MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
SPECIALIZAREA : MANAGEMENTUL PROIECTELOR SI EVALUAREA PROPRIETATII

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR

ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICE PENTRU ETAPA DE

POSTUTILIZARE A DEȘEURILOR

PROFESOR COORDONATOR

STUDENȚI:BUDE DACIANA șef l.dr.ing. ANDREEA TEREZIA MIRCEA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR
CAP. I : DATE GENERALE DESPRE CONSTRUCȚIA SUBIECT

1.1 AMPLASAMENTUL CONSTRUCȚIEI SUBIECT

Construcția ce se propune spre demolare este situată in localitatea Coroieni, aparținând
comunei Coroieni, județul Maramureș.
Acesta reprezintă sediul vechi al primariei Comunei, iar printr-un proiect de investiții se
dorește modernizarea centrului civic.

Fig. 1 – Amplasarea comunei Coroieni

Fig. 2 – Plan de încadrare în zonă

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR
Regimul tehnic :
Terenul este ocupat de constructii tabulate dupa cum urmeaza :
- Constructia C1 : sediu primărie ;

Terenul se învecinează cu :

- La nord : teren proprietate privata
- La vest : Drum județean 109F
- La sud : teren proprietate privata
- La est : Sala de sport

Fig. 3 – Plan de amplasament și delimitare a construcției subiect

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR
Structura de rezistenta este compusa din :
- Fundatii continue din beton armat
- Cadre din beton armat cu pereti cu umplutura de zidarie tip GVP, cu grosime 25 cm
- Plansee din beton armat de 13 cm grosime
- Acoperis tip sarpanta din lemn

Construcția tip P, având o suprafață de 280 mp, an construire 1965, identifictă pe nr Cad
50285.

Fig. 4 – Fațada laterală a construcției subiect

CAP. II. SOLUTII TEHNICE PENTRU LUCRARILE DE DEMONTARE SI

DEMOLARE

Înainte de începerea lucrărilor de dezafectare trebuie realizate:

1. întreruperea tuturor legăturilor cu sursele exterioare de alimentare;
2. interzicerea accesului persoanelor neautorizat în zone lucrărilor și realizarea de
împrejmuiri adecvate;
3. asigurarea iluminatului artificial corespunzător și semnalarea zonelor cu risc de
accidentare;
4. stabilirea tehnologiilor adecvate de execuție a demolării.

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR
Ordinea lucrărilor:
1. se întrerup utilităţile: gazul, apa, energia electrică;
2. se scot uşile şi ferestrele;
3. se decopertează acoperişul;
4. se demolează pereţii conform unui plan care arată care pereţi se dărâmă primii şi
până la ce înălţime, pt. a nu apărea accidente de muncă sau degradări ale
vecinătăţilor;
5. se sortează materialele;
6. se asigurară valorificarea resurselor;
7. se elimină reziduurile;
8. se recepționează lucrările rezultatate

Evaluarea riscurilor la efectuarea lucrărilor de demolare a construcțiilor

Evaluarea riscurilor lucrărilor de demolare vizează identificarea pericolelor asociate sistemului

de muncă format din executanţi, echipamente, materiale şi mediul de muncă.
Pericolul se defineşte ca situaţie, întâmplare care pune/poate pune în primejdie existenţa,
integritatea cuiva sau a ceva.
Evenimentul periculos poate cauza daune. Prin daună se înţelege leziunea fizică şi/sau afectarea
sănătăţii sau a bunurilor.
Riscul este probabilitatea ca un pericol să se actualizeze în condiţii determinate.
Aprecierea riscului este estimarea globală a probabilităţii şi a gravităţii unei posibile leziuni sau
afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă, în scopul de a selecta măsuri de securitate adecvate.
Măsurile de securitate sunt mijloacele prin care se elimină un pericol sau se reduce riscul.
1. Repetarea procedeului de apreciere a riscurilor conduce, la un proces iterativ pentru:
a) identificarea,
b) aprecierea,
c) evaluarea
d) eliminarea pericolelor
e) implementarea măsurilor de securitate.

2. Aprecierea riscului:
1. se bazează pe decizii raţionale;
2. trebuie făcută astfel ca să fie posibilă confirmarea prin documente a procedurii urmate şi
a rezultatelor obţinute.

3. Analiza riscului:
a) se referă la limitele metodelor de demolare prin împuşcare,
b) furnizează informaţia pentru etapa următoare: evaluarea riscului.

După identificarea pericolelor, estimarea riscului trebuie efectuată pentru fiecare pericol prin
determinarea elementelor riscului.
Se va acorda o atenție deosebită măsurilor tehnice și organizatorice pentru evitarea oricaror
accidente sau manevre greșite.
Personalul tehnic și muncitorii care participă la execuția lucrărilor va fi format numai din
persoane calificate și autorizate conform prevederilor de protecția muncii.
Executarea lucrărilor se va face cu respectarea legislației de protecția muncii în vigoare și a
instrucțiunilor proprii elaborate de constructor.

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR
Se va aduce la cunostiința angajațiilor, pericolele la care se expun în cazul în care nu respectă
măsurile de protecție stabilite.
Muncitorii vor fi verificați dupa instructaj dacă și-au însușit regulile de protecție și igiena
muncii, rezultatul examinării fiind consemnat în fișa individuală de instructaj.

Solutia aleasa pentru lucrarile de demontare si demolare este cea mecanizata. Tehnologia
de demolare mecanizata implica utilizarea mijloacelor tehnice specifice :
a) Foarfeca hidraulica

Fig. 5 – Foarfecă hidraulică

b) Cleste hidraulic
c) Ciocan pneumatic

Fig. 6 – Ciocan pneumatic

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR

d) Schela mobila
e) Excavator

Fig.7 – Excavator

f) Incarcator frontal

Fig.8 – Incărcător frontal

g) Troliu electric

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR
h) Cilindru compactor

Fig.9 – Cilindru compactor

A fost adoptata aceasta metoda, deoarece constructia nu are mai mult de 20m inaltime, se aplica
pentru orice material, si se poate acoperi o arie de lucru mare.

Este recomandat sa se asigure spatii necesare si dotarea acestora cu containere diferite pentru
colectarea separata a deseurilor, pe cel putin patru tipuri, dintre care mentionam urmatoarele, in
functie de tipul de deseuri generate pe santier : metal, deseuri care pot fi concasate ( beton,
zidarie BCA, ceramice), desuri de ambalaje (carton, plastic, folie polietilena etc), deseuri mixte.

Recomandări privind recondiționarea produselor și elementelor de construcții recuperate

În urma procesului de demolare a unei clădirii pot rezulta următoarele deşeuri:

a) Moloz;
b) Lemn;
c) Beton;
d) Pământ;
e) Fier;
f) Azbest;
g) Sticlă;
h) Cărămidă;
i) Mase plastice;
j) Cabluri.

Molozul provenit din demolări se poate folosi ca material de construcţie (cărămidă, mortar,
tencuială),

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR
Sticla provenită din operaţia de demolare este colectată în containere depozit care se golesc în
vehiculele de colectare şi se predau direct industriei prelucrătoare.
Fierul provenit din demontări de conducte este colectat în containere şi transportat către oţelării.
Lemnul rezultat din desfacerea tâmplăriilor şi a elementelor de finisaj, este depozitat şi
valorificat termic sau ca material.
Pământul rezultat din desfacerea drumurilor şi a aleilor este depozitat la groapa de gunoi.
Cărămida rezultată din demolări este colectată cu excavatoare, sortată manual şi depozitată în
depozite, urmând a se folosi la reabilitarea construcţiilor civile.
Deşeurile din azbest/deşeuri periculoase se consolidează mecanic sub jet de apă fără presiune, se
ambalează in saci rezistenţi din plastic şi se introduc în butoaie de deşeuri amplasate temporar ca
deşeuri periculoase.

Evacuarea desurilor :
Transportul deşeurilor provenite din construcţii şi demolări trebuie să se facă:

a) numai cu mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate, care să nu

permită împrăştierea acestora şi emanaţii de noxe în timpul transportului şi să respecte
normele privind sănătatea populaţiei şi privind mediului înconjurător;
b) în condiţiile asigurării instruirii personalului pentru încărcarea, transportul şi descărcarea
deşeurilor în siguranţă şi pentru intervenţie in cazul unor defecţiuni sau accidente;
c) având toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte
deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul de destinaţie şi, după
caz, cantitatea de deşeuri transportată şi codificarea acestora conform legii;
d) fără abandonarea deşeurilor pe traseu;
e) cu respectarea (pentru transportul deşeurilor periculoase) reglementărilor specifice
transportului de mărfuri periculoase cu aceleaşi caracteristici;
f) folosind traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru sănătatea populaţiei şi
pentru mediu şi care au fost aprobate de autorităţile competente.

Recomandari de refolosire/reciclare
1. Beton
a) Refolosirea elementelor prefabricate pentru o noua constructie
b) Maruntit, utilizat ca structura de umplere, strat de baza pentru drum
c) Indepartarea fierului beton, maruntit, si utilizarea ca agregat pentru beton, sape,
tencueli
2. Cărămizi
a) Sunt preluate prin sortare si maruntire, recicladu-se ca agregat
b) Umpluturi cu moloz

3. Lemn
a) Maruntire, utilizarea ca umplutura
b) Curatate, taiate, utilizate pentru generarea de energie
c) Utilizate ca fibre pentru produse din lemn
d) Utilizate in agricultura ca amendament pentru sol
e) Materiale de compartimentare din lemn

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR

4. Amenajarea terenului – strat vegetal

a) Evitarea excavarii in exces

CAP. III. MASURI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Pentru monitorizarea factorilor de mediu se vor urmari in special:
1. Evacuarea deseurilor ramase dupa incetarea activitatii si rezultate din dezafectari,
conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, conform Ordonanței de urgență a
Guvernului privind regimul deseurilor nr. 78/2000 modificata si completata cu Legea nr.
16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile;
2. Monitorizarea calitatii solului;
3. Controlul, de catre unitati specializate, a calitatii aerului, pentru urmarirea incadrarii
emisiilor de poluanti in prevederile Ord. MAPPM 462/93, si a conditiilor de calitate din
prevederile STAS 12574/87 – „Aer din zone protejate” (in timpul demolarilor);
4. Controlul modului de gospodarire a deseurilor si a cantitatii care se evacueaza din incinta,
ca urmare a demolarilor;

5. Transportul, valorificarea, depozitarea sau eliminarea deseurilor rezultate de la demolari

se va face numai de catre societati acreditate pentru aceasta activitate.

Prevenirea poluarii aerului

a) Utilizarea solutiilor speciale care naresc eficienta apei in fixarea prafului (cu
aceasta solutie se vor stropi caile de acces in santier, aria santierului unde se
descarca materiale de constructii, respectiv volumele care se demoleaza)
b) Echipamentul de taiere sa utilzeze apa ca sa incorporeze praful sau sistemele de
ventilatie carespunzatoare locului.
c) Pentru prevenirea imprastierii prafului, cauzate de vant, se vor lua masuri de
acoperire, ingradire, inchidere si chiar inierbare a stocurilor de materiale (de
constructii, pamant, deseuri)
d) Mijlpoace de transport ce vor prelua deseurile, in vederea evacuarii ; vor fi
acperite cu prelate sau mese, pentru prevenirea imprastierii acestora

Prevenirea poluarii fonice

a) Impunerea unei limite de viteza corespunzatoare in jurul santierului
b) Adoptarea unui program de lucru flexibil, astfel incat sa se asigure confortul
locatarilor in perioada de liniste din timpul zilei si pe timpul noptii
c) Toate echipamentele mecanice trebuie sa respecte standardele referitoare la
emisiile de zgomot in mediu, cf. HG 1756/2006 privind limitarea nivelului

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA DATELOR
emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in
exteriorul cladiriilor.

Prevenirea poluarii apei

a) Nu se vor evacua ape uzate, in apele de suprafata sau subterane, nu se vor
manipula sau depozita deseuri, reziduuri sau substante chimice, fara asigurarea
conditiilor de evitare a poluarii directe sau indirecte a apelor de suprafara sau
subterane
b) Echipamentele aduse in interiorul santierelo vor fi in conditii tehnice
corespunzatoare , nu se admite prezenta echipamentelor si utilajelor la care exista
scurgeri de carburant, lubrifiant sau lichid hidraulic
c) Fisele de securitate a substantelor toxice si periculoase, vor fi disponibile in
santier, iar masurile prevazute in aceste fise, implementate

Prevenirea poluarii solului

a) Deseurile care contin azbest, rezultate din din lucrari de desfiintere/ demolari,
trebuie colectate separat, iar eliminarea acestora se face in instalatii autorizate
pentru tratarea/eliminarea deseurilor periculoase
b) Eliminarea manevrarilor prin cadere de la inaltime pentru a evita imprastierea
materialelor, prin folosirea de jgheaburi, pentru descarcare deseu

După executarea lucrărilor de demolare se impune refacerea si amenajarea sitului, operaţii care
includ amenajarea unui cadru geomorfologic funcţional prin:
1. racordul cu relieful natural şi cu obiectivele ce urmează a se amenaja;
2. amenajarea formelor de relief proiectate în cadrul reliefului ce se amenajează (modelarea
şi organizarea teritoriului);
3. lucrări cu aspecte de hidrologie (canale, debuşeuri, combaterea eroziunii solului-
C.E.S.);
4. asigurarea condiţiilor pedologice pentru dezvoltarea biodiversităţii ce se poate realiza
prin:
a) aşternerea solului fertil,
b) fără sol fertil (fertilizare organică),
c) fertilizare ameliorativă (de bază).

Amplasamentul se redă în condiţii de siguranţă şi se îndepărtează (pentru recuperare,

valorificare, eliminare), instalaţiile, echipamentele, deşeurile, materialele sau substanţele pe care
acestea le conţin şi care pot genera poluarea mediului;

STUDENȚI:BUDE DACIANA

DOGARIU SABINA