţei morţilor.
19 CLICK/ENTER, după citirea ultimului
Prof. cuvânt!
IOAN HAPCA
 Capitolul 10
Binecuvântarea dreptăţii, blestemul păcatului
1
Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui,
dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
2
Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar
neprihănirea izbăveşte de la moarte.
3
Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame,
dar îndepărtează pofta celor răi.
4
Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna
celor harnici îmbogăţeşte.
5
Cine strânge vara este un om chibzuit, cine doarme în
timpul seceratului este un om care face ruşine.
6
Pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări, dar gura
celor răi ascunde silnicie.
7
Pomenirea celui neprihănit este binecuvântată, dar
numele celor răi putrezeşte.
8
Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar
cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur.
20 CLICK/ENTER
Prof. IOAN HAPCA, după citirea ultimului cuvânt!
9
Cine umblă fără prihană umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi
strâmbe se dă singur de gol.
10
Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare şi cine are o
gură nesocotită se prăpădeşte singur.
11
Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi
ascunde silnicie.
12
Ura stârneşte certuri, dar dragostea acoperă toate greşelile.
13
Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua* este
pentru spatele celui fără minte.
14
Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire
apropiată
15
Averea este o cetate întărită pentru cel bogat, dar prăpădirea
celor nenorociţi este sărăcia lor.
16
Cel neprihănit îşi întrebuinţează câştigul pentru viaţă, iar cel rău
îşi întrebuinţează venitul pentru păcat.
17
Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii, dar cel ce
uită mustrarea apucă pe căi greşite.
18
Cine ascunde ura are buze mincinoase, şi cine răspândeşte
bârfelile este un nebun.
21 CLICK/ENTER
Prof. IOAN HAPCA, după citirea ultimului cuvânt!
19
Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele este
un om chibzuit
20
Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru.
21
Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă
n-au judecată.
22
Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de niciun
necaz.
23
Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o
plăcere să lucreze cu pricepere.
24
Celui rău, de ce se teme, aceea i se întâmplă, dar celor neprihăniţi li se
împlineşte dorinţa.
25
Cum trece vârtejul, aşa piere cel rău, dar cel neprihănit are temelii veşnice.
26
Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel
ce-l trimite.
27
Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sunt scurtaţi.
28
Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie, dar nădejdea celor răi va
pieri.
29
Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o
topenie pentru cei ce fac răul. (TOPÉNIE, topenii, s. f. (Fam.) Prăpăd, dezastru.)
30
Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară.
31
Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită.
32
Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi
spune răutăţi.
22 CLICK/ENTER
Prof. IOAN HAPCA, după citirea ultimului cuvânt!
23 Prof. IOAN HAPCA
24
VALORI pe tema conştiinţei naţionale:
 Patriotism  – Punem ţara înainte de orice,
datoria înainte de propria persoană, suntem
mândri ştiind că tot ceea ce facem este pentru
elevii din România şi Diaspora română.
Integritate – Promovăm cele mai înalte
standarde de etică, onestitate şi corectitudine.
Respectându-ne beneficiarii ne respectăm pe
noi. VASSULA – mesager al unirii Bisericilor
Excelenţă profesională – Avem standarde
înalte de calitate. Acţionăm cu profesionalism şi
pragmatism. Dăm tot ce e mai bun pentru că
doar aşa ne putem atinge ţelurile.
 Documentează-te, descoperă şi spune-le tuturor că viaţa cu Hristos e
viitorul! Difuzează mesajele divine primite de Vassula Rydén începând cu anul
1985.
25 Prof. IOAN HAPCA  CLICK/ENTER,
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
 PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON
Lecții educative pentru elevii din clasele IX-XIII 

Concept original şi realizare:

Numai pentru UZ INTERN la
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ
str. Principală, nr. 1111
Tel. 0262-368013
E-mail: ihapca2002@yahoo.com

DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ ACUM!!!

http://sites.google.com/site/ihapca2002/
26 Prof. IOAN HAPCA