MISCAREA

SISTEMUL OSOS

 Osteoblast = celula tanara, formatoare de ţesut osos

 Osteocit = Celulă osoasă încastrată în matricea osoasă. Osteocitele reprezintă osteoblaste la
care funcţia de formare osoasă a încetat.
 Osteoclast = Celulă de mari dimensiuni, care “mananca” osul
 Hormoni ce actioneaza asupra oaselor :
o PTH – demineralizare
o Cortizol : catabolism : sinteza matricei organice (probabil in sensul ca reduce sinteza)
o Calcitonina – fixeaza Ca2+ in oase
o Extratele de timus – stimuleaza mineralizare osoasa
o STH retentie de saruri
o Estrogenii – favorizeaza activitatea osteoblastica si unirea diafizei cu epifizelor
 Fig 63/ pag 63
o 3.capilare epifizare!
o 5. Cavitatea medulara este cea din diafiza; a nu se confunda cu canalul vertebral.
 Pana la 20 de ani se osifica epifizele; ramane cartilaginos cartilajul metafizar pana in jurul
varstei de 20-25 ani, cand si acesta se osifica si epifizele se sudeaza cu diafiza
 La oasele late predomina latimea si inaltimea
 Fig 64/ pag63
o Frontalul nu se articuleaza cu temporalul (se interpune sfenoidul)
o Maxilarul nu se articuleaza cu mandibula
 Fig 65/ pag64
o Perechile I si II de coaste se articuleaza cu manubriul sternal (cea de-a II-a pereche nu
complet)
o Clavicula se articuleaza cu scapula
o Scapula/omoplatul se articuleaza cu humerus si clavicula
o Radius si ulna se articuleaza intre ele
o Rotula se articuleaza cu epifiza distala a femurului, nu si cu oasele gambei
(tibia+fibula)
o Femurul se articuleaza cu tibia, nu si cu peroneul
o Peroneul se articuleaza cu tibia
o Osul coxal este irigat de artera iliaca interna (coxalul face parte din peretii bazinului)
 Fig 66/ pag 64
o Orficiul vertebral este triunghiular la nivel lombar
o Din moment ce exista 2 apofize articulare superioare inseamna ca extisa si doua
inferioare; ele se articuleaza cu vertebrele supra- si subiacente; in total o vertebra
toracica va avea 8 (4+2+2) articulatii (4 prin apofizele articulare, 2 intre corpul
vertebral si discurile intervertebrale, 2 cu cele doua coaste)
o Corpul vertebral este anterior fata de arcul vertebral; apofiza spinoasa este cea pe
care o putem simti pe spate, deci, este orientata spre posterior;
 Concavitatea = partea care “tine apa”;
  Convexitatea = partea care “nu tine apa”;
 Coxalul provine din sudarea a 3 oase : ilion; ischion si pubis; la copil, oasele nu sunt inca
sudate; intre fragmetele osoase se interpune tesut cartilaginos; deci intre ileon si ischion (de
ex) va fi o articulatie de tip sincondroza (la copil)
 Femurul este cel mai lung os din corpul uman

ROLUL DE PARGHII ALE APARATULUI LOCOMOTOR

 Parghia de ordin I : este pe modelul de “balansoar”; forta activa este exercitata de muschii
trapezi; rezistenta este greutatea craniului
 Parghia de ordin II : forta exercitata de muschii posteriori ai gambei se exercita la tendon (am
translatat forta si am reprezentat-o cu sageata neagra); greutatea se resimte la pingea (cam
unde este si punctul de sprijin); se observa cum bratul fortei este mai lung decat bratul
rezistentei
 Parghia de ordin III : asemanator ca la parghia de ordin II, am translatat forta activa,
exercitata de biceps; se observa ca in acest caz bratul rezistentei este mai mare decat bratul
fortei active

 Intotdeauna rezistenta este greutatea

 Fig 68/pag 66
o Punctul de sprijin pentru articulatia de ordin I este prima vertebra cervicala, atlas
o Bicepsul se insera pe radius
o Radius se articuleaza cu humerus
  Compozita chimica a osului
o 20% apa
o 80% reziduu uscat (nu stim proportia organic-anorganic)
 X% organic
 90-95% din x este colagen
 5-10% din x este substanta fundamentala
 Y% anorganic
 Fosfatul tricalcic Ca3(PO4)2
 Hidroxiapatita
 Articulatiile sunt organe de legatura
 Sinartrozele – fixe, imobile, miscari foarte reduse
 Diartrozele – grad variabil de mobilitate
o Amfiartrozele – suprafete plane sau usor concave
o Artrodiile – miscarile depind de forma suprafetelor articulare

Desi la amfiartroze pomenesc ceva de suprafetele articulare, miscarile artrodiilor depind de

suprafete; era o grila “miscarile amfiartrozelor depind de forma suprafetelor articulare” si este gresit;

SISTEMUL MUSCULAR

 Muschii netezi nu au insertii => NU toti muschii au insertii

 Muschiul diafragma este o cupola, mai ridicata in partea dreapta fata de partea stanga,
deoarece se “muleaza” pe ficat (vezi fig 1/pag 4); plamanii sunt solidarizati prin pleure de
diafragma; cum este mai ridicata in partea dreapta, atunci => plamanul drept este mai scurt
decat plamanul stang;
 Deltoidul este principalul (nu singurul) muschi al umarului
 !!! picior = laba piciorului; picior ≠ membru inferior; mana ≠ membru superior!
 Muschii anteriori ai antebratului sunt flexori ai antebratului + mainii si pronatori ai mainii;
unii sunt flexori ai degetelor
 Muschii posteriori si laterali ai antebratului sunt extensori ai antebratului + mainii +
degetelor
 Conventional, degetul este orientat spre lateral (vezi fig3/pag 5);

 In imagini se observa fata anterioara a antebratului
 Pentru membrul inferior, nomeclatura este intuitiva; prin contractie, muschii lojei anterioare
a gambei realizeaza flexia piciorului si extensia degetelor; iar muschii lojei posterioare
extensia labei si si flexia degetelor
 Muschiul tibial posterior realizeaza si supinatia piciorului
 Pentru a retine, incercati sa considerati fiecare grupa musculara un “elastic”; in contractie,
muschiul se scurteaza si “trage” extremitatile, tinde sa le apropie; de exemplu se contracta
muschii anteriori ai antebratului, “elasticul” se scurteaza si mana va realiza flexie;
 Incercati sa faceti flexia labei piciorului si veti simti cum se contracta muschii lojei anterioare
a gambei; veti observa ca desi laba face flexie, degetele sunt intinse, deci in extensie; similar,
daca contractati loja posterioara (muschii gastrocnemiani), laba piciorului e in extensie, iar
degetele in flexie;
 https://www.google.com/url?
sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwjkhbqYkpLkAhXOZFAKHfl9CP8Qjh
x6BAgBEAI&url=https%3A%2F%2Fwww.visiblebody.com%2Fblog%2Fa-digital-post-fingers-
and-thumbs&psig=AOvVaw0tLx6eJX3-uHoR59KN2hmy&ust=1566414184706413
 https://www.google.com/url?
sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwimpJ2tkpLkAhUNElAKHanoCvgQjh
x6BAgBEAI&url=https%3A%2F%2Fwww.reddit.com%2Fr%2Feducationalgifs%2Fcomments
%2F9u0fq4%2Fstanford_school_of_medicine_video_from_the_70s
%2F&psig=AOvVaw0tLx6eJX3-uHoR59KN2hmy&ust=1566414184706413
 https://www.google.com/url?
sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwj5oY68kpLkAhUPblAKHf3xAQYQjR
x6BAgBEAQ&url=https%3A%2F%2Fgiphy.com%2Fgifs%2Fread-more-
51HqiNG97YltS&psig=AOvVaw0tLx6eJX3-uHoR59KN2hmy&ust=1566414184706413
 


Se observa cum in flexia mainii muschii anteriori ai antebratului se scurteaza prin
contractie
 Fig 71/pag69
o Muschiul trapez este vizibil si pe fata anterioara (vizibil bine la halterofili)

o
o Sunt 2 muschi trapezi

o
 o De clavicula (parte din centura scapulara) se prind:
 Muschii pectorali
 Muschii deltoizi
 Muschii sternocleidomastoidieni (SCM)
 Muschii trapezi
o De aponevroza lombara se prind (pe o jumatate) :
 Muschiul trapez
 Muschiul mare dorsal
 Muschiul oblic extern
 Muschiul fesier

Fiziologia muschilor scheletici

 Contractilitatea = proprietatea specifica muschiului

 Excitabilitatea – potentialul de actiunea (manifestarea electrica) se propaga si in canaliculele
reticulului sarcoplasmatic ceea ce va duce la eliberarea calciului din sacii de stocare; urmeaza
un lant de reactii fizico-chimice (numit cuplaj excitatie-contractie) ce va duce la aparitia
fenomenelor mecanice (scurtarea sarcomerului)
 Extensibilitatea = fibre conjunctive + elastice din muschi
 Elasticitatea = fibre elastice din perimisium; proprietate specifica a muschiului
 Tonusul – dupa denervare dispare tonusul muschilor scheletici (nu neaparat toti muschii
striati)
Contractii ale fibrei musculare striate


  Fig 72/pag 70
o 2.nucleul este periferic, imediat sub sarcolema
o Membrana H luminoasa = spatiul dintre fibrele de actina; h de la cuvantul german
“heller”-brighter, mai “luminoasa”
o Membrana Z = din cuvantul german “Zwischenscheibe”, discul dintre benzile I; soli
o Banda I (isotropic – contine o singura substanta, actina)
o Banda A (anisotropic – contine si actina si miozina)
o In timpul contractiei, miofilamentele (subtiri) de actina gliseaza printre cele de
miozina
 Contractia izometrica – tensiunea creste foarte mult, lungimea ramane constanta
 Contractia izotonica – caracteristica majoritatii muschilor scheletici
 Contractia auxotonica – fiecare muschi trece prin face izometrice, izotonice si auxotonice

Manifestarile contractiei musculare

 Manifestarile electrice – unitatea motorie = 1 axon+fibrele musculare pe care le inerveaza;

(potentialele de actiune ale unei unitati motorii se sumeaza) (activitatea electrica a intregului
muschiului/a unitatilor motorii)
 Manifestarile chimice – anaerob in primele 45-90 secunde ale unui effort moderat/intens; in
cea mai mare parte (nu in totalitate) aerob dupa primele 2 minute
 Manifestarile mecanice
o Durata fazei de latenta depinde de tipul de muschi
o Amplitudinea secusei variaza proportional cu intensitatea stimulului;
o Secusa poate fi izometrica sau izotonica (nu auxotonica)
o Toate contractiile voluntare sunt tetanosuri
o 3 exemple de secuse :
 Frisonul
 Contractia- reflex miotatic
 Sistola cardiaca (0,3s) (deci nu toate secusele dureaza 0,1s)
 Manifestarile termice
o Randament = 30% (70% se pierde sub forma de caldura)
 Fig 74/pag71
o In detaliu se observa ca sarcolema este plicaturata, se mareste suprafata de contact,
insa in acest caz nu pentru a favoriza contactul cu substantele (cum este la absorbtia
intestinala de ex.)