1 Strategia si politica firmelor in industria turistica

1.1 Scurt istoric

Strategiile si politicile directioneaza dezv fiecarei intreprinderi turistice de continutul lor
depinzand eficacitatea cu suprasistemul din care face parte o intreprindere cu profil turistic
si care conditioneaza masuri prin care firmele turistice isi mentin si amplifica seg de piata
ocupat, cat si profitabilitatea obt din activ ec desfasurata pe seg respectiv.
Etimologia term de strategie provine din greaca veche fiind compus „stratos” cu
semnificatia de ceva sesizabil, cuprinzator si „agos” cu sensul de a actiona de a dirija, de a
conduce. Terme a fost utilizat in arsenalul vocab. militar , dar in interpretarea lui in cond
turismului se indeparteaza esential de valenta sa initiala.
In acest sens s-a cristalizat conceptul de strategie cu semnificatia de a gandi, de a decide,
de a orienta si de a pune in aplicare obiective pe term lung fara a influenta realizarea lor de
eventualele fluctuatii de scurta durata.
In industria calatoriilor si turismului strateg urm materializarea unor obiective ec-
organizatorice de dezv stab de conducerea intrep turistice (ag de turism, hoteluri,
restaurante) obiective care in baza concluziilor desprinse din cercetarile de piata si in urma
evaluarii resurselor si posibilitatilor firmei sunt evaluate ca posibile de realizat in limitele
unui orizont de timp, programat pe term scurt ( in cazul actiunilor sezoniere) mediu sau
lung.Desigur, in practica firmelor turistice pot exista diferite variante de obiective de
dezvoltare care se diferentiaza de la o situatie la alta, resp de la o per de referinta la alta.

1.2 Caracteristicile strategiei

Conform def elaborate de O. Nicolescu si Ion Verboncu in lucrarea „Management”
strategia desemneaza ansamblul obiectelor majore ale organizatiei pe term lung, prin
modalitati de actionare si realizarea impreuna cu resursele alocate pt obtinerea avantajului
competitiv potrivit misiunii organiz.
Din aceasta def rezulta urmatoarele trasaturi definitorii:
a)strategia are intotdeauna in vedere realizarea unor scopuri bine definite sub forma de
misiune si obiective;
b)stratg vizeaza per viit din viata firmei cel mai adesea 3-5 ani (cu grade asociate de risc);
c)sfera de cuprindere a strateg este organiz in ansamblul sau sau parti comp ale acestuia;
d)continutul strat se rezuma la elem esentiale concentr. asupra evolutiilor majore ale firmei;
e)strateg se bazeaza pe abordarea corelativa a organiz si mediului in care isi desf activ;
f)indiferent daca managerii ce o elaboreaza sunt constienti sau nu, strategia reflecta intr-o
anumita masura interesele cel putin a uneia din parti a stakeholderilor. Continutul strategiei
exprima interesele prop managerilor,salariatilor clientilor si a furnizorilor.
g)prin strateg se are in vedere prefigurarea unui comportament competitiv pe term lung pt
organiz. Aceasta reflecta cultura organizatiei, exprimata prin atitudinile, comportamentele,
sist de convingeri, atasamentele, aspiratiile si valorile executantilor si managerilor
manifestate in procesele de munca;

1
h)scopul demersurilor de elaborare a strateg consta in obt unei sinergii cat mai mari
(sinergie-o actiune simultana indreptata in acelasi sens a mai multor agentii. Este exprimata
frecvent prin simbolul 2+2=5 reflectand astfel efectul de generare a unei valori adaugate
mai substantiale ca rezultat al combinarii performantelor furnizate de resursele alocate care
este mai mare decat suma partilor sale componente);
i)prin modul cum este conceputa strategia este necesar sa aiba in vedere si sa favorizeze
desf unu intens proces de invatare organizationala.
Invatarea organizationala are in vedere capabilitatea intrep de a sesiza schimbarile in mediul
in care opereaza si de a reactiona la aceste schimbari.
j)la baza abordarii strateg se afla principiul echifinalitatii deoarece atingerea unui anumit
obiectiv se poate asigura prin mai multe modalitati sau combinatii de resurse si actiuni
(sinergie) pt obt avantajului competitiv atat de elab cat si in implementarea strateg nu treb
absolutizata o singura combinatie;
k)strateg are de regula un caracter formalizat imbracand forma unui plan;
l)scopul principal al elaborarii strateg este obt avantajului competitiv, fiind totodata criteriul
cel mai important de evaluare al calitatii sale. In fapt strateg care nu vizeaza si n uasigura
avantajul competitiv nu prezinta utilitate pt intrep respectiva.

2. Determinantii startegiei de firma

2.1 Modalitati de abordare a strategiilor
Michael Porter mentioneaza urm determinanti majori ai strategiei de firma:
1.furnizorii;
2.firmele potentiale, noii veniti pe piata;
3.cumparatorii;
4.concurentii din cadrul industriei;
5.producatorii de bunuri si/sau servicii.
Nicolescu si Verboncu grupeaza determinantii strateg de firma in functie de zona din care
provin in 2 categorii: endogeni si exogeni.
2.1.1 Determinantii endogeni
Includ urm elemente care se manifesta in cadrul firmei:
a)proprietarul firmei repez fie de o pers , fie de un grup de pers sub forma de asociatii sau
actionari.Marimea si felul influentei proprietaruluiasura strateg depind de : puterea sa ec,
cota parte detinuta de capitalu firmei, nivelul de pregatire ec-manageriala, intensitatea
spiritului de intreprinzator.
Proprietarul influenteaza strateg prin: -aprobarea sa in calitate de proprietar unic sau
de participant la adunarea asociatiilor sau actionarilor; -prin continutul si modul de
implementare a starteg; -controalele pe care le efectueaza in mod direct sau prin
intermediul expertilor.Cu cat nr proprietarilor este mai mic, iar dimensiunea intrep turistice
mai redusa , cu atat este mai ampla influenta reala asura strateg.
b)managementul de nivel superior - In cazul agentiilor tur-operatoare si a societatii
comerciale hoteliere echipa manageriala a firmei este formata din : directorul sau

2
managerul general; directorii executivi si adjunctii managerului general; alti membrii ai
consiliului de administratie.
Proiectul de strateg este opera managerilor de nivel superior care cunosc mai bine
caracteristicile mecanismului de functionare si posibilitatilor (limitele firmei). Echipei
manageriale ii revine sarcina aplicarii strategiei si politicilor firmei.
c)dimensiunile firmei - Pot fi exprimate prin mai multi indicatori: nr da salariati; -
dimensiunile capitalului; -volumul vanz de prod si serv turistice.
Dimensiunea firmei conditioneaza strateg prin:
-amploarea resurselor pe care le poseda si/sau le poate mobiliza;
-volumul creditorilor in functie de marimea girantilor de care dispune;
-amploarea obiectivelor provizionate si masa profitului de realizat prin aceste obiective.
d)complexitatea organiz. - Firmele turistice difera dpdv al naturii, profitului, marimii,
functionalitatii si efectelor care confera organizatiei un anumit nivel de complexitate.
In plan strategic complexitatea induce 2 categorii, 2 influente:
-varietatea activ incorporate si independente constituie surse potentiale de functionalitate
si dezvoltare; -gradul sporit de complexitate influenteaza elaborarea strateg si modificarile
necesare in faza operationalizarii strateg.

e)inzestrarea tehnica si tehnologica - Strateg incorporeaza integral sau partial

echipamentele si tehnologiile existenta intr-o organiz (de ex, intr-un complex hotelier, un
restaurant independent, o firma de transporturi sau de inchiriat autoturisme).
f)dispersia teritoriala a subdiviziunilor - In cazul agentiilor de turism cu multiple filiale
provoaca impact asupra strateg in planul folosirii resurselor si al stab optiunilor strategice.
g)potentialul uman al firmei - Personalul organizatiei de caracterizeaza prin nr, profesie,
calitatea cunostintelor, capacitatea de munca, gradul de motivatie care influenteaza fazele
procesului strategic de la initierea sa si pana la operationalizarea si rezultatul ec astepta.
Ex: Tur-operatorul Simpaturism din Buc isi administreaza propriul hotel din Delta Dunarii-
Cormoran, potentialul uman al unitatii revenindu-i sarcina prestarii serv pt clientii dirijati in
unitatea respectiva de agentia coordonatoare.
h)starea ec a firmei - Are o pondere semnificativa, daca nu chiar decisiva in prefigurarea
strateg prin rezultatul ec, CA, profit si nu in ultimul rand lichiditati.
i)cultura organizationala - Se ref era la valorile comune si la normele de comportament ale
intregului personal al firmei; cunoasterea si modelarea culturii organizatiei este un
determinant major al strateg de firma.

2.1.2 Determinantii exogeni

3
 Se manifesta in mediul ambiant al firmelor turistice si exercita grade diferite de
intesitae (de la redus-moderat pana la suportabil ori disturbant) asupra factorilor decizionali
din organizatie.
a)Determinantul ec – reuneste toate elementele de natura ec exogena care influenteaza
strateg (sistemul bancar, bursa de valori, regimul taxelor si impozitelor, conjuctura pietei
turistice)
b)Determ managerial – acopera ansamblul elementelor manageriale la nivel national si
teritorial care au un impact asupra strateg
c)Determ tehnic si tehnologic cuprinde nivelul tehnic al utilajelor disponibile pt achizitionare,
calitatea cercetarilor stiintifice la care poate avea acces o firma turistica
d)Determ socio-cultural este reprez de urmatoarele elemente: structura sociala a propriet.;
stiinta; invatamantul, ocrotirea sanatatii, mentalitatea
e)Determ ecologic cuprinde factorii naturali ai mediului (resurse naturale, flora,fauna etc),
cat si rolul firmelor turistice in protejarea mediului ambiant bazat pe 3R: reduce,
reutilizeaza, recicleaza.

In aceasta privinta o contributie activa are si Federatia Industriei Hoteliere din Rom
(FIHR) care a elaborat o serie de ghiduri practice pt manageri si pt lucratorii din hoteluri ,
restaurante si din productia de catering:
1.protejarea mediului ambiant in hoteluri si restaurante (finantat de Comisia Europeana/
derulat prin programul PHARE prin Ministerul Turismulu idin Rom);
2.pachet de masuri ecologice pt hoteluri preg in colaborare cu Asociatia Internationala a
Hotelurilor si Restaurantelor si cu initiativa internationala a hotelurilor pt mediul inconj.

Cele 3 R-uri s-au transformat trepta in 10 R:

1.recunoaste prob mediului si importanta lor asupra durabilitatii mediului ecologic;
2.refuza poluarea mediului si irosirea resurselor finite;
3.reduce consumurile exagerate(neeconomice);
4.replaseaza (inlocuieste) consumurile costisitoare cu substante mai economice;
5.reutilizeaza (materialele ce pot fi reconditionate si deci reutilizabile);
5.recicleaza, evita pierderile traditionale;
7.reprofileaza, implementeaza schimburile si noutatile in managementul traditional;
8.recalifica pesonalul in sectorul unde munca este preponderenta;
9.recompenseaza proiectele si propunerile de implementare a rezultatelor cercetarilor;
10.reeduca prin comunicare comportamentul de consum al clientilor.
f)Determ politic are o componenta eterogena decurgand din: -politici interne si externe ale
statului; -politica organizatiilor internationale in domeniul industriei calatoriilor si turismului;
-politica marilor institutii ec.
g)Determ juridic include legi hotarari, ordonante, ordine, directive etc emise de Parlament,
Guvern, autoritatile locale etc.
2.2 Tipologia startegiilor

4
 In practica ec s-au formulat si s-au adopatat diverse tipuri de strategii in functie d
eprfilul formelor si de importanta factorilor decizionali implicati in implementarea lor.
Pornind de la abordarile lui ANSOFF si a altor analisti de marca, SCHENDEL
delimiteaza 3 tipuri de strateg:
1.strateg firmei (se refera la activ unei organizatii);
2.strateg ec (abordeaza problematica economiei intrep);
3.strateg functionala ( se concentreaza asupra maximizarii product. Resurselor firmei).
David Collins distinge 4 tipuri de strategii:
1.asiguratorie ( pt a putea face fata oricaror prob cu care se confrunta o firma);
2.dedicata(directionata pt a devansa competitorii firmei);
3.de crestere treptata(secventiala si conexata la ultima investitie);
4.oportunista(flexibila si adaptiva la turbulentele mediului).

Aliante strategice si relatii de parteneriat strategice

1.Conceptul de alianta si pareneriat strategic in industria calatoriilor si a turismului .

Alianta strategica= relatie speciala intre doua sau mai multe organizatii , in care
partenerii aloca o cantitate apreciabila de resurse , intr-o viziune pe termen lung,in vederea
realizarii unor obiective prioritare comune.
In indstr calatoriilor, aliantele strategice pot fi de tip : vertical , orizontal sau gregar ( mixt).
Alianta strategica de tip orizontal apare atunci cand organizatiile aliate sunt din
aceeasi ramura de activitate ( de ex sectorul transporturilor aeriene).
Alianta strategica de tip vertical reuneste firme din ramuri diferite , care intra in
relatii de parteneriat , urmarind valorificarea mai mare si eficienta a ofertelor lor de resurse
( de ex : companii de transportatori aerieni in parteneriat strategic cu societati comerciale
hoteliere; companiile nationale/private de transporturi aeriene in parteneriat cu agentiile
tour-operatoare).
Alianta strategica de tip gregar(mixta/conglomerate) renuneste atat partenerii din
aceeasi ramura , cu profil eterogen de activitate , in parteneriat cu managerul institutiilor ,
organizatiilor , firmelor prestatoare de servicii diverse la destinatiile de vacanta , interesate
in exploatarea durabila a resurselor lor turistice .

5
 Dintre cele mai cunoscute tipuri de aliante strategice : -consortiul; -franciza; -leasing-
ul; -licentierea in comun a unor produse; -societati mixte.
Intre strategii si aliante strategice apar urmatoarele deosebiri :
-strateg se refera la o firma ,iar alianta strategica implica 2 sau mai multe firme
independente. Desi in cazul unor aliante strategice se poate ajunge la o integrare puternica
a activ firmelor participante, acesta nu isi pierd autonomia si isi pastreaza statutul de unitate
ec de sine statatoare.
-strateg de firma acopera de regula, organizarea in ansamblul ei sau se extinde direct ori
indirect asupra tuturor activ majore , pe cata vreme in cazul aliantelor strategice , impactul
schimburilor necesare in activ firmei este mult mai redus si va impune numai cu titlul de
exceptier , corelatia activitatii de ansamblu ale firmelor partenere.
Parteneriatul strategic este o relatie de tip nou , care pune accentual pe mixurile ce-I
impulsionEAZA vanzarea de produse si servicii , si atragerea de noi clineti , oferindu-le inalte
satisfactii , ceea ce va adduce de la sine o fidelitate mai puternica din partea acestora.

2. Aliante si parteneriate strategice de tip orizontal .

2.1. Aliante strategice in sectorul transporturilor aeriene
In sectorul transporturilor aeriene ,obiectul unei aliante strategice consta in
practicarea mijl ec si resurselor pentru a obt cresterea volumului activ ec prin crearea de
bariere, care limiteaza patrunderea si/ extinderea pe piata a companiilor competitoare.
In strategia aliantelor internat au aparut 2 elem noi, care au revolutionat cond de
prestare a serviciilor pe piata calatoriilor aeriene:
a)partajarea codurilor de zbor (CODE SHARING);
b)programele de loialitate oferite calatorilor , care utiliz frecv aeronavele companiilor aliate
strategic .
a) – este definita ca permisiune acordata de un transportator aerian unui alt transportator
sa-i utilizeze codurile de identificare ale zborului sau partajarea de catre 2 transportatori ai
aceluiasi cod de identificare pentru o ruta aeriana. In practica , pasagerii pot fi transportati
de catre o linie aeriana, alta decat cea mentionata petichetul de calatorie.
Ex. : pasagerul care a cump un tichet de calatorie emis de compania olandeza
Kaelem se va regasi zburand pe ruta internat convenita, cu o aeronava a companiei
partenere americane North West Airlines. Situatia este similara si in cazul in care tichetul a
fost emis in SUA, iar pasagerul s-a imbarcat pe o aeronava Kaelem – ambele companii sunt
membre ale aceleiasi aliante strateg.
In cadrul aliantelor strateg ale transporturilor aeriene , acestea coopereaza in urm
domenii de activ : -management comun; -comercializarea in comun a serv ; -achizitionarea
in comun a resurselor majore ( combustibil , echipament, asigurare, etc ); -coordonarea serv
de manipulare la sol; -facilitati de rezervare (sisteme computerizate, sisteme globale de
rezervare ).

2.2.Aliante strategice in sectorul industriei hoteliere .

6
 Dintre toate aliantele strategice in industriile hoteliere si de alimentatie publica ,
franciza este cea mai utilizata pe plan mondial.
Franciza consta in stab pe baza contractuala a unei relatii de parteneriat pe term
lung,intre 2 firme hoteliere , prin care prima firma , un lant hotelier, de talie internat
( Intercontinental , Hilton,etc),denumita francizor acorda celei de-a 2a “ o intrepr hoteliera
din Romania “, denumita francizat, dreptul de a-i utiliza numele ,sistemul de comercializare ,
in schimbul unei taxe (redeventa), care se plateste continuu, pe toata valabil contractului.
Elemente de alianta strategica de tip orizontal rezulta din :
a) acordarea permisiunii si impunerii in acelasi timp obligativitatii desf de catre
francizat a unei afaceri comerciale particularizate , utilizand o denumire specifica
apartinand francizorului.
b) Imputernicirea francizorului sa continue exercitarea unui control pe toata perioada
contractului, privind modul in care francizatul deruleaza afacerile sale in
conformitate cu conditiile contractuale stabilite;
c) Obligatia francizorului sa acorde asistenta partenerului prin: management,
perfectionare profesionala a personalului;
d) Obligarea francizatului sa plateasca periodic, pe toata durata valabilitatii sumele
convenite, in contul licentei contractuale ptr serviciile furnizate de catre francizor.
Franciza= relatie pe termen lung, garantata de mecanismul juridic, commercial,
managerial si motivational pe care se bazeaza alianta strategica .