CAIET DE SARCINI

EXECUTIE IMBRACAMINTI ASFALTICE

CAPITOLUL I
GENERALITATI

Art.1. Domeniu de aplicare

1.1.Prevederile prezentului caiet de sarcini se referă la imbrăcăminţile bituminoase cilindrate la
cald, realizate din mixtură asfaltică cu bitum neparafinos pentru drumuri.
1.2.Mixtura asfaltica utilizata la executia straturilor rutiere va indeplini conditiile de calitate din
normativul AND 605/ revizia 2014 si va fi stabilita in functie de clasa tehnica a drumului, zona
climaterica.

Art.2. Prevederi generale

2.1.Imbracamintea asfaltica este alcatuita dintr-un strat de uzura - 5.00cm grosime – EB16 rul
50/70, conform SR EN 13108 -1:2006.
2.2.La executarea lucrarilor de imbracaminti asfaltice si a lucrarilor aferente se vor respecta
prevederile din standardele si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu
contravin prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborari cu unitati de
specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea consultantului verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa ia toate masurile tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a lucrarilor si a
rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor .
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini , consultantul
poate dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun .
Prezentul caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice si tehnologice pentru imbracamintile
bituminoase cilindrate , executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si
bitum neparafinos .
Mixturile asfaltice se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură(binder), precum
şi pentru stratul de bază.
Tipurile de mixturi asfaltice utilizate pentru stratul de uzura si legatura este de tip beton asfaltic,
mixturi asfaltice documentate in SR EN 13108-1 (simbolizate cu notatia EB – “enrobé bitumineux’’ ).
Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura
Nr. Clasa tehnica a Stratul de uzura
crt. drumului Tipul si simbolul mixturii asfaltice
1 III-IV Beton asfaltic : EB16 rul 50/70 (SR EN 13108-1)

Simboluri si abrevieri:
EB - betoane asfaltice (denumirea anterioara BA);
16 - dimensiunea maxima a celei mai mari granule in mm;
rul - pentru stratul de rulare( uzura);
50/70 - clasa de bitum.
 Imbracamintile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul betoanelor asfaltice
cilindrate, de tipul EB16 rul 50/70, prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale
prelucrate , preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat .
2.3.Lucrarile pregatitoare inainte de inceperea efectiva a lucrarilor constau in:
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata .
- curatirea terenului de frunze , crengi , iarba si buruieni .

CAPITOLUL II
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

Art.3. Agregate
Agregate pentru imbracaminti bituminoase.
Pentru imbracamintile bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi de agregate naturale
neprelucrate si prelucrate, care trebuie sa satisfaca conditiile din SR EN 13043 pentru nisip natural sort
0-4, criblura sort, nisip de concasare sort 0-4 si filer.
Fiecare tip şi sort de agregate naturale trebuie depozitat separat în padocuri prevăzute cu
platforme betonate având pante de scurgerea apei şi pereţi despărţitori pentru evitarea amestecării şi
impurificării agregatelor.
Sitele şi ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale au
ochiuri pătrate, conform SR EN 933-2.
Criblura pentru îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald trebuie să fie conform
tabelului 1.
Tabelul 1 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfatice
Nr.
Caracteristica determinate Conditii de calitate pentru cribluri Metode de
Crt.
incercare

4-8 8-16(12,5) 16-31,5(20)

1
Continutul de granule in afara sortului:
-rest pe ciurul superior (dmax), %, SR EN 933-1
1-10 ( GC 90/10)
-trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max.
10
2 Coeficient de aplatizare, %, max. 25( A25) SR EN 933-3
3 Indice de forma, %, max. 25( SI25) SR EN 933-4
4 Continutul de impuritati – corpuri straine nu se admit vizual
5 Continut in particule fine sub 0,063 mm, %, *
1,0(f1,0) / 0,5(f0,5) SR EN 933-1
max.
6 Rezistenta la fragmentare Clasa tehnica III 20( LA20)
coeficient LA, %, max. SR EN 1097-2
Clasa tehnica IV 25( LA25)
7 Rezistenta la uzura Clasa tehnica III 15( MDE15)
( coeficient micro-Deval), SR EN 1097-1
%, max. Clasa tehnica IV 20( MDE20)
8 Sensibilitatea la inghet-dezghet, la 10 cicluri de
inghet-dezghet
SR EN 1367-1
-pierderea de masa (F), %, max. 2 (F2)
-pierderea de rezistenta (ΔSLA), %, max. 20
9 Rezistenta la actiunea sulfatului de magneziu,
6 SR EN 1367-2
%, max.
10 Continutul de particule total sparte, %, min.
95 (C95/1) SR EN 933-5
(pentru cribluri provenite din roci detritice)
* agregate cu granula de max 8mm
(1)
forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă
(2)
rezistenta la inghet poate fi determinată prin sensibilitate la inghet dezghet sau prin sensibilitate la actiunea sulfatului de magneziu
 Nota: Agregatele vor respecta si conditia suplimentara privind continutul de granule alterate, moi,
friabile, poroase şi vacuolare, max.5%.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roca alterata,
moi, fiabile si vacuolare. Masa granulelor selectata astfel nu trebuie sa depaseasca procentul de
5% din masa agregatului format din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.

Nisipul pentru îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald trebuie să fie conform
tabelului 2.
La mixturile asfaltice destinate stratului de uzura si la mixturile asflatice deschise pentru stratul de
legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural.
Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în proporţie de maximum:
- 25% pentru EB16 rul 50/70

Tabelul 2- Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfatice

Nr.
Caracteristica determinate Conditii de calitate Metode de incercare
Crt.
nisipul pentru nisipul
natural
Sort 0-4
1 SR EN 933-1
Continutul de granule in afara sortului:
10
-rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
2 Granulozitate continua SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
4 Continutul de impuritati :
- corpuri straine, %, max. nu se admit SR EN 933-7 si vizual
- continut de humus (culoarea solutiei de NaHO), max. galben SR EN 1744
5 Echivalent de nisip pe sort 0-4mm, %, min. 85 SR EN 933-8
4 Continut in particule fine sub 0,063 mm, %, max. 10(f10) SR EN 933-1
5 Calitatea particulelor fine, ( valoarea de albastru ), max. 2 SR EN 933-9
*Coeficientul de neuniformitate se determina cu relatia : Un = d60/d10, unde:
d60 = diamentrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii.
d10 = diamentrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii.

Nisipul de concasare pentru îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald trebuie să fie
conform tabelului 3.
Tabelul 3 - Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfatice
Nr.
Caracteristica determinate Conditii de calitate Metode de
Crt.
nisipul obtinut prin incercare
concasarea pietrei
Sort 0-4
1 10 SR EN 933-1
Continutul de granule in afara sortului:
-rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
2 Granulozitate continua SR EN 933-1
3 Continutul de impuritati : nu se admit vizual
- corpuri straine, %, max.
4 Continut in particule fine sub 0,063 mm, %, max. 10(f10) SR EN 933-1
5 Calitatea particulelor fine ( valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9
Pentru un continut de particule fine mai mic de 3%, nu este necesara efectuarea unei incercari cu albastru de metilen pentru
aprecierea calitatii acestora.
 Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de Declaraţia de performanţa a
produsului. Declaratia de performanta data de producator, poate fi emisa numai daca se indeplinesc
toate cerintele introducerii produsului pe piata.
Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevazute in tabelele 1,2 si 3 pentru fiecare lot de
material aprovizionat, sau pentru maxim:
- 1000 t pentru cribluri;
- 200 t pentru nisip natural;
- 500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de carieră).

Art.4.Filer

Pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de creta sau filerul de var stins,
fiecare dintre acestea trebuind sa corespunda prevederilor SR EN 13043 sau STAS 539.
La aprovizionare, fiecare lot de material va fi insotit de Declaratia de performanta si dupa caz,
certificat de conformitate cu performantele impreuna cu rapoarte de incercare prin care sa se certifice
calitatea materialului, eliberat de un laborator acreditat/autorizat si se va verifica obligatoriu
granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului, sau al fractiunii fine recuperate de la
exaustorul statiei de asfalt, decat in cazul in care continutul de argila determinat prin metoda valorii de
albastru conform SR EN 933 – 9 este de maxim 2%.

Filerul se depozitează in incaperi acoperite, ferite de umezeală, sau în silozuri cu încărcare

pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Art.5 Lianti
Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini, în
funcţie de tipul imbracamintei bituminoase cilindrate la cald, sunt:
Tabel 4
Tipul îmbrăcămintei bituminoase Tipul liantului
Imbracaminte bituminoasa cu bitum Bitum neparafinos pentru drumuri, conform
neparafinos pentru drumuri: SR 12591:

- strat de uzura - tip D 50/70 – zona climaterica calda

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 50/70 trebuie să îndeplinească condiţiile prevazute de
SR EN 12591+ Anexa Nationala NB ai art.30 respectiv art.31, şi o adezivitate de minimum 80% faţă de
agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă.
Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR 8877-1
şi SR EN 13808.
La aprovizionare se vor verifica datele din declaraţia de performanta si dupa caz certificatul de
conformitate cu performantele produsului si se vor efectua verificari ale caracteristicilor produsului,
(pentru bitum) şi (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:
- 500 t. bitum din acelaşi sortiment;
-100 t. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment.
Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat tinand cont de recomandarile din tabelul 5. In cazul in care din studiul
de reteta rezulta un dozaj optim de liant in afara limitelor din tabelul 5, acesta nu va putea fi acceptat
decat cu aprobarea proiectantului si a beneficiarului.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, în vederea stabilirii
conţinutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 5.
 Tabel 5- Continutul recomandat de liant
Nr. Tipul stratului Tipul mixturii Conţinutul de liant Categoria tehnică a
Crt. asfaltice din masa mixturii drumurii
asfaltice,min. %
1 Strat de uzură EB16 rul 50/70 5,7 III-IV

Art.6 Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare

Materialele destinate mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in
conformitate cu prescriptiile din standardele respective .
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
a. Criblura
Tabel 6
Nr. Caracteristica Metode de incercare
Crt.
1 Natura si caracteristicile petrografice – STAS 6200/4
mineralogice STAS 910
SR EN 932-3
2 Porozitatea aparenta la presiune normala STAS 6200/13
3 Rezistenta la sfaramare prin compresiune SR EN 13242
in stare uscata STAS 4606
4 Rezistenta la uzura (micro-Deval) SR EN 1097-1
5 Uzura cu masina tip Los Angeles SR EN 1097-2
6 Rezistenta la slefuire prin frecare (CPA) NF P18-575 : 1990
7 Rezistenta la inghet-dezghet SR EN 1367-1
8 Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului STAS 4606
de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri ,%,max
9 Granulozitate SR EN 13242
SR EN 933/2
10 Forma granulelor SR EN 933-3
-coeficient de forma sau de aplatizare
11 Continut de impuritati :
-corpuri straine,%,max STAS 4606
-continut de argila VA
-fractiuni sub 0,1 mm,%,max SR EN 13242

b. Nisip natural
Tabel 7
Nr. Caracteristica Metode de incercare
Crt.
1 Natura si caracteristicile petrografice – STAS 6200/4
mineralogice STAS 910
SR EN 932-3
2 Granulozitate SR EN 933-1
3 Echivalent de nisip (EN) SR EN 933-8
Coeficient de neuniformitate Conf. tabel 2
4 Continut de impuritati :
-corpuri straine SR EN 933-7
-humus SR EN 1744
-mica libera STAS 4606
-sulfati STAS 4606
-carbune STAS 4606
-fractiuni sub 0,1 mm SR EN 13242
-fractiuni sub 0,2 mm STAS 1913/5
 5 Parti levigabile STAS 4606
6 Conditie de filtru invers SR EN 13242
7 Coeficient de permeabilitate STAS 1913/6

c. Nisip de concasare
Tabel 8
Nr. Caracteristica Metode de incercare
Crt.
1 Natura si caracteristicile petrografice – STAS 6200/4
mineralogice STAS 910
SR EN 932-3
2 Granulozitate SR EN 933-1
3 Continut de impuritati :
-corpuri straine,%,max vizual
4 Coeficient de activitate SR EN 13242

d. Filer
-finete (continutul in parti fine 0,09 mm) min .80%
-umiditate max.2%

e. Bitum
Penetratie la 25 0 C cf. SR EN 1426 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila cf. SR EN
1427.
Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor sau
de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decât bitumul
iniţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.

Art.7 Compozitia mixturilor

Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si
incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supun aprobarii beneficiarului.
Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN
12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 9.

Tabel 9- Caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindrii Marshall

Nr. Tipul mixturii Tipul Categoria Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Crt. asfaltice bitumulu tehnică a Stabilitatea Indicele de Raportul S/I, Absorbţia Sensibilitat
i drumurii o
(S) la 60 C, curgere (I), KN/mm de apă, e la apa,
kN, min mm % vol %
1 EB16 rul 5070 D 50/70 III-IV 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...5,0 60...90

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

se vor incadra in valorile limita din tabelele 10 si 11.
Incercarile dinamice care se vor efectua in vederea verificarii caracteristicilor fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice reglementate prin normativ AND 605/ revizia 2014 sunt urmatoarele:
- Rezistenta la deformatii permanente ( incercarea la compresiune ciclica si incercarea la
ornieraj) reprezentata prin :
 Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la
compresiune ciclica triaxiala pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN
12697-25, metoda B;
  Viteza de deformatie si adancimea fagasului, determinate prin incercarea de ornieraj pe
epruvete confectionate in laborator sau prelevate prin taiere din stratul realizat ( carote ),
conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic in aer, procedeul B;
- Rezistenta la oboseala, determinate conform SR EN 12697-24, fie prin incercarea la intindere
indirecta pe epruvete cilindrice – anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de
SR EN 12697-24;
- Modulul de rigiditate, determinat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura
asfaltica, conform SR EN 12697-26, anexa C;
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confectionate la presa
de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.

Tabel 10- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzura determinate prin incercari dinamice
Tipul mixturii
asfaltice
pentru stratul de
Nr. uzura/ clasa
Caracteristica
Crt. tehnica drum
EB16 rul 50/70
III - IV
1. Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie
1.1 Caracteristici pe cilindri confecţionaţi la presa de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giraţii, %, max 6,0
1.2 Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)
0
- deformatia la 50 C,300KPa şi 10000 impulsuri, μm/m, max. 30 000
o
- Viteza de deformatie la la 50 C,300KPa şi 10000 impulsuri, 2,0
μm/m/cicluri, max
o
1.3. Modulul de rigiditate la 20 C,124 ms, MPa, min. 4000
2. Caracteristici pe placi confectionate in laborator sau pe carote din imbracaminte
0
2.1. Rezistenta la deformatii permanente, 60 C ( ornieraj )
-Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri,max 0,5
-Adancimea fagasului, % din grosimea initiala a probei,max 7,0

Epruvetele Marshall se vor confectiona conform specificatiilor SR EN 12697-30.

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, beneficiarul, daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de antreprenor.

Art.8 Statia de preparare a mixturilor asfaltice

8.1. Stocarea si incalzirea liantului.
Statia de stocare trebuie sa dispuna de rezervoare a caror capacitate este cel putin egala cu
consumul mediu zilnic si dispune de o joja in pealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul
pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
8.2. Stocarea si depozitarea filerului de aport.
Cantitatea de filer de aport va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de
fabricatie.

Art.9.Fabricarea
O atentie deosebita se va acorda respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari
prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Predozatoarele instalatiei trebuie reglate prin incercari astfel incat curba de granulozitate a
amestecului de agregate obtinuta sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta
astfel:
 Tabel 11
Abateri admise fata de reteta, % in valoarea absoluta
Fractiunea (mm) Abateri (admise fata de dozaj )(%)
31,5 5
20 5
16 5

Agregate
12,5 5
8 5
4 4
2 4
1 3
0,125 1,5
0,063 1,0
Bitum 0,2

9.2. Agregatele naturale se incalzesc in uscator, se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se

cintaresc conform dozajelor stabilite si se trec in malaxor unde se amesteca cu filerul rece, dozat
separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice la iesirea din malaxor
se stabilesc in functie de tipul liantului folosit, conform tabel 12.
Tabel 12
Tipul liantului Agregate Bitum Mixt.asf.la iesire
naturale din malaxor
D 50/70 140…190 150…170 140…180

9.3. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel incat, in conditiile
concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice sa fie asigurate temperaturile
de asternere si compactare.

9.4. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190C, in scopul evitarii
modificarii caracteristicilor liantului in timpul procesului tehnologic.

CAPITOLUL III
MODUL DE PUNERE IN OPERA

Art.10.Transport
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene
metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Art.11. Lucrari pregatitoare
11.1. Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat. In cazurile in care
straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua masuri de rectificare a
acestora. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
11.2. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se va amorsa stratul suport cu o emulsie de bitum
cationica cu rupere rapida. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie
efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de
100m.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele conditii:
-strat de baza din mixtura bituminoasa peste mixturi asfaltice existente
-strat de legatura peste stratul de baza din mixtura bituminoasa
-strat de uzura peste strat de legatura, cand stratul se executa la interval mai mare de trei zile de
la executia stratului de legatura.
 In functie de compactitatea stratului suport se folosi 0.3-0.5 kg/mp material de amorsat.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii bituminoase .
Art.12 Asternerea
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu un finisor capabil de a le
repartiza fara sa produca segregarea lor,respectand profilele si grosimile fixate .
12.1.Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se la temperaturi ale stratului suport de minim 10oC, pe o
suprafata uscata, conform AND 605/revizia 2014.
12.1.1.Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare –
finisoare prevazute cu sistem incalzit de nivelare automat care asigura o precompactare. In cazul
lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face
manual.
12.1.2.Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe lungimea unei benzi programata a se
executa in ziua respectiva .
12.1.3.In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramase
necompactata in amplasamentul repartizatorului, pina la 1200C, se procedeaza la scoaterea acestui
utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de
mixturi ramase in capatul benzii . Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si a grinzii vibratoare
a repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura
asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
12.1.4. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la sternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile prevazute in tabelul 13. Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii, in buncarul
repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-14.

Tabel 13
Tipul liantului Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice
asfaltice la asternere la asternere ,C
C, min
Min Inceput Sfarsit
D 50/70 140 140 110

Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate.
12.2.Imbracamintea se va executa din beton asfaltic fin, bogat in criblura, asternut intr-un singur strat
pentru covorul asfaltic si intr-una sau mai multe treceri succesive in functie de grosimea stratului si
utilajele folosite la straturile inferioare pentru rectificari sau preluare de denivelari. Pe suprafete mici se
pot face si asterneri manuale de catre asfaltatori cu categorie superioara, dar numai pe sectoarele in
care asternerea mecanizata nu este posibila.
Art.13.Compactarea
13.1.1.La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoarecare sa asigure
caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute.
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice
compactate in strat si densitatea aparenta determinate pe epruvete Marshall compactate in laborator din
acceas mixtura asfatica.
Densitatea aparenta a mixturii asflatice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul
gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate.
Nota: Densitatea aparenta se determina conform SR EN 12697-6.

Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea densitatii

aparente si a absortiei de apa pe placute ( 100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diamentrul de 100
mm netulburate.

Condiţiile tehnice pentru densitatea aparentă, absorbţia de apă şi gradul de compactare al

mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul standard sunt conform tabelului 14.
 Tabel 14
Nr. Crt. Tipul mixturii Densitate aparentă, Absorbţie de apă, Grad de compactare,
3
asfaltice kg/m , min % vol %, min
1 EB16 rul 50/70 2250 2…5 97

13.1.2.Pentru obtinerea gradului de compactare se determina pe un sector experimental numarul

optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de
tipul si grosimea stratului de imbracaminte .
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrare utilizind mixturi
asfaltice , preparate in conditii similare cu cele folosite in productia curenta.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si
compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incat sa se obtina un
grad de compactare de minim mentionat in tabelul 14.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, numarul minim de treceri recomandat ale
compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 15.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Tabel 15
Ateliere de compactare
Tipul stratului A B
Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
160 KN netede120 KN netede 120 KN
Numar de treceri minime
Strat de uzura 10 4 12

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se

corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
La executia in mai multe straturi succesive asternerea si compactarea se vor efectua separat
pentru fiecare strat in parte.
Se amorseaza si rostul din marginea taiata. La asternerea stratului din banda adiacenta se
depaseste rostul cu 5-10 cm de mixtura repartizata. Acest surplus de material se impinge cu o racleta
peste mixtura proaspat asternuta astfel incit sa apara rostul.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate.
13.2.Dupa executarea stratului de uzura se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin
raspandirea de 2-3 kg/mp nisip de 0-4 mm bitumat cu 2-3 % bitum, dupa care se cilindreaza.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu in prima luna de la darea in circulatie .
13. 3.Verificarea calitatii imbracamintii asfaltice
Pe parcursul executiei lucrarilor ,dirigintele de santier isi rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abteri semnificative a rezultatelor obtinute .
Verificarea mixturilor se va face din punct de vedere al dozajului de bitum si al granulozitatii
agregatelor prin retinerea a doua probe de 10kg din toata cantitatea de mixtura ce va fi pusa in opera,
precum si prelevarea a doua placi de 40 x 40cm extrase din imbracamintea gata executata.

CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE

Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip si in profilele de lucru.
Grosimea minimă a stratului compactat (cm):
- strat de uzură = 5.0cm
 Elemente geometrice
La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea in vederea asigurarea
unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maxima a granulei de agregat utilizata. Nu se admit abateri
in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare strat.

Nr. Abateri limită locale admise la

Elemente geometrice Condiţii de admisibilitate*
crt. elementele geometrice
1 Grosimea minimă a stratului
compactat, conform SR EN 12697 - Nu se admit abateri în minus
36 faţă de grosimea prevăzută în
- strat de uzură 5,0 cm proiect pentru fiecare strat.

2 Lăţimea parţii carosabile Profil transversal proiectat ± 20 mm

3 Profilul transversal
- în aliniament - sub formă acoperiş ± 5,0 mm faţă de cotele profilului
- în curbe şi zone aferente - conform STAS 863 adoptat
- cazuri speciale - pantă unică
4 Profil longitudinal, în cazul drumurilor
noi
- Declivitate, % maxim ± 5,0 mm faţă de cotele profilului
- DN ≤ 7% proiectat, cu condiţia respectării
- drumuri/strazi ≤ 9%* pasului de proiectare adoptat.
* conditiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor strazilor se coreleza conform art. 2.3.din Ordinul Ministrului
Transporturilor nr 45/1998 publicat in MO partea I, bis, nr. 138/6.04.1998, cu modificarile si completarile ulterioare.

Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere la receptie .

Latimea partii carosabile va fi cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita admise vor fi de ±50 mm.
Pantele la profil transversal si declivitatile in profil longitudinal sunt prevazute in proiect
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de ±2,5 mm/m .
La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de :
- + 2,5 cm pentru stratul de baza sau suport.
- + 1,5 cm pentru stratul de legatura si de uzura .
Denivelarea maxima admisa in lungul unei benzi sub dreptarul de 3,00 m este de ≤ 5 mm.

CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR

Pe parcursul executiei se vor face receptii de lucrari pe faze, pregatirea stratului suport
fiind faza de executie de lucrari la care, pe langa antreprenor si dirigintele lucrarii, vor mai
participa si proiectantul .
In urma verificarilor se incheie un proces - verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza urmatoare .
Atunci cand toate lucrarile prevazute in proiect sunt complet terminate si s-au efectuat toate
verificarile prevazute in caietul de sarcini se poate face receptia preliminara pe care antreprenorul
o solicita in scris .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de
catre organele de control ( beneficiar , proiectant , diriginte etc. ).
In urma acestei receptii se incheie procesul - verbal de receptie preliminara.
Art 14.Receptia pe faza de executie
In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse sau receptii pe faza
determinanta stabilite prin proiect ) se va verifica daca partea de lucrari supusa receptiei s-a executat
conform proiectului si prezentului caiet de sarcini.
 Art.15 Receptia la terminarea lucrarilor
Fazele de executie cu care se incheie lucrarile in complexitatea lor la terminarea unui obiectiv si
care nu au fost supuse unor verificari consemnabile sunt in atentia comisiei de receptie.
Receptia la terminarea lucrarilor pune in evidenta realizarea intregului volum de investitie
prevazut in proiect, incetarea activitatii de santier (exceptand remedierile pentru deficientele constatate)
si punerea in functiune .
Art.16 Receptia finala
Are loc dupa expirarea perioadei de garantie, care pentru categoriile de lucrari din prezenta
documentatie este de un an. In perioada dintre cele doua receptii, constructorul are obligatia de a
remedia toate deficientele constatate la receptia preliminara, inclusiv cele aparute ulterior.

DOCUMENTE DE REFERINTA

ACTE NORMATIVE

Legea 10/1995 actualizata (177/2015) Privind calitatea in constructii.

HG 766/1997 Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii modificata

si completata cu HG 675/2002 si HG 1231/2008.

Ordonanta Pentru modificarea si completarea Ordonatei Guvernului nr. 43/1997

guvernului 7/2010 privind regimul drumurilor.

Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat în MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind

conditiile de închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie în vederea executãrii de
lucrãri în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

REGLEMENTARI TEHNICE

AND 605/ 2014 Normativ privind realizarea mixturilor asfaltice : ‘’Mixturi asfaltice executate
la cald. Conditii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in
opera’’.

AND 563:2000 Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeitatii

suprafetelor drumurilor cu ajutorul analizatorului de profil longitudinal APL
72.

AND 565:2001 Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeitatii

suprafetelor drumurilor cu ajutorul bump integratorului B.I.

AND 592:2006 Normativ privind utilizarea materialelor geosintetice la ranforsarea

structurilor rutiere cu straturi asfaltice.
 NE 022:2003 Normativ privind determinarea adezivitatii liantilor bituminosi la agregate.

STANDARDE

SR EN 933-1 / 2012  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică.
SR EN 933-2 / 1998  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control,
dimensiunile nominale ale ochiurilor.
SR EN 933-3 / 2012  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient
de aplatizare.
SR EN 933-4 / 2008  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient
de formă.
SR EN 933-5 + A1/  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
2001 agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe
concasate şi sfărâmate din agregatele grosiere.
SR EN 933-7 / 2001  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente
cochiliere. Procent de cochilii în agregate.
SR EN 933-8 / 2012  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea
echivalentului de nisip.
SR EN 933-9 + A1 /  Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
2013 agregatelor. Partea 9 - Aprecierea fineţii. Încercare cu albastru de
metilen.
SR EN 1097-1 / 2011  Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice
ale agregatelor. Partea 1; Determinarea rezistenţei la uzură (micro-
Deval).
SR EN 1097-2 / 2010  Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice
ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei
la sfărâmare - Los Angeles.
SR EN 1097-6 / 2013  Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice
ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a
coeficientului de absorbţie a apei.
SR EN 1367-1 / 2007  Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de
alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistenţei la îngheţ-
dezgheţ.
SR EN 1367-2 / 2010  Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate ale agregatelor. Încercarea cu sulfat de magneziu
SR EN 12591 / 2009  Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere.
SR EN 1744 + A1 /  Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale
2013 agregatelor.
SR EN 12607-1/2015  Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub
efectul căldurii şi aerului. Partea 1: Metoda RTFOT
SR EN 12607-2/2015  Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub
efectul căldurii şi aerului. Partea 2: Metoda TFOT
SR EN 12697-1 / 2012  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 1: Conţinut de liant solubil.
SR EN 12697-2 + A1 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2007 preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozităţii.
SR EN 12697-6 / 2012  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 6: Determinarea densităţii aparente a
epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-8 / 2004  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor
volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
SR EN 12697-11 / 2012  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinităţii dintre agregate
şi bitum
SR EN 12697-12 / 2008  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
+C91/2009 preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă a
epruvetelor bituminoase.
 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
SR EN 12697-13 / 2002 preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii

SR EN 12697-17 + A1 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice

2007 preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor
din mixtură asfaltică drenantă
SR EN 12697-18 / 2004  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului.
SR EN 12697-22 + A1 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2007 preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj.
SR EN 12697-23/2004  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 23. Detetrminarea rezistentei la
tranctiune indirecta a a epruvetelor bituminoase
SR EN 12697-24 / 2012  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 24: Rezistenţa la oboseală.
SR EN 12697-25 / 2006  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică.
SR EN 12697-26 / 2012  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 26: Rigiditate.
SR EN 12697-27 / 2002  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
SR EN 12697-29 / 2003  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor
epruvetelor.
SR EN 12697-30 / 2012  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cu
compactorul cu impact.
SR EN 12697-31 / 2007  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 31: Confecţionarea epruvetelor cu presa
de compactare giratorie.
SR EN 12697-33 + A1 /  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
2007 preparate la cald. Partea 33: Confecţionarea epruvetelor cu
compactorul cu placa.
SR EN 12697-34 / 2012  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 34: Încercarea Marshall.
SR EN 12697-36/ 2004  Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimii imbracamintii
asfaltice.
SR EN 13108-1 / 2006  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice.
+C91 / 2014
SR EN 13108-5 /  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Beton asfaltic cu
2006+AC / 2008 conţinut ridicat de mastic.
SR EN 13108-7/  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7: Betoane
2006+AC / 2008 asfaltice drenante.
SR EN 13108-20 /  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 20:
2006+AC / 2009 Procedura pentru încercarea de tip.
SR EN 13108-21 /  Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 21: Controlul
2006+AC / 2009 +C91 / producţiei în fabrică.
2014
SR EN 13036-1 / 2010  Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii
suprafeţei îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei.
SR EN 13036-4 / 2014  Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenţei
unei suprafeţe. Încercarea cu pendul.
SR EN 13036-7 / 2004  Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor
de uzură ale îmbrăcăminţilor rutiere: încercarea cu dreptar.
SR EN 13036-8/ / 2009  Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi pistelor aeroporturilor.
Metode de încercare. Partea 8: Determinarea indicilor de
planeitate transversală.
SR EN 13043 / 2003 +  Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea
AC / 2004 suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a
altor zone cu trafic.
SR EN 13808 / 2013  Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile
cationice de bitum.
SR EN 14023 / 2010  Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile bitumurilor
modificate cu polimeri.
SR EN ISO 13473-1 /  Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere plecând
2004 de la releveele de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a
texturii.
SR 61 / 1997  Bitum. Determinarea ductilităţii.
SR 4032-1 / 2001  Lucrări de drumuri. Terminologie.
SR 10969 / 2007  Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a
emulsiilor cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin
metoda spectrofotometrică.
STAS 863 / 1985  Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii
de proiectare.
CD 155 - 2001  Normativ privind determinarea starii tehnice a drumurilor modern -
aprobat prin ORDIN nr 625, din 10/23/2003 al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismulu, publicat in Monitorul
Oficial nr. 786 /07.11.2003.
PCC 022-2015  Procedura pentru inspecţia tehnică a echipamentelor pentru
punerea în operă a mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi
aeroporturi, publicat in Monitorul Oficial nr. 341 /19.05.2015
PCC 019 -2015  Procedura de inspecţie tehnică a staţiilor pentru prepararea
mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri şi aeroporturi, publicat
in Monitorul Oficial nr. 485/02.07.2015

Proiectant,