MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,
ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

„Produsul intern brut și bunăstarea economică”

Lucru individual

Autorul: Dănilă Eugen

grupa 202 AP

Conducător ştiinţific: Cazacu Stela

lector universitar

CHIŞINĂU, 2015
 Cuprins

Introducere............................................................................................... pag. 3

I Noțiunea și trăsăturile PIB-ului ................................................................. pag. 4

II Alți indicatori macroeconomici. .............................................................. pag. 6

III Analiza comparativă a PIB-ului R.Moldova și Croației........................ pag. 8

Concluzii și Recomandări .......................................................................... pag. 11

Bibliografia ................................................................................................ pag. 12

2
 Introducere

Actualitatea temei este reflectată de faptul că produsul intern brut reprezintă cel mai
important indice macroeconomic care reflectă bunăstarea economică în special țărilor aflate în
curs de dezvoltare ca și statul nostru Republica Moldova.

Obiectivele cercetării. Această lucrare își propune drept scop să determine importanța
și cunoașterea indicelui economic de produs intern brut conform următoarelor obiective:
 identificarea conceptului și definirea noțiunii de produs intern brut;
 indentificarea și reprezentarea factorilor de calculare a produsului intern brut;
 analiza comparative a PIB-ului în Republica Moldova și Croația.

Structura lucrării. În funcție de aceste obiective prezenta lucrare a fost structurată în

3 capitole: Noțiunea și trăsăturile PIB-ului; Alți indicatori macroeconomici; Analiza
comparativă a PIB-ul R.Moldova cu cel al Croației, după care urmează Concluzii și
Recomandări.
În realizarea prezentului studiu au fost aplicate următoarele metode de cercetare:
abordarea descriptivă (s-a descris noțiunea de produs intern brut), abordarea empirică (s-au
colectat date și fapte existente, obținute prin utilizarea diferitor metode de cercetare de studiu
și anume analiza documentelor și a istoriografiei), abordarea analitică (analiza datelor și
indicilr economici) etc.

Cuvinte-cheie: indice economic, venit, PIB, PNB,creștere economică etc.

3
 I Noțiunea și trăsăturile PIB-ului

Rezultatele activității economice la nivelul întregii economii naționale se măsoară cu ajutorul

indicatorilor macroeconomici,care se numesc agregate macroeconomice.Agregatele constituie
o expresie de sinteză a rezultatelor activității economice de ansamblu și se obțin prin
însumarea operațiunilor,fluxurilor,sau rezultatelor economice realizate de totalitatea agenților
economici dintr-o țară sau alta.
Agregatele macroeconomice ( sau indicatorii macroeconomici) permit efectuarea evidenței
statistice la nivelul întregii economii,precum și determinarea creșterii economice,nivelul
șomajului și inflației etc.Aceste agregate constituie,de asemenea,punctul de plecare în luarea
deciziilor de către agenții economici autohtoni,de investitorii străini,de organizațiile
economice internaționale,mai cu seamă ele permit efectuarea comparațiilor internaționale.În
fine agregatele macroeconomice stau la temelia determinării nivelului de dezvoltare
economică atins de o țară oarecare,precum și a stabilirii locului ei în economia
mondială.Anume pe baza analizei acestor indicatori se i-au deciziile cu privire la
acceptarea,sau neacceptarea unei țări în calitate de membru al Uniunii Europene.1
Principalul indicator macroeconomic (principalul agregat) este Produsul Intern Brut (PIB).
Alți indicatori macroeconomici sînt:Produsul Național Brut (PNB); Produsul Intern Net
(PIN); Produsul Național Net (PNN) și Venitul Național (VN). Aici se cere să facem o mica
remarcă: acești indicatori include doar bunurile și serviciile care sînt vîndute pe piață,nu și
produsele destinate autoconsumului.
Indicatorii macroeconomici pot fi calculați prin diferite metode principalele fiind:
a) metoda valorii adăugate (metoda însumării veniturilor);
b) metoda utilizării producției finale (metoda cheltuielilor).
Calcularea PIB-ului prin metoda cheltuielilor
PIB=C+I+G+Xn
PIB-Produsul Intern Brut
C-Consumul(bunuri nedurabile,bunuri de folosință îndelungată(durabile),servicii);
I-Investiția(modificarea stocurilor,cumpărarea de noi locuințe de populație).
Xn-export net
__________________________
1
Dumitru Moldovanu , Economie politică , pag 138

4
Produsul Intern Brut-constituie valoarea adăugată brută a bunurilor și serviciilor
finale,produse în interiorul unei țări de către toți agenții economici,autohtoni și străini,într-o
perioadă de timp,de regulă un an.2
Astfel, PIB-ul vizează teritoriul unei țări oarecare,indiferent de apartenența național-statală a
ageniților economici.Toate întreprinderile aflate pe acest teritoriu,indiferent de proviniența și
apartenența lor națională,participă la crearea PIB-ului.
În procesul distribuirii și utilizării, Produsul Intern Brut este destinat: a) consumului personal;
b)consumului public; c)formării brute de capital; d) exportului net.
În ultimele decenii Produsul Intern Brut ese considerat drept principalul indicator
macroeconomic doar în țările în curs de dezvoltare.În țările dezvoltate,care au amplasate peste
hotare un număr impunător de agenți economici,prioritate i se acordă unui alt indicator,numit
Produs Național Brut.
Produsul Național Brut-constituie valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale
obținute de către agenții economici autohtoni atît pe teritoriul țării de origine,cît și peste
hotarele ei.3
Trăsăturile Produsul Intern Brut:
1) Este cel mai bun indicator al performanței unei economii;
2) E calculat la fiecare 3 luni de către BNS ( Biroul național de statistică) pe baza unor
surse de date primare;
3) PIB-ul evaluează activitatea economică a unei țări într-o anumită perioadă;
4) PIB-ul reprezintă venitul total într-o economie
5) PIB-ul reprezintă cheltuielile totale pentru achiziționarea bunurilor și serviciilor
produse în economie.
Într-o economie,veniturile=cheltuielile deoarece fiecare tranzacție are un cumpărător și un
vînzător.
Exemplu:
Victor vopsește un apartament și primește pentru asta 3500 MDL.Această sumă reprezintă
venit pentru Victor și cheltuială pentru proprietarul apartamentului.Tranzacția contribuie la
creșterea cu 3500 MDL a PIB-ului indiferent dacă calculăm PIB prin metoda veniturilor sau
prin metoda cheluielilor.
____________________
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut
3
Valeriu Umaneț , Economics, Chișinău 2009

5
 II Alți indicatori macroeconomici
În evaluarea produsului național există diverse specificări,în funcție de criteriile de analiză a
situației economice:
a) Produsul național total sau global (PNG) reprezintă mărimea lui,creată de toți
cetățenii țării,atît în țară cît și peste hotare.Produsul intern brut (PIB) constituie acea
partea a PNG care este creată în cadrul frontierelor țării.Deoseori aceste specificări se
confundă în diferite publicații despre economie,cînd una și aceeași mărime este numită
PNG- produs național global,PNB- produs național brut , PNT – produs național
total,PIB- produs intern brut, sau simplu – produs național.
b) Produsul național global (PNG) și produsul național net (PNN) este costul producției
finite,incluzînd: mărfurile de consum (cheltuielile de consum ale
populației),investițiile globale,achizițiile guvernamentale (cheltuielile de stat).PNN
sau PNG minus amortizarea.Logica acestei argumentări constă în faptul că la
începutul circuitului economic există un anumit volum de capital ( produse ale
perioadei precedente) utilizat pentru crearea noilor mărfuri.Amortizarea acestui capital
deci nu poate fi considerată ca produs al perioade curente.Astfel produs brut va fi
mărimea ce include amortizarea (“cutia”), iar produsul net-cel fără amortizare (fără
“cutie”).5
c) Produs național global (PNG) poate fi divizat în nominal și real.Mărimea nominală a
PNG este volumul calculat al acestuia la prețul nominal al produselor din perioada
curentă.Mărimea reală se calculează pe perioade în prețuri comparative ( perioada de
bază ale cărei prețuri sunt utilizate prin calcul).În cazul în care dorim să clarificăm
dacă PNG a crescut real sau mărimea lui a sporit doar ca rezultat al majorării
prețului,în cazul dat calculăm mărimea PN în ambele perioade în prețurile uneia luate
ca bază.Dacă presupunem că în prima perioadă PNG nominal a fost de 8 mlrd. lei iar
în perioada a doua 10 mlrd. lei și prețurile generale au sporit cu 20%,atunci produsul
real în perioada a doua va fi nu 10 mlrd. lei, ci numai 8,33 mlrd. lei,iar produsul real
crescut cu 0,33 mlrd. lei este rezultatul majorării prețurilor cu 20%.Diferență dintre
mărimile nominală și reală a PN,cauzată de majorarea prețurilor,se numește deflatorul
PN (nivelul inflației);
d) Produsul naționa potențial este mărimea PN posibilă la o utilizare deplină a resurselor
disponibile.Deoarece principala resursă a economiei sunt oamenii apți de
muncă,diferența dintre mărimea potențială și cea reală a PN,conform legii lui

6
 *A.Okun,este generată de neutilizarea unei părți din totalitatea brațelor de muncă alte
țării.
5
www.svedu.ro/curs/macroeconomie_dtoba.pdf
Aceste pierderi se estimează la 2,5% din PN la fiecare 1% de șomaj.Astfel,la un produs
potențial de 20 mlrd. lei și cel real de 16 mlrd.,pierderile de 4 mlrd. lei vor semnala un
șomaj de 8%.Dacă luăm în considerare că 6% este nivelul admisibil al șomajului (șomaj
natural),apoi nivelul general al șomajului pe țară este de 14% (8%+6%);
e) După modul de utilizare PN se divizează în produs intermediar și produs finit.Produs
intermediar este acea parte din PNG care nu ajunge în consum final, ci este utilizat ca
mărfuri investiționale (capital) într-un nou ciclu al producției.Produsul finit este
consumat definitiv și de fiecare dată trebuie reprodus.
*Legea lui Okun
Descrie o relaţie negativă între modificarea ratei şomajului şi ritmul de creştere al PIB
real:
Modificarea procentuală a PIB real=3%-2*Modificarea Ratei şomajului
Consecinţe:
1)Dacă rata şomajului rămâne constantă, atunci PIB-ul real creşte cu 3% ca urmare a
creşterii forţei de muncă, acumulării de capital şi progresului tehnic;
2)Pentru fiecare punct procentual cu care creşte rata şomajului, PIB-ul real scade cu 2%;
Exemplu:
Presupunem că rata şomajului creşte de la 6% la 8%:
Modificarea procentuală a PIB real=3%-2*(8%-6%)= -1%.
În acest caz, legea lui Okun arată că PIB-ul se va reduce cu 1%, indicând că economia este
în recesiune.

7
 III Analiza comparativă a PIB-ului R.Moldova și Croației

În acest subiect doresc să demonstrez decalajul de indicele PIB-ului dintre statul Republica
Moldova și Croația,am ales aceste din considerentul că se aseamănă prin suprafața
teritoriului,ambele sunt state în curs de dezvoltare ,au cunoscut regimurile socialiste,au avut
parte de tranziția de la economie planificată,la cea de piață. Cu toate că ambele au atîtea
similitudini,Croația spre deosebire de Republica Moldova este stat membru a Uniunii
Europene de la 1 ianuarie 2014.

Scopul acestei analize este de a demonstra,că în pofida asemănărilor acestor state din mai
multe puncte de vedere,PIB-ul acestora variază foarte tare,aceasta cauzînd un paradox.

Mai jos aș dori să prezint datele statistice ale PIB Croație și a R.Moldova din anii (1990-2014)
conform Băncii Mondiale:
6
Sursa Banca Mondială

Conform acestor deducem,că atît PIB-ul Croației cît și a R.Moldova din anii 1990 pînă în
2007 a avut o creștere vertiginoasă,în cazul R.Moldova creșterea a fost foarte mică,spre
deosebire de Croația,care a avut o creștere înaltă a PIB-ul de la 20 mlrd. $ pînă la 70 mlrd. $.

8
Deja din anul 2007, PIB-ul Croației a suferit mai multe schimbări,acesta variand
semnificativ,în prezent acesta ajungînd la 55 mlrd. $ ,în cazul R.Moldova PIB-ul a crescut
nesemnificativ,atestînd o ușoare creștere.

_____________________________
6
https://www.google.com/publicdata/explore?
ds=d5bncppjof8f9_&met_y=ny_gdp_mktp_cd&idim=country:HRV:SRB:SVN&hl=ro&dl=ro

Mai jos,sunt datele PIB-ul țărilor din Europa,exprimate în dolari americani la ora actuală

Sursa Banca Mondială

Analizînd,aceste date observăm locul de “frunte” ocupat de Republica Moldova,mai sus

clasați avem vecinii din est,Ucraina care pe fonul conflictelor din Donbas,și anexarea
Crimeei,de către Rusia,PIB-ul a suferit grave schimbări.

Analizînd Croația la nivel european,aceasta depășește țări ca Rusia, România ,Turcia,

Bulgaria, avînd un PIB de 57 mlrd. $ .

Cu toate că datele statistice ale Biroului Național de Statistică,arată că PIB-ul R.Moldova este
în creștere,țara noastră rămîne în continuare a fi codașa clasamentului în Europa.

Printre factorii ce cauzează aceasta este performanţa slabă a economiei moldoveneşti în raport
cu nivelul său potenţial în ultimii ani, este, probabil, cea mai elocventă caracteristică ce

9
denotă deficienţele modelului său de creştere. Acest decalaj de productivitate a fost
determinat, în principal, de numărul mare al populaţiei apte de muncă, dar fără loc de muncă.
În ultimii ani, rata de ocupare s-a diminuat de la 54,8% în 2000 la 38,4% în 2012. Cel mai
mare impact a fost resimţit în mediul rural, unde rata de ocupare aproape că s-a înjumătăţit,
din cauza declinului continuu din sectorul agricol: ponderea agriculturii în valoarea adăugată
brută totală s-a redus treptat de la 29% în 2000 la numai 13,1% în 2012. Acesta a fost
condiţionat şi de emigrarea masivă a persoanelor apte de muncă, precum și de salariile de
reservă înalte din cauza fluxului tot mai mare de remitenţe.

Reducerea ratei de ocupare a forţei de muncă a avut loc în paralel cu o activitate de investiţii
foarte redusă: totalul investiţiilor pe cap de locuitor este printre cele mai mici din regiune, iar
contribuţia pozitivă la creşterea economică din consumul de bunuri de investiţii a fost
sistematic umbrită de contribuţia negativă a deficitului comercial.Prin urmare, creşterea
economică nu a generat locuri de muncă, fiind alimentată mai mult de factorii externi
(remitenţe), decât de cei interni (investiţii, muncă sau inovaţii tehnologice).7

10
___________________

7
file:///C:/Users/Bossul/Downloads/Republica_Moldova_2013_raport_de_stare_a_tarii.pdf

Concluzii și Recomandări

În urma realizării lucrării și prezentării datelor statistice despre produsul intern brut,deducem
importanța acestui indice,la stabilirea bunăstării economice a statului.

Făcînd însă referire la PIB-ul Republicii Moldova,putem sublinia că rezultatele relevă

existenţa unei societăţi mai degrabă ”închise”, în care cetăţenii sunt împiedicaţi să participe la
procesul de luare a deciziilor și nu au încredere în rolul alegerilor pentru transformarea
societăţii. Încrederea insuficientă în politicile publice sectoriale de bază, considerate de cei
mai mulţi locuitori ca inutile și vagi pentru ei, creează o relaţie fragmentată și şubredă între
stat și cetăţenii săi.

Segmente importante ale populaţiei sunt preocupate mai mult de problema supravieţuirii decât
de autorealizare, situaţie cauzată de economia slab dezvoltată, cu un mediu de afaceri vicios,
care generează deficit de capital uman și îndepărtează ţara de o creştere economică incluzivă.
Aşteptările reduse cu privire la potenţialul ţării sunt reflectate în interesul ridicat pentru
emigrare, care s-a amplificat după anul 2009.

Mai mult, neîncrederea publicului în procesul electoral, o instituţie cheie a democraţiei,

însoţită de înrăutăţirea condiţiilor de trai și încrederea redusă în instituţiile de bază ale statului
favorizează în mod tradiţional forţele politice extremiste. Pentru a preveni această tendinţă,
este necesar ca ritmul reformelor să fie accelerat, nivelul de trai al populaţiei să crească și
încrederea publicului în instituţiile democratice să se consolideze. În caz contrar, în anii
următori se va crea un mediu propice pentru un regim autoritar, care, cu siguranţă, va avea un
efect nedorit pentru întreaga naţiune.

11
 Bibliografie

1) Dumitru Moldovanu , Economie politică Chișinău

2) Valeriu Umaneț , Economics, Chișinău 2009

3) https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut

4) http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=191&

5) http://www.worldbank.org/

12