Sunteți pe pagina 1din 5

AERUL

formează învelişul gazos al Pământului, numit Atmosferă


- stratul de gaze e gros de aprox. 500 km şi e format din 10 gaze:
- 78% azot
- 21% oxigen
- 1% - CO2, Ar, He, Ne – gaze neutre + urme de dioxid de sulf + amoniac
+monoxid de carbon + ozon + vapori de apă
atmosfera în pericol
• efectul de seră
• încălzirea globală
• poluarea aerului
• subţierea stratului de ozon
• ploile acide

Starea lichidă
- formate din molecule (mai apropiate decât în cazul gazelor), aflate la distanţă constantă
⇒ volum constant
- moleculele au energie cinetică mare ⇒ nu au formă proprie (iau forma vasului) şi curg

Proprietăţile lichidelor
• izotropie ;
• incompresibilitate ;
• presiunea de vapori – presiunea la care coexistă în echilibru lichid şi vapori la o
anumità temperatură ;
• temperatură de fierbere – temperatura la care presiunea de vapori a lichidului
este egală cu presiunea atmosferică ;
• căldura latentă de vaporizare – cantitatea de căldură necesară transformării unui
gram de lichid în vapori la temperatură constantă ;
• tensiunea superficială σ - forţa tangenţială la suprafaţa lichidului care
acţionează pe unitatea de lungime şi se opune măririi suprafeţei ;
• vâscozitatea lichidelor - forţa cu care se opune un strat de lichid la deplasarea sa
faţă de un strat învecinat – este rezultatul forţelor de frecare dintre moleculele
lichidului
APA
Structura şi proprietăţile apei
• în stare de vapori – apa este compusă din molecule H2O independente ;
• în stare lichidă - moleculele H2O se află asociate prin punţi de hidrogen ;
• în stare solidă - gheaţa – cristalizează în reţea hexagonală ;
• punctul de solidificare 0°C ;
• punct de fierbere 100°C ;
• densitatea maximă este la 4°C
Duritatea apei
• totalitatea sărurilor de Ca şi Mg dizolvate în apă
• se depun → crustă (piatra de cazan) → micşorarea transferului termic,
→ scăderea randamentului cazanului,
supraîncălziri care pot provoca explozii
• DT = Dt + Dp duritatea totală

• Dt – duritatea temporară = totalitatea bicarbonaţilor de Ca şi Mg dizolvaţi în apă


• Dp – duritatea permanentă = celălalte săruri de Ca şi Mg (cloruri, azotaţi, sulfaţi
care persistă şi după fierberea apei)

Apa şi materialele de construcţii
Apa - component de bază în realizarea unor materiale de construcţii (mortare,betoane)
• Poate exista sub forma :
• apa liberă - absorbită în porii şi fisurile materialelor ;
• apa legatà chimic – apa de constituţie şi de cristalizare ;
• apa legată fizic – apa higroscopică şi peliculară (capilară).

Faţă de construcţii apa poate fi un agent :


• util – indispensabil pentru hidratarea lianţilor la fabricarea mortarelor şi
betoanelor, a materialelor ceramice ;
• agresiv – prin acţiunea corozivă asupra materialelor cu care vine în contact ;
⇒ coroziunea betoanelor (a pietrei de ciment, a armăturilor din beton), a c-ţiilor
metalice ;
⇒ pierderea proprietăţilor fizico-mecanice şi deformarea lor (lemnul, pielea, materialele
textile).
gradul de agresivitate
• apele dulci (cu conţinut redus de săruri : apa de ploaie, apa distilată, din topirea
zăpezii)
• sunt mai periculoase pentru beton decât apele dure datorită prezenţei ionului de
Ca2+ care micşorează solubilitatea ;
• apele dure – pot provoca pete pe suprafaţa elementelor ;
• pot apărea cristale de săruri la interiorul porilor ducând la mărirea volumului şi
apoi la degradarea acelor elemente
Foarte periculoase
• apele cu conţinut ridicat de CO2 agresiv, dizolvă Ca(OH)2 producând agresivitate
carbonică ;
• apele cu SO2, NO2 - formează acizii corespunzători producând agresivitate acidă.

Starea solidă
Generalităţi
• Solidele sunt formate din
- atomi,
- ioni simpli şi complecşi,
- molecule
- macromolecule,
⇒ au formă şi volum propriu
• Starea normală este starea cristalină, în care particulele sunt perfect ordonate în
tipare geometrice.
Caracteristicile solidelor
- punct de topire – temperatura la care solidul trece în lichid ;
- punct de solidificare – temperatura la care lichidele trec în solide.

• Pentru substanţele pure temperatura de topire este egală cu temperatura de


solidificare ;
• căldura latentă de topire – cantitatea de căldură necesară distrugerii reţelei
solidului şi trecerii în stare lichidă ;
• căldura latentă de solidificare – cantitatea de căldură necesară refacerii reţelei
cristaline a solidului şi trecerea în stare solidă ;
Solidele sunt de două tipuri
• cristaline – o stare ordonată, aproape perfectă a particulelor componente ,
- au puncte de topire fixe ;
• amorfe – particulele se află într-o stare dezordonată avansată, au un interval mai
larg de temperatură, trecând printr-o stare de înmuiere.

Solidele cristaline – clasificare


- criteriul geometric : sisteme cristaline – sistemul : cubic, pătratic, rombic, monoclinic,
triclinic, hexagonal, romboedric ;
- criteriul forţelor de atracţie – reţele cristaline spaţiale – reţele – ionice, atomice,
moleculare, statificate, metalicIzomorfism – proprietatea mai multor substanţe de a
cristaliza în forme cristaline identice.
• Polimorfism – proprietatea unei substanţe de a cristaliza în două sau mai multe
forme de cristalizare.
• Cristalele ideale sunt cele cu o regularitate perfectă - mai rar în practică.
• Cristalele reale – cristalele în care apar defecte şi dislocaţii.

Defectele de structură

noduri particule atomi


neocupate în goluri străini
Dislocaţiile
în timpul formării – dislocaţii de margine şi în spirală
- sub acţiunea sarcinilor mecanice exterioare - distorsiuni
- translaţii
- maclări

maclări translaţii distorsiuni


Solidele amorfe şi sticlele
Solidele amorfe
- au o structură complet dezordonată,
- sunt izotrope (au aceleaşi proprietăţi în toate direcţiile),
- au un interval de înmuiere,
- sub acţiunile exterioare apare curgerea,
- se obţin prin răcirea bruscă a topiturilor şi nu au timp să ocupe poziţii ordonate ca la
cristale.
Sticlele
• categorie de solide amorfe cu proprietăţi deosebite
• nu au puncte de topire fixe ci prin încălzire se înmoaie,
• devin elastice şi apoi lichide,
• au rezistenţe mecanice ridicate,
• sunt foarte dure şi fragile.

Transformàrile substanţelor
Transformarea gaz-lichid
• Prin răcire la p = const – transformarea izobară
• Prin comprimare la t = const – transformare izotermă
• ab –scăderea temperaturii gazului
• bc – transf. gaz-lichid (punct de condensare)
• cd – scăderea temperaturii lichidului (lichefiere)
Procesul invers lichid-gaz (vapori) are un punct de fierbere (punct fix).

Transformarea solid-lichid
Prin încălzire,substanţa solidă se transformă în lichid – punct de topire (punct fix).
Prin răcire, lichidele se solidifică (cristalizează)
- punct de solidificare (punct fix).

Transformarea completă
• Curba de răcire a unei substanţe trecând prin cele trei stări :
• T1 – punct de fierbere- condensare – T3
• T2 – punct de topire (solidificare) – T2