Sunteți pe pagina 1din 3

Rahitism

Definitie

Rahitismul semnifica o tulburare de mineralizare a matricei proteice osoase si acumularea,


cresterea matricei cartilaginoase, aparuta in perioada de crestere, in principal ca urmare a unui
deficit de vitamina D. Cea mai frecventa la sugar si la copilul mic este forma carentiala prin
hipovitaminoza D cu perturbarea consecutiva a metabolismului fosfo-calcic si a mineralizarii normale
a oaselor.

Etiologia rahitismului
Factorii determinanti sunt:

Aportul insuficient de vitamina D3 naturala (rezultata din transformarea provitaminei din


piele sub actiunea razelor solare, aceasta fiind si principala sursa de vitamina D2 provenita din
alimentatie).

Factorii favorizanti sunt: expunerea insuficienta la razele solare, in special la ultraviolete,


excesul de fainoase ori lapte de vaca fara adaos de vitamine la sugar, profilaxia incompleta cu
vitamina D, nevoi crescute (ex.prematuri).

Cauzele rahitismului sunt strans legate de imprejurarile care produc saracirea organismului
in vitamina D si in sarurile minerale.

Totusi fenomenul osificarii este in functie nu numai de prezenta vitaminei D si a sarurilor


minerale cat si de echilibrul dintre celelalte principii alimentare, de influentele nocive pe care le
poate suferi organismul si chiar factorul individual ce tine de varsta si constitutie.

Cauzele rahitismului: trebuie cautate conditiile de mediu cu lipsa de aer si lumina in orasele
cu cladiri inalte, atmosfera incarcata cu gaze, praf, fum, vapori de apa. Pana la varsta de 4-5 luni
alimentati prost condusa mai ales in cazurile de alimentatie artificiala si mixta contribuie in egala
masura la imbolnavirea de rahitism ca si nerespectarea conditiilor de igiena.

Diagnosticul Pozitiv si Diferential al Rahitismului


Incidenta maxima a debutului rahitismului este cuprinsa intre 3-6 luni, si se manifesta cu
paloare, hipotonie musculara, intarziere pondero-staturala, splenomegalie si uneori complicatii
revelatorii:

 tetanie rahitica;
 laringo-spasm;
 hipocalcemie;
 convulsii.

Copii sunt agitati, irascibili, nelinistiti, transpirati, cu tulburari de somn. In perioada de stare
se constata hipotonie musculara dovedita de intarzieri in sustinerea capului a pozitiei sezande, a
mersului, meteorism abdominal cu hernia liniei albe, abdomen trilobat, cu aspect batracian, cifoza
dorso-lombara in pozitie sezanda, modificari ale rigiditatii cutiei toracice si, in formele severe,
hipotonia scade forta de contractie musculara, evocatoare pentru o miopatie.

Modificarile scheletului se observa initial la nivelul capului si apoi la torace si membre. Apar
frecvente infectii mai ales respiratorii, hiperexcitabilitate nervoasa, uneori cu aparitia semnelor de
tetanie.

Profilaxia postnatala
Nevoile fiziologice de vitamina D sunt de 400 UI/zi sub forma de vitamina D2 (ergocalciferol)
care este continuta in alimente ca laptele fortificat, ficat, untura de peste, galbenus de ou, sardine,
scrumbii, macrou si vitamina D3 (colecalciferol) care se formeaza din colesterol prin hidroxilare
dubla in ficat si tripla in rinichi, sub actiunea calciului din dieta si a PTH.

La prematuri si la copii cu conditii de mediu neprielnice, nevoile cresc la 1.000 UI/zi.

Profilaxia postnatala incepe la 2 saptamani (mai devreme exista un deficit trnazitoriu de


hidroxilaza pentru a activa vitamin D in ficat si in rinichi).

Intre 2 saptamani si 1 an se administreaza zilnic 500 UI oral, iar intre 1 an si 2 ani doar in
anotimpul rece. La copii cu riscdoza este intre 500 si 1.000 UI/zi.

Schema discontinua prevede administrarea cate unei doze de 200.000 UI/zi in prima
saptamana, la 2 luni, 4 luni, 6 luni injectabil apoi pe cale orala la 9, 12, 18 si 24 de luni.

Se asociaza calciu gluconic in serii de 10 fiole per os. Intre 2 si 6 ani se administreaza cate
200.000 UI de trei ori in lunile reci. La scoala se administreaza anual una sau doua doze a cate
200.000 UI.

Tratament curativ
Tratamentul curativ va fi aplicat sugarului si copilului cu semne clinice, radiologice si
biologice de rahitism florid la care anamneza cu privire la dozele profilactice de vitamina D sunt
negative.

Ca si profilaxia tratamentul se poate face cu doze „stass” sau cu doze fractionate, zilnice de
vitamina D.

1 . Terapia cu doze „stass” consta in administrarea a teri doze de cate 100.000 UI vitamina D
I.M. la intervale de 2 zile. Dupa 30 de zile se recomanda o noua administrare de 200.000 UI vitamina
D3 I.M. dupa care se trece la schema profilactica. O alta schema terapeutica recent recomandata
consta in administrarea unei doze unice „stass” de 600.000 UI vitamina D3 I.M. continuata dupa 30
de zile cu administrarea profilactica.

2 . Terapia cu doze fractionate se face prin administrarea de 2.000-3.000 UI/zi oral timp de 6-
8 saptamani dupa care se va relua schema profilactica.

3 . Masuri adjuvante:

 aport de calciu = in toate formele de rahitism florid este necesara administrarea unui
suplimente de calciu de 0,5-1 g calciu elementar/zi oral, timp de 1-2 zile, inainte si
dupa inmceperea terapiei cu vitamina D, apoi 50 mg/kg corp sau 0,5 g/1 an de varsta
pana in momentul consolidarii vindecarii (aproximativ 4-3 saptamani);
 regim igieno-dietetic corespunzator varstei si starii de nutritie;
 prevenirea si corectarea deformarilor prin cura heliomarina (dupa varsta de 1 an),
masaj, gimnastica pasiva;
 copilul cu rahitism florid nu va fi lasat sa se ridice in picioare si sa mearga pana la
stabilizarea bolii;
 in formele cu deformari severe se aplica aparat gipsat sau osteotomii de corectie,
dar nu inainte de 12-18 luni de tratament corect.