Sunteți pe pagina 1din 149

Optimismul – calea spre succes

17.05.2011 de Noni Calivita Lasă un raspuns »

Zi de zi, nenumarati oameni se gandesc cu pesimism la


viitorul lor si, din pacate, multi dintre ei nu beneficiaza de un mediu pozitiv sau de sprijin
din partea semenilor. Dar tu faci parte dintr-o mare comunitate de oameni pozitivi, din
familia CaliVita, si astfel te poti bucura de un sprijin deosebit in zilele in care simti ca
optimismul ti s-a evaporat.

Daca esti inconjurat de persoane pozitive si fericite si iti place ceea ce faci, inseamna nu
doar ca duci o viata fericita, ci si ca esti mult mai eficient si poti trai mai mult. Studiile
stiintifice au demonstrat ca persoanele care au o atitudine pozitiva, care pun pasiune in
ceea ce fac si au vise de indeplinit traiesc cu 7-10 ani mai mult decat restul.

Un alt beneficiu al optimismului este respectul de sine, care, la randul sau, te poate
ajuta sa atingi succesul in tot ceea ce faci. Pentru a ne pastra o atitudine pozitiva trebuie
sa evitam gandurile si sentimentele negative. Cei care isi pot schimba gandurile isi pot
schimba si viata.

In aceasta perioada dificila, oamenii au nevoie mai mult decat oricand de persoane
optimiste, ca sa se poată atasa de ele si sa incerce sa-si imbunatateasca perspectiva de
ansamblu asupra vietii.

Voi, toti cei care aveti o atitudine pozitiva si sunteti optimisti, faceti un serviciu
extraordinar semenilor vostri!

Radiind optimism, ii ajutati sa isi salveze vietile, sperantele si visurile!

Optimismul si sanatatea

O serie de studii recente au demonstrat ca persoanele optimiste si cu o atitudine pozitiva


prezinta un risc redus de aparitie a bolilor si ca sunt, in general, mai sanatoase decat
restul.

Optimismul poate fi, deci, folosit pentru prevenirea bolilor! Ca efect al gandurilor
noastre, diferiti hormoni si substante chimice sunt eliberate in fluxul sanguin. Aceste
substante ne pot influenta nivelul de energie, dispozitia si starea generala, avand astfel un
impact important si asupra performantei noastre de la locul de munca si de acasa. Nu
exista niciun dubiu ca mintea si corpul sunt inseparabile: gandurile ne pot influenta
organismul, si invers.

De asemenea, aceasta inseamna ca ne putem modela cum dorim viata si viitorul.

Secretul fericirii

Accepta trecutul si „inchide” poarta acestuia.

Traieste prezentul cu satisfactie.

Indreapta-te spre viitor cu o atitudine pozitiva.

Fa pasi concreti catre o viata mai sanatoasa si mai prospera.

Sunt convins ca doar ce facem acum si in viitor conteaza! Nu trecutul ne determina


viitorul, ci doar gandirea noastra pozitiva si pasii concreti pe care ii facem!

Secretul succesului in afaceri

Optimistii sunt deschisi la minte si la inima. Iar ceilalti vad si simt acest lucru si sunt
atrasi de persoanele optimiste. Daca esti optimist, oamenii te vor considera atragator, iar
aceasta calitate te va ajuta sa iti dezvolti afacerea CaliVita cu si mai multa eficienta si sa
duci o viata de calitate. Atitudinea si comportamentul pozitiv te ajuta nu doar sa iti atingi
scopurile personale, ci, in acelasi timp, te fac sa te simti foarte bine!

Importanta dorintei de a invinge

Astazi expertii considera ca succesul nu este doar rezultatul dorintei de a invinge, ci si al


dispozitiei indispensabile de a face tot ce-ti sta in putinta pentru a-l atinge. Cei care isi
doresc sa cunoasca succesul trec imediat la actiune si fac ceea ce e necesar pentru succes,
daca e posibil chiar astazi!

Optimistii duc o viata plina de speranta

In orice situatie ne-am afla, trebuie sa incercam sa ne pastram gandirea pozitiva si sa ne


modificam actiunile intr-un asemenea mod incat sa fim energici, sanatosi si plini de
speranta. Unii spun ca oamenii care spera prea mult sunt naivi. Ei bine, cu riscul ca toti
scepticii din lume sa ma considere naiv, eu tot imi voi trai viata cu speranta, optimism si
cu inima deschisa!

Imi place sa-i consider pe membrii nostri tot atatea faruri care emit o lumina pozitiva
catre ceilalti. Cu multi ani in urma, am hotarat sa fiu o lumina calauzitoare pentru altii.

Vreau sa schimb in bine vietile celorlalti si, astfel, sa traiesc chiar eu o viata mai fericita
si mai prospera.
Gery G. Hargitai, Presedinte Calivita

0 inima vesela este un bun medicament”,a scris un rege intelept al Israelului antic, cu
circa 3000 de ani in urma (Proverbele 17:22). In prezent, medicii sunt de acord cu aceste
cuvinte inteleple, inspirate de Dumnezeu. Insa multi dinlre noi poale ca nu sunt din fire
‘veseli’.
Putini sunt cei care nu ajung coplesiti de presiunile vietii cotidiene ce genereaza
dezamagire si ne fac sa fim pesimisti. Cu toate acestea, cercetari recente au dezvaluit ca,
in pofida problemelor vietii, merita sa fim optimisti.
Optimismul este definit drept �atitudine a omului care priveste cu incredere viata si
viitorul; tendinta de a vedea latura buna, favorabila a lucrurilor” (Dictionarul explicativ al
limbii romane). Cum reactioneaza o persoana optimista cand are un esec? Nu crede ca
totul se termina aici. Aceasta nu inseamna ca refuza sa vada realitatea ci dimpotriva
inseamna ca o accepta si analizeaza lucrurile. Apoi, daca situasia ii permite, ia masuri ca
sa schimbe sau chiar sa imbunatateasca lucrurile.

In schimb, o persoana pesimista se invinovateste adesea pentru necazurile ei. Ea se


gandeste ca nu se mai poate remedia nimic si ca totul s-a intamplat pentru ca este
incompetenta, ca nu arata bine ori ca nu face nimic bun. Ca urmare, se resemneaza si nu
mai intreprinde nimic.
Ne afecteaza optimismul sanatatea si bunas-tarea? Da! O echipa de specialisti de la
Clinica Mayo din Rochester (Minnesota, SUA) a efectuat un studiu pe un lot de peste 800
de pacienti, timp de 30 de ani. Concluzia studiului? Persoanele optimiste au o sanatate
mai buna si traiesc mult mai mult. De asemenea, cercetatorii au constatat ca optimistii fac
fata mai bine stresului si sunt mai putin predispusi la depresie.
Totusi, nu e deloc usor sa fii optimist intr-o lume in care problemele par sa se
inmulteasca. Nu este surprinzator ca multora le e greu sa gandeasca pozitiv. Ce se poate
face? Mai jos veti gasi cateva sugestii care v-ar putea fi utile.
Desi buna dispozitie nu vindeca bolile, ea poate totusi contribuie la o sanatate mai buna si
la o viata plina de satisfactii. Iata ce spune Biblia: �Toate zilele celui nenorocit sunt rele,
dar cel cu inima multumita are un ospat necurmat”. � Proverbele 15:15

Cateva sugestii pentru a fi mai optimisti

 Cand iti vine in minte gandul ca nu te vei putea bucura de ceva sau ca nu vei reusi
sa faci un anumit lucru, respingel imediat! Gandeste-te mai degraba ca vei avea
succes
 Cauta sa gasesti placerea in ceea ce faci. Indiferent de munca pe care i efectuezi,
straduieste-te sa gasesti acele aspecte legate de ea care iti aduc satisfactii.
 Alege-ti prietenii dintre cei care privesc viata cu optimism
 Cand poti schimba lucrueile, actioneaza. Dar cauta sa accepti situatiile pe care nu
le poti schimba.
 Noteaza zilnic trei lucruri frumoase care ti s-au intamplat.
Studiile de psihologie pozitiva au aratat ca o atitudine pozitiva , impreuna cu o conceptie
optimista si o gandire pozitiva au capacitatea de a ne ameliora sanatatea si a ne darui o
mai mare fericire .

Se pare ca , atunci cand ai o atitudine pozitiva fata de viata , ai mai mari sanse de a trai
mai mult si mai bine , dar si de a te bucura intr-o mai mare masura de succes.

Ce este atitudinea ?

Atitudinea reprezinta o pozitionare mentala fata de un mod de gandire sau traire , sau o
orientare personala catre credinta ta intima .O atitudine pozitiva este , asadar , tendinta
generala de a fi optimist si increzator in realizarea sperantelor tale.

Puterea gandirii pozitive

O atitudine pozitiva si o gandire optimista aparute timpuriu in viata pot prezice o stare
buna de sanatate si capacitatea de a trai intr-un mod fericit.Un studiu realizat la
Universitatea din Harvard a aratat o corelatie stransa intre gandirea optimista a studentilor
si sanatatea de care s-au bucurat mai tarziu, dupa varsta de 40 de ani.

In cartea sa , “Un abecedar in psihologia pozitiva” , Christopher Petersen subliniaza ca


“…optimismul are beneficii demonstrate , iar pesimismul ne incarca cu dificultati…
Optimismul a fost intotdeuna legat de o stare de spirit pozitiva si un bun moral , de
perseverenta si capacitate de rezolvare eficienta a problemelor , de o cariera reusita in
studiile universitare , atletism , armata si succes politic , popularitate , sanatate si chiar o
viata mai lunga si eliberare de orice fel de trauma.”

Chiar daca ai fost pesimist si ai avut o gandire negativa de-a lungul unui mare interval de
timp , niciodata nu este prea tarziu sa iti schimbi modul de gandire si sa te bucuri de
beneficiile unei atitudini pozitive.

Caracteristicile atitudinii pozitive si optimismului

Optimistii cred ca sunt meniti sa intalneasca in viata numai lucruri bune si, din aceasta
cazuza , lucrurile bune apar , in general , in calea lor.Daca , in schimb , li se intampla
ceva rau , optimistii sunt inclinati sa creada ca acesta este doar un accident izolat , o
anomalie sau ceva care le-a scapat de sub control ; optimistii sunt convinsi ca asa ceva nu
se va mai intampla si ca lucrurile vor merge mai bine in viitor.

Gandirea pozitiva necesita practica

Daca esti o persoana ale caror prime ganduri despre intelesul unui lucru sau eveniment
intamplat au o tenta negativa , ar trebui sa te incurajeze faptul ca primul pas catre o
atitudine pozitiva si o gandire pozitiva consta in a-ti permite inca un gand despre lucrul
sau evenimentul respectiv.Gandurile sunt sub controlul nostru.Modul tau pesimist de
gandire reprezinta o obisnuinta , iar obisnuintele pot fi schimbate.
Atunci cand iti surprinzi un gand pesimist despre un eveniment din viata ta , mai intai
trebuie sa evaluezi realitatea.In ce a constat evenimentul ? Care sunt faptele (si nu
temerile tale interioar ) ?
Intr-o urmatoare etapa , trebuie sa te gandesti la o explicatie alternativa a evenimentului
si la evenimente viitoare.Atunci cand masina ta veche incepe subit sa scoata un zgmot
suspect , te poti cufunda intr-o atitudine pesimista , gandindu-te la cat de scumpa va fi
reparatia, sau poti apela la atitudinea optimista , spunandu-ti ca poate o mica reparatie va
rezolva problema.

Incearca sa urmezi acest tipar de gandire , repetandu-ti zilnic o afirmatie precum : Atunci
cand am un gand negativ , trebuie sa evaluez faptele si sa ma gandesc la alternative
pozitive care se conformeaza , de asemeni, faptelor.

Daca practici sistemul de gandire pozitiva descris mai sus , in curand, acest tip de
atitudine va incepe sa apara in tine in mod natural.La un moment , ai putea fi uimit de
descoperirea ca , pur si simplu, incepi sa te simti mai bine prin inglobarea acestei
atitudini pozitive.

Va fi necesar , cu timpul, sa inveti sa folosesti afirmatiile pozitive , care iti pot intari
atitudinea pozitiva.

Mecanismul de dezvoltare personala ar putea fi exprimat prin urmatoarea formula :

Gandire pozitiva + afirmatie pozitiva = atitudine pozitiva

Afirmatiile pozitive si exersarea atitudinii

O afirmatie este un declaratie, o intarire sau o afirmare a unei puternice credinte.Folosirea


regulata a afirmatiilor pozitive consolideaza gandirea pozitiva si poate infrange efectele
unei anterioare atitudini negative.Folosirea zilnica a afirmatiilor pozitive poate fi o
eficienta cale de antrenament personal atunci cand structura generala a afirmatiei este
bine inteleasa si utilizata.

Ce este o buna afirmatie pozitiva ?

Structura unei astfel de afirmatii este de o importanta vitala. Daca cuvintele folosite nu
sunt potrivite , afirmatia poate avea un efect advers.

Primul si cel mai important lucru care trebuie stiut despre o eficienta afirmatie este ca ea
trebuie sa fie construita la persoana intai.Orice afirmatie pozitiva puternica incepe cu
prenumele “Eu”.

O a doua cerinta este una care le da batai de cap multor oameni : afirmatia trebuie sa fie
la timpul prezent.In caz contrar , potentialul afirmatiei este cu mult diminuat.
Cu cateva exceptii , primele doua cuvinte ale afirmatiei trebuie sa fie “Eu sunt”.Cuvintele
“Eu sunt” incorporeaza prima persoana si timpul prezent , conferind afirmatiei un
puternic inceput.Un exemplu de afirmatie eficienta poate fi : “Eu sunt o persoana
pozitiva”.

In acest punct , multi oameni fac o mare greseala.Intrucat nu se comporta inca ca o


persoana pozitiva , ei incearca sa evite timpul prezent , preferand o declaratie mai slaba ,
de genul : “Voi incerca sa fiu o persoana mult mai pozitiva.”

Daca vei citi aceste doua exemple cu voce tare , vei simti imediat diferenta de energie si
forta.

Incarcatura emotionala si afirmatia puternica zilnica

Oamenii insufletiti de sentimente pot ingloba cu o mai mare usurinta o afirmatie


zilnica.Pasiunea emotionala de a atinge un obiectiv reprezinta o inepuizabila sursa de
energie si furnizeaza hotarare in relizarea unui tel.Declaratia “Eu sunt” poate fi o
afirmatie ferma si emotionala / pasionala. Declaratia de tipul “Voi incerca” este numai
una a sperantei si a visului.

Pentru a potenta o afirmatie pozitiva ii poti adauga o incarcatura emotionala sau afectiva ,
precum in urmatorul exemplu : “Sunt mandru si fericit acum pentru ca sunt o persoana
pozitiva”.

In crearea si folosirea unei afirmatii pozitive sunt implicate si alte aspecte , precum
vizualizarea , modalitatea in care obisnuinta gandirii poate contrabalansa o eficienta
afirmatie pozitiva , si constientizarea afirmatiilor accidentale.

Copyright © godessdiana88@yahoo.com . 2010


Repere : atitudine, forta, gandire, gandire pozitiva, personalitate, psihologie, putere

Cu totii avem zile mai bune si zile mai proaste, experiente in viata ce ne duc intr-o stare
nu prea placuta, stare ce ne pune pe ganduri, cautand raspunsuri, neprimindu-le ajungem
sa intram intr-o mica depresie, o stare in care nu te recunosti ca si persoana. Solutia este
OPTIMISMUL! …Stiu, usor de spus ve-ti spune, dar va voi da argumentele necesare
pentru a gandi OPTIMIST.

Comparand o persoana optimista cu una pesimista veti observa ca optimistul este


binedispus chiar si in zilele in care ploua, pe cand pesimistul va avea o stare de
somnolenta si nervozitatea. Daca stai sa o gandesti, de ce sa te stresezi? Optimistul este
calm, psihicului lui lucreaza normal, pe cand cel al pesimistului este agitat, practic mai
nesanatos.
A fost doar un exemplu pentru a introduce sanatatea in discutie, unul dintre subiectele
relevante in a demonstra ca optimismul + sanatatea sunt in multe domenii cheia unui
corp sanatos.

Optimismul in Medicina

Exemplul cel mai clar pe care il pot da sunteti/suntem noi ce cu siguranta odata in viata
am fost bolnavi… si ce faceam? Stateam in pat si ne vaitam, intram intr-o stare care facea
ca boala sa treaca mai greu sau sa declanseze o alta boala.

In schimb de ce nu ne-am baga in cap ca este doar o stare temporara, de ce nu am face un


dus sau am manca vreun fruct? Fructele stim cu totii ca sunt bune, au vitamine si ca
trebuie sa mancam minim 1 fruct pe zi pentru a o buna functionare a corpului nostru.
Adevarul e ca desi un fruct nu face diferenta, faptul ca sti beneficiile unui fruct iti induc o
stare de bine, optimista si te refaci mai rapid gandind mai lucid si cu dorinta de a fi bine.

Optimismul in Sport

Primul pas in a merge la sala este sa iti gasesti un partener, asa e firea omului, nu poate
face lucrurile de unul singur si cauta un posibil sprijin. Sprijin care va fi defapt inversul
decat te astepti, si anume ca atunci cand tu nu ai chef de sala, cel cu care mergi sa traga
de tine ca sa mergeti. Nu va fi asa, posibil sa gasiti impreuna motive pentru care nu sa nu
mergeti astazi si sa o lasati “pe maine”.

Optimistul in sport se duce la sala de unul singur, antrenamentul e sfant si il pune pe


primul loc chiar daca este invitat in oras de catre prieteni. Antrenamentele vor fi pe
primul loc, optimistul vrea sa aiba rezultate care la final vor fi vizibile. El si-a antrenat
creierul sa treaca peste limite si peste ispite, creierul gandind lucid si fiind sanatos de la
oxigenarea sangelui, datorita sportului. Avand un creier sanatos va reactiona si corpul
mai rapid si corect.

Cel mai bun exemplu este Louis Amstrong, multiplul campion la ciclism care desi a
aflat ca are cancer la testicule a continuat sa participe la concursurile de ciclism si chiar
sa castige curse. Imi amintesc ca mi-a ramas in minte acest om deoarece o prietena mi-a
spus care a fost raspunsul lui cand iarna impreuna cu echipa a incercat sa urce un munte,
iar la o anumita altitudine cei din echipa i-au spus sa se opreasca ca nu va rezista pana
sus. Raspunsul lui a fost “Nu am fost pana acolo, nici macar nu stim daca putem. Haideti
sa vedem”. Si a reusit, gandind optimist si-a indeplinit telurile, teluri care daca nu ar
exista, viata nu ar fi la fel de frumoasa.

Optimismul in viata cotidiana

Gandurile, toata ziua sunt prezente in mintea noastra, chiar va rog si acuma sa va ganditi
la cum ar fi de nu am mai lasa energia negativa sa ne preocupe, ma refer la factori din
exterior la care putem renunta voluntar. Exemplul cel mai bun sunt celebrele “Stirile de
la ora 17:00″ unde vedem atatea cazuri negativiste incat ne raman imprimate in minte si
ne gandim la ele, le asociem personal, nu ne dorim sa se intample.

Personal am renuntat sa ma uit la Stiri, ma focusez pe lucrurile intradevar importante si


am grija de timpul meu sa nu fie irosit degeaba. Sunt enorm de multe variante in a inlocui
Televizorul.

Un alt exemplu sunt oamenii din jurul nostru. Omul din firea lui doreste sa se
exteriorizeze, povestind apropiatilor ce ii mai apasa, unii asteptand sfaturi. Nu te implica
prea mult, nu cauta solutii in locul lor pentru ca vor face tot cum vor ei. Mai bine incearca
sa schimbi mentalitati si viziuni. Daca o prietena ti se plange ce a fost inselata, felicit-o ca
a avut ocazia sa iasa dintr-o relatie in care jumatatea nu era potrivita. Raspunsul meu este
cu siguranta satisfacator pentru cel ce il primeste, acceptul acesta creste mandria
personala si automat optimismul in tine.

Exemple sunt nenumarate, esentialul e in sanatate. Putem face ce vrem, putem ajunge
unde dorii daca avem grija de corpul nostru, daca il alimentam cum trebuie si daca ii
oferim suplimentele necesare dupa un efort fizic sau intelectual.

Personal si fara vreo remarca comerciala va propun produse pe care le folosesc, nu


neaparat brandul Calivita dar care aduc aceleasi beneficii corpului nostru:

 Pentru cei ce vor sa slabeasca pot alege XShape Pastile de Slabit, bineinteles
aceste pastile se recomanda a se lua facand un sport sau miscare zilnica.
 Pentru cei ce fac sport, recomand sa apeleze la aminoacizi, multivitamine in
combinatie cu fructe zilnic, te vei ajuta enorm in pasii pentru indeplinirea
scopurilor.
 Celebra Lecitina, pe care persoanele din ziua de astazi o iau gresit, atunci cand au
nevoie sa sustina un examen sau vreun test. Este indicat sa se faca constant,
tratament cu Lecitina, pentru o corecta functionare a creierului.

Inchei acest articol cu citate din sanatate pentru a constientiza cat de important este
corpul nostru. Va multumesc si ne scriem curand. Fiti optimisti

Cand vine vremea sa mananci corect si sa incepi sa faci exericitii, nu exista “Voi
incepe de maine”. Maine este boala (V. L. Allineare)
Sănătatea este ca banii, niciodata nu vom avea o adevărată ideea de valoarea sa
până când o vom pierde. (Josh Billings)
Cu siguranta sanatatea este mult mai valoroasa ca si banul deoarece sanatatea face
banul (Samuel Johnson)
O sanatatea proasta nu e din cauza ca nu aveti ci din cauza ca deja aveti ceva ce o
face proasta. Sanatatea nu e ceva ce trebuie sa obti, e ceva de deti deja daca nu o
deranjeaza altceva (Dean Ornish)
Cei ce zic ca nu au timp sa faca exericitii pentru un corp mai sanatos cu siguranta
mai tarziu vor avea timp pentru boala (Edward Stanley)
Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, ci mintea si spiritul
ci si perspectiva unui om (James H. West)

Zi de zi, nenumarati oameni se gandesc cu pesimism la viitorul lor, si din pacate,


multi dintre ei nu beneficiaza de un mediu pozitiv sau de sprijin din partea
semenilor. Daca esti incurajat de persoane pozitive si fericite si iti place ceea ce faci,
inseamna nu doar ca duci o viata fericita, ci ca esti mult mai eficient si poti trai mai
mult. Studiile stiintifice au demonstrat ca persoanele, care au o atitudine pozitiva,
care pun pasiune in ceea ce fac si au vise de indeplinit traiesc cu 8-10 ani mai mult
decat restul. Un alt beneficiu al optimismului, este respectul de sine, care la randul
sau,  te poate ajuta sa atingi succesul in tot ceea ce vrei sa realizezi. Pentru a ne
pastra o atitudine pozitiva, este important sa evitam gandurile si sentimentele
negative. Cei care isi pot schimba gandurile isi pot schimba si viata. In aceasta
perioada, poate putin mai dificila, oamenii au nevoie mai mult ca oricand, de
persoane optimiste, de resurse pentru a trece la actiune astfel incat sa isi
imbunatateasca perspectiva de ansamblu asupra vietii.

Voi toti cei care cititi acest site, intuiesc ca aveti o atitudine pozitiva si sunteti
optimisti, precum spune si Winston Churchill: “Pesimistul vede dificultatea in
fiecare oportuinitate; optimistul vede oportunitatea in fiecare dificultate.”

Optimismul si sanatatea. O serie de studii recente au demonstrat ca persoanele


optimiste si cu o atitudine pozitiva prezinta un risc redus de aparitie a bolilor si sunt
in general mai sanatoase decat restul. Ca efect al gandurilor noastre, diferiti
hormoni sunt eliberati in fluxul sanguin. Aceste substante ne pot influenta nivelul de
energie, dispozitia si starea de spirit generala, avand astfel un impact important si
asupra performantei noastre de la locul de munca si de acasa. Nu exista nici un
dubiu ca mintea si corpul sunt indispensabile: gandurile ne pot influenta organismul
si invers. De asemenea, aceasta inseamna ca ne putem modela cum dorim viata si
viitorul.

Secretul Fericirii

-Accepta trecutul si “inchide” poarta acestuia.

-Traieste prezentul cu satisfactie.

-Indreapta-te spre viitor cu o atitudine pozitiva.

-Incepe sa faci pasi concreti catre o viata mai sanatoasa si mai prospera.

Sunt convins ca deciziile de acum ne influenteaza viitorul. Nu trecutul ne determina


viitorul, ci doar gandirea noastra pozitiva si pasii siguri pe care am hotarat sa ii
facem.
Secretul Succesului in Afaceri. Optimistii sunt deschisi la noile oportunitati si vad
partea plina a paharului. Iar ceilalti vad si simt acest lucru si sunt atrasi de
persoanele optimiste si motivate. Daca esti optimist, din experienta iti spun ca
oamenii te vor considera atargator, iar acesta calitate o poti folosi in afacerea ta.
Atitudinea si comportamentul pozitiv te ajuta, nu doar sa iti atingi scopurile
personale, ci in acelasi timp te fac sa te simti foarte bine.

Importanta dorintei de a invinge. Astazi tot mai multi experti in domeniu, considera
ca succesul nu este doar rezultatul dorintei de a invinge, ci al dispozitiei
indispensabile, de a face tot ce iti sta in putinta pentru a-l atinge. Cei care isi doresc
sa cunoasca succesul trec imediat la actiune, au o atitudine poztiva si sunt motivati.

Doar persoanele cu o motivatie interna puternica si capacitatea de a lua decizii


ferme si de a actiona catre telul care si l-au stabilit vor cunoaste succesul. Cu alte
cuvinte daca gandurile noastre, reusesc sa ne activeze emotiile, nimic nu ne poate
oprii sa trecem la actiune. Prin urmare, primul pas pe care trebuie sa il facem este
sa avem o imagine cat mai clara, despre unde am vrea sa ajungem, in cat timp vrem
sa realizam si cum va fi cand vom reusi sa ajungem unde ne-am propus.
Efectele crizei economice actuale asupra factorilor psihologici daunatori sanatatii

CRIZA ECONOMICĂ MONDIALĂ


o Eseu –
O rice s chimbare în s ocietate are un mare impact as upra populaţiei.
Toate transformările economice, politice sau sociale, au un impact psihologic în
primulrând asupra oamenilor. Tind să cred că această criză a apărut cu mulţi ani în
urmă,neavând însă efectele majore până în prezent. Mass-media a avut un rol
determinantîn a crea panică în interiorul societăţii. Din interese electorale, politice şi
comoditatepersonală, nesăbuinţa cheltuielilor începe să ne ajungă din urmă. Nu
putem să neîmprumutăm la nesfârşit pentru a susţine regii autonome neeficiente de ani
buni, sauplata salariilor exagerate. Ţine de noi să avem înţelepciunea să vedem
că până laurmă interesul naţional şi colectiv trebuie să primeze demagogiei şi
incompetenţei.Începutul crizei internaţionale actuale îl găsim în Statele Unite la finele
anului2008, când a început aşa-numita criza "subprime" ca urmare a scăderii preţurilor
depe piaţa imobiliară americană. "Subprime" înseamna de fapt credite ipotecare
cugrad mare de ris c. P entru a putea acorda credite în condiţii mai lejere,
băncile americane îşi externalizau o parte din împrumuturi prin securitizare (vindeau
practicdatoriile oamenilor) către alte bănci sau fonduri care la rândul lor, le
vindeau maidep arte. A tr aş i de profit uri le mari (date de ris cul mar e),
mul te dintre băn cil eimportante din lume au investit în aceste titluri. Când piaţa
imobiliară americană s-aprăbuşit, iar oamenii nu au mai putut plăti ratele, această
criză nu a afectat numaibanca care a dat creditul, ci ş i toate celelal te
ins tituţi i care au "comercia liz at" datoriile împrumutatului. De aici criza s-a
extins în toată Europa, generând o lipsăacută de lichidităţi şi căderi locale la toate
bursele din lume.Din ianuarie 2009 încep să se simtă efectele crizei economice în
România lanivelul populaţiei, mai ales la nivelul populaţiei active. Aceste efecte s-au

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU


FACULTATEA DE ŞTIINŢE
SPECIALIZAREA – PSIHOLOGIE
DISCIPLINA
ANALIZA COMPORTAMENTULUI ECONOMIC SI
ELEMENTE DE TEORIA JOCULUI
CUPRINS

Efectul psihologic al crizei economice.................................................................3

Psihologia consumatorului- aspecte privind comportamentul consumatorului....5

Criza economicǎ şi consumatorul.........................................................................9


Sǎ vorbeşti despre crizǎ a devenit o normalitate. Ceea ce pânǎ acum câteva luni

pǎrea doar o ameninţare sau o exagerare acum face parte din aproape orice discuţie şi e

neobişnuit ca cineva sǎ nu evalueze efectele crizei asupra lui sau a familiei sale. Toate

dialogurile par sǎ înceapǎ cu „criza economicǎ”.

I. EFECTUL PSIHOLOGIC AL CRIZEI ECONOMICE a atras schimbǎri


fundamentale în comportamentul de consum atât la nivel mondial, european cât şi
naţional. In urma mai multor studii (printre care şi studiul Deloitte privind tendinţele de
consum) s-a ajuns la ideea potrivit cǎreia a luat naştere un nou tip de consumator, care
preferǎ produsele utile şi durabile, care renunţǎ la achiziţiile impulsive şi analizeazǎ cu
atenţie deciziile de cumparare, cântǎrind preţurile, calitatea şi valoarea pe care o aduc
produsele inovatoare. Criza economico-financiarǎ s-a dovedit a fi o experienţǎ de
învatare pentru consumatori.
In urma acestui studiu au rezultat urmǎtoarele:

1. 78% dintre români spun ca economia este în recesiune;


2. 89% dintre români considera ca reactia guvernului la criza financiara a fost
neinspirata si slaba;
3. 48% dintre români cred ca economia se va redresa sau va ramâne la fel, în 2010,
în timp ce 45% cred ca situatia se va înrautati;
4. 66% dintre români cred ca declinul economic are un impact direct asupra situaţiei
lor financiare;
5. Aproape un sfert dintre români nu sunt interesati de situatia financiara a
companiei în care lucreaza;
6. 48% dintre români cred în siguranţa locului lor de muncǎ în 2010;
7. 59% dintre români declarǎ ca au mai putini bani pentru cheltuieli, faţǎ de aceeaşi
perioada anul trecut;
8. 67% dintre români au încredere cǎ situatia financiarǎ a cǎminului lor se va
îmbunǎtǎţi sau va ramâne la fel, în urmǎtoarele 12 luni;
9. 35% dintre români spun ca dupǎ ieşirea din crizǎ vor continua sǎ cheltuie mai
puţin, în timp ce 46% spun cǎ vor cheltui la fel; doar 19% îsi vor majora
cheltuielile
Comportamentul consumatorului român în sezonul sarbatorilor de iarna
2009:
30% dintre consumatori intentioneaza sa cheltuie mai mult pe cadouri în acest an,
fata de 28% - mai putin;
29% dintre consumatori intentioneaza sa cheltuie mai mult pe produse alimentare
si bauturi în acest an, fata de 23% - mai putin;
52% dintre români spun ca vor cheltui la fel de mult ca si anul trecut pentru
activitati de divertisment;
28% dintre consumatorii români cumpara cadouri pentru sfârsitul de an în avans,
iar 23% - dupa sarbatori, pentru a beneficia de cele mai avantajoase preturi si a
evita aglomeratia din magazine;
Criza a schimbat obisnuintele de consum ale românilor, 45% declarând ca îsi vor
înfrâna cheltuielile impulsive, iar 68% se vor orienta spre cadouri utile;
Doua treimi dintre consumatori prefera produsele românesti, tendinta care se
accentueaza odata cu avansarea în vârsta;
68% dintre români îsi vor face cumparaturile de sǎrbǎtori în hipermarketuri;
Utilizarea Internetului:
II. Douǎ treimi dintre români folosesc internetul pentru a cerceta piaţa şi a
compara produse si preturi;
III. Barbaţii şi persoanele cu vârste între 35 - 54 de ani sunt mai înclinaţi spre
achiziţiile online;
IV. Femeile şi consumatorii mai în vârsta recurg la internet pentru cercetare şi
comparaţii de preţuri.
Top 10 cadouri preferate de români
Produse cosmetice / parfumuri (46%)
Îmbrǎcǎminte / încǎlţǎminte (44%)
Bijuterii / ceasuri (36%)
Obiecte de decor (35%)
Cǎrţi (35%)
Bani gheaţǎ (33%)
Laptop (32%)
Bilete de cǎlǎtorie (28%)
Produse alimentare sau bǎuturi
Telefoane mobile (altele decât iPhone) (23%)

Consumatorii europeni adoptǎ o atitudine prudentǎ.


Printre noile tendinţe identificate în studiu se remarcǎ utilizarea tot mai frecventǎ
a internetului şi a canalelor noi de media pentru a stabili cel mai bun preţ; consumatorii
preferǎ produse care respectǎ principiile dezvoltǎrii sustenabile şi ale comerţului
echitabil; de asemenea, mǎrcile proprii ale retailerilor câstigǎ teren în defavoarea mǎrcilor
naţionale, datoritǎ preţului mai mic, care devine astfel preţ de referinţǎ.
In România consumatorii sunt mai conservatori (oamenii, în general) şi
mentalitǎţile se schimbǎ greu şi în mod diferit. Nu se observǎ mari diferenţe între
consumatorul de dinainte de revoluţie şi cel de acum, cel de dupǎ 20 de ani: românii vor
un stil de viaţǎ modern dar cu valori tradiţionale. Pentru a inţelege comportamentul
consumatorilor români trebuie sǎ fie inţeles contextul socio-politic, dar mai ales
psihologia consumatorului în general.

PSIHOLOGIA CONSUMATORULUI – ASPECTE PRIVIND


COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

Orice activitate economicǎ trebuie sǎ vizeze satisfacerea cerinţelor efective şi


potenţiale ale consumatorului, cu maximum de eficienţǎ. Cunoaşterea nevoilor de
consum, a cerinţelor pieţei necesitǎ în primul rând identificarea acestor cerinţe, urmǎrirea
sistematicǎ şi chiar anticiparea lor pe baze cât posibil ştiinţifice, prin proiectarea si
aplicarea unui instrumentar de investigare adecvat.
In sens restrâns, comportamentul consumatorului reflectǎ conduita oamenilor în
cazul cumpǎrǎrii şi/sau al consumatorului de bunuri materiale şi de servicii.In sens larg,
el cuprinde intreaga conduita a utilizatorului final de bunuri materiale şi nemateriale,
indiferent de tipul acestora.
Studiul comportamentului de consum este foarte important în dezvoltarea
procesului de marketing şi, în continuare, a celui de publicitate. Prin deciziile de
cumpǎrare, consumatorii determinǎ vânzǎrile şi, în ultimǎ instanţǎ, profilul unei companii
şi, de aceea, orice activitate de marketing şi comunicare trebuie programatǎ şi desfasuratǎ
în raport cu nevoile acestora. Astfel, analiza actului cumpǎrǎrii, a conceptelor de
cumpǎrǎtor, consumator, comportament de cumpǎrare, comportament de consum, a
teoriilor fundamentale privind comportamentul consumatorului, factorii care influenţeazǎ
decizia de cumpǎrare, precum şi relaţia dintre consumator şi marcǎ sunt elemente
esenţiale în înţelegerea psihologiei reclamei şi a consumatorului.
Comportamentul consumatorului reprezintǎ „totalitatea actelor decizionale
realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obţinerea şi utilizarea de
bunuri şi servicii, în vederea satisfacerii unor nevoi actuale sau viitoare, incluzând
procesele decizionale care preced şi determinǎ aceste acte” (Catoiu, 1996).
Alte definiţii considerǎ comportamentul consumatorului ca fiind „acele activitǎţi
observabile, alese pentru a maximiza satisfacţia prin intermediul obţinerii de bunuri şi
servicii”(Kotler, 1999).
Tipologia comportamentului consumatorului vizeazǎ, astfel, felul în care
indivizii iau decizii cu privire la modul cum sǎ îşi consume sau aloce anumite resurse de
timp, bani, efort, implicare emoţionalǎ pentru a achiziţiona diverse produse sau servicii.
Dintre dimensiunile ce definesc comportamentul de cumpǎrare, cele mai
importante sunt:
motivele de cumpǎrare sau necumpǎrare;
referinţele cumpǎrǎtorilor;
intenţiile de cumpǎrare;
obişnuinţele de cumpǎrare;
obiceiurile de consum;
atitudinile cumpǎrǎtorilor;
imaginea mǎrcii(Kotler, 1999)
Maniera în care consumatorii abordează deciziile de cumpărare cunoaşte o mare
diversitate, întrucât reacţiile acestora sunt determinate în foarte mare măsură de
problemele mediului ambiant în care îşi trăiesc viaţa.
Complexitatea deosebită a comportamentului consumatorului se explică şi prin
multitudinea factorilor care influenţează direct sau indirect în ultimă instanţă procesul
decizional de cumpărare şi de consum.
Toţi specialiştii recunosc, că în fapt, comportamentul consumatorului nu se poate
explica, decât prin cunoaşterea sistemului de factori ce acţionează în strânsă legătură şi
intercondiţionare reciprocă, dar modul în care acţionează şi mai ales locul şi rolul pe care
aceştia le au în sistem, sunt privite în mod diferit şi de aceea întâlnim în literatura de
specialitate diferite clasificări ale acestor factori.
Intr-o ampla analiză pe care o face comportamentului consumatorului, Ph. Kotler
porneşte de la analiza factorilor care îl influenţează, grupaţi în:
factori culturali, reprezentaţi de : cultura, subcultura şi clasa socială;
factori sociali, care includ : grupuri de referinţă, familia, roluri şi statusuri;
factori personali, care se referă la : vârsta şi stadiul din ciclul de viaţă,
ocupaţia, stilul de viaţă, circumstanţele economice, personalitatea şi părerea
despre sine;
factori psihologici, desemnaţi prin: motivaţie, percepţie, învăţare, convingeri şi
atitudini.

Factorii psihologici
Dintre numeroasele variabile de natură psihologică cu influenţă majoră asupra
comportamentului consumatorului evidenţiem: percepţia, motivaţia, învăţarea şi
atitudinea.
a. Percepţia este un proces prin care individul recepţionează, selectează,
organizează şi interpretează stimulii din mediul înconjurător, conferindu-le o anumită
semnificaţie Este un proces complex, care depinde de caracterul stimulilor fizici, dar şi de
relaţiile dintre stimuli şi anumite condiţii ce implică individul.
Fiecare individ recepţionează inputurile senzoriale din mediu (auz, văz, gust,
miros, pipăit) dacă acestea se găsesc între nişte limite care constituie pragul: absolut
(nivelul minim ce poate permite detectarea, senzitivitatea şi diferenţial (diferenţa minimă
care se poate detecta, de la un anumit nivel în sus.
Consumatorul foloseşte informaţiile astfel obţinute pentru a alimenta reflecţiile
sale şi pentru a ajunge la o judecată asupra unui produs prelucrând informaţia în proces
de reflecţie controlat sau în procese semiautomate, care pot fi conştiente sau nu. Această
activitate perceptivă are câteva caracteristici deosebit de semnificative pentru specialistul
de marketing:
 percepţia este selectivă, deci individul operează alegerea pentru stimuli,
interpretându-i doar pe aceia care se impun prin calitate (intensitate,
diferenţă) şi pe aceia care corespund unei stări de dezechilibru intern;
 percepţia este distorsionată, deformată de o serie de factori ca: similaritatea,
impresia iniţială, stereotipia;
 percepţia este subiectivă, la aceiaşi stimuli ea va putea fi diferită de la un
individ la altul.
b. Motivaţia este variabila care a polarizat interesul cercetătorilor, fiind multă
vreme considerată singura care intervine între stimuli şi reacţia cumpărătorului, întrucât
este uşor de observat că orice act (cognitiv, afectiv, comportamental) are la bază în ultima
instanţă un motiv, un impuls intern rezultat din interacţiunea dialectică a coordonatelor
sistemului. Motivele sunt tocmai mobilurile consumatorului care stau la baza
comportamentului său.
Referitor la adoptarea deciziilor economice privind perspectivele pieţii este
relevantǎ cunoaşterea elementelor motivaţionale care predomină, dacă predominante sunt
cele generale, se poate face o prognoză asupra comportamentului consumatorului, dacă
predomină cele individuale şansa scade simţitor.
Specialiştii apreciază că motivaţia de consum este constituită în cea mai mare parte
din elemente ideatice şi comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii,
prejudecăţi şi credinţe, obiceiuri şi tradiţii, modele socio-culturale de comportament,
modă, etc.
c. Învăţarea reflectă o schimbare observabilă sau inobservabilă în comportamentul
unui individ datorită acumulării experienţei, care conduce la o creştere a posibilităţii ca
un act să fie repetat.
d. Atitudinile şi convingerile pe care oamenii le capătă în timp ce învaţă şi
acţionează au rezonanţă pentru cunoaşterea mecanismului comportamental al individului.
Convingerea este o cunoaştere descriptivă pe care o persoană o are despre ceva.
Convingerile conturează în mintea oamenilor imaginea despre un produs, iar oamenii
acţionează conform convingerilor.  Numai convingerile determinate au rol în luarea
deciziei, adică o decizie importantă sau semnificativă în alegerea sau clasificare
produselor, o decizie distinctivă (cum sunt diferenţele percepute între mărci), o decizie
frapantă (care iese în relief, în evidenţă în mod deosebit).

CRIZA ECONOMICA SI CONSUMATORUL


Companiile ştiu foarte bine cǎ oamenii au, în continuare, bani, dar nu vor sǎ-i
cheltuie, de frica unor pierderi mari în viitor. Prin urmare, trebuie sǎ gǎseascǎ punctul
sensibil, prin care sǎ-i determine sǎ cumpere. Astfel marile companii au fǎcut apel la
studii mari de marketing pentru a determina care este psihologia consumatorilor pe timp
de crizǎ.
Consumatorii traversează o stare de insecuritate generală, care se repercutează
în planul încrederii faţă de branduri. Dezvoltarea tehnologică din ultimii ani contribuie la
accentuarea stării de panică întrucât predicţiile sumbre, vestile despre esecurile si
căderile  petrecute într-un anumit loc, ca efect al crizei economice globale, proliferează
aproape instantaneu pe plan mondial.
Cu cât teama este mai mare, cu atât consumatorul îsi ponderează si îsi
organizează mai bine cheltuielile. El devine mai raţional în ceea ce priveste decizia de
cumpărare si este mai atent la produs, la calităţile intrinseci ale acestuia mai mult decât la
partea emoţională si aspiraţională care înconjoară brandul. Petrece mai mult timp căutând
mărfuri durabile si este mai înclinat să amâne achiziţiile si să cumpere mai puţin.
Criza economică mondială a adus schimbări în comportamentul de consum,
majoritatea oamenilor reuşesc să se adapteze la noile condiţii de piaţă, în timp ce o parte
din populaţie se declară în panică, devenind uneori istericǎ, făcând tot posibilul să
restrângă cheltuielile – marii consumatori dinainte de recesiune devin principalii clienţi ai
cabinetelor de psihologie – datoritǎ stresului cotidian şi al fricii de a nu-şi mai putea
achita ratele, datoriile, creditele faţǎ de bǎnci.
Consumatorii mari, adicǎ patronii care au investit în tehnologie, imobile şi afaceri
sunt primii panicaţi. Omul de rând, consumatorul obişnuit fiind mai aproape de pragul de
minim – acesta cunoaşte foarte bine starea de „a face economie, de a nu cheltui, de a nu
cumpǎra decât dacǎ este stric necesar.”
Alegerile se fac în funcţie de preţ poate  mai mult ca niciodatǎ. Se pune în balanţǎ
raportul calitate – preţ, loialitatea cumpǎrǎtorului se destramǎ mult mai uşor iar din toatǎ
transformarea asta au de câştigat doar acei vânzǎtori / companii care se adapteazǎ cererii.
BIBLIOGRAFIE

1. Catoiu, Iacob, “Comportamentul consumatorului”, Ed. Uranus, Bucureşti 2004.

2. Kotler, Philip, „Managementul marketingului”, Ed. Teora, Bucureşti 2003.

3. Iliescu, Dragoş şi Petre Dan, „Psihologia reclamei şi a consumatorului. Psihologia

consumatorului”, (vol. 1). Ed. Comunicare.ro.,Bucureşti 2004.

4. Todoran, Dimitrie, „Psihologia reclamei: studiu de psihologie economică” Ed.

Tritonic,2003.

5.https://www.deloitte.com/print/ro_RO/r
o/informatii/comunicate-de-presa/press-
release/
Care sunt efectele psihologice ale crizei
financiare?
„Criza financiara”, o sintagma aproape la moda. Dar este realmente astfel? Pentru ca
suntem bombardati cu informatii contradictorii care ne bulverseaza si ne descurajeaza,
am invitat doi specialisti, un expert in finante si un psihoterapeut, sa explice ce se
intampla, de fapt, la nivel individual si social.

<  pagina anterioara pagina urmatoare >


Pagina: 1 2 3
Cum percep romanii acest eveniment?

Radu Craciun: Cred ca, multa vreme, oamenii au sperat ca aceasta


criza ii va afecta pe „altii” sau „alte tari”. Exista o intarziere in ceea
ce priveste constientizarea gravitatii problemelor cu care ne
confruntam. Mai mult decat atat, Romania s-a bucurat in ultimii 7-8
ani de o crestere economica sustinuta, reflectata si in standardul de
viata al populatiei. Este suficient sa ne uitam la cresterile de doua
cifre inregistrate de salariul mediu net, vanzarile de automobile noi, numarul turistilor
romani in strainatate etc.

Din acest motiv, este foarte greu, psihic vorbind, ca dupa o perioada prelungita de
crestere a bunastarii, sa accepti o rasturnare de situatie. Asta i-a facut pe multi sa
perceapa ca pe un soc realitatea cu care ne confruntam azi. E o trezire foarte brusca.
Acesta este un prim element care poate duce la o perceptie disproportionata a acestei
crize. Al doilea element, cel putin la fel de important, este modul in care este tratat
contextul economic actual de catre media.

In momentul de fata, in presa exista un „zgomot” infernal in ce priveste criza. Este o


situatie in care opiniile cu adevarat profesioniste, vocile rationale si echilibrate, nealiniate
politic, nu se mai aud aproape deloc. Din pacate, tocmai opiniile cele mai nastrusnice si
cele extreme sunt cele cautate, opiniile rezervate si echilibrate neavand suficient de multa
„sare si piper” pentru a crea audienta. Acest bombardament mediatic mareste intr-un mod
artificial stresul omului de rand si dezinformeaza.

Bun. Pe langa asta, pripa cu care anumiti lideri politici creeaza asteptari pozitive, pentru
ca ulterior sa se razgandeasca si sa-si contrazica afirmatiile initiale in legatura cu
evaluarea situatiei economice... iata un plus de confuzie generala si perceptia ca lucrurile
sunt scapate de sub control.

Cand mediul ne pune in fata a ceva atat de... coplesitor si de stresant, care sunt
modalitatile de adaptare?

Valentin Popescu: Modalitatile de adaptare in situatii de criza cer o reevaluare a


instrumentelor cu care am operat noi pana atunci. Este nevoie de un plus de atentie, de un
plus de deschidere, de largire a notiunilor cu ajutorul carora intelegem realitatea. Avem
nevoie de mai multa flexibilitate, o toleranta mai mare fata de necunoscut, de mobilizarea
unei gandiri creative. Aceste elemente se inscriu in reactia matura; daca persoana a facut
in timpul dezvoltarii ei aceste achizitii, atunci le poate folosi.

Daca, insa, ii lipsesc aceste instrumente, ar fi nevoie de un demers sistematic si


specializat, menit sa conduca la dobandirea acestor abilitati. Consilierea, coaching-ul, pot
fi de folos. Ca psiholog, pot sa va spun ca acest eveniment readuce in prim plan si tema
relatiei cu autoritatea. Pentru copilul mic, ea este reprezentata de adultii care il ingrijesc;
pentru adult, aceste figuri ale autoritatii sunt inlocuite cu forme mai impersonale si mai
abstracte: grupuri de apartenenta, biserica, patronat, politie, justitie, guvern, presedinte
etc...

In perioade de criza, omul tinde sa caute sprijin si protectie in relatiile sale cu autoritatea,
ceea ce se traduce prin cereri aparent materiale, dar care sunt expresia simbolica a unei
nevoi de siguranta, a grijii, in cel mai matern sens. In perioadele de criza, individul tinde
sa se intoarca spre trecut, spre ceva din istoria lui care l-a facut sa se simta protejat. In
cultura romaneasca, marcata istoric de influenta sistemului paternalist-comunist, aceasta
inseamna dezvoltarea unei dependente fata de forme de autoritate.

Reflecta media corect lucrurile?

Radu Craciun: Presa scrisa intr-o masura mult mai mare decat televiziunile, care, in
momentul de fata par angajate doar intr-o cursa de senzational ieftin sau urmeaza o
agenda politica.

Valentin Popescu: Mai mereu o criza este perceputa subiectiv disproportionat, datorita
efortului de adaptare pe care il solicita, precum si datorita elementului ei de noutate.
Nesiguranta si lipsa unor repere cunoscute pe care situatia de criza le aduce, toate
determina opinia grupului sa capete prioritate in raport cu opinia personala, zvonistica
cunoscand o mai mare amplitudine intr-o astfel de perioada. Oamenii cauta febril infor-
matii care i-ar putea orienta. De cealalta parte, media are nevoie de senzational.

Rezultatul este o bombardare informationala cu date contradictorii care au un efect


confuzant. Cred ca nimeni nu este ferit de influenta media. Ne putem proteja prin izolare
informationala si intoarcerea catre bunul-simt personal.

Starea de pesimism este direct proportionala cu dimensiunile crizei economice sau


este mai adanca?

Radu Craciun: Cred ca lumea incepe sa constientizeze seriozitatea situatiei. Pe de alta


parte, ma uitam zilele acestea la o cercetare de piata care arata ca un procent mai mare de
romani decat anul trecut se asteapta sa-si petreaca concediul in strainatate. Speranta
moare ultima...

Valentin Popescu: Da, vedem ca oamenii sunt deja afectati psihologic de aceasta criza.
E necesara adoptarea unor schimbari pentru gestionarea situatiei. Mai vedem si neputinta
de a face aceste schimbari datorita elementului de noutate pe care criza il aduce. Toate
conduc la accentuarea stresului. Acesta se poate manifesta prin: neliniste, oboseala,
tulburari de somn sau alimentare, dezvoltarea unor adictii.
CRIZA ECONOMICA ACTUALA CA FACTOR DE RISC PENTRU

IMBOLNAVIRI PSIHICE

Schimbari aduse de a criza economica: instabilitatea de locuri de munca, reducerea

venitului net pe familie, somajul saracia

Toate acestea sunt cauze de stres iar stresul duce la boli psihice anxietate depresie

chiar suicid

Efectele crizei economice asupra sănătăţii


mintale
OMS Europa a publicat recent o broşură cu privire la impactul crizei economice asupra
sănătăţii mintale. Documentul se referă la aspectele legate de sănătate mintală, care sunt
influentate de colapsul economic. OMS susţine că trecerea la o societate bazată pe
cunoaştere subliniază şi mai mult importanţa sănătăţii mintale pentru susţinerea
productivităţii.

Broşură îşi propune să prezinte modul în care cunoştinţele actuale privind criza
economică afectează sănătatea mintală a populaţiei şi care acţiuni ar putea fi puse în
aplicare pentru a reduce impactul unei crize asupra bunăstării mintale a populaţiei.

OMS subliniază în mod special avantajele de a investi în politicile sociale şi acţiunilor în


domeniul sănătăţii. Cu toate acestea, I-într-o criză economică, guvernele sunt mai multe
sanse de a reduce la (mintală), cheltuielile pentru sănătate şi bunăstare a unor presiuni de
către comunităţile financiare internaţionale. În schimb, guvernele ar trebui să vizeze
intervenţii de protecţie socială pentru a răspunde nevoilor prioritare printre persoanele
cele mai vulnerabile.
Acţiunea este necesară în aceste domenii:

1. Active pe piaţa forţei de muncă de programe menite să ajute oamenii menţine sau
recâştiga de locuri de muncă neutraliza efectele de sanatate mintala ale crizei.

2. Programele de sprijin familial a contracara efectele de sănătate mintală. Este de o


importanţă, deoarece tulburări psihice severe adesea incepe in adolescenta sau la
maturitate tineri.

3. Control al preţurilor şi disponibilitatea de alcool reduce efectele dăunătoare asupra


sănătăţii mintale.

4. Primar de ingrijire pentru persoanele cu risc ridicat de probleme de sănătate


mintală imbunatateste accesibilitatea, şi sprijină precum şi previne efectele de sănătate
mintală.

5. Programe de reducere a datoriilor atenuare a efectelor crizei asupra sănătăţii


mintale.

O parte din acest acţiune include stigmatul abordarea de boală mintală, precum şi
investiţiile în domeniul sănătăţii mintale. Reformele de sănătate mintală ar trebui să fie
continuat, indepartandu-se de instituţionalizare şi se îndreaptă spre îngrijire
comunitate. În plus, universalismul în serviciile de sănătate mintală ar trebui să fie
asigurată.

O bună sănătate mintală în rândul populaţiei contribuie la productivitate şi prosperitate


economică, făcându-l un factor important pentru creşterea economică.

Impactul crizei financiare şi economice asupra sănătăţii mintale a cetăţenilor şi


reacţii din experţi guvernamentali şi alte de sănătate mintală
Rezultatele dintr-un mini-sondaj ad-hoc în rândul experţilor în domeniul sănătăţii
mintale în statele membre
Context şi întrebări
Sondajul a fost realizat pentru a colecta informaţii din partea experţilor din statele
membre la o masă rotundă
Evenimentul care va avea loc la Bruxelles la 27 aprilie 2009 privind "Reducerea
psihosociale
impactul crizei financiare şi economice ". Evenimentul va fi găzduit de către comisarul
Androulla Vassiliou. În scopul de a pregăti acest eveniment, două întrebări au fost trimise
la Guvern
Experţii de sănătate mintală în capitale şi la Attachées Sănătăţii în reprezentanţelor
permanente:
1) Nu te observa în ţara dumneavoastră cu privire la nivelul de sănătate mintală şi
bunăstare în
formă populaţiei, şi care ar care iau?
2) În cazul în care răspunsul la întrebarea 1 este "da", cum nu guvernul dumneavoastră şi
cum, probabil, alte
actori în counmtry dumneavoastră act de a atenua impactul negativ sănătatea mintală a
crizei
(Ar putea fi aceste activităţi în valoare de evidenţierea lor la Masa Rotundă)?
Răspunsurile
Experţi din unsprezece state membre au răspuns la întrebări.
Este prea devreme pentru a vedea un impact al crizei asupra sănătăţii mintale şi a
bunăstării, dar ...
Cei mai multi experti spun ca este prea devreme pentru a vedea consecinţele crizei asupra
sănătăţii mintale şi a bine-
fiind în populaţie.
Cu toate acestea, experţii din câteva state membre au raportat un anumit impact:
Expertul din Republica Cehă a raportat "până în prezent doar un impact minor". Acest
lucru este
numai răspuns care se referă la datele spital. Acesta nu respectă o crestere de admitere,
dar
în rândul pacienţilor unele "nervozitate şi vigilenţă în ceea ce priveşte criza".
Judecători Bulgaria că impactul observate în această ţară este, până în prezent, mai mici
decât în
"Occident".
Şi observaţii foarte concrete au venit din Letonia în cazul în care expertul a raportat:
"(...) Un impact negativ al crizei asupra nivelului de sănătate mintală este evident. Dar
noi
presupune că impactul real nu poate fi încă văzută complet ".
În Letonia, o creştere cu 15% în sinucidere şi un număr de 1,5 ori mai mare de viaţă
primul
diagnostice de anumite afectiuni psihice a fost raportată pentru anul 2008,
comparativ cu 2007 (a se vedea
anexă).

Page 2
... În acelaşi timp, există speranţa că de mult impactul crizei asupra sănătăţii mintale şi a
bunăstare a populaţiei este doar o chestiune de timp
Deşi pe lângă expertul de la Letonia numai cele din alte câteva state membre au reuşit să
deja
observa un impact negativ a crizei financiare / economice asupra sănătăţii mintale, mulţi
dintre ei
au fost foarte clare cu privire la faptul că ei se aşteaptă consequeneces astfel pe termen
lung.
-
Expert din Belgia a raportat că aceasta prevede că anumite statistici, de exemplu, pe
sinuciderii şi a depresiei, vor spori.
-
Expertul finlandez a răspuns: "ştim din experienţa anterioară
recesiunea că unele dintre consecintele pentru bunăstarea populaţiei veni în
pe termen lung ".
-
Expertul din Olanda a exprimat bănuiala lui că "situaţia economică
poate avea un efect negativ (material si mental), privind anumite persoane (...). Facem
cred că este doar o chestiune de timp. "
-
Expert din Norvegia cu condiţia reflecţii despre mai multe dovezi care sugereaza
modalităţi de impact negativ asupra sănătăţii a şomajului (speranţa de viaţă redusă,
bolile cardiovasculare, anxietate şi depresie, consumul de alcool), în timp ce
impactul asupra sinuciderea ar rămân neclare (vezi anexa).
Un câteva răspunsuri sa referit la impactul crizei asupra reabilitare:
Expertul austriac menţionat:
"În perioadele anterioare de depresie economice am experimentat faptul că integrarea
profesională
este mult mai dificil pentru cei cu tulburări psihice. "
În mod similar, răspunsul vine din Republica Cehă observate mai puţine oportunităţi
pentru
de locuri de muncă cu jumătate de normă în programe de reabilitare profesională.
Se poate presupune că astfel de consecinţe sunt legate de reducerile de finanţare:
Răspunsul a expertului finlandez a descris mecanismul în această ţară în mod clar:
"Situaţia economică a multor municipalităţi a slăbit şi au deja
a început să taie costurile serviciilor de sănătate şi sociale în acelaşi mod ca în cursul
ultima recesiune. Aceasta înseamnă de exemplu, că municipalităţile reduce cantitatea de
resursele utilizate de promovare şi prevenire, angaja personal mai puţin pentru servicii,
mări dimensiunea grupurilor în serviciile de îngrijire a copilului şi şcolile şi scăderea de
utilizare a
preventive suplimentare beneficiu. Deoarece de promovare a sănătăţii nu este obligatorie
pentru
municipalităţi, este de obicei primul lucru pe care le va salva inch Chiar dacă aceste
schimbări ar putea fi mici, împreună vor provoca o mulţime de costurile ulterioare.
"
În ceea ce priveşte a doua întrebare cu privire la măsurile luate de guvernele sau a
planurilor de acţiuni pentru
atenua consecinţele psiho-sociale ale crizei, doar foarte puţine iniţiative au fost
menţionat:

Pagina 3
Expert letonă a raportat:
"Ministerul Sănătăţii al Republicii Letonia lucrează la o acţiune în punerea în aplicare
Planul de strategie a "Îmbunătăţirea sănătăţii mintale a populaţiei în 2009-2014."
Ideea de bază a acestui plan este de a dezvolta de ingrijire bazate pe comunitate de
sănătate mintală, pentru a îmbunătăţi
calitatea de diagnosticare a tulburărilor mintale şi îngrijirea pacienţilor cu tulburări
psihice
(De exemplu, programe de educaţie boli mintale pentru medicii generalişti), precum şi,
pentru a reduce stigmatizarea în societate (de exemplu, programe de educaţie boală
mintală pentru
cei care lucrează într-un domeniul educaţional şi social). "
Răspunsul provenind din Elveţia, a anunţat dorinţa de a solicita mai multe fonduri pentru
reţelelor transregionale.
În Finlanda, Guvernul efectuează o revizuire pe termen mediu. Se pune un accent mai
mare
privind economis, în general, şi în special în asigurarea ocupării forţei de muncă. În
sănătate şi
servicii sociale accentul este pus pe dezvoltarea serviciilor. De asemenea, Guvernul
are un scop specific de a reduce problemele de sănătate mintală în rândul populaţiei de
către
de punere în aplicare noul plan de sănătate mintală şi abuz de substanţe.
Concluziile anchetei de la:
Sondajul a arătat că, în acest stadiu, experţi din statele membre, numai foarte puţine (cu
Letonia
ca cele mai clare caz) nu au putut raporta un impact al crizei asupra sănătăţii mintale şi a
fiind în populaţie.
Cu toate acestea, experţi din mai multe state membre au exprimat punctul de vedere că un
astfel de impact este
doar o chestiune de timp.
Consecinţele negative asupra sănătăţii diferite ale şomajului au fost menţionate, precum
şi impactul
asupra copiilor şi familiilor. Reduceri de buget de promovare a sănătăţii şi de formare
profesională
reabilitare au fost menţionate.
Până în prezent, guvernele nu sunt prevăzând răspunsuri la aceste aşteptări. Cele mai
active
Statele membre par a fi Letonia şi Finlanda, în cazul în care o acţiune în planul de
implementare (Letonia)
şi o revizuire intermediară (Finlanda) a crea un context în care acţiunile de atenuare a
mentale
efect asupra sănătăţii ale crizei pot fi integrate.
În acelaşi timp, dacă există mai mult sau mai puţin un consens că un impact negativ al
crizei asupra
sănătăţii mintale şi a bunăstării poate fi de asteptat in termen mai lung, ar trebui să fie
momentul potrivit pentru a
începe cu reflecţii despre răspunsuri posibile.

Page 4
Anexa 1:
Răspuns de la Letonia (e-mail din 10.3.09 de către dna Agnese Raboviča,
Agnese.Rabovica @ vm.gov.lv)
prin prezenta vă rugăm să găsiţi mai jos răspunsurile la întrebările pe care le au indicat:
1) Nu te observa în ţara dumneavoastră un impact negativ al crizei la nivel de mental
formă de sănătate şi a bunăstării în rândul populaţiei, şi care ar care iau?
Semnele care ar putea dovedi impactul negativ al crizei asupra nivelului de sănătate
mintală în
populaţie sunt numărul de cazuri de sinucidere, numărul de persoane care au fost
diagnosticaţi
de boală specifice dată mintale prima dintr-o viaţă etc Numărul de cazuri de suicid în
Letonia în 2008
a crescut cu 15% în comparaţie cu 2007. Aşa cum se arată în tabel, în 2008 numărul de
boli (F41.2-F41.3) diagnosticat prima dată într-o viaţă au crescut de 1,5 ori în
comparaţie cu anul 2006. Există semne în societate că problema consumului de droguri
este în creştere,
prea.
Date reprezintă, că un impact negativ al crizei asupra nivelului de sănătate mintală este
evident.
Dar noi presupunem că impactul real nu poate fi încă văzută complet.
2006
2007
2008
Diagnostica
(ICD10)
Total
număr
la 100 000
populaţie
Total
număr
la 100 000
populaţie
Total
număr
la 100 000
populaţie
F32.0-F32.9
189
8,26
180
7,9
189
8,3
F38.0-F38.8
4
0,17
1
0,04
4
0,17
F41.2-F41.3
53
2,31
61
2,68
77
3,38
F62.0
0
0
1
0,04
0
0
Sursa datelor: Statistică Sanitară şi Medical Technologies Agenţia de Stat
2) În cazul în care răspunsul la întrebarea 1 este "da", cum nu guvernul dumneavoastră şi
cum, probabil, alţi actori
în ţara dumneavoastră să acţioneze pentru a atenua impactul negativ sănătatea mintală a
crizei (s-ar putea aceste
activităţi să fie în valoare de evidenţierea lor la masa rotunda)?
Ministerul Sănătăţii al Republicii Letonia lucrează la un plan de acţiune de punere în
aplicare
Strategia "Îmbunătăţirea sănătăţii mintale a populaţiei în 2009-2014." Ideea principală a
acest plan este de a dezvolta de ingrijire bazate pe comunitate de sănătate mintală,
îmbunătăţirea calităţii
diagnostic de tulburări mintale şi de îngrijire a pacienţilor cu tulburări psihice (de
exemplu,
programe de educaţie boli mintale pentru medicii generalişti), precum şi, pentru a reduce
stigmatizarea în
societate (de exemplu, programe de educaţie boli mintale pentru cei care lucrează într-o
domeniul educaţional şi social).
Anexa 2:
Răspuns din Finlanda (mesajul din 8 martie 2009 de prof. Eija Stengård,
eija.stengard @ thl.fi)
Vă mulţumesc pentru oportunitatea de a comentariu la această aspecte importante. Am
discutat la întrebările
cu mai mulţi experţi în domeniu şi am venit cu următoarele puncte la întrebările
dumneavoastră.

Page 5
1) Nu te observa în ţara dumneavoastră un impact negativ al crizei la nivel de mental
sănătatea şi bunăstarea în rândul populaţiei, şi care, pentru că ar lua?
 
 
Impactul negativ al crizei economice nu a crescut încă nevoia de mintale
servicii de sănătate. Cu toate acestea, ştim din experienţa de recesiune anterioare care
unele dintre consecintele pentru bunăstarea populaţiei vin pe termen lung.
Mai ales familiile cu copii mai avea nevoie de mai multe servicii de sprijin în viitor,
pentru că situaţia dificilă şi de lungă durată economice va afecta abilitatile parentale
dintre părinţi. Problemele de parinti va afecta bunăstarea copiilor şi
s-ar putea cauza probleme de exemplu, în şcoală.
 
Chiar dacă nu suntem în stare pentru a vedea consecinţele pe de bine fiind
populaţie încă, există modificări clare în structurile şi resursele de servicii în
municipalităţi. Situaţia economică a multor municipalităţi a slăbit şi au
au început deja să reducă costurile serviciilor de sănătate şi sociale, în acelaşi
fel ca în timpul recesiunii trecut. Aceasta înseamnă de exemplu, că municipalităţile
scăderea
cantitatea de resurse folosite pentru promovare şi prevenire, angaja personal mai puţin
pentru
servicii, măriţi dimensiunea grupurilor în serviciile de îngrijire a copilului şi şcolile şi
scăderea
utilizarea de beneficii suplimentare de prevenire. Deoarece de promovare a sănătăţii nu
este obligatorie pentru
municipalităţi, este de obicei primul lucru pe care le va salva inch Chiar dacă aceste
schimbări ar putea fi mici, împreună vor provoca o mulţime de costurile ulterioare.
2) Are guvernul dumneavoastră şi cum, probabil, alţi actori implicaţi în actul de ţara dvs.
pentru a
reduce impactul negativ asupra sănătăţii mentale criza?
Guvernul tocmai a lansat lor la jumătatea perioadei revizuiască politica (a se vedea
ataşamentul).
Acolo, în prezent mai mult accentul pe economie, în general, şi mai ales în asigurarea
ocuparea forţei de muncă cu mai multe acţiuni. În serviciile de sănătate şi sociale se pune
accentul pe
de dezvoltare a serviciilor (atât structurile şi activităţile). Guvernul
are, de asemenea, un obiectiv specific de a reduce problemele de sănătate mintală în
rândul populaţiei de către
de punere în aplicare noul plan de sănătate mintală şi abuz de substanţe. Există, de
asemenea, planuri de a
promovarea dezvoltării pozitive la copii şi tineri.
Anexa 3:
Reflecţii privind "şomaj şi de sănătate" din Norvegia (mesaj din 10
Martie 2009 de domnul Thor Rogan, Thor.Rogan @ hod.dep.no)
Criza financiară şi de sănătate mintală
Vi HAR lite dokumentert kunnskap ei - barbati følgende HAR vi fått fra FHI:
Şomajul afisari disproporţionat, în funcţie de statutul social. Persoanele cu nivel scăzut
de educaţie
şi venituri mici sunt afectate mai des decât persoanele cu venituri ridicate şi în
învăţământul superior.
Aceasta este, de asemenea, în cazul în Norvegia. Există o corelaţie puternică şi
necondiţionată între
şomaj şi de sănătate. În plus, este indiscutabil că şomajul conduce la o
presiune sporită asupra serviciilor de sănătate primară, după cum sa demonstrat în mai
multe ţări.
Şomajul ucide-în special bărbaţi de vârstă medie. Speranţa de viaţă redusă, independent
de
cauza de deces, a fost gasit in Marea Britanie, Italia, Finlanda şi Danemarca. Concluzii
similare

Page 6
pot fi găsite în studiile ajustate pentru faptul că bolnavilor cronici într-o măsură mai mare
tind
care urmează să fie şomeri, în comparaţie cu cele care nu sunt bolnav în primul rând.
Potrivit unui britanic
de studiu, chiar partenerii de sex feminin de bărbaţi şomeri sunt afectate negativ, şi mor
mai devreme
decât bărbaţii care nu au fost afectate de şomaj. Mai multe studii sublinia modul în care
pe termen lung
şomajului poate fi mai daunatoare decat scurt timp şomaj. În Norvegia, de
învecinate ţară, Finlanda, a fost dovedit că riscul de a trece prea devreme
creşte paralel cu durata de şomaj de la un până la 12 luni.
Numărul de decese cauzate de boli cardiovasculare creşte datorită şomajului în
ambele Suedia, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Scoţia, Ţara Galilor, Germania,
Franţa, Australia,
Canada şi SUA. Majoritatea studiilor sunt ajustate pentru cele mai explicative alternative
cauze. Potrivit constatărilor din Suedia, Germania, Franţa şi Canada, şomajul
creşte riscul de infarct cerebral Chiar şi simpla ameninţare a impactului şomajului.
negativ asupra sănătăţii. În Suedia, unul a constatat că riscul de a fi şomeri creşte
bine-cunoscut factori de risc pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea
arteriala, de înaltă LDL
colesterolului şi trigliceridelor. Probleme cu somnul este încă o altă consecinţă, un
indicator de stres
crescând riscul de o serie de suferinţe. Studiul în cauză a fost ajustat pentru alternative
explicaţii.
Efectul a şomajului privind sinuciderea nu este clar. O corelaţie între dovedit
şomajului şi suicid a fost gasit in Statele Unite, Canada, Franţa şi Australia.
Cu toate acestea, în ţările în curs similar cu Norvegia, în cazul în care există o rată mai
scăzută de sinucidere şi de bine-
stabilit sistemele de securitate socială, cum ar fi in Suedia, Germania şi Japonia, nici o
corelaţie
a fost încă găsit. În orice caz, ar putea fi util să se facă distincţia între diferitele tipuri de
sinucidere. De exemplu, ar putea fi faptul că rata de sinucidere în rândul persoanelor care
nu au mintale
tulburare, este mult mai receptiv la schimbările în mişcările ciclice, comparativ cu
sinuciderea în rândurile
oameni care au o tulburare mintală cunoscut.
Şomajul mai multe cauze mentale tulburări, mai ales de anxietate si depresie. Acest lucru
este
adevărat în cazurile de Danemarca, Canada şi SUA. Un studiu de douăzeci de ani
norvegiană
(Westin, Norum, Schlesselman, 1988) puncte în aceeaşi direcţie. După cum am menţionat
anterior,
soţul de şomeri, de asemenea, riscurile de a avea o tulburare mintală cel puţin în-Canada
(Ajustate pentru diferentele de venituri şi nivelul de educaţie). Vom presupune că relaţia
între şomaj şi tulburări psihice este afectată de trei mecanisme. În primul rând, locul de
muncă
în cele 21 de
st
secol este una dintre sursele noastre cele mai importante pentru o viaţă socială şi
semnificativ, şi
încrederea în sine. Dacă suntem privaţi de munca noastră, această threathens sentimentul
nostru de semnificativ
existenţa şi stima de sine, şi ne îndepărtează din viaţa noastră socială de zi cu zi. Primul
care urmează să fie
înstrăinat, sunt cei care au avut cele mai multe dificultăţi în a intra pe piaţa muncii, cei
care
au avut deja tulburări psihice. În vremuri de depresie, ei sunt marginalizaţi. Datorită
aceluiaşi
motive, pierderea sensului, încredere în sine şi o viaţă socială, şomajul în sine reprezintă
o
de risc în ceea ce priveşte problemele de anxietate în curs de dezvoltare, depresie şi
tulburări de somn. În plus, potrivit
a studiilor efectuate de Institutul norvegian de Sănătate Publică, o criză economică
reprezintă un factor de risc independent pentru tulburări de sănătate mintală. Americani si
canadieni
Studiile au tendinţa de a concluziona că şomajul duce la spitalizare mai mult în domeniul
sănătăţii mintale
grijă pentru tulburări mentale grave (psihoza). Cu toate acestea, nu este sigur dacă acest
lucru, de asemenea,
se aplică în cazul Norvegiei. Printre ţările nordice, Norvegia rămâne singura ţară
fără un registru operativ pacient, ceea ce face dificilă pentru a răspunde la acest tip de
întrebare.
Statistica de canadieni sugerează că şomajul afectează, de asemenea, politica de
spitalizare în cadrul
sistemul canadian de sanatate mintala.

Page 7
În ceea ce priveşte şomajul şi consumul de alcool, există două preziceri relevante.
O prezicere este că şomajul duce la o scădere a consumului, deoarece oamenii sunt
prost oprit, pentru că şi şomajul afisari adesea, cei care consuma cel mai putin pentru a
începe cu.
O altă predicţie sugerează contrariul, că şomajul creşte consumul de alcool,
deoarece oamenii au dificultăţi de adaptare la situaţia, şi paralel cu aceasta, ei au, de
asemenea
mai mult timp liber. Într-o ţară bogată ca Norvegia, construit pe un sistem de sunet de
securitate socială,
nu este puţin probabil ca efectul acesta din urmă respinge Fosta. Rămâne de văzut.
Şomajul afectează sănătatea atat mentala cat si fizica. Atât persoanele fizice şi familiile
sunt
în cauză, precum şi a populaţiei în general. Pentru societate în ansamblu, rata şomajului
este
una dintre consecinţele cele mai costisitoare derivă dintr-un depresie. Ce ar trebui să fie
făcut în
Pentru a evita şomajul conduce la o creştere explozivă în suferinţă personală şi de
sănătate
cheltuieli? Există trei modalităţi de a continua: 1. Păstraţi-le oameni angajaţi-da
semnificativ de muncă. Ministerul Finanţelor poate fi considerată ca fiind cel mai
important în forţă
ceea ce priveşte promovarea sănătăţii şi prevenirea tulburărilor psihice. 2.The Muncii si
Asistentei Sociale
Administraţia (NAV). 3. Municipalităţilor.
Anexa 4 (Mesajul din 25 martie de Dr. Elizabeta Radonic):
AVIZ DE PE SCURT
IMPACTUL psiho-sociale ale crizei economice
CROAŢIA
2009
Stimati domni,
Este foarte dificil de a da un aviz bazat pe dovezi cu privire la impactul psiho-social al
globale
Criza economică în Croaţia, deoarece majoritatea indicatorilor relevanţi nu sunt încă
disponibile.
Prin urmare, acest aviz se bazează pe observaţiile mele personale şi a informaţiilor.
În primul rând, se pare că criza economică afectează Croaţia un pic mai încet decât multe
alte ţări europene. Acest lucru ar putea fi parţial din cauza la un impact mai mic asupra
prima bancar
sector care este, în general atribuite unor intervenţii oportune şi al Băncii Naţionale croate
(The
CNB Guvernatorul Rohatinski a fost proclamat cel mai bun bancher central al Anului
Global şi
Europa de către revista Banker bazat pe seria de aceste măsuri). Totuşi, există multe
alte ameninţări la adresa sectorului financiar să fie depăşită. Apoi, există problema
structurii
al economiei croate, care este mai mult orientate pe servicii, aşa mare pierdere de locuri
de muncă nu a fost încă
s-a întâmplat. Observaţii generale până în prezent sunt că industria alimentară şi a
vânzărilor sunt cele mai afectate în
Croaţia. Vanzarile de autoturisme şi de proprietate ratele au scazut. Există, de asemenea
mare îngrijorare cu privire la
sezonului turistic viitor, care este la nivel naţional importante în ceea ce priveşte
solvabilitatea, precum şi
la nivel individual mai mult baza existenţei financiare pentru persoanele în multe croat
regiuni. Acest lucru ar putea fi un bun punct în text pentru a sublinia importanţa de
implicaţii culturale
şi de mentalitate, deoarece pentru mulţi oameni din Croaţia este important să se menţină
la nivelul de personal
cheltuieli, mai degrabă decât să facă investiţii pe termen lung. Un bun exemplu ar putea fi
faptul că de schi-
Rata de acorduri de vânzare nu a scăzut în acest sezon.
Şomajul este în creştere încet, dar rezultatele unui sondaj recent pe internet (de către un
loc de muncă relevant
portal de piaţă), arată că 58% din cei care au răspuns se tem de consecinţele pe care criza
ar putea avea asupra lor de locuri de muncă, 29% nu au o opinie, iar 13% nu se tem. Este
interesan

www.mentalhealthpromotion.net/resources/results-from-a-mini-ad-hoc-survey-among-
mental-health-experts-in-member-states.pdf

Sănătatea psihologică înainte, în timpul şi după o criză economică:


Rezultatele din Indonezia, 1993 - 2000
Jed Friedman, Banca Mondială
Duncan Thomas, Universitatea Duke
Aceasta cercetare a fost sustinuta in parte de NICHD subvenţie HD040245

Introducere
Din 1997 valută crizei asiatice, fără îndoială unul dintre evenimentele cele mai
perturbator economiei mondiale în
mai multe decenii, a provocat daune economice grave în mare parte de Est şi Asia de
Sud-Est. Nici o ţară nu
a fost mai afectate decât Indonezia. După mai multe decenii de creştere economică
susţinută, cu o inflaţie scăzută,
un curs de schimb stabil şi trei decenii ale preşedintelui Suharto la putere, indonezieni
societatea a fost sfâşiată
de criză 1997. The Indonesian Rupiah sa prăbuşit, care se încadrează în jurul valorii de
Rp din 2500 pe US $ la sfârşitul anului 1997 la
Rp 15000 dolar SUA la mijlocul anului 1998. PIB-ul a scăzut 12 la sută în 1998, iar
economia nu a crescut din nou
până în 2000. Preţuri pentru spirală cu inflaţia în 1998, ajungând la 80% în timp ce
preţurile la alimente au crescut cu 160%.
Răsturnare economică a fost însoţită de tulburări politice. Presedintele Suharto a
demisionat în urma protestelor stradale
la începutul anului 1998, care a prevestit schimbări istorice în cadrul sistemului de
guvernare la nivel naţional şi local. Marea majoritate a
majoritatea gospodăriilor casnice indoneziene au luptat pentru a face faţă atât cu
adversităţi economice imediate, în care
cu care se confruntă la debutul crizei, precum şi incertitudinea enorm asupra lor
economice, sociale, politice şi
futures. Condiţii de viaţă prin subliniază crizei a avut un potenţial substanţial de taxare pe
psihologice
bunăstarea populaţiei. Acest proiect analizează probe şi încearcă să identifice acele
subgrupuri ale
populaţie indonezian care au plătit cel mai mare preţ din punct de vedere al lor
psihologică şi psihologică
de sănătate.
Impactul crizei asupra bunăstării economice au fost departe de a fi uniformă. Din multe
puncte de criză
a fost concentrată în zonele urbane şi în gospodării urbane defavorizate a dus greul crizei
(Frankenberg
et al, 1999;. Friedman şi Levinsohn, 2002). Scade consumul pentru uz casnic şi creşteri în
sărăcie
rate au fost mult mai mare în mediul urban decât în cel rural.
1
In mare parte, acest lucru este o reflectare a creşterii
a preţului relativ al produselor alimentare, în special orez, care au beneficiat producătorii
nete de produse alimentare şi concomitent
colapsul salariilor reale, care a avut o taxă pe lucrătorilor urbane şi rurale fără pământ.
Impactul economic
a crizei, de asemenea, variat in mod dramatic în cele 27 de provincii indoneziene şi
numeroase grupuri de insula chiar
în cadrul zonelor urbane şi rurale (Levinsohn et al., 2003). Mai multe provincii urbanizate
din Java, cum ar fi Jakarta
şi Java de Vest, a suferit cea mai mare contractiile întrucât efectele nocive ale crizei
economice
au fost substanţial mai redusă în aceste provincii, care a produs şi exporturile de export
legate de astfel de servicii
ar fi turismul (în Bali, de exemplu), precum şi producţia de petrol, cherestea, şi de pescuit
(în Sumatra). Variaţie
între provincii şi între zonele rurale şi urbane este un aspect fundamental al economice
din Indonezia
criză şi este importantă pentru înţelegerea modului în care criza economică a afectat
bunăstarea psihologică.
O serie de studii au descris efectele crizei asupra dimensiunile multiple ale economice
bunăstarea şi sănătatea fizică a populaţiei indoneziene. Luate împreună, aceste studii
indică o
1
De uz casnic pe cap de locuitor a scăzut cheltuielile cu 34% între gospodăriile din mediul
urban şi 13% dintre gospodăriile din mediul rural
(Frankenberg et al, 1999.). Ratele sărăciei mai mult decât dublu în zonele urbane şi a
crescut cu aproximativ 50% în mediul rural
(Suryahadi et al. 2000).

Page 5
2
scădere dramatică, dar de scurtă durată, în nivelul de trai al mai indonezieni care
sugerează o enorm
rezistent populaţiei, care a avut mari eforturi pentru a furtunii.
2
În contrast puternic, impactul crizei financiare asupra sănătăţii psihice şi mentale, nu a
fost explorate. Scopul acestui document este de a furniza dovezi empirice cu privire la
măsura în care colectorul
revoltele şi subliniază asociate crizei Indonesian afectat starea de sănătate psihologică a
Indoneziană populaţiei şi dacă orice astfel de efecte au fost de lungă durată. În acest sens,
vom contribui noi
dovezi privind costurile psiho-sociale de insecuritate economică în ţările în curs de
dezvoltare.
Utilizarea datelor din Ancheta Viaţa de familie Indonezia, vom urmări indicatorii de stres
psihologic
de la aceiaşi indivizi, care au fost evaluate până la trei interviuri pe o perioadă de înainte,
în timpul şi după
de la debutul crizei. Aceasta dovada este contrastat cu schimbări în starea generală de
sănătate de la aceeaşi
persoanelor fizice. Găsim există creşteri substanţial mari şi semnificative a prevalenţei
stres psihologic, atât în rândul adulţilor bărbaţi şi femei, după declanşarea crizei şi
această creştere a
persistă şi dincolo de începutul crizei. În timp ce efectele sunt vizibile în intervalul de
vârstă întregul,
există o sugestie că adulţii mai în vârstă sunt ceva mai vulnerabile la stres ridicat. Găsim
de asemenea, niveluri
anxietate de sunt mai mari de la debutul crizei în rândul celor cu educaţie mai puţin.
Impactul crizei
este cea mai mare, de asemenea, printre fără pământ din mediul rural şi cei care locuiau
în provincii, care a suferit cea mai mare
taxare în ceea ce priveşte costurile economice ale crizei.
De sănătate în ţările în curs de dezvoltare psihologică
Deşi este în general recunoscut faptul că sănătatea psihologică este o componentă
importantă a
bunăstării individuale, există dovezi limitate la un nivel de populaţie în ceea ce priveşte
prevalenţa de psiho-
handicap social în ţările în curs de dezvoltare sau de variaţia sa în aceste ţări. Dincolo de
direct
consecinţe asupra bunăstării umane de sănătate psihologică săraci, literatura de
specialitate sugerează că ar putea fi
semnificativ costurile economice, atât pentru individ şi societate în general. Sarcina
globală a Bolilor
Estimările indică faptul că bolile neuro-psihiatrice cont pentru aproximativ 10% din
povara totală a bolii şi
prejudiciului (măsurată în ani de viaţă invaliditate ajustat), în ţările cu venituri mici şi
medii şi peste 12% din
povara bolii în Asia de Est şi Pacific. Aproximativ o treime din această povară bolilor
este atribuită
depresie. (Lopez et al. 2006). Alte contribuabili care duce la povara bolii la nivel mondial
care sunt asociate
cu sănătatea psihologică includ schizofrenie, tulburare bipolara si abuzul de substante.
3
2
Studiile au descris impactul crizei asupra sărăciei, consumului şi bogăţie, oferta de
muncă, salariile şi
câştigurilor salariale, şcolarizarea, sănătatea fizică şi sănătate utilizarea de îngrijire
(Frankenberg et al 1999;. Suryahadi et al 2000.;
Frankenberg et al. 2003; Thomas et al. 2004; Strauss et al, 2004)..
3
Aşa cum va fi discutat în detaliu mai târziu în hârtie, măsurile noastre de sănătate
psihologice sunt concepute pentru a evalua global
psiho-social bunăstarea şi manifestări specifice, nu de boli psihice. În timp ce majoritatea
studiilor citate sunt
mai multe clinice în natură şi, prin urmare, măsura clasificările specifice de boală mintală
în rezultatele noastre se referă la un
Noţiunea generalizate a sănătăţii psihologice. Specifice de boli mentale, cum ar fi
depresia bipolara sau generalizate
tulburări de anxietate, sunt subsumate în această categorie generală de stres psihologic
sau de sănătate psihică.

Page 6
3
Studii în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare, atât sugera probleme psihologice de
sanatate tind
să fie mai raspandita in randul celor mai mici cu statut socio-economic, deşi aceasta a fost
o provocare pentru
fixeze mecanismele cauzale care stau la baza acestor asociaţii. Este posibil ca
insecuritatea economică şi
sărăcia contribuie la sănătatea psihologică săraci şi, invers, dovezile sugerează că oamenii
care suferă de probleme de sănătate psihologică tind să funcţioneze mai puţin bine în
piaţa forţei de muncă şi la şcoală
(Ettner et al 1997;. Dooley et al 2000, Kessler et al 1995..). Furnizorii de servicii de
sănătate de pe tot globul
raportează că depresia şi anxietatea sunt mai răspândite în rândul grupurilor mai mici
educaţi (Goldberg şi
LeCrubier, 1995; Patel şi Kleinman, 2003). Grupurilor mai sărace şi mai dezavantajate au
de obicei puţin
sau nu acces la serviciile de îngrijire a sănătăţii psihologice, în special în lumea în curs de
dezvoltare, astfel potenţial
accentuează relaţia circulară de sărăcie şi boli mintale (Saraceno şi Barbui, 1997).
De cercetare emergente indică faptul că nu este neapărat sărăcia în sine, dar schimbari
nefavorabile în socio-
situaţia economică, care sunt predictive de stres psihologic (Das et al., 2007). În cazul în
care este corectă,
tranziţii, dislocări şi incertitudini cu care fac parte din viaţa de zi cu zi pentru mulţi
oameni care trăiesc în
lumea de astăzi în curs de dezvoltare sunt susceptibile de a transporta cu ei o povară
crescute de psiho-sociale de sanatate
probleme. Într-adevăr, chiar ca sănătatea fizică a unei populaţii imbunatateste, la fel
procesul de dezvoltare
poate duce la patologii crescute sociale şi psihologice ca societăţi suferi modificări
pronunţate astfel de
precum urbanizarea rapidă, care tind să slăbească tradiţionale obligaţiuni sociale rurale
(de zahăr et al., 1991). Acesta a fost
sugerat că cele mai înalte niveluri de patologii psihologice se găsesc în ţările emergente
din
conflict, în cazul în care nivelurile de tulburare de stres post-traumatic (PTSD) sunt
ridicate în rândul populaţiei generale
(Joop et al., 2001). Populaţiilor din regiunile care au avut de la dezastru natural
asemenea, suferă semnificativ
primejdie mai mult din punct de vedere psihologic de depresie, somatizare, şi anxietate
(Wang et al, 2000.;
Frankenberg et al, 2007.). Având în vedere aceste dovezi, este plauzibil să presupunem că
dislocare economice grave
poate avea efecte adverse asupra sănătăţii în starea generală de sănătate şi psihologice, în
special. Tangcharoensathien
et al. (2000) furnizează unele dovezi cu privire la consecinţele imediate ale crizei
financiar 1997, în Thailanda.
Deşi efectele globale asupra sănătăţii fizice şi psihice în acest eşantion studiu de
specialitate sunt
mixt, prevalenta raportate de stres severă, idei suicidare, sentimentele şi fără speranţă a
crescut
în mod substanţial în rândul grupului de sub-de şomeri. Criza thailandeză nu a fost la fel
de profund, de anvergură, de lungă sau
durabil, deoarece criza Indonezia şi astfel impactul crizei Indonesian privind bunăstarea
psihologică
din populaţie ar fi putut fi mult mai răspândită. Ne întoarcem acum pentru a evalua aceste
probe.
Datele
Ancheta Indonezia Viaţa Familiei (IFLS) este un continuu multi-scop-individuale, de uz
casnic-
şi la nivel de comunitate sondaj longitudinal. Primul val de IFLS a fost pe campuri, în
1993 şi colectate
informaţii cu privire la peste 30.000 de persoane care trăiesc în 7200 gospodării. Proba
iniţială a acoperit 321
Reprezentantul comunităţilor în 13 provincii şi este de populaţie care au reşedinţa în
aceste provincii, despre
83% din populaţia naţională. Respondenţii acelaşi au fost re-intervievaţi în 1997 (IFLS2),
câteva

Page 7
4
luni înainte de începerea crizei valutare din Indonezia, şi din nou în 2000 (IFLS3). A 25%
sub-
eşantion de persoane fizice a fost re-intervievaţi în 1998 (IFLS2 +) pentru a măsura
impactul imediat al
criza.
4
În plus faţă de colectarea de informaţii detaliate cu privire socio-economice şi
demografice
caracteristici ale respondenţilor şi a familiilor lor, IFLS evaluează bunăstarea psihologică
a acesteia
respondenţi folosind un instrument de interviu pe bază de anchetă. Măsurarea de sănătate
psihologică în această
mod are o lungă istorie în cadrul comunităţii de cercetare de sănătate mintală şi mai multe
instrumente anchetei, atât pentru
scopuri de diagnostic şi screening-ul, au fost dezvoltate în ultimele decenii. Unele dintre
aceste eforturi au
a dus la evaluări extensive de diagnosticare, cum ar fi International Interviu compozit de
diagnosticare
(CIDI), care folosesc o baterie de un număr mic de întrebări controlul de securitate care
alimentează într-o mai extinsă sub-
chestionar referitoare la patologii specifice psihologice. O evaluare psihologică alternativ
de
de sănătate prin sondaj este scara de screening scurta de obicei, dezvoltat pentru a evalua
la nivel de populaţie
prevalenţa în non-specifice stres psihologic. Un exemplu de astfel de scară pot fi găsite în
Kessler et
Al. (2002), care prezenta o metoda pentru dezvoltarea unui nou 10-întrebare de screening
la scară psihologică
primejdie pentru Studiul National de Sanatate Interviu (SNIS).
În timp ce aceste instrumente anchetei au fost dezvoltate pentru a studia populaţiile din
ţările dezvoltate, o
recente OMS consorţiu (2000) folosind CIDI a realizat un studiu trans-naţionale a
prevalenţei şi a
coreleaza de tulburare psihologică, inclusiv probe din Brazilia, Mexic, şi Turcia. Ei au
găsit că
prevalenta tulburarilor, cum ar fi depresia sau anxietatea este larg răspândită în întreaga
lume. Deşi este
în general, dificil de a importa aceste instrumente anchetei cu ridicata intr-un cadru ţară
în curs de dezvoltare, multe
cercetatorii au tradus şi adaptat instrumentele în mod specific pentru contextul local.
Recente la nivel local cu rădăcini
studii în curs de dezvoltare s-au găsit prevalenta de mai multe tulburări psihologice
pentru a fi cat mai mare
cum sau mai mari decât cele găsite în partea de vest. Almeida-Filho şi alţii (1997) găsiţi
cele mai prevalenţa globală
modele de vârstă şi sex a DSM-III diagnostice psihiatrice în 3 centre urbane din Brazilia
care urmează să fie similare cu
cele gasite in studiile epidemiologice SUA bazinul (pe baza rezultatelor citată la Robins
şi
Regier, 1991). În mediul rural Etiopia prevalenţa morbiditatea psihiatrică este destul de
mare şi la niveluri similare
descoperite în ţări din urbanizate, dezvoltate (Awas et al. 1999). Utilizarea instrumentelor
dezvoltate la nivel local de screening,
Abas şi Broadhead (1997) si gasiti o depresie şi anxietate prevalenta de 31% în rândul
femeilor care trăiesc într-o
Mahala Harare - o prevalenţă mai mare decât cea constatată pentru categoria demografică
aceeaşi în Londra. În
general, studiile în curs de dezvoltare bazate pe ţară găsi că covariabilele de aceeaşi boală
psihică şi
stres psihologic observate în ţările dezvoltate - de gen feminin, cu venituri mici, varsta
inaintata, si inferioara
4
Atenţie considerabilă a fost introdus pe minimizarea uzura în IFLS. În fiecare re-anchetă,
aproximativ 95% din
gospodării au fost re-contactat, minimizând astfel se referă la date care pot apărea de la
uzură selectiv. În jurul valorii de 10 -
15% din gospodăriile casnice sa mutat din locul în care au fost intervievaţi în valul
precedent şi concertate
efort a fost facut pentru a urmări aceste gospodării in noua locatie. În plus, persoanele
care au mutat în afara lor
versiunea originală IFLS de uz casnic au fost urmate. Aceasta a adaugat aproximativ
1.000 gospodării la proba în 1997 şi
aproximativ 3.000 de gospodării în anul 2000.

Page 8
5
educaţia - sunt, de asemenea, asociate cu tulburări psihice comună în ţările cu venituri
mici şi medii
(Patel et al 1999;. Patel şi Kleinman, 2003).
5
Pentru a măsura bunăstarea psihologică, în Indonezia, IFLS a adoptat un studiu de
screening scurt
psihologic primejdie. Componenta de sănătate psihologică a IFLS nu este destinat pentru
a diagnostica un anumit
boală psihică în sine, ci mai degrabă pentru a evalua prevalenţa populaţia de diferite
simptome de
psihologic primejdie. Aceste simptome sunt de obicei extrem de corelate cu forme
specifice de
psihologic boală. Special IFLS întrebări psihologice de sănătate sunt adaptate de la
General
Sanatate chestionar (GHQ) şi încercarea de a masura simptome de două categorii de
comune la nivel global
tulburare psihiatrică-depresie şi anxietate (Goldberg, 1972). Apendicele Tabelul 1
prezintă IFLS
întrebări utilizate în acest studiu. Ei se concentreze pe sentimente generale de tristete sau
anxietate, precum şi specifice
simptome de primejdie.
6
Aceste întrebări au fost traduse şi de back-traduse pentru a asigura exactitatea, astfel cum
precum şi testat extensiv în domeniu, în scopul de a asigura înţelegerea între subiecte de
studiu. Apendice
Tabelul 1 include, de asemenea, o întrebare cu privire la auto-perceput de starea generală
de sănătate. Acest standard de sănătate sondaj
întrebarea este o măsură rezumat al sănătăţii, care cuprinde domenii fizice şi non-fizice
ale bine-
fiind. Acesta oferă un contrast cu care compara markeri noastre de psiho-social
bunăstarea împotriva unui
rezumat mai larg al sănătăţii.
În ceea ce priveşte punerea în aplicare a anchetei, întrebările psihologice de sănătate au
fost evaluate în întregime în
1993 şi 1998 valuri de anchetă şi de un subset de întrebări au fost evaluate în valul 2000.
(Subset este
marcate cu un asterisc în figura apendicele 1). Pentru o mare parte din analiza următoare,
vom exploata la panoul de
natura datelor pentru a contrasta stării generale de sănătate psihologică a fiecărui individ,
la două puncte în timp,
1993 şi 2000 (anul 1998 rezultatele de la 25% sub-eşantion va fi, de asemenea, utilizate).
Această perioadă de şapte ani între paranteze crizei financiare, politice şi sociale, care,
dată fiind
magnitudine, este probabil factorul dominant care stau la baza modificărilor în materie de
sănătate psihologică în această perioadă. O
Avantajul de a folosi 1993 pentru comparaţie este faptul că estimările noastre nu vor fi
contaminate de impactul
aşteptările în ceea ce priveşte o criză iminentă.
Psihologice primejdie, pre-si post-criză
Vom începe cu o prezentare generală a noastre psihologice bunăstarea indicatori înainte
şi după debutul
de criză 1997. Tabelul 1 rapoarte prevalenţa globală de stres psihologic în populaţia de
5
Mai multe cercetari recente (Das et al., 2007) nu reuşeşte să găsească această relaţie
dintre care coincide sănătate psihologică şi
low statut socio-economic în cinci ţări în curs de dezvoltare, deşi nu reproduce
constatările anterioare în ceea ce priveşte
corelează demografice.
6
Cu privire la întrebările intreba despre o gamă mai largă de simptome decât cea indicată
de DSM-IV şi, deşi întrebările
se referă la simptome de depresie şi anxietate, prevalenţa a unui simptome simptom sau
mai multe într-un
individuale nu sunt suficiente informaţii pentru a produce un diagnostic (Bir şi Frank,
2001). Desi studiile de validare
cu SUA pe baza GHQ au ajuns la concluzia că, dacă o grupare de simptome în cadrul
unui individ este identificat,
psihiatri sunt susceptibile de a pune un diagnostic (Goldberg, 1972), datele IFLS nu
furnizează informaţii de diagnostic
şi am interpreta măsuri ca indicativ al generale bunăstarea psihologică a populaţiei.

Page 9
6
adulţii de vârstă 20 şi mai sus, la momentul de fiecare val al sondajului, împreună cu
procentul de respondenţi
raport care au fost în stare proastă de sănătate generală.
7

Rapoartele de sus panoul de rezultate pentru bărbaţi şi


panoul inferior pentru femei. Rapoartele din stânga mână panou estimează că se bazează
pe rapoartele din toti respondentii din
fiecare val al studiului. Estimările sunt ponderate, astfel încât acestea sunt reprezentative
pentru care stau la baza
populaţie.
8
Declanşarea crizei 1997 a fost însoţită de o creştere dramatică în toate psihologice
indicatori de primejdie măsurată în IFLS. Pentru ambele barbati si femei, între 1993 şi
1998, prevalenţa
de primejdie aproape sa dublat, pentru fiecare indicator cu excepţia unuia dificultăţi de
adormire, care a crescut cu aproximativ
De 50%. De exemplu, în 1993, aproximativ 12% din barbati au raportat senzaţie de trist
în prealabil patru săptămâni; în 1998,
aproape 30% dintre barbati au raportat senzaţie de trist. Femeile au fost uşor mai multe
sanse sa se simta trist în 1993 (16%) şi
mult mai probabil sa se simta trist în 1998 (41%). Au fost chiar mai mare creşteri
proporţionale în
prevalenţa de anxietate care au crescut de trei până la patru ori (de la o bază mai mică).
Combinarea atât markeri într-o
Indicele identificarea celor care declara ca se simt fie trist sau anxietate, aproximativ unul
din şase respondenţi au raportat
astfel de sentimente în 1993. În 1998, unul din trei barbati si aproape unul din fiecare
două femei au raportat aceste
sentimente. În 1993, unul din cinci respondenţi au avut tulburări de somn şi până în 1998
aceasta a afectat una din trei
adulţi. Prevalenţa de oboseală aproape sa dublat şi temperament scurt, mai mult decât
dublu. Pentru ambele bărbaţi şi
femele, prevalenţa a durerii somatice raportate sa triplat de la aproximativ 20% până la
60% dintre respondenţi.
Creşterea frecvenţei de probleme psihologice între 1993 şi 1998 sugerează o
creştere substanţială în care stau la baza stres psihologic şi emoţional în această perioadă,
care, aşa cum se arată în
coloana a treia din tabel, au persistat şi după declanşarea crizei. Există doar o scădere
mică în
prevalenţa de stres psihologic între 1998 şi 2000 atât pentru bărbaţi cât şi femei. Acest
lucru este persistenţa
demn de remarcat, deoarece până în 2000 economia Indonesian a început să recupereze şi
medie de uz casnic
nivelurile de consum a avut deja a revenit la nivelurile de dinainte de criză din 1997.
(Ravallion şi Lokshin, 2007)
În contrast cu creşterea în probleme de ordin psihologic, auto-au raportat starea generală
de sănătate
schimbări foarte puţin pe întreaga perioadă sapte ani. În jurul valorii de 11% dintre
bărbaţi şi între 11 şi 14% din
femelele s-au rapoarte ca fiind în stare precară de sănătate. Stabilitatea relativă a acestei
măsuri generale de sănătate
sugerează că indicatorii psihologic primejdie a identifica o modificare într-o dimensiune
diferită de sănătate şi a
7
Pentru uşurinţa de expoziţie, ne-am dichotomized stres psihologic şi întrebările stării
generale de sănătate. Noi
combina respondenţi că raportul experienţa unui anumit indicator de stres psihologic, fie
de multe ori sau
uneori, pe parcursul ultimelor patru săptămâni. De asemenea, dacă un respondent a
raportat starea lor generală de sănătate ca fiind "oarecum
nesănătoase "sau" foarte nesănătoase ", ne recode pentru a fi în" starea generală de
sănătate proastă ". O modalitate de măsurare a sănătăţii
probleme cu datele anchetei este de a răspunsurilor agregate la mai multe întrebări şi de a
crea un indice de sinteză (a se vedea Das et al.
viitoare, pentru un exemplu în materie de sănătate psihologică). Vom prezenta rezultatele
pentru două domenii de psihologice
probleme - senzaţie de anxietate sau trist - şi care suferă de dificultati de somn. Acestea
sunt singurele întrebări care sunt
repetate în toate valurile sondajului trei. Rezultatele noastre sunt calitativ neschimbate
dacă vom combina toate cele şase întrebări în
un index şi compara 1993 cu 1998 sau dacă vom combina cele trei întrebări comune în
cadrul celor trei sondaje într-o
index şi compara 1993 cu 1998 şi 2000.
8
Dimensiunile eşantionului variază în funcţie de valurile din cauza designului anchetei. În
1993, un subeşantion de adulţi a fost
intervievaţi în fiecare gospodărie. În 1998 şi 2000, toţi adulţii au fost intervievaţi
individual. Val 1998 a fost
limitată la 25% sub-eşantion de gospodării pentru motive de cost.

Pagina 10
7
bunăstarea decât starea generală de sănătate şi că criza a afectat diferenţiat aceste
dimensiuni separate. În
analiză ulterioară, rezultatele generale fizice stării de sănătate va oferi o comparaţie utilă
cu
indicatori de sănătate psihologică şi subliniază impactul potenţial unic al crizei asupra
bunăstarea psihologică.
Analizele până în prezent furnizează dovezi cu privire la prevalenţa problemelor de
sănătate în rândul populaţiei. Aceasta
este util de a explora tranziţii în materie de sănătate în această perioadă, care necesită în
urma acelaşi individ
a lungul timpului. Panoul din dreapta din tabelul 1 rapoartelor prevalenţa unor probleme
psihologice şi săraci
starea generală de sănătate în rândul respondenţilor care au fost evaluate individual în
ambele 1993 şi 2000 şi au fost la vârsta
cel puţin 20 în scenariul de referinţă 1993. Peste 80% din 1993, de asemenea,
respondenţii au fost intervievaţi în anul 2000.
Comparând ratele de prevalenta pentru populaţie (în prima coloană), cu ratele pentru
proba la panoul de
de referinţă (în coloana a patra), ofera perspective în reprezentativitatea eşantionului
panoului. Pentru ambele
masculi şi femele, ratele de prevalenţă în 1993 sunt foarte similare în întreaga coloane.
Rate în anul 2000 sunt
nu sunt direct comparabile în secţiune transversală şi panoul de probe, deoarece
respondenţii sunt şapte ani
mai mari în urmă. Pentru indicatorii psihologic, tarifele sunt apropiate. Astfel, proba
panoul de replici
creşterea în mare stres psihologic între 1993 şi 2000, care a fost observată în secţiune
transversală
eşantion. În schimb, în proba de panou, o parte mai mare din respondenţi se declară ca
fiind în
sănătate precară în raport cu proba secţiune transversală. Aceasta este în mare măsură o
reflectare faptul că sănătatea proastă se ridica
cu vârsta şi prevede o dovadă în plus că efectele timp sunt minore în raport cu efectele de
vârstă, în cazul de
general starea de sănătate.
Pentru a explora variaţie în primejdie psihologice pe parcursul vieţii, Figura 1 oferă non-
estimările parametrice a relaţiei dintre raportare fie tristetea, fie anxietate şi de vârstă
pentru bărbaţi (în
panoul superior) şi femei (în panoul inferior). Relaţiile sunt estimate separat pentru cele
trei
valuri de IFLS cu probele secţiune transversală folosind ponderate la nivel local parcele
mai lin puncte (Cleveland &
Devlin, 1988). Prevalenţa de tristete sau anxietate variază în funcţie de vârstă, deşi puţin
cu rate de prevalenţă sunt
mai mare în rândul bărbaţilor tineri şi mai mari în 1998 şi 2000 şi în rândul femeilor în
vârstă în 1998. Aceste modeste
diferenţele de vârstă sunt dwarfed de sus schimbare dramatică în acest profil întregul
între 1993 şi 1998. La
fiecare vârstă, prevalenţa de tristete sau anxietate aproximativ sa dublat între 1993 şi
1998 indică
o creştere de profundă în primejdie psihologice pentru adulţi peste vârsta de distribuţie
întregul. Estimările
pentru anii 1998 şi 2000 sunt aproape de co-incident care indică persistenţa efectelor
crizei asupra sănătăţii psihologice
în toate vârstele, chiar şi pe măsură ce economia indonezian au început să recupereze.
Aceste rezultate în figura 1 stand in contrast cu cele din figura 2, care prezintă aceeaşi
non-
parametri de analiză de data aceasta pentru starea generală de sănătate. Un gradient de
vârstă mai clară este uşor de observat în Figura
2 - cum vârsta respondenţilor care sunt mai multe sanse de a raporta sănătate precară
general. Acest rezultat, în conformitate cu
literatura de specialitate mai empirice, scoate în evidenţă diferitele domenii de bunăstare
identificate de GHS, precum şi cu
întrebări psihologice de sănătate. O altă diferenţă se referă la schimbarea lipsa relativă în
măsura GHS
în perioada 1993-2000. Nu pare să fie o creştere generală de sănătate proastă a raportat în
1998 în

Pagina 11
8
comparaţie cu 1993, cu toate că nu o mai aproape de amploarea asistat de stres psihologic
măsuri. Cu toate acestea, o diferenţă a treia este un declin în GHS sărace pentru
respondenţii de vârstă mijlocie şi mai mari între
1998 şi 2000 în timp ce stres psihologic ramane la niveluri ridicate. Înţelegerea
determinanţi de
schimbare în măsura GHS, în special aplatizare a gradientului vârsta cuprinsă între 1993 -
2000, se află dincolo de
punctul central al acestei lucrări. Ceea ce este clar este faptul că creşterea generală şi
durabilă a populaţiei
stres psihologic nu este însoţită de schimbări în starea generală de sănătate a populaţiei
percepute.
Tranziţii individuale în stres psihologic şi criza
Am rândul său, alături de o anchetă de tranziţiile de intrarea şi la ieşirea de stres
psihologic
exploatarea dimensiunea de observare repeta de date panel pentru a examina modificările
bunăstării
aceiaşi indivizi, în timp. Tabelul 2 sintetizează rezultatele de tranziţii între 1993 şi 2000.
Pentru
fiecare măsură de stres psihologic, procentul de persoane în fiecare din cele patru
categorii de posibile este
cotate la bursă - cei care au raport de stres psihologic în ambele ani de anchetă, cei care
raportează nici o primejdie, în
fie an, cei care tranzitează în suferinţă psihică şi cei care tranzitează din primejdie.
După cum se poate observa în datele agregate, o parte considerabila de bărbaţi şi femei au
trecut de
în psihologic fiind în dificultate în această perioadă. Cu toate acestea, peste jumătate din
populaţie - şi, în unele
cazuri, trei sferturi - nu a avut nici tranziţii cu marea majoritate a acestor oameni nu de
raportare pe care le
simtit suferinta psihologica. O mică, dar semnificativă a populaţiei sa mutat din senzaţie
aflate în dificultate în această perioadă. De exemplu, printre cele 12% din barbatii care au
simtit trist în 1993, mai mult de jumătate au
nu se simt trist în anul 2000. Printre 17% dintre femeile care au simţit trist, jumatate nu
au simţit trist în anul 2000. În acelaşi timp,
timp, aproximativ 20% dintre bărbaţi şi 30% din femei nu sa mutat de la sentiment trist în
1993 la senzaţie de trist în anul 2000.
Motivele sunt în general similare pentru ceilalţi indicatori de bunăstarea psihologică.
9
Femelele sunt mai
susceptibile de a tranziţiei la intrarea şi ieşirea din suferinţă şi, în general, fracţiunea de
populaţie care tranziţiile
în stres psihologic în această perioadă este cuprinsă între 2 şi 5 ori mai mare decât
fracţiunea care
a trecut din primejdie. În contrast cu indicatorii psihologic, relativ puţini oameni de
tranziţie
în stare precară de sănătate şi în jurul valorii de două treimi din cei care au fost în stare
precară de sănătate în anul 1993 raportul acestea nu sunt în
sănătate precară în anul 2000.
Caracteristicile psihologice individuale şi de primejdie
Combinaţia de măsuri de bunăstarea psihologică, împreună cu demografice şi socio-
caracteristicile economice ale persoanelor fizice colectate în IFLS între 1993 şi 2000,
prevede unic
oportunităţi de a identifica acele grupuri sub-populatie care sunt la risc crescut de a suferi
de
9
Motivele sunt, de asemenea, similare pentru tranziţiile în 25% sub-eşantion peste 1993 -
1998 perioadă. Atunci când se uită la
1998 - 2000 perioadă, persistenţa relativă de suferinţă, în contrast cu oricare 1993 - 2000
sau 1993 - 1998
perioadă este clar. Raportul dintre persoanele de raportare primejdie, în anii 1998 şi 2000
a vis de un vis de cele de tranzit care, din
a unui stat aflate în dificultate este mai mare decât aceluiaşi raport calculate pentru
perioadele în care durata crizei.

Page 12
9
psihologic primejdie. Noi folosim de regresie multivariată pentru a identifica cele mai
mare risc înainte şi după
de la debutul crizei, precum şi cei care sunt cel mai probabil, la tranzitia în sau în afara
psihologic primejdie.
Ne concentrăm pe rolul de vârstă, educaţie şi religie (toate din care sunt măsurate în
1993) în timp ce
gen de control în modele. Nu toate modificările între 1993 şi 2000 pot fi atribuite din
1997
criză. We therefore also exploit the fact that the impact of the 1997 crisis differed
dramatically across the
Indonesian archipelago and relate differences in responses to the crisis to a measure of
the magnitude of
the crisis for the area in which each respondent was living in 1993. Specifically, we
distinguish not only
province of residence but also those living in urban areas, the rural landed and rural
landless households
because research on the crisis has demonstrated that the impact of the crisis differed
substantially between
those who were net food producers and those who were net food consumers. Under the
plausible
assumption that the crisis was unanticipated in 1993, the impact of location of residence
in 1993 on
psychological distress can be interpreted as capturing impacts that are unrelated to
responses to the
crisis.
10
Regression results are reported in Table 3 for three indicators of psychological distress,
sadness,
anxiety, and difficulty sleeping, and also for poor general health using the sample of
respondents who
were age 20 in 1993 and interviewed in both 1993 and 2000. Columns 1 and 2 in each
block examine the
correlates associated with psychological distress or poor health in 1993 and 2000,
respectively. We report
odds ratios from logistic regressions with the dependent variable being unity if the
respondent reports
being in poor psychological or physical health. Columns 3, 4 and 5 in each block report
the results of the
transition models which are estimated by multinomial logistic regression. We report risk
ratios relative to
not being in poor psychological or physical health in either 1993 or 2000. Standard errors
take into
account correlations of unobserved factors that are common within households. The table
presents results
for gender, age, education, and rural/urban location. Differences by province are
summarized in Figure
2.
11
10
The data affords a broader set of socio-economic controls than those included in these
parsimonious
caietul de sarcini. We do not include measures of individual work (and therefore
earnings) because they may be
determined in part by contemporaneous psycho-social well-being (Ettner et al., 1997;
Dooley et al., 2000) The same
reasoning applies to measures of household resources such per capita expenditures, which
is the combination of
earnings (and other income) of each individual and the choice of living arrangements
which may both influence and
be influenced by psychological health. We assume the included socio-economic factors
such as educational
attainment, location of residence, and ownership of land are largely fixed before psycho-
social well-being in 1993 is
determinată.
11
Religion is an important characteristic that may condition the experience and reporting of
psychological distress
indicators and is also mostly fixed over the crisis period. Indeed the multivariate analysis
finds important differences
in reported psychological well-being across Indonesia's major religious groups – Muslim,
Christian, and Hindu. Este
difficult to understand exactly how religion affects the interpretation and expression of
states of psychological
distress, and indeed this task is beyond the scope of this paper. Nevertheless we include
religion in our multivariate
framework because of the revealed influence on our psychological distress indicators. If
we exclude religion from
the analysis, the coefficients on the other covariates are largely unchanged with the
exception of the Bali province
coefficient, where the vast majority of Indonesian Hindus reside.

Pagina 13
10
As noted above, gender plays an important role in both the prevalence and the transitions
of
psychological distress controlling other characteristics. Females are significantly more
likely to report
being sad, anxious, suffering from sleep difficulties and being in poor general health in
either survey year
than are males. In addition, females are significantly more likely to transit between states
of poor
psychological or physical health (in either direction) and to remain in poor health in both
survey years
than are males.
To allow for differential response among the young and old, age is modeled as a linear
spline
function with a knot at 50 years of age. The influence of age varies with the particular
psychological
distress indicator. For example, feelings of sadness do not appear to vary by age in either
survey year,
although the probability of transiting from not being sad to being sad is an increasing
function of age for
those aged 50 and over. Age is an important determinant of changes in anxiety,
particularly the most
common transition from not being anxious prior to the crisis to being anxious after the
onset of the crisis.
For this transition, the spline function indicates a U-shaped pattern where the probability
of experiencing
anxiety in 2000, given no anxiety in 1993, first declines and then increases with age.
These results
highlight an advantage of examining transitions in psychological well-being. As shown
here, and in
Figure 1, there is little evidence that age is associated with the risk of being sad or
anxious before or after
the onset of the crisis. However, older adults are slightly but significantly more likely to
transition into
either state after the onset of the crisis. In terms of the other well-being measures, both
sleep difficulties
and poor general physical health tend to increase with age and older adults are more
likely to transition
into suffering from sleep difficulties or poor health.
Education, which is an indicator of socio-economic status, is measured by years of
completed
şcolarizare. Better educated adults are less likely to be sad both before and after the onset
of the crisis –
with the latter effect being significant. The better educated are also less likely to
transition into or out of
feeling sad indicating that education tends to protect against swings in feelings of
sadness. The pattern for
sleep difficulties is essentially the same. The better educated are less likely to have
difficulty sleeping
after the onset of the crisis and they are less likely to experience a transition into or out of
sleeping
difficulties. The better educated tend to be in better general health in 1993 and 2000 and
they are also less
likely to experience a transition into or out of poor general health.
The relationship between education and anxiety is different. In 1993, the association is
not
semnificative. By 2000, the better educated are less likely to feel anxious. Similarly, the
better educated are
significantly less likely to become anxious between 1993 and 2000 and they are
significantly more likely
to transition from being anxious to not suffering from anxiety. Thus the crisis period
witnessed a
disproportionate increase in anxiety among the less educated. Studies discussed above
suggest the most
vulnerable groups during a crisis are the poorer and less educated groups. This is
reflected in our evidence
for anxiety which likely most closely reflects concerns about economic insecurity.

Page 14
11
The last three rows of Table 3 investigate the relationship between health and sector of
residence
prior to the onset of the crisis. Rural dwellers who owned land in 1993 are the reference
category. Ei
are, on average, the group that was most protected from the deleterious impact of the
crisis because they
are net food producers and the relative price of foods rose dramatically during the crisis.
Within the rural
sector, the landless were substantially more vulnerable to the negative impact of the crisis
since they
relied on wage labor during a time when wages collapsed.
This difference in crisis vulnerability is apparent in the increasing relative likelihood of
sadness
and/or anxiety for the rural landless. Before the crisis, the rural landless were neither
more nor less likely
to report feelings of sadness or anxiety than the rural landed. Post-crisis, the landless
were significantly
more likely to be sad or anxious and significantly more likely to transit into sadness or
anxiety. The buffer
of land assets most likely protected landed households from severe income shocks and
increased
psychological distress.
Urban residents have a consistently higher likelihood to report sadness, anxiety, or sleep
difficulties than landed rural residents before the crisis, and this is largely true after the
crisis as well (with
the possible exception of anxiety where urban residents still have a higher likelihood of
anxious feelings,
although the difference does not meet standard levels of significance). Urban residents
are also more
likely to transition across states of psychological distress and non-distress than their rural
counterparts.
Clearly, urban status influences the psychological distress indicators and constitutes an
important
conditioning variable, however the relative importance of urban residence in determining
psychological
health does not change over the crisis period, at least in relation to landed rural
households.
Regional variations in psychological health transitions
Besides education or landlessness, region is another variable that mediates the severity of
crisis
expunere. The previously cited studies that investigate the consequences of the crisis
have noted large
geographic variations in crisis indicators such as inflation or declines in real household
resources. Că
literature highlights the important role of location within Indonesia in assessing the
impact of the crisis on
well-being. For example provinces on the island of Java as well as southern provinces in
Sumatra were
among the most affected while Bali, due to it's reliance on tourism, and provinces to the
east, due to the
importance of resource-intensive export industries, were comparatively less affected.
The spatial pattern in the changes in psychological distress indicators largely reflects
these
geographic differences in crisis severity. The models reported in Table 3 include controls
for province of
residence in 1993 (results not shown). As expected given the previous discussion, there
are pronounced
differences in the psychological distress indicators by province of residence. This is the
case even after
controlling for education, religion, and urban/rural location. In order to provide a context
for interpreting
the differences in risk ratios for provinces based on the models in Table 3, we relate those
effects to a
measure of the impact of the financial crisis.

Pagina 15
12
Results are reported in Figure 3 which relates the change in the estimated province effects
between 1993 and 2000 to the proportional change in the average level of household per
capita
expenditure (PCE) at the province level between 1997 and 2000. The distress prevalence
measure in
Figure 3 is unity if the respondent reports being sad or anxious and the province effects
are based on
logistic regressions of the form reported in Table 3 except that the regressions are
estimated separately for
urban and rural households.
12
The results show a similar pattern for rural and urban areas although the relationship is
more
pronounced in urban areas. Moving from left to right on the X-axis indicates higher
levels of positive
change in PCE and, therefore, a more mild impact of the crisis. In urban areas, for the
provinces included
in IFLS, Jakarta experienced a 15% decline in PCE between 1997 and 2000 whereas PCE
rose in urban
Bali. An increase in the Y-axis indicates an increase in sadness or anxiety.
There is a positive relationship between crisis severity and change in relative prevalence
of
psychological distress. Among urban areas, Jakarta, West Java, and South Kalimantan
experienced the
largest declines in mean income and also exhibit the largest rise in relative prevalence of
sadness or
anxiety. On the other end of the spectrum, Bali fared relatively well over the crisis period
and also posts
one of the smallest increases in overall prevalence. This general relationship between
crisis severity and
change in prevalence is also apparent in the fitted regression line which has a
significantly negative slope
(in spite of our small sample size of 13) and an R-square statistic of 0.39. While the crisis
affected the
psychological health of many Indonesians, those that lived in cities most affected by
crisis experienced
the greatest increases in distress.
Rural residents in areas most affected by crisis also experienced the greatest increases in
psychological distress although the relationship is not as pronounced as that for urban
residents, even after
we exclude the outlier of rural Bali (where relative distress increased substantially even
though mean
household incomes increased by almost 25%). Rural Yogyakarta, West Java, and South
Kalimantan
experienced negative or zero mean income growth over the 1997-2000 period and also
witnessed some of
the largest increases in psychological distress. In contrast, North and West Sumatra,
containing some of
the fastest growing rural areas, experienced the smallest increases in relative distress.
Overall the
relationship between income growth and psychological distress is weaker in the rural
areas than urban;
indeed the slope of the rural fitted regression line is not significant at conventional levels.
This is, in part,
due to the fact that rural areas in general had not fared as poorly over the crisis period as
urban areas had
for the reasons discussed earlier.
13
12
The conclusions are unchanged if we look at the prevalence of sadness or anxiety
separately, or pool urban and
rural households
.
13
Identical analysis investigating the covariation of GHS with provincial measures of crisis
impact does not find any
observable relationship.

Pagina 16
13
Concluzii
The 1997 financial crisis was the most disruptive socio-economic event to confront
Indonesians
for at least three or four decades, if not longer. The effects of the crisis were wide
ranging. While some
households prospered given the new opportunities afforded by rapid price changes, shifts
in the structure
of the economy and the political landscape, overall poverty increased and mean incomes
fell. Acest studiu
is the first to look at the Indonesian crisis impacts on psychological health and it does so
using a high
quality longitudinal socio-economic survey. We find that the severe economic dislocation
and political
uncertainty engendered by the crisis adversely impacted psychological health in the
overall population.
We document substantial increases in distress indicators at all ages and for either gender
over the
crisis period. In addition, the imprint of the crisis on psychological well-being can be
seen in the
relatively large increase in poor psychological health for those groups most adversely
affected: the less
educated, the rural landless, and residents in regions hit hardest by crisis. Our analysis
has focused on
characteristics such as age, gender, education, and location prior to the crisis in order to
avoid the
difficulties associated with interpreting correlations with characteristics that might
respond to the crisis.
Complications associated with co-determinacy arise in many studies of the relationship
between
psychological health and economic outcomes such as labor force participation or income.
An additional important observation that emerges from this research concerns the
persistence of
psychological distress from the immediate post-crisis period in 1998 to the recovery
period in 2000. De
2000, mean household consumption had already recovered to 1997 levels and the overall
economy had
returned to pre-crisis growth rates, however psychological distress remained at elevated
levels.
finding that psychological distress persists following an economic shock while income
and consumption
recover suggests that psychological well-being is at least partially orthogonal to more
standard measures
of economic welfare.
These standard measures include at least one common measure of subjective welfare:
happiness.
The burgeoning literature on the economics of happiness (see Layard (2005) and
Kahneman and Krueger
(2006) for reviews) commonly finds that an individual's happiness measure rapidly
habituates to changes
in income – any change in happiness as a result of a change in income is temporary and
happiness soon
returns to the pre-change level. Clearly the findings here suggest, especially when
considered alongside
other recent work on the persistence of psychological health changes resulting from life-
events (Das &
Das, 2006; Stillman et al., 2006), that psychological health stands distinct from happiness
and other
common subjective measures and may represent an independent domain of individual
welfare.
This paper presents evidence that the internal life of the Indonesian population, as
measured by
psychological distress indicators, suffered over the crisis period. Indeed when judged by
the duration of
impact, population psychological health may have been one domain of welfare most
affected by the crisis
and its aftermath.
Pagina 17
14
Referinte
Abas, Melanie A., and Jeremy C. Broadhead. 1997. “Depression and Anxiety Among
Women in an
Urban Setting in Zimbabwe”. Psychological Medicine, 27:59-71.
Almeida-Filho, Naomar, and others. 1997. “Brazilian Multicentric Study of Psychiatric
Morbidity:
Methodological Features and Prevalence Estimates”. British Journal of Psychiatry, 171:
524-529.
Awas, M., D. Kebede, A. Alem. 1999. “Major mental disorders in Butajira, southern
Ethiopia”. Acta
Psychiatr Scand, 100:56-64.
Bir, Anupa and Richard G. Frank. 2001. “Mental Illness and the Labor Market in
Developing Nations”.
Commission on Macroeconomics and Health Working Paper Number 6, WHO.
Cleveland, William and Susan Devlin. 1988. “Locally Weighted Regression: An
Approach to Regression
Analysis by Local Fitting”. JASA 83:596-610.
Costello, EJ, SN Compton, G. Keeler, and A. Angold. 2003. “Relationships Between
Poverty and
Psychopathology: A Natural Experiment”. JAMA, 290(15):2023-2029.
Das, J. and Das, V. 2006. Mental Health in Urban India: Patterns and Narratives. The
World Bank.
Processed.
Das, Jishnu, Quy Toan Do, Jed Friedman, and David McKenzie. “Mental Health Patterns
and
Consequence: Results from Survey Data in Five Developing Countries”. 2007.
Forthcoming Policy
Research Working Paper Series. The World Bank.
Das, Jishnu, Quy Toan Do, Jed Friedman, David McKenzie, and Kinnon Scott.
Forthcoming. “Poverty
and Mental Health in Developing Countries: Revisiting the Relationship”. Social Science
and Medicine.
Dooley, D., Prause, J., & Ham-Rowbottom, KA (2000). Underemployment and
Depression:
Longitudinal Relationships. Journal of Health and Social Behavior, 41(4), 421-436.
Ettner, Susan L., Richard G. Frank, and Ronald C. Kessler. 1997. “The Impact of
Psychiatric Disorders
on Labor Market Outcomes” Industrial and Labor Relations Review, 51(1):64-81.
Fadden, GP Bebbington, and L. Kuipers. 1987. “The Burden of Care: The Impact of
Functional
Psychiatric Illness on the Patient's Family”. British Journal of Psychiatry, 150: 285-292.
Frankenberg, Elizabeth, Duncan Thomas, and Kathleen Beegle. 1999. “The Real Costs of
Indonesia's
Economic Crisis: Preliminary Findings from the Indonesia Family Life Surveys.” RAND
Working Paper
No. 99-04. Santa Monica, Calif.
Frankenberg, Elizabeth, James P. Smith, and Duncan Thomas. 2003. “Economic Shocks,
Wealth, and
Welfare”. Journal of Human Resources, 38(2): 280-321.
Frankenberg, Elizabeth, Jed Friedman, Thomas Gillespie, Duncan Thomas, and others.
2007. “Mental
Health in Sumatra after the Tsunami”. Mimeo.
Friedman, Jed and James Levinsohn. 2002. “The Distributional Impacts of Indonesia's
Financial Crisis on
Household Welfare: A 'Rapid Response' Methodology”. The World Bank Economic
Review, 16(3): 397-
423.

Pagina 18
15
Goldberg, D. 1972. The Detection of Psychiatric Illness by Questionnaire. London,
Oxford University
Apăsaţi pe.
Goldberg, D. and Y. LeCrubier. 1995. “Form and Frequency of Mental Disorders across
Centres”. În
Mental Illness in General Health Care: An International Study, edited by TB Ustun and
N. Sartorius,
John Wiley and Sons publishers.
Joop, TVM de Jong, et al. 2001. “Lifetime Events and Posttraumatic Stress Disorder in 4
Postconflict
Settings”. JAMA, 286(5):555-562.
Kessler, Ronald, Cindy Foster, William Saunders, and Paul Stang. 1995. “Social
Consequences of
Psychiatric Disorders, I: Educational Attainment”. American Journal of Psychiatry,
152(7):1026-1032.
Kessler, R., G. Andrews, LJ Colpe, Hiripi E., and others. 2002. “Short screening scales to
monitor
population prevalences and trends in non-specific psychological distress”. Psychological
Medicine,
32:959-976.
Levinsohn, James, Steven Berry, and Jed Friedman. 2002. “The Impacts of the
Indonesian Economic
Crisis: Price Changes and the Poor”. In Managing Currency Crises in Emerging
Markets , edited by
Michael Dooley and Jeffrey A. Frankel, University of Chicago Press, Chicago. PP. 393-
428.
Lopez, Alan D., Colin D. Mathers, Majid Ezzati, Dean T. Jamison, Christopher JL
Murray. 2006.
“Global Burden of Disease and Risk Factors”. Oxford University Press and World Bank.
Patel, Vikram, Ricardo Araya, et al. 1999. “Women, Poverty and Common Mental
Disorders in Four
Restructuring Societies”. Social Science and Medicine 49: 1461-1471.
Patel Vikram, and Michael Kleinman, 2003. “Poverty and Common Mental Disorders in
Developing
Countries”. Bulletin of the World Health Organization, 81(8): 609-615.
Ravallion, Martin and Michael Lokshin. 2007. “Lasting Local Impacts of an
Economywide
Crisis”.Forthcoming, Economic Development and Cultural Change.
Robins, L. and D. Regier. 1991. Psychiatric Disorders in America. The Free Press, New
York.
Saraceno, Benedetto and Corrado Barbui. 1997. “Poverty and Mental Illness”. Canadian
Journal of
Psychiatry. 42(3): 285-290.
Stillman, S., D. McKenzie and J. Gibson. 2006. "Migration and Mental Health: Evidence
from a Natural
Experiment", BREAD Working Paper No. 123.
Strauss, John, Kathleen Beegle, Agus Dwiyanto, and others. 2002. “Indonesian Living
Standards Three
Years after the Crisis: Evidence from the Indonesia Family Life Survey”. Manuscript.
Sugar, Jonathan, Arthur Kleinman, and Kristian Heggenhougen. 1991. “Development's
'Downside':
Social and Psychological Pathology in Countries Undergoing Social Change”. Health
Transitions Review,
1(2): 211-219.
Suryahdi, Asep, Sudarno Sumarto, Yusuf Suharso, and Lant Pritchett. 2000. “The
Evolution of Poverty
During the Crisis in Indonesia, 1996-1999.” Policy Research Working Paper No. 2435.
World Bank,
Washington DC.

Page 19
16
Tangcharoensathien, Viroj, et al. 2000. “Health Impacts of Rapid Economic Changes in
Thailand”. Social
Science and Medicine 51:789-807.
Thomas, Duncan, Kathleen Beegle, Elizabeth Frankenberg, Bondan Sikoki, John
Strauss,a nd Graciela
Teruel. 2004. “Education in a Crisis”. Journal of Development Economics, 74(1): 53-85
Wang, Xiangdong, et al. 2000. “Post-earthquake quality of life and psychological well-
being:
Longitudinal evaluation in a rural community sample in Northern China”. Psychiatry and
Clinical
Neurosciences, 54:427-433.
WHO International Consortium in Psychiatric Epidemiology. 2000. “Cross-national
comparisons of the
prevalences and correlates of mental disorders”. Bulletin of the World Health
Organization, 78(4):413-
426.
riză de intervenţie
în
Abuzului şi neglijării
Charles E. Gentry
1994
Departamentul american de Sanatate si Servicii Umane
Administraţia pentru Copii şi Familii
Administrare pe copii, tineri, şi Familii
Centrul National de abuz şi neglijare
Înţelegerea de criză
Introducere
Definiţia de criză
Elemente de Crizele
Fazele de criză
Sentimente clienti pe timp de criza
Efectele psihologice ale crizei
Rezumat
Introducere
Crizele de familie nu sunt evenimente neobişnuite în domeniul protecţiei copilului. Un
copil de divulgarea sexuale
molestare, naşterea unui copil dependenţi de droguri, descoperirea de dependenţă unui
adolescent privind drogurile, o
societăţii-mamă arestare pentru comportament violent, ameninţarea de evacuarea unei
familii din locuinţe publice, sau un părinte
copleşit cu nevoile unui copil ilustrează doar câteva dintre crize cu care se confruntă
familiile. Deşi
starea de criză este de scurta durata, în general, durata de 4 pana la 6 saptamani, aceasta
este o perioadă de familie sporită
vulnerabilitate şi dezechilibru care necesită un răspuns atent planificată.
Această secţiune oferă o prezentare generală de criză, definiţia acesteia, elemente, şi faze.
În plus, sentimentele
şi efectele psihologice de obicei, cu experienţă de către membrii de familie în criză, sunt
prezentate pentru a creşte
gradului de conştientizare a ramificatii de criză.
Page 2
Definiţia de criză
"O criză", astfel cum sunt definite în Rezervă în criză de intervenţie 2: Sourcebook
Practitioner pentru Terapie Scurta, "este un
supărat într-o stare de echilibru, un punct de cotitură critic duce la o mai bună sau mai
rău, o întrerupere sau într-o defalcare
persoanei sau familiei model normal sau obişnuit de funcţionare. Supărat, sau
dezechilibru, este, de obicei acută în
sensul că este de origine recentă. "
1
O criză constituie circumstanţe sau situaţii care nu pot fi
soluţionate de către unul lui obişnuite de rezolvare a problemelor de resurse.
O criză este diferită de la o problemă sau o situaţie de urgenţă. În timp ce o problemă
poate crea stres şi să fie dificil de
rezolva, familie sau individual este capabil de a găsi o soluţie. În consecinţă, o problema
care poate fi
soluţionate de către o persoană sau o familie nu este o criză.
Un caz de urgenţă este o necesitate brusc, presare, cum ar fi atunci când viaţa cuiva este
în pericol din cauza unui accident, o
tentativă de suicid, sau violenţa în familie. Este nevoie de o atenţie imediată de aplicare a
legii, CPS, sau alte
profesionişti instruiţi pentru a răspunde la viata in pericol evenimente. În cazul în care o
situaţie poate asteptati 24 de la 72 de ore pentru o
de răspuns, fără a pune o persoană sau o familie in pericol, aceasta este o criză şi nu o
situaţie de urgenţă.
Elemente de Crizele
Cele trei elemente de bază ale unei crize - o situaţie stresantă, dificultăţi în coping,
precum şi calendarul de
de intervenţie - interacţiona şi de a face fiecare criză unic.
Stress-Producerea Situaţii
Toată lumea experienţele ori, apoi se simt supărat, dezamăgit, sau epuizat. Atunci când
astfel de sentimente sunt
combinate cu anumite evenimente sau situaţii de viaţă, care conduce la tensiuni de
montare si de stres. Există
cinci tipuri de situaţii sau evenimente care pot produce stres şi, la rândul său, să
contribuie la o stare de criză:
Situaţii de familie - un abuz de anchetă copilului, abuzul, o sarcina neplanificata, un
dezertare-mamă, un membru al familiei cu boli cronice, şi lipsa de sprijin social sunt
exemple de
situaţii de familie care pot crea stres si crize.
Situaţii economice - suşa bruscă sau cronică financiare este responsabil pentru multe
crize de familie,
cum ar fi pierderea locului de muncă, unui furt de bani sau bunuri de uz casnic, cheltuieli
medicale de înaltă,
ratat plăţile copil de sprijin, repunerea în posesie a unei masini, utilitati taie de la serviciu,
bani "pierdute" pentru a
jocuri de noroc sau de dependenta de droguri, şi a sărăciei.
Situaţii de comunitate - violenţa vecinătate, locuinţe inadecvate, lipsa de comunitate
resurse, precum şi programe educaţionale inadecvate ilustra unele modalităţi de
comunitate pot
contribuie la crize de familie.
Evenimente semnificative Life - cele mai multe evenimente care vedere la fel de fericit,
cum ar fi o căsătorie, naşterea unui
copil, o promovare loc de muncă, sau de pensionare, poate declanşa o criză într-o familie,
o înscrierea copilului la şcoală,
comportamente ale unui adolescent, un copil crescut de a părăsi casa, debutul
menopauzei, sau
moartea unei persoane dragi poate fi, de asemenea, evenimente foarte stresante de viata.
Elemente naturale - crize sunt create de dezastre, cum ar fi inundaţii, uragane, incendii, şi
cutremure, sau chiar pe perioade prelungite de căldură şi umiditate ridicată, sau sumbru
sau excesiv de rece
vreme.
Pagina 3
Dificultăţi în Confruntarea
Unui individ sau a unei familii de capacitatea de a face cu o situaţie de criză este
influenţată de fizică şi
caracteristicilor comportamentale şi atitudinile şi convingerile lor. Chiar şi familii cu
viaţa, în general, şi fericit
reţele de sprijin pot fi coplesiti de evenimente stresante. De exemplu, sănătate precară
fizică, o
nivelul scăzut de energie cu caracter personal, un temperament prea sensibil, şi de
neîncrederea în folosul comunităţii
Furnizorii seta scena pentru dificultatea de a face faţă unei crize.
Familii care s-au rezolvat problema, şi în trecut, vor fi rapid pentru a beneficia de
intervenţie de criză. Cu
încurajare, de sprijin, şi un accent asupra procesului de soluţionare a problemelor, ei vor
face faţă în curând recâştige lor
competenţelor şi a stabiliza. De exemplu, un caz prevăzut la CPS implicat neglijarea unui
copil mic.
Mama copilului a fost deprimat cu privire la ameninţările fostului ei soţ de o luptă
custodie. Senzaţie de fără speranţă despre o
bătălie juridică, mama a inceput sa vina si neglijarea copilului ei. Ca urmare a intervenţiei
de criză, mama
rapid a recăpătat speranţa, garantate consilier juridic, şi a dat seama că ea ar putea "să stea
până la ameninţări." În
o perioadă de 3 săptămâni, mama a fost în mod corespunzător părinţilor copilului ei din
nou şi de a găsi bucurie în viaţă.
Părinţii cu probleme cronice de Depasirea
Multe familii în sistemul de CPS nu au experienţă în rezolvarea problemelor bine. Mai
degrabă, ele par să
au dificultăţi continuă în mai multe domenii ale vieţii lor. Indicatorii de identificare celor
două tipuri de familii -
cei în situaţii de criză acută şi cele în criză cronică - sunt prezentate în exponat I .
Nu este sarcina de a lucrătorilor de criză (de asemenea, cunoscut sub numele de
interveniente de criză) pentru a "vindeca" orice disfuncţie în cadrul
"Cronică de criză" familii. În schimb, este mult mai critic să se concentreze pe una la
patru subliniază specifice care au creat
imediate criză. Dacă o familie se poate învăţa să se concentreze asupra şi de a găsi soluţii
la un număr limitat de criză
producătoare de probleme, apoi membrii familiei va fi învăţat cum să rezolve problema,
şi se vor simţi
mai mult control asupra destinului lor. Aşa cum un client a spus: "Pana cand nu ma
învăţat să se concentreze asupra unui singur lucru la un moment dat, am
simtit ca am fost o persoana rea pentru că nu am putut rezolva totul. Acum văd că am fost
doar de funcţionare de la un
problemă la alta şi nu de fixare nimic. "
Persoanele cu dificultăţi de adaptare cronice tind să fie mereu în situaţii de stres şi trebuie
să facă faţă cu
mai multe probleme majore care au loc simultan, de exemplu, şomaj, incapacitatea de a
plăti facturile, probleme
cu plângeri proprietarul, dizarmonie marital, şi vecinătatea cu privire la copiii lor sau
apariţia a şantierului.
2
Orice stres noi, cum ar fi utilitatile fiind deconectat, poate fi "picătura care a
concediu din spate "a acestor familii. loc de a fi care să favorizeze reciproc, membrii
familiei încearcă să plaseze
vina. Argumentele sau violenţă între adulţi poate duce la abuzul asupra copilului sau de
neglijare sau invers.
Abuz de substante, domeniul gasca adolescent, sau un adolescent fugar sau gravidă poate
indica faptul că
Familia are probleme cronice de adaptare.
După ce familiile invata sa a rezolva probleme, ei au o noua speranta pentru viitor,
oferindu-le energie pentru a
adresa unele dintre antecedentelor la criza actuală. Din nou, lucrătorii trebuie să se
concentreze asupra crizei restabilirea
familii de stabilitate şi învaţă cum să rezolve problemele, mai degrabă decât rezolvarea
problemelor pentru ei. Când
Criza ajuta familiile lucrătorilor în rezolvarea unei crize, familiile sunt, de asemenea, a
contribuit la evitarea unor crize viitoare. Multe dintre
aceste familii, cu toate acestea, trebuie să fie menţionate la sănătate mintală sau abuz de
substanţe pentru consilieri
Rezoluţia de traume emotionale din trecut, cum ar fi abuz sexual in copilarie sau de
tratare a dependenţelor,
depresia, si alte tulburari emotionale.
Perioada de intervenţie
După cum sa menţionat anterior, de obicei, crizele ultimii 4 la 6 săptămâni, timp în care
de rezolvare a problemelor este critică. A
în timp util, răspunsul terapeutic este de natură să prevină o defalcare severă în relaţiile
de familie şi de a restabili
adecvate de funcţionare. Acesta este în acest moment că familia este cea mai deschisă de
intervenţie. Prin intervenţia într-o
timp util şi prin asistarea familiei în depăşirea situaţiei de factori care au condus la criza,
stabilizare este probabil să apară în câteva săptămâni.
Iniţial, lucrătorul criza poate să rămână cu familia pentru câteva ore, dacă este necesar.
Deoarece situaţia
progresează sau devine mai intensa, timp în care lucrătorul criză cu familia este ajustat
pentru a se potrivi situaţiei.
Deoarece reziliere este abordat, mai putine ore ar trebui să fie necesară. Pe parcursul
procesului, criza lucrătorul
ar trebui să fie disponibile în orice moment.
Fazele de criză
Atunci când indivizi sau familii se confruntă cu anumite niveluri de stres sau de
combinaţii de stres, crize apar. Aceste
crizele sunt susceptibile de a avea o secvenţă, sau o serie de faze, după cum este descris
mai jos. Deşi prezentat ca
şapte faze distincte, fazele de criză se pot suprapune sau se întrepătrund.
Page 4
Următoarea configuraţie de faze crizei este adaptat şi extins de la cele patru faze de
centralizare
Rezervaţi găsite în criză de intervenţie 2: Sourcebook Practitioner pentru Terapie Scurt.
3
Faza I: Eveniment de precipitare - o neobişnuită precipitare, neanticipate, stres, sau
traumatice
evenimentul are loc, provocând o creştere iniţială în anxietate. Individual şi de familie să
răspundă cu familiar
mecanismelor de soluţionare a problemelor.
- Eveniment precipitant poate fi un raport de abuz sexual asupra copiilor sau a unei
investigaţii de către autorităţile din
legate de medicament activităţi într-o familie. Un alt exemplu este un părinte care îşi
pierde un loc de muncă. Senzaţie de rănit şi
vulnerabile, mamă poate deplasa lui sau a ei furie prin lezarea fizic un copil. La rândul
său, nu există
un nou eveniment precipitant, un abuz de anchetă copil cu potenţialul său de a crea o
familie
criză.
Faza II: Percepţia - individuale sau de familie percepe evenimentul sau acuzaţia ca
semnificative
şi ca o ameninţare la adresa obiectivelor individuale sau de familie, de securitate, sau
legăturile de afecţiune. De exemplu, o familie
poate percepe o plângere de abuz sau neglijare ca o ameninţare la integritatea familiei şi
interpersonale
de securitate (de exemplu, atunci când există posibilitatea de a elimina un tată care a fost
acuzat de sexual
abuzeze adolescent său sau posibilitatea de a elimina un adolescent care sa comportat
într-o
manieră beligerante).
Faza III: Răspuns dezorganizat - sentimente nefamiliare de vulnerabilitate şi neputinţă
escalada ca comportamente, abilităţi, sau resursele utilizate în trecut pentru a rezolva
problemele eşua. Familiei
se ridică anxietate, şi membrii să caute o soluţie imediată şi originală la stres psihologic.
- La rândul său, răspunsul familiei la criza de stres devine din ce în ce dezorganizate.
Etapa IV: caută resurse noi şi neobişnuite - în încercarea lor de a reduce tensiunea şi
rezolva durerea emotionala, membrii familiei încep să implice şi alte persoane. Deoarece
fiecare familie
membru are o perceptie diferita de ameninţări şi de care ar putea fi capabil de a ajuta, el
sau ea poate
căuta de validare pentru lui sau ei punctul de vedere atât în interiorul cât şi în afara
familiei. Vecini, rude,
si prietenii va oferi atât asistenţă directă (locuinte, transport, alimente, bani, etc),
şi consultanţă ("suna la politie", "să fie mult mai supuşi şi soţul tău / tată se vor calma,"
"Concediu agresor", etc). Familia are nevoie de o lipsă de prejudecăţi, bine instruit
lucrător criză în timpul acestei
fază, mai degrabă decât consilieri contradictorii.
- În timp ce familia se simte neajutorat, de intervenţie de criză pot fi destul de eficient,
deoarece familia
este deschis pentru a ajuta la faptul că le oferă o oarecare protecţie, de securitate, sau de
sprijin. Compasiune, amestecat cu
în mod corespunzător limitele firmă, poate da un sentiment de familie sau de securitate
protectedness. Acest lucru necesită
lucrătorul criză pentru a asculta în mod activ la ceea ce spune că familia trebuie să devină
stabilă.
Faza V: O serie sau lant de evenimente - cele mai crize a pornit un lanţ de evenimente
care pot crea
încă o altă criză de familie. De exemplu, o criză poate începe cu un părinte confrunta cu o
induse de droguri schimbare de personalitate, devenind violent în familie, precum şi
cheltuielile privind chiria droguri.
Dacă crizelor de intervenţie servicii nu sunt furnizate, evacuarea din locuinţe pot surveni,
setarea off
o altă criză.
Faza VI: crizelor anterioare Devino legat de actuala criză - crize tind să stimuleze
amintiri de
evenimente traumatice trecute sau criză de pierdere a controlului. De exemplu, o mamă
care a
Page 5
suprimat victimizare ei sexuală de către tatăl ei pot deveni extrem de conştientă de ea
atunci când ei
Prietenul în stare de ebrietate face avansuri sexuale fata de fiica ei. De asemenea, atunci
când un copil este
abuzat fizic de catre un parinte, celalalt parinte poate avea flashback-uri cu privire la
bătăile în său sau
ei copilărie.
Faza VII: Mobilizarea de noi resurse, adaptare - această fază reprezintă un punct de
cotitură,
atunci când tensiunea şi lupta evolua în mobilizarea de resurse noi sau modalităţi de
adaptare. Acest
poate aparea atunci cand o familie cu o istorie de abuz de substanţe participă la Alcoolicii
Anonimi şi Al-
Reuniuni Anon, solicită locuinţe diferite sau de formare de locuri de muncă, sau decide să
asculte atunci când ai familiei
Membrii vorbesc.
- Deoarece nu există posibilitatea ca o criză nerezolvate pot conduce la comportamente
maladaptiv în continuare,
cum ar fi combaterea vicios mai mult sau o dependenţă mai mare privind abuzul de
substanţe, este treaba de criză
lucrătorilor pentru a ajuta familiile caute şi să pună în aplicare acceptabilă de rezolvare a
crizei strategii.
Sentimente clienti pe timp de criza
Howard şi Libbie Parad descrie răspunsurile anxietate de oameni în criză, inclusiv ca "...
supără
în mâncare, somn, vise, dragoste, senzaţie, gândire, şi de a face. "Ei cred că următorul
text
nouă reacţii emoţionale de oameni în criză, astfel cum a descoperit de către Centrul
pentru Problemele Benjamin Rush de
Condiţii de viaţă, poate ajuta pe profesioniştii să înţeleagă mai bine şi să lucreze cu crize:
Nedumerire: sentimente noi şi neobişnuite.
Pericol: Sentimente de tensiune, frică, şi iminent sfarsit al lumii.
Confuzie: Mintea este încurcat şi nu funcţionează bine.
Impas: blocat Senzaţie; fabrică nimic.
Disperare: Necesitatea de a face ceva, dar ce?
Apatia: De ce să încercaţi?
Neajutorare: Aveti nevoie de cineva care să mă ajute.
Urgenţă: Aveti nevoie de ajutor acum.
Disconfort: Senzaţie de mizerabil, nedecontate agitat,.
4
Efectele psihologice ale crizei
Deşi diferenţele în abilităţile de coping, de stres producătoare de situaţii, precum şi
calendarul de intervenţie face fiecare
Criza unic, persoanele în situaţii de criză experienţă unele frecvente efecte psihologice
care afectează evaluarea
şi tratament. Formarea unei relaţii de lucru cu părinţii, atunci când răspunde la o criză
cauzată de
Page 6
rele tratamente aplicate copilului sau atunci când se ocupă cu părinţii în orice altă situaţie
de criză de creştere a copiilor, necesită
anticipare a acestor efecte.
În general, evenimentele criza produce probleme în şase domenii largi cum este descris
mai jos. Astfel de probleme sunt
temporare, cu toate acestea, nu şi indicatori de boli psihice. O criză este tranzitorie, astfel
cum sunt temporar
Răspunsurile din partea membrilor familiei. Oricine poate avea o criză. Prin urmare, fiind
în criză, nu este sinonim
cu a fi bolnav psihic.
Dezorganizat de gândire
Oamenii din criză experienţă o dezorganizare în procesul de gândire lor. Ele pot trece cu
vederea sau ignora
detalii importante şi distincţii care au loc în mediul lor şi pot avea probleme legate de
idei,
evenimente, şi acţiuni pentru a reciproc în mod logic. Acestea pot sari de la o idee la alta,
în
conversaţie, astfel încât comunicarea este confuz si greu de urmarit. Ele nu pot observa
sau poate avea
Am uitat exact ceea ce sa întâmplat, sau cine ce a făcut cine. Detalii importante pot fi
trecute cu vederea în
evenimente de interpretare, cum ar fi un client care oferă informaţii detaliate despre un
incendiu casa, dar, în lipsa să spun că
fratele ei a avut trei tarifele anterioare de incendiere. Temerile şi dorinţele pot fi
confundate cu realitatea,
manifestă un sentiment general de confuzie. Unii oameni în situaţii de criză dezvolta o
cale minţile, repetarea
aceleaşi cuvinte, idei şi comportamente care "a lucrat" in trecut, dar sunt inadecvate în
curent
situaţie. Aceste persoane pot părea în imposibilitatea de a trece la idei noi, acţiuni, sau
comportament necesare pentru a
rezolva criza actuală.
Preocupare cu activităţi nesemnificativ
Într-o încercare de a combate procesele de gândire dezorganizată şi anxietate, oamenii în
criză, tind să devină foarte
implicate în activităţi nesemnificative sau neimportante, cum ar fi îngrijorător faptul că
cineva va fi copleşit cu
aerul viciat prin păstrarea-o fereastră deschisă. La vârf de criză, atunci, aceste persoane
pot avea nevoie considerabil
ajutor în concentrându-se pe activitati importante, cum ar fi punerea în aplicare a paşii
pentru rezolvarea productiv
criză.
Exprimarea de ostilitate şi distantarea emotionala
Unii oameni în situaţii de criză sunt atât de supărat peste pierderea lor de control pe care
acestea devin ostili faţă de orice persoană care
intervine în situaţia. Ei resimt nevoia lor de ajutor, senzaţie atât supărat şi vulnerabile.
Alte crizelor
oameni mers reacţionează cu distanţare emoţională extremă şi pasivitate, părând a nu fi
emotional
implicate în situaţia în cauză sau cu rezultatul acesteia. Pentru muncitorii de criză,
problema nu este cum să dea
directive, dar pentru a sublinia opţiunile de manipulare a crizei şi pentru a consolida
punctele forte.
Caracter impulsiv
În timp ce unii oameni sunt imobilizaţi în situaţii de criză, alţii sunt destul de impulsiv,
luarea de măsuri imediate
în răspuns la criza fără a ţine seama de consecinţele acţiunii lor. Eşecul lor de a evalua
de adecvare a răspunsurilor lor, pot provoca crize în continuare, făcând astfel o situaţie
deja complex
chiar mai greu de rezolvat.
Dependenţă
Dependenţa de lucrătorul criza într-un moment de criză este un răspuns natural şi poate fi
necesară înainte de
individuale pot relua independenţa. În cazurile de abuz şi neglijare a copiilor, de protecţie
a copiilor poate
solicita lucrătorului criză să facă pentru părinţi ceea ce majoritatea parintilor alte facă
pentru ei înşişi. De exemplu,
lucrătorul criza ar putea avea nevoie pentru a apela unui creditor sau a societăţii de
utilitate sau ajută părinţii în structurarea de bază
de îngrijire a copilului.
In timpul unei crize, percepţia de putere a lucrătorului criza de autoritate sau pot avea un
impact stabilizator pe un
familie. O familie în criză este probabil să primească un obiectiv, abilă, şi autoritatea de
tipul celor care ştie cum să "te
lucrurile "Oferte de ajutor din partea unui lucrător în cauză, criza competente. par să se
răspundă la toate familiei
dificultăţi.
După o scurtă perioadă de dependenţă, majoritatea familiilor sunt capabili să-şi reia
funcţionarea independentă. Pentru unele
familiilor aflate în criză, cu toate acestea, dependenta poate persista. Trebuie să aibă
altcineva responsabil cu mărci
aceste familii deosebit de sensibile la influenţa de la alţii, făcându-le mai vulnerabile. În
lor
nevoia de a găsi soluţii, acestea nu pot fi în măsură să discrimineze între ceea ce este
benefic pentru ei şi ce
ar putea fi dăunătoare sau, în absenţa unui lucrător criză competente, cărora le ar trebui să
asculte.
5
Ameninţare la adresa identităţii
Identitatea este atât o condiţie interioară şi un proces interacţional. Atunci când un
eveniment, cum ar fi un abuz asupra copilului
Raportul, ameninţă un auto-concept şi legături de familie, are loc o criză. Deoarece de
obicei coping
metode eşuează, sentimentul de identitate personală este afectata, cauzand dezechilibru.
6
Unul dintre sentimentele anterioare
de competenţă şi de valoare poate parea complet pierdut.
Page 7
Pentru a contracara o coborât auto-percepţiei, un părinte în criză îşi poate asuma o fatada
de adecvare sau aroganţă,
susţinând că nu este nevoie de ajutor. Sau, mamă poate retrage din ofertele de ajutor. În
ambele cazuri, este
important să ne amintim că societatea-mamă în criză este, probabil, foarte speriat, mai
degrabă decât "rezistent" sau
"Nemotivat." Lucrător Criza are posibilitatea de a stabili raportul de forte recunoscând
faptul că
ajuta la restabilirea unui sentiment de bunătate sau de valoare individuale. Lucrător Criza
nu poate accepta abuzul unui copil,
dar nu recunosc punctele forte ale lui mamă şi familia lui.
Rezumat
În timpul o stare de criză, persoanelor şi familiilor sunt de obicei destul de receptivi la
intervenţie. Anxietate
produs de criza, impreuna cu realizarea ca strategiile din trecut şi a face fata problemelor
de rezolvare nu sunt
de lucru, pinteni motivaţia de a învăţa strategii noi. Dacă nu este disponibil ajutor în
această perioadă critică de
deschiderea spre schimbare, individual şi de familie pot deveni total imobilizat sau să
recurgă la distructive sau
comportamente maladaptiv. Prin urmare, este esenţial ca CPS caseworkers identifica
rapid situaţiile de criză.
În identificarea o situaţie de criză, este important să se ia în considerare elementele sale
contribuind: Ce situaţii specifice
sau evenimente creează cele mai stres pentru individ şi familia? Ce dificultăţi în a face
faţă sunt
evident? În ce moment în timp este de intervenţie au loc?
Faza a crizei trebuie să fie, de asemenea, luate în considerare. Sentimente şi
comportamente care apar pe suprafaţa
bizare, pot fi, de fapt, caracteristic fazei de criză. Interpretare corectă a fazei de criză este
esenţiale pentru intervenţie corespunzătoare. De exemplu, clienţii ale căror crize sunt
cronice sau mai multe pot solicita
trimiteri la follow-up medicii care se pot adresa în continuare probleme care stau la baza.
În cele din urmă, este important să fie conştienţi de sentimentele oamenilor experienţă de
obicei, în timpul stării de
criză. O criză poate avea un impact devastator asupra simţurilor cuiva şi funcţionarea
psihologică.
Cu toate acestea, acest impact este adesea de scurtă durată atunci când este interpretat şi
tratate corect.

Gol de intervenţie de criză şi pa

www.buentrato.cl/pdf/est_inv/interv/ic_gentry.pdf

Recenzie a unei cărţi


Asoka Bandarage, femei, populaţie şi de criză globală. Londra şi New Jersey: Cărţile
Zed, 1997.

Aceasta este o bine scris, carte grijuliu, bine documentat şi în timp util, care reuneşte
numeroase informaţii documentare a conexiunilor dintre globalizare economică, creştere
economică şi opresiunea reproductive a femeilor, dezastrul ecologic, declin la nivel
mondial în nivelul de trai al oamenilor muncii, şi utilizări ale ideologiilor malthusiană şi
neo-malthusiene pentru a masca rădăcinile capitaliste ale crizei. Este, totuşi, o carte
contradictorie, una care, la modă, activişti din clasa de mijloc din SUA şi din alte părţi
sunt susceptibile de a binevenite, pentru că surprinde lor principalele preocupări preţuit
cu auto-schimbare şi spiritualitate bazată pe o sinteză între surse intelectuale şi religioase
indigene şi nonWestern . Stânga activişti şi oameni de ştiinţă marxist sociale, pe de altă
parte, cel mai probabil vor găsi util descriptiv, dar teoretic problematică şi politic
frustrant.

Punctele forte ale cartii sunt documentaţia completă a crizei globale adâncirea în
aspectele multiple şi efectele sale devastatoare sociale şi ecologice (în special pe femei şi
copii), precum şi dezvoltarea unei perspective feminista cu privire la natura libertăţii utile
de reproducere pentru a contracara opiniile actuale, care subsuma drepturilor femeii în
conformitate cu obiectivele de control al populaţiei. Deficienţe carte stem din natura
idealistă a analiza şi soluţia autorul propune. Autorul, de la bun început, că lumea are
nevoie de o "schimbare de paradigma", adică un proces de transformare psiho-social de
conducere de la nivelul actual "paradigma dominator", caracterizat prin violenţă,
ecocrisis şi inegalitatea, la "paradigma de parteneriat," caracterizate prin ecologie, pace şi
justiţie (p. 3). În timp ce pacea, dreptatea şi supravieţuirea ecologice sunt goluri toată
lumea în stânga - indiferent de diferenţele în angajamente politice şi teoretic - ar sprijini,
dezacordurile cu privire la modalităţile de a le atinge sunt inevitabile şi este în această
privinţă, că această carte este probabil să se găsească un mixt recepţie.

Prima parte este dedicată o expunere critică a teoriei lui Malthus "şi analizele actuale
malthusiană şi neo-malthusiană a cauzelor demografic al sărăciei, degradarea mediului,
instabilitatea politică şi statutul femeilor, precum şi o examinare aprofundată a bazelor
politice de control al populaţiei politici. Bandarage demolează argumentele lui Malthus
care se bazează pe suprapopulării pentru a explica problemele de orice şi de toate socială
- dacă la nivel local, naţional sau global de analize - şi postulat de control al populatiei,
aşa-numita "revoluţie contraceptive," ca singura lor eficientă şi "ştiinţific" soluţie.
Analiza ei a neo-malthusiene sprijin pentru alegerile reproductivă a femeilor descopera
nucleu sale coercitive; şi anume de reducere a drepturilor femeii la drepturile de
reproducere subsumate obiectivelor politicilor de control al populaţiei concepute pentru a
reduce fertilitatea celor săraci. Critica ei a ideologiei lui Malthus, care plasează controlul
populatiei ca singura cale eficient la justiţie socială şi dezvoltarea economică este
fundamentul pentru critica de natura opresive de control al fertilităţii în absenţa
concomitente schimbărilor economice, politice şi sociale care să conducă la femeile care
nu împuternicirea numai ca agenţi de reproducere, dar ca agenţi politice şi economice pe
cont propriu. Analiza ei se aprinde implicaţiile conservatoare de politici care să ia în
considerare de planificare a familiei o condiţie suficientă pentru îmbunătăţirea statutului
femeilor şi descoperă de convergenţă între feministele liberale şi susţinătorii de dreapta
de control al populatiei făcut posibil de recurs a campaniilor concepute pentru a extinde
femeilor "drepturile de reproducere "în izolare de la şi ca un substitut pentru schimbare
calitativă economice şi politice. Discutarea ei a diferitelor metode de control al fertilităţii
împins de către privat al statului, precum şi agenţiile internaţionale sub pretextul de a
extinde opţiunile femeilor reproductivă şi drepturile evidenţiază măsura în care femeile,
în special femeile din Lumea a Treia, au fost supuse la abuzuri sterilizare, experimentare,
anti- fertilităţii "vaccinuri", şi o varietate de metode destinate pur şi simplu pentru a
reduce fertilitatea lor sau de a produce sterilizare permanenta, fără îmbunătăţiri
substanţiale în viaţa lor. În aceste condiţii, de planificare a familiei devine un mijloc de
opresiune, pentru că privează săraci din poartă copiii care ar putea grija de ei la bătrâneţe
şi a căror muncă ar putea creşte nivelul de trai al familiilor lor.

Pentru a accentul anistorică Malthus asupra populaţiei (de exemplu, rata de creştere,
dimensiunea, densitatea, structura, distribuţia, etc), ca variabilă independentă, în orice
explicaţii şi toate problemele sociale, economice şi politice, Bandarage se opune, în
partea a doua de carte, o analiză politico-economice care să ia în opinia sa, punctul de
plecare lui Marx despre necesitatea de a examina populaţiei istoric, deoarece fiecare
modul de producţie are legile ei a populaţiei. În consecinţă, susţine ea, problemele de
astăzi, trebuie să fie înţeleasă ca efectele inegale dezvoltării capitaliste globale, nu ca un
rezultat al "legilor naturale a populaţiei."

Dezvoltarea implicaţiile demografic al discuţiei lui Marx cu privire la efectele acumulării


de capital, la cererea de forţă de muncă ca rezultat producerea inevitabil de o armată de
rezervă a forţei de muncă (Marx, 1974: 612-648), ani în urmă am construit un cadru
teoretic marxist pentru analiza efectele acumulării de capital şi contradicţiile capitaliste
privind schimbări în structurile populaţiei şi a proceselor (Gimenez, 1977). A fost, prin
urmare, foarte interesant pentru mine să văd de cercetare amănunţită Bandarage, care mai
multe documente ale relaţiilor dintre capitalism şi populaţia postulat în care funcţionează.
Studii de Demografie şi a populaţiei sunt relativ nedezvoltate în scrierile marxist şi neo-
marxiste, acesta este motivul pentru carte Bandarage este o contribuţie binevenită în acest
domeniu important al activităţii teoretice şi politice. Ei capitole referitoare la economia
politică a sărăciei, mediul înconjurător, violenţa şi cu privire la factorii sociali structurale
de la locul fertilităţii acestor fenomene ferm în contextul relaţiilor capitaliste de
exploatare şi maximizarea profitului. Dar, Bandarage subliniază, capitalismul nu este
singurul factor determinant al acestor fenomene: avertisment împotriva
"fundamentalismului marxist" şi "reductionisms de clasă", insistă asupra Bandarage ar
trebui să se uite la alte cauze de problemele lumii actuale, cum ar fi patriarhat sau
dominaţia de sex masculin, lăcomie şi sete pentru putere, rasism, imperialism, şi
moştenirea tradiţiilor occidentale filosofice şi intelectuale caracterizate prin gândire
liniară, fragmentată şi undialectical, individualismul şi o etică competitiv.

În ciuda afirmaţiilor sale despre importanţa istoricităţii şi economie politică şi de


respingere a malthusianism anistorice, teoretic, analiza Bandarage lui nu se bazează pe
economie politică, ci pe fundatii anistorice şi idealist. Economia politică devine o sursă
de a interveni variabilele socio-economice şi politice (de exemplu, acumularea capitaliste,
imperialismul, globalizarea, puterea transnaţionale corporate, etc); greutatea explicativ al
analizei se muta la factorii ideologici, psihologici şi în cele din urmă anistorică, cum ar fi
de sex masculin inerente lăcomia şi dorinţa de dominaţie asupra femeilor, natura şi alţi
bărbaţi. Prin urmare, ea a propune soluţii în ultimul capitol, în care ea pune mai departe
ideea că noi suntem în prezent funcţionează într-un "paradigmă dominator", caracterizată
prin ignoranţă, ură, lăcomie, antropocentrism, patriarhat, capitalismul, sărăcia,
distrugerea mediului înconjurător, etc loc , susţine ea, ar trebui să fie angajaţi într-un
proces de transformare psiho-sociale, individuale de auto-schimbare (pentru noi nu se
poate schimba altii, p. 317) în vederea instituirii în cele din urmă o "paradigmă de
parteneriat." Această paradigmă este caracterizat ca o sinteză de o varietate de tradiţii
intelectuale şi spirituale, cum ar fi budismul, nativ american şi alte învăţături indigene,
ecologia profundă, teoria cuantelor, ecofeminism, justiţiei sociale, biologia evolutionista,
bioregionalismul, şi aşa mai departe (p. 316) . Care stau la baza acestor paradigme
antitetic este distincţia între eco-feminista "feminin" (de exemplu, hranirea, ingrijirea,
paşnice) şi "masculin" (de exemplu, agresiv, predispus de război, dominant) principii.
Acest tip de bărbaţi faţă de femei şi de natura problematică exonereaza în cele din urmă
claselor dominante şi minimizează importanţa diviziunilor de clasă în rândul populaţiei
masculine şi feminine.

"Parteneriat" paradigma este o negaţie abstractă sau undialectical a efectelor psihologice,


culturale, sociale, economice, politice şi intelectuale ale capitalismului. Rezultă, la nivel
individual de analiză, într-o etică a selftransformation care reflectă preocupările multora
dintre aşa-numitele "noi mişcări sociale" în ţările capitaliste avansate şi este probabil să
fie foarte atrăgătoare pentru mediu şi superior de mijloc -clasa, activişti unică problemă
care, în timp ce implicat în luptele localizate în jurul valorii de feministe, ecologice,
drepturile de mediu, animale, pădurile tropicale, ecoturism şi alte probleme, într-adevăr,
au început să-şi exprime justificarea lor pentru aceste lupte în cadrele sau "discursuri",
care combină în diverse elemente moduri preluate din tradiţiile nativ americane si non-
occidentale religioase şi filozofice. La nivel macro de analiză, alternativa este o dialectica
idealist care transcende dualismele inerente în opinia lumea capitalistă şi forma de
organizare socio-economice şi politice de către postulează "conectare inerente" între
subiect / obiect, om / non-umane, Nord / Sud, de capital / muncă, natura / cultura, etc (p.
317). Dintr-un punct de vedere marxist, care stau la baza aceste conexiuni există relaţii
materiale (de exemplu, nu relaţiile pur intersubiective, dar relaţiile mediată de relaţia
oamenilor de a mijloacelor de producţie) de dominaţie şi exploatare, care nu pot fi
depasite doar prin procese de schimbare individuale. Analiza Bandarage se bazează pe
individualismul metodologic, pentru că presupune că schimbările calitative structurale ar
fi rezultatul final al schimbărilor în conştiinţa persoanelor fizice şi comportament, de la
conducere un stil egocentrică, consum, orientat de viaţă spre simplitate, consumul comun
de bunuri de folosinţă îndelungată, precum şi gradul de conştientizare a unitate cu ceilalţi
şi pământul. Astfel de schimbări ".. ar elimina o mare parte din presiunile ecologice şi
sociale care sunt atribuite, în general la creşterea populaţiei de către malthusieni" (p.
330). Dar, în absenţa unor schimbări structurale în modul de producţie, niveluri mai mici
de drastic consumul în rândul păturilor mijlocii iluminat poate face abia o adâncitură în
starea de sănătate a sistemului capitalist, ci, cei care îmbrăţişau "simplitate voluntară",
"spiritualitate", "cohousing", "reciclare", forme alternative de constructii de case si asa
mai departe au devenit o piata profitabila pentru cărţi, bună şi serviciilor produse prin
intermediul relaţiilor capitaliste contribuind în acelaşi timp să consolideze convingerile
lor în posibilitatea de schimbare prin transformarea individuale; la urma urmei, ei se
confruntă cu ei înşişi în comunităţile lor alternative.
Există o contradicţie între o analiză că, în ciuda limitări, subliniază rolul istoric a
modurilor de producţie şi a capitalismului, în special, în determinarea sărăciei, oprimarea
femeilor, deteriorarea mediului şi violenţă şi o concluzie care, lăsând deoparte aceste
condiţii materiale, susţine că ceea ce are nevoie lumea este

"... În primul rând o schimbare a inimii umane; din ignoranta ...


lacomia ... şi ură ... ... spre înţelepciune, generozitate
... şi compasiune. Este doar cu înţelepciune şi puternic
angajament pe el parte de mai multe persoane şi mai mult la bază
Valorile de compasiune şi generozitate că exploatarea şi
dominaţie a ordinii lumii prezente pot fi traversate şi
ecocentric, alternative feministe, multiculturale şi socialiste
pot fi create. Solutii pentru criza globală, inclusiv
problema populaţiei, trebuie să fie plasat într-un asemenea
profundă
transformare in constiinta noastra si relatiile - o
psiho-social revoluţia "(p. 320).

Dar schimbarile in constiinta si relatiile presupun modificări în condiţiile materiale, există


o legătură între sociale şi revoluţii psihologice care trebuie să fie explorat. Un astfel de
studiu ar fi cel mai probabil aduce, ca un obiect de examinare critică, "afinitate electivă",
pentru a împrumuta expresia lui Max Weber, între valorile care caracterizează
"paradigma parteneriat", precum şi condiţiile materiale în care aderenţilor lor în ţările
capitaliste dezvoltate , în general, colegiu educaţi şi relativ bogate, vii. De asemenea, sunt
sceptic de analize care reproduc distincţia între femei la fel de bun, moral, spiritual, sacru,
Zeita, depozitar de virtute, şi bărbaţilor în războinici, lacom, violent, dominant, patriarhii
care au femei oprimate şi natură pe parcursul istorie. Barbatii, ca si femeile, sunt creaturi
sociale, iar noi le facem un deserviciu atât de reifying şi imputarea puterea explicativă la
efectele socio-psihologice ale inegalităţii de gen secole şi diviziunea muncii. Lumea va fi
un loc mai bun în cazul în care condiţiile materiale care au dus la trăsăturile lor curente
sunt modificate, din punct de vedere teoretic marxist, procesele de auto-transformare
individuale nu sunt suficiente. Va o nouă cultură a asigura supravieţuirea planetare
dezvolta prin "încorporare a dimensiunii sacre ale femininului prin dezvoltarea de noi
arhetipuri şi mituri culturale" (p. 340), sau prin eforturi pentru a schimba organizarea
producţiei şi articulare între producţie şi reproducere, astfel încât întreaga comunitate îşi
asumă responsabilitatea pentru tineri, persoanele în vârstă şi cei slabi? Aceasta şi alte
întrebări similare, îmi vin în minte atunci când citesc ultimul capitol din această carte şi
acesta este motivul pentru aceasta este, în cele din urmă, un lucru contradictoriu dar
fascinant. Cei care predau cursuri în studii populatiei va găsi primele şapte capitole
extrem de utile pentru ele conţin o evaluare critică bine informat de malthusianism, în
toate aspectele sale. Ele ar putea, totuşi, şi în funcţie de orientarea lor teoretică, găsi
ultimul capitol interesant, dar în cele din urmă dezamăgitor. Alţii s-ar putea găsi în
ultimul capitol, cu declaraţiile sale prescriptive despre modificările pe care trebuie să se
facă la toate nivelurile de organizare socială şi, mai presus de toate, în viaţa personală,
situaţia cea mai buna si cea mai cuprinzătoare despre ceea ce New Age, şi circulaţie
spiritualitate este despre toate. Poate că ceea ce avem nevoie, ca noul mileniu începe, este
o viziune a ceea ce viitorul ar putea fi ca şi tipurile de moduri de a fi care ar fi necesar să
se depună eforturi pentru dacă vrem să construim o formă umană de organizare socială:
cunoaşterea schimbările structurale necesare nu este suficientă. Cărţi ca aceasta ar putea
ajuta la stabilirea unui dialog productiv în rândul persoanelor care împărtăşesc obiective
similare în ciuda diferenţelor lor teoretice şi politice şi acesta este motivul pentru care, în
ciuda criticilor mele anterioare, l-am bun venit ca o completare importantă a literaturii
progresiste privind populaţia şi ca o sursă de foarte important crezut perspective
provocatoare. Referinte
Gimenez, Martha E. 1977. "Populaţia şi capitalism." America Latină Perspective, Vol..
IV, nr 4 (toamna): 5-40. Marx, Karl. 1974. De capital, Vol.I. New York: Publishers
International.

www.colorado.edu/Sociology/gimenez/work/asoka.html

http://www.colorado.edu/Sociology/gimenez/work/asoka.html

Urgente psihice: Grija pentru oameni în


situaţii de criză
PRET CURS: 24.00 dolari

ORE DE CONTACT: 3

Wild Iris Educaţie Medicală (CBRN Provider # 12300), este aprobat ca un furnizor de
educaţie continuă pentru RNS, LVNs, si terapeutii respiratorii de către Consiliul de
Nursing din California inregistrat.

Wild Iris Educaţie Medicală, Inc este acreditat ca furnizor de educaţie medicală continuă
de Asistentilor Medicali american Credentialing Center Comisiei cu privire la acreditare.

Planificatorii şi autorii acestei activităţi CE au divulgat fara relatii financiare relevante cu


orice societăţilor comerciale referitoare la această activitate.

 Acest curs de imprimare


 Luaţi de testare
 Spune-i unui prieten
 Bookmark / Adauga la Favorite
 Vezi de acreditare noastre
 Uita-te pentru Alte cursuri
 Obţineţi Instrucţiuni, Ajutor
 Ajutor pentru imprimare

Prin Persis Mary Hamilton, RN, CNS, MS, Edd


Copyright © 2007 Wild Iris Educaţie Medicală, Inc Toate drepturile rezervate.

Obiectivelor de învăţare

La finalizarea acestui curs, vă va fi capabil să:

 Discutaţi despre caracteristicile crizelor în care acestea se aplică la situaţii de


urgenţă de psihiatrie.
 Explicaţi consideraţii triaj pentru persoanele în situaţie de criză.
 Identifice problemele juridice şi etice de interes pentru ingrijitorii de oameni în
criză.
 Rezumaţi îngrijirea persoanelor în situaţii de criză cu starea de spirit legate de
situaţii de urgenţă.
 Explicaţi relaţia de anxietate sa se teama în anxietate-forjat crize.
 Revizuirea de gestionare a furiei generate de violenţă.
 Descrie simptomele afişate de către oameni în situaţii de criză cu tulburări
consumul de substanţe.
 Discutaţi de intervenţie de criză pentru bolnavi mental sever.

T cursul său discută situaţii de urgenţă de psihiatrie din punctul de vedere al intervenţiei
de criză. Acesta descrie evaluarea, diagnosticarea, planificarea, de intervenţie, precum şi
evaluarea de către medicii de oameni în criză cu starea de spirit, anxietate, tulburări de
furie, consumul de substanţe, şi mentală.

URGENŢE psihiatric, după cum EVENIMENTE CRIZEI

Un caz de urgenţă de psihiatrie este un grup de condiţiile în care capacitatea individului


de a face faţă este coplesita de detresă respiratorie acută mentale şi emoţionale care
rezultă din factorii de stres situaţionale şi de maturizare. Clinicienii cel mai adesea se
confruntă persoanele în situaţie de criză în departamentele de urgenţă şi pe linii de
asistenţă telefonică de criză. Aceste persoane se confruntă cu tulburări severe de starea de
spirit, gândire şi comportament şi necesită îngrijire imediată. De interes special sunt
oameni în situaţii de criză care suferă de tulburări de dispoziţie, anxietate, furie,
consumul de substanţe, şi de boli mintale.

Caracteristicile de Crizele

Crizele sunt experimentate de oameni de toate varstele, culturile, precum şi condiţiile


socio-economice, şi nu poate fi legată de o tulburare mintală specifică. Crizele incep cu
un eveniment de precipitare şi să intensifice în sentimente de frică şi dezechilibru
emoţional.

Deoarece oamenii in criza sunt atât de inconfortabil, ei caută să rezolve problema cât mai
curând posibil, de obicei în mai puţin de şase săptămâni. In tot acest timp au devenit tot
mai sensibil la influenţa altora şi a înţelege la aproape orice soluţie, indiferent dacă este
sau nu remedia diminueaza necazurile lor sau îmbunătăţeşte calitatea vieţii lor (Aguilera,
1998).

SURSE

Deşi crizele apar din mai multe surse diferite, cele mai multe persoanele care ii ingrijesc
sunt de acord, există cel puţin două cauze majore ale crizelor: maturizare şi situaţia.

Crizele maturizare au de a face cu previzibile tranziţiile experienţa poporului, care trece


de la o etapă de dezvoltare umană la alta. Erik Erickson a identificat aceste etape în ceea
ce priveşte sarcinile de dezvoltare ale copilariei, copilaria timpurie, preşcolari, de vârstă
şcolară, adulţi adolescenţi, tineri, adulţi maturi, şi la maturitate tarziu (1963). De
exemplu, un copil este în curs de dezvoltare autonomie şi stima de sine şi poate avea un
acces de furie temperament atunci când el nu obtine ceea ce vrea. Un adolescent este de
învăţare de identitate şi intimitate şi pot să prezinte un comportament sexual inadecvat
faţă de cineva de acelasi sex sau opus.

Crizele situaţionale sunt evenimente sau circumstanţe care ameninţă integritatea unei
persoane fizice, sociale, psihologice şi. Acestea pot proveni din corpul fizic, ca urmare a
bolii, a prejudiciului, consumul de substanţe, sau stres emoţional. Uneori, crizele
maturizare şi situaţionale să apară, în acelaşi timp şi, ocazional, declanşează o criză altul,
compoziţia problema.

Un adolescent si fata sunt atraşi unul de altul şi să experimenteze cu intimitatea sexuală.


Atunci când perioada de fata lui menstrual are intarziere, ambele adolescenţi sunt forţa
într-o stare de dezechilibru emoţional, deoarece experienţa atât criza de dezvoltare a
adolescenţei şi criza situaţional de o potentiala sarcina. Acţiunile pe care le ia pentru a
rezolva criza le poate forţa de tracţiune în încă o altă criză.

ETAPE

În 1965, Caplan observat că crizele se dezvolta in patru etape previzibile, după cum
urmează:

 Iniţială ameninţare. Oamenii sunt confruntă cu o problemă sau conflict. Într-un


efort de a reduce anxietatea lor, pe care le folosesc diferite mecanisme de apărare,
cum ar fi compensarea (folosind efort suplimentar), raţionalizare (raţionamentul),
şi negare. În cazul în care problema este rezolvată, ameninţarea dispare, şi nu
există nici o criză.
 Continuarea ameninţare devine o criză. Dacă problema persistă, oameni în
situaţii de criză devin din ce în ce înnebunită de durere şi anxietatea lor creste la
un nivel serios. In situatii de criza acum, acestea devin dezorganizate şi au
dificultăţi de gândire, de somn, şi funcţionarea. Ei initia proces-şi-eroare eforturile
pentru a rezolva problema şi a restabili echilibrul emoţional.
 Criză intensifica în panică. Atunci când proces-şi-eroare de încercări nu reuşesc,
anxietatea lor intensifica la niveluri severe şi panică şi persoana este imobilizat cu
frica. Unii oameni în situaţii de criză redefini problema, aceasta atac dintr-un
unghi nou, şi încercaţi din nou să găsească o soluţie.
 Dezorganizare grave şi asalt Dacă problema nu este rezolvată şi abilităţi noi
coping sunt ineficiente, anxietate poate copleşi persoană şi să conducă la
dezorganizare grave, depresie, confuzie, violenţa împotriva altora, sau
comportament suicidar.. (Varcarolis et al., 2006)

FACTORI DE EGALIZARE

În activitatea sa seminale despre criza, Aquilera (1998) a remarcat faptul că echilibrul de


oameni în criză este afectată în mod semnificativ de factori de echilibrare trei: percepţia
lor a unui eveniment, sistem de sprijin, şi de mecanisme de coping.

 Percepţie a unui eveniment se referă la importanţa unei probleme de către


persoana în criză şi include lucruri cum ar fi sănătatea, cariera, starea financiara,
si reputatia.
 Sistem de sprijin se referă la resursele deţinute de către persoana în criză, cum ar
fi oamenii au încredere care pot acorda sprijin şi asistenţă într-o perioadă de
nevoie.
 Mecanisme de coping sunt abilitati sau metode de oameni folosesc pentru a
reduce anxietatea şi de a rezolva probleme, cum ar fi raţionamentul, meditatie,
exercitii fizice, somn, şi negare. (Aguilera, 1998)

SCENARIUL

Petru, un adolescent, nu pentru a face echipa de fotbal. Lumea lui pare să se năruie ca el
încearcă să facă faţă atât o criză maturizare şi situaţionale. Pentru a face se simtă mai
bine, Petru ia de automobile de familie, conduce la casa unui prieten, băuturi alcoolice, şi
devine în stare de ebrietate. Pe drum spre casă, el accidente auto si sufera un prejudiciu
grav.

Comentariu

Percepţia lui Petru a evenimentului (care face echipa de fotbal) a fost cel mai important
lucru în viaţa lui. El a fost devastat atunci când el nu a primit pe echipa. În loc de
asteptare pe un sistem de sprijin (familie sau prieteni, care ar putea impulsiona
sentimentul de valoare), el a încercat să se auto-medicate prin obtinerea stare de ebrietate.
Acum, el se simte chiar mai rău despre el însuşi. El ar fi putut alege mecanisme mai
eficiente de adaptare cum ar fi raţionamentul sau exercitarea. Familia şi prietenii lui s-ar
putea fi sugerat el ieşi pentru un sport diferite în care el ar putea excela.

REZOLUŢIE

Atunci când o criză este rezolvată şi echilibru emoţional restaurat, persoanele se


confruntă din nou problemele de zi cu zi ale vieţii. În mod ideal, ca urmare a unei crize,
ei invata noi abilitati de adaptare, castiga o mai mare încredere în sine, a mări sistemul lor
de sprijin, şi a ridica nivelul lor de funcţionare. Scopul intervenţiei de criză este de a
restabili nivelul de pre-criză de funcţionare şi, atunci când este posibil, se ridica la un
nivel mai ridicat decât înainte de criză. O parte importantă a tuturor intervenţiilor de
criză, indiferent dacă au loc pe o linii de asistenţă telefonică sau într-o sesiune de
consiliere, orientare este anticipate, prin care clienţii să înveţe cum să evite repetarea
unui eveniment de criză.

Triajul Consideraţii

Atunci când persoanele care sunt in primejdie apel unei linii telefonice sau mergeţi la un
serviciu de urgenţă (ED), persoanele care ii ingrijesc a evalua persoana şi problema,
identifica eveniment precipitant, ia în considerare factorii care influenţează, plan ce sunt
necesare acţiuni, să ia aceste acţiuni, şi să evalueze eficacitatea acţiunilor. Triaj iniţială
consideră că motive de siguranţă, provocări nemijlocirea, principiile etice, şi aspecte
juridice.

SIGURANŢĂ ÎNGRIJORĂRI

Preocuparea cea mai urgentă de îngrijire este de siguranţă a persoanelor în situaţii de


criză, precum şi altele care pot fi în pericol. Clinicienii aduna informatii despre:

 Prezenţa de arme, cuţite, explozivi, sau alte dispozitive dăunătoare


 Ameninţări cu violenţa la auto sau a altora de către persoana în criză
 Istoria dăuna sine sau a altora de către persoana în criză
 De intoxicare a persoanei în criză sau alte persoane, prin diferite substante
 Riscurile de mediu care ar putea complica intervenţii (foc, vânt, apă, traume, gaze
toxice, focuri de armă aleatoare)

Immediacy PROVOCĂRI

Iminenţa pericolului unei persoane în situaţie de criză şi alte persoane din apropiere este
descris ca fiind fie emergente, de urgenţă, sau nonemergent (Antai-Otong, 2004).

 Crize Emergent necesită o acţiune imediată. Aceste situaţii includ crize, cum ar
fi sinucidere iminent, toxicitate de droguri, şi comportamentul violent sau
ameninţător faţă de ceilalţi. După efectuarea unei evaluări, intervine medicul de la
o dată.
 Crize de urgenţă necesită atenţie, dar nu sunt în pericol viaţa de urgenţă. Aceste
situaţii includ comportament, cum ar fi gesturi suicidare, intoxicaţie, gesturi
bizare, şi agitaţie acută. Dupa ce a facut un examen fizic şi de evaluare a stării
mentale, asistentul ia măsurile corespunzătoare.
 Situaţii Nonemergent nu necesită o atenţie imediată, dar nu ar trebui ignorate.
Aceste situaţii includ lucruri cum ar fi uşoare până la moderate anxietate, întrebări
despre medicamente, precum şi o nevoie de a vorbi despre probleme personale.
După efectuarea unei evaluări iniţiale, asistentul se referă la client la resurse
adecvate pentru îngrijire.
PRINCIPII ETICE

Furnizorii de asistenţă medicală respectarea standardelor etice de îngrijire, indiferent dacă


este sau nu un client este în criză. Aceste principii sunt bazate pe etica, ramura a
filozofiei în cauză cu corectitudinea sau incorectitudinea ale comportamentului uman şi
bunătatea sau răutatea a efectelor sale (Hamilton, 2006).

Principiile etice sunt concepte fundamentale prin care oamenii iau decizii. Aceste
principii să servească drept criterii faţă de care oamenii comportamentul măsură. Fluxul
de Legile de la principiile etice şi constau din norme cu privire la situaţii specifice.
Aceste norme sunt aplicate de către o autoritate, cu puterea de a vedea că acestea sunt
respectate. Spre deosebire de legi, principii etice servi ca ghiduri generale de
comportament. Cinci principii etice marca practica profesioniştilor din domeniul sanitar:
(1) respectul pentru viaţa umană şi demnitatea, (2) binefacere, (3) cinste, (4) justiţie, şi
(5) autonomie.

Respectul pentru viaţa umană şi demnitatea este una dintre cele mai de bază de
principii etice. Se afirmă că "persoanele fizice trebuie să fie tratate ca fiinţe unice, egală
cu fiecare individ alte. Justificare specială este necesară pentru a interveni în scopul unui
individ proprii, intimitate, şi comportament" (Rawls, 1971). Atunci când se aplică în caz
de urgenţe psihiatrice, respectul pentru viaţa umană şi demnitatea înseamnă persoanele
care ii ingrijesc:

 Se abţină de la abuz, hărţuire, discriminare sau


 Respect personalitatea, stilul de viaţă, şi sistemul de convingeri de clienti
 Demonstraţi în vedere psihologic pentru fizică, şi socio-economice şi a bunăstării
 Straduiti-va pentru a susţine viaţa umană şi demnitatea
 Respect şi încredere în deţin toate informaţiile cu caracter personal

Binefacerii înseamnă a face bine pentru beneficiul altora. Deşi unii scriitori binefacerii
separate (face bine) de la nonmaleficence (nu face rău), Frankena (1973) sugerează
principiul etic al binefacerii este un continuum, de la un rău nu este neutru la pozitiv a
face bine. La un minim, beneficienţă înseamnă păstrarea competenţă profesională. În mod
ideal, aceasta inseamna a actiona in moduri care sa demonstreze grija si ingrijire. Atunci
când se aplică în caz de urgenţe psihiatrice, beneficienţă înseamnă persoanele care ii
ingrijesc:

 Dă-empatie exacte, caldura nonpossessive, şi autenticitate (Rogers, 1961)


 Se referă la clienţii profesional şi obiectiv
 În consultare cu alte clinicieni, urmaţi planuri de tratament
 Dă în vedere necondiţionat pozitivă chiar şi atunci când este necesar să se
stabilească limite, se aplică restricţii fizice, sau mişcare limită (Carkhoff, 1977)

Onestitatea înseamnă să fii sincer în cuvânt şi faptă, chiar şi atunci când trebuie să
transmită sfaturi nedorite sau informaţii despre o condiţie sau tratament. Clinicienii
trebuie să fie reţinut la sursă de informaţii veridice, dar plin de compasiune, numai în
cazul în care clientul este un copil minor sau un adult cu un tutore legal. Atunci când se
aplică în caz de urgenţe psihiatrice, onestitate înseamnă persoanele care ii ingrijesc:

 Raportul cu precizie şi să înregistreze date critice


 Locul de bunăstare a clientilor de mai sus câştig personal sau profesional
 Ţină promisiunile şi să se supună unor contracte de
 Furnizarea de fapt, informaţii ştiinţifice, relevante despre tratament, inclusiv
beneficiile şi riscurile

Justiţie implică corectitudinea şi egalitatea şi necesită un tratament imparţial de clienti.


Ca şi alte principii etice, justiţia se bazează pe respectul pentru viaţa umană şi demnitatea.
Imaginea istoric al justiţiei este o femeie legat la ochi cu o scară, o problemă de cântărire,
pe baza unor elemente obiective şi preceptele judiciare. Justiţie înseamnă că resursele
limitate vor fi distribuite în mod egal, folosind aceleaşi criterii pentru toţi.

Atunci când se aplică în caz de urgenţe psihiatrice, justiţie înseamnă clinicieni:

 Evaluarea toate nevoile clientilor "cu diligenţă egale si profesionalism


 Participa la nevoile clientilor, indiferent de cât de dificil personalitatea lor,
complexe tulburări lor, sau comportamentul lor provocatoare
 Evaluarea şi comunică informaţii despre opţiunile de tratament fără a aduce
atingere

Autonomie înseamnă respectarea dreptului de autodeterminare, independenţă, şi


libertate. În situaţii de urgenţă psihiatrice, pentru a preveni clinicienii prejudiciu ar putea
avea nevoie de a alege între acţiunile care autonomie de sprijin (libertate), precum şi cele
care binefacerii de sprijin (de siguranta). Clinicienii ar putea fi necesar să limiteze
clientilor, administra medicamente tranchilizante, sau de blocare-le în izolare împotriva
voinţei lor.

Legile care reglementează adresa de angajament involuntar dilemele etice create de acest
conflict de principii etice. Cu excepţia situaţiilor definite din punct de vedere, atunci când
sunt aplicate la situaţii de urgenţă de psihiatrie, autonomia înseamnă persoanele care ii
ingrijesc:

1. Informează clienţii despre opţiunile de tratament şi de riscurile şi asiguraţi-vă că


ei înţeleg
2. Respectul şi să accepte deciziile luate de către clienţii cu privire la îngrijirea lor cu
caracter personal
3. Punerea în aplicare şi evaluarea intervenţiilor alese de clienti
4. Ţineţi în încredere toate informaţiile cu caracter personal, doar divulgarea atunci
când clienţii sau tutorii lor legali dea permisiunea

ASPECTE JURIDICE
În trecut, oamenii ar putea fi internat sub flimsiest de pretexte de către aproape oricine
pentru aproape orice perioadă de timp. Incredibil, a fost nevoie de aproape 200 de ani
pentru al cincilea amendament la Constituţia Statelor Unite care urmează să fie aplicat la
oameni care sunt bolnavi mintal. Acest amendament spune că "Nici o persoană nu se ...
poate fi lipsit de viaţă, libertate, sau a proprietăţii, fără proces de drept."

În Humphrey v. Cady, 1972, instanţa a recunoscut că angajamentul involuntar civile la un


spital de boli mintale a fost o "reducere masivă a libertăţii" şi a cerut "de protecţie din
cauza procesului."

În ultimii ani, numărul şi domeniul de aplicare al statului, federale, şi legile cazul în care
afectează tratamentul persoanelor cu tulburări psihice a crescut dramatic. De interes
special pentru cei care au grijă de persoane în situaţie de criză sunt legile cu privire la
drepturile civile, confidenţialitatea, drepturile pacientului, deciziile de tratament,
restricţiile, izolare, şi naştere spital.

Drepturi civile

În conformitate cu legile federale şi de stat, persoanele cu boli mintale sunt garantate de


aceleaşi drepturi civile ca orice alt cetăţean în ţară. Aceste legi să garanteze drepturile
tuturor persoanelor la îngrijire umane, pentru a interacţiona social, să depună plângere
împotriva altora, la vot, vorbesc, să intre în relaţii contractuale, face cumpărături, să
îndeplinească cerinţele pentru un permis de conducere, urmaţi practicile religioase, să
participe la activităţi juridice , şi de călătorie în Statele Unite.

Confidenţialitatea

În anul 2003, pentru a proteja viaţa privată a persoanelor fizice, precum şi


confidenţialitatea datelor pacientului, Congresul SUA a adoptat portabilităţii de Asigurări
de Sănătate şi Actul de responsabilitate (HIPAA). Acesta prevede că, fără acordul
prealabil al pacienţilor, dosarele medicale nu pot fi citite sau copiate.

Deşi actul de complică foarte mult stocarea şi transmiterea de înregistrări şi, în unele
cazuri, întârzieri tratamentul persoanelor în situaţii de criză, el afirmă dreptul la viaţă
privată şi sprijină conceptul de respect pentru toate fiinţele umane.

Drepturile pacientului

Când oamenii se limitează la o instalaţie de asistenţă medicală pentru tratament, acestea


trebuie să fie îngrijiţi cu respect şi demnitate. Nu mai pot autorităţile le-a pus pe ecran ca
animalele într-o grădină zoologică. Nici oamenii pot fi blocate pentru perioade de timp
nedeterminată, fără asistenţă medicală, astfel cum Luther Osborne este descris în
povestea lui personală, Rachete Insanity (1939).

Oamenii au dreptul să primească îngrijiri medicale şi stomatologice, vizitatori distra, de a


primi e-mail necenzurate, şi să fie liber de medicatie excesiva, izolare, sau de
constrângeri fizice. Persoanele fizice au dreptul de a refuza să participe la studii de
cercetare sau de tratament experimental si nu pot fi discriminaţi pe bază de sex, vârstă,
religie, handicap, sau origine etnică.

Dacă oamenii nu vorbesc engleza sau se poate folosi doar limbajul semnelor, ele trebuie
să aibă acces la un interpret. Persoanele fizice nu pot fi obligaţi să lucreze pentru o
facilitate de asistenţă medicală fără plată. În cele din urmă, oamenii au dreptul de a-şi
exprima nemulţumirile, fără teama de pedeapsă (Varcarolis et al., 2006).

Deciziile de tratament

Spitalizarea din Legea bolnavi psihici din 1964 impunea ca toţi pacienţii din spitalele
publice au dreptul la tratament. Înainte de acel moment, pacientii ar putea fi spitalizat
timp de decenii fără tratament. De atunci, instanţele au decis că clienţii trebuie să fie
îngrijiţi de personal calificat şi suficient, într-un mediu uman, ca urmare a planurilor de
îngrijire individualizate (programele interuniversitare de cooperare).

În alte hotărâri, instanţele au decis că pacienţii au dreptul de a refuza un tratament (de


exemplu, terapia electrice convulsive [ECT] sau medicamente antipsihotice). În plus,
clienţii au dreptul de a pregăti o "directivă de îngrijire în avans" în cazul în care acestea ar
trebui să devină incapabil.

Restricţii şi Izolarea

Când oamenii în situaţii de criză devenit atât de întristat că acestea sunt un pericol pentru
ei sau pentru alţii, poate fi necesar pentru a le plasa în restricţii sau pentru a le izola.
Pentru că istoria este plină cu conturile de folosirea excesivă de restricţii şi izolare, legile
actuale de stat şi a deciziilor recente, instanţa afirmă că cel puţin măsurile restrictive
trebuie să fie utilizate.

Restricţii şi izolare pot fi utilizate doar atunci când este absolut necesar şi în rarele ocazii
când o persoană în izolare criză a cererilor de a reduce stimulare senzorială. Dacă aceste
măsuri sunt esenţiale, un medic trebuie să le prescrie şi specifica durata de timp în care
pot fi folosite (de exemplu, 2 ore).

Persoanele care ii ingrijesc trebuie să revizuiască şi să documenteze starea clientului la


intervale specifice (de exemplu, la fiecare 15 minute). Aceste măsuri pot fi reauthorized
de către medic, dar restricţii în acelaşi timp trebuie să fie urmată. În plus, restricţiile şi
izolare nu pot fi utilizate pentru confortul personal sau să-i pedepsească clienti (Simon,
2001).

Spitalul de naştere

Admiterea la spital poate fi voluntara sau involuntara. Voluntară înseamnă în care


pacientul este în control şi atunci când decide să intre în instalaţia şi când să plece. Deşi
unele state necesită pacienţii să prezinte o notificare scrisă la spital, înainte ca acestea să
pot părăsi cele mai multe, nu. În plus, în majoritatea statelor un client poate iniţia o
procedură de instanţă solicită o descărcare de gestiune judiciar printr-un act de habeas
corpus (un "drept la corp"). Habeas corpus oferă un mijloc constituţional pentru a
contesta detenţia ilegală a persoanelor fizice.

Angajament de urgenţă involuntar, numit de asemenea, angajamentul civile, de


oameni în criză este controlată de statutul de stat specificând condiţiile în care oamenii
pot avea loc împotriva voinţei lor. În general, admiterea involuntară este permisă atunci
când oamenii sunt un pericol pentru ele însele, un pericol pentru alţii, sau sunt în măsură
să ofere pentru nevoile umane de bază (de exemplu, sunt "grav handicap").

Multe state da ofiţeri de poliţie, medici, şi anumite autorităţi de sănătate mintală


profesionişti pentru a spitalizarea astfel de oameni şi să indice anumită perioadă de timp
(de multe ori 72 de ore) pe care le pot avea loc împotriva voinţei lor. Pe parcursul acestei
perioade de timp, persoana trebuie să fie evaluate şi un plan conceput pentru îngrijirea
lor.

Angajament civilă pentru observare, de asemenea, numit temporar spitalizare


involuntar, este pentru o perioadă mai lungă de timp decât spitalizare de urgenţă. Scopul
său principal este de observaţie, diagnostic şi tratament al persoanelor care au o boală
psihică sau prezintă un pericol pentru ei sau pentru alţii. Durata de timp este specificat de
statut şi variază semnificativ de la stat la stat. Cerere de acest tip de angajament poate fi
făcută de către un tutore, membru de familie, medic, sau alt funcţionar de sănătate
publică şi poate solicita un certificat afirme boală psihică.

Angajament pe termen lung pentru internare involuntară este destinat să ofere clienţilor
asistenţă extinsă şi tratament. Ca şi în cazul clienţilor care suferă de spitalizare
observaţionale involuntar, spitalizare prelungită involuntar poate avea loc numai printr-o
acţiune judiciară sau administrativă şi de certificare medicale. Acest tip de spitalizare
involuntare pot fi de 60-180 de zile sau, în anumite împrejurări, pentru o perioadă
nedeterminată de timp.

Angajamentul ambulatoriu involuntară este o categorie relativ nouă juridice de


ingrijire, care a fost iniţiat în 1990. Scopul său este de a oferi o alternativă la angajament
involuntare staţionară pe termen lung. Recent, statele au inceput sa utilizeze angajament
ambulatoriu involuntar ca o măsură preventivă pentru a indeparta situaţii de urgenţă de
psihiatrie şi necesitatea pentru o instanţă a ordonat-angajament bolnavului.

De obicei, angajamentul ambulatoriu involuntar este legat de primirea de bunuri şi


servicii oferite de agenţiile de asistenţă socială, inclusiv pensii de invaliditate şi de
locuinţe. Pentru a primi aceste beneficii, clienţii trebuie să participe la planul de tratament
(Chan, 2003).

Doctrina alternativa cea mai puţin restrictive, este un alt concept important, care se
aplică pentru ingrijirea pacientilor. Această doctrină afirmă că persoanele care ii ingrijesc
trebuie să utilizeze cel mai puţin mijloace restrictive pentru a atinge un scop specific. De
exemplu, dacă în patru puncte de blocare de ambele braţe şi ambele picioare este
suficient pentru a proteja pacienţii deranjat de auto-vătămare sau altele, ele nu trebuie să
fie plasate în cinci puncte de blocare a taliei, ambele braţe, şi ambele picioare.

Descărcarea de gestiune de la spital depinde de starea de clienţi în momentul în care au


fost admise. În general, cei care au intrat de bună voie au dreptul de a fi eliberate în mod
voluntar cu excepţia cazului în starea lor schimbă în mod semnificativ in timpul
spitalizarii lor. Unele state oferă o liberare condiţionată de oameni care au fost admişi în
mod voluntar. O astfel de dispoziţie permite medicilor sau administratorilor de a asigura
un tratament în curs de desfăşurare pe o baza in ambulatoriu.

PROCESUL medicală, precum şi persoana în CRIZĂ

Evaluare

În cazul în care siguranţa unei persoane în criză este asigurată, formal procesul de
colectare a datelor incepe. Acesta este realizat în persoană sau prin telecomunicaţii şi
începe cu un interviu de evaluare. Desigur, interviul este modificat pentru a se potrivi cu
circumstanţele, vârstă, şi capacitatea cognitivă a persoanei în criză.

Colectarea de date este îmbunătăţită de informaţiile colectate de la membri ai familiei,


alti furnizori de asistenţă medicală, precum şi autorităţi cum ar fi ofiţeri de poliţie. Scopul
este de a evalua starea mentală şi fizică a persoanei şi a problemei. Specialiştii pot găsi
influenţează (de echilibrare) factorii de crize un cadru util pentru un interviu de evaluare,
în mod specific clientului (1) percepţie a evenimentului, (2) sprijină situaţionale, şi
abilităţile (3) de adaptare.

 Percepţia a evenimentului. Ceva sa întâmplat pentru a crea o criză în viaţa unei


persoane, motivarea persoană să solicite ajutor de la un hotline criză sau ED. Prin
obţinerea de informaţii despre eveniment precipitant, atât persoanele care ii
ingrijesc si persoanelor fizice în criză, o mai bună înţelegere a problemei.
Întrebările la care medicii s-ar putea intreba despre un eveniment precipitant sunt:
o Ce sa întâmplat de a te face atât de supărat?
o Cum te simti acum?
o Cum acest eveniment afectează viaţa ta?
o Cum va afecta acest eveniment viitorul tau?
o Ce trebuie făcut pentru a rezolva problema?
 Sprijină situaţionale. Sistemul de sprijin al unui client include resursele
disponibile pentru persoana în criză. Familia şi prietenii, cluburile sociale, grupuri
de biserică, şi a reţelelor de asociaţii profesionale sunt toate sursele de sprijin.
Atunci când aceste resurse nu sunt disponibile, persoanele care ii ingrijesc
acţioneze ca un sistem de sprijin temporar pentru client. Planul de îngrijire trebuie
să includă identificarea unui sistem de sprijin. Unele întrebări un clinician ar
putea cere despre un sistem de sprijin sunt:
o Cu cine vrei să vii?
o Când te simţi singur şi copleşit de viaţă, care nu vorbesti cu?
o Există cineva în viaţa ta care aveţi încredere?
o În trecut, în perioadele dificile, care ai vrut sa te ajute?
o În cazul în care te duci la şcoală (să se închine, să se distreze)?
 Competenţe coping În situaţii de criză,. Este important să se evalueze nivelul
persoanei de anxietate şi metodele lor obişnuite de adaptare. Unii oameni beau,
unii mananca, unii dorm, şi unele jocuri de noroc. Alţii se implice în activitatea
fizică, lucru mai greu, poti lupta, si sa vorbesti cu prietenii. Unii clinicieni
întrebări pot intreba despre coping competenţe sunt:
o V-aţi gândit la sinucidere sau altcineva?
o Cum ti-ar merge despre a face acest lucru?
o Aţi încercaţi să-l de data asta? Dacă da, ceea ce a fost diferit de data asta?
o Ce faceţi de obicei să se simtă mai bine?

Examinarea stării mentale (MSE)

Examinarea stării mentale este utilizată pentru a evalua zonele critice de cunoaştere şi
emoţie. BVM, în psihiatrie, este "analog la examinarea fizică, în medicină generală"
(Varcarolis et al., 2006). Ingrijitorii folosi concluziile lor pentru a diagnostica nevoile
nesatisfacute, identifica obiectivele dorite, şi de a crea un plan de îngrijire. Deşi o situaţie
de urgenţă impune ca medicii să modifice examenul pentru a se potrivi situaţiei, o MSE
complet include următoarele elemente.

INFORMAŢII PERSONALE

 Vârstă
 Sex
 Stare civila
 Religioase preferinţă
 Etnie
 Ocuparea forţei de muncă
 Regimul de viaţă

ÎNFĂŢIŞARE

 Intretinere si rochie
 Igienă
 Expresie faciala
 Inaltime, greutate, starea de nutriţie
 Marcaje unice organism: cicatrici, tatuaje, piercing-uri
 Varsta referitoare la apariţia

COMPORTAMENTUL

 Miscarea corpului: excesiv sau reduse


 Circulaţie ciudat: scanare, gesticulând, echilibrul, mersul
 Mişcare anormală: tremors, dinţi clănţăneau
 Contactul cu ochii
DISCURSUL

 Tarif: lentă, rapidă, normală


 Volum: tare, moale, normal
 Dezorganizat, rapid

AFECTA şi starea de spirit

 Afectează: plat, bland, animat, furios, retrasă, caz de contextul


 Mood: trist, labil, euforică

GÂNDIRE

 Procesul de: zbor coerente, de idei, neologism, gândit blocarea, circumstantiality


 Conţinut: iluzii, obsesii, ideations suicidare

PERTURBAŢIILOR Perceptual

 Halucinaţii: auditiv, vizual


 Iluzii: interpretări greşite perceptuale

Cunoaştere

 Orientarea cu privire la timp, loc, persoană


 Nivelul de conştiinţă: de alertă, confuz, înnorat, încremenit, inconştient, în comă
 Memorie: de la distanţă, recent, imediat
 Fondul de cunoaştere
 Abstracţiuni: performanta la testele care implică similitudini, proverbe
 Insight o problemă
 Hotărârea

FIZICĂ STATUTUL DE EXAMINARE

Un examen fizic de bază este esenţială la iniţială în persoană interviu din cauza
condiţiilor medicale pot mima cele psihice şi persoanele care suferă tulburări psihiatrice
sunt mai multe sanse decat altele de a avea medicale, cognitive, sau tulburări legate de
substanţă. Atunci când interviul este realizat prin telefon, medicul poate să îndemne
apelantului pentru a obţine o examinare fizica si persoana care trebuie să se refere la
astfel de servicii.

În cazul în care un examen fizic sugerează persoană într-criza are o afectiune medicala
sau se confruntă cu o reacţie acută de droguri, clientul ar trebui să fie prevăzute pentru
tratament imediat. Un examen fizic minim include următoarele.

Control medical
 Măsurarea de temperatură, puls, respiraţii, a tensiunii arteriale (semne anormale
vitale sugerează o conditie de baza medicale sau legate de medicament)
 Revizuirea sistemelor organismului: cardiovasculare, gastro-intestinale,
pulmonare, genito-urinar, musculo-scheletice, Integumentary, endocrine, şi
neurosenzoriale
 Nume de medicamente prescrise şi nonprescribed
 Data şi furnizor de examen fizic trecut
 Teste de laborator: hemoleucograma completa, alcool şi nivelurile de zahăr,
panoul de tiroida, sumar de urina, hematocrit, hemoglobina, profil chimie,
nivelurile de acid folic si tiamina, boli cu transmitere sexuala, hepatită,
electrocardiogramă, funcţiei hepatice şi renale, toxicologie ecran de droguri,
sarcină, după caz (Antai- Otong, 2004)

Diagnostic

După evaluarea persoanei în criză, clinicienii pune un diagnostic tentativă, folosind una
dintre cele trei sisteme majore de clasificare de diagnostic, toate din care identifică
problema clientului sau nevoie nesatisfacuta, cauza probabilă sau etiologia, şi semne şi
simptome sau alte date de sprijin. Sistemele de clasificare sunt luate de la:

 Clasificarea Internaţională Statistică a Bolilor, Revizie nouă, Modificare clinică


(ICD-9-CM), publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
 Manualul Diagnostic si Statistic al Mental Disorder-IV-TR (DSM-IV-TR),
publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie
 Nanda Diagnostice Nursing: Definiţii şi Clasificări 2005-2006 (NND), publicat
de International Nanda

ICD-9-CM clasifică sindroame atât psihiatrice cât şi medicale (clustere de simptome),


folosind un numar si un cuvant sau o expresie, cum ar fi 295.30 Schizofrenie, paranoic,
sau 577.1 pancreatită, cronică. Numărul de cod facilitează studii de cercetare, colectare
de date demografice, precum şi rambursarea de furnizori.

DSM-IV-TR clasifică tulburări psihice cu ajutorul cinci axe sau elemente:

 Axa I: ICD-9-CM cod numărul şi numele de tulburări psihiatrice, cum ar fi


309.81 tulburari de stres posttraumatic
 Axa II: ICD-9-CM numărul de cod şi numele de o tulburare de personalitate sau
de tipul de retard mintal, cum ar fi 301.6 tulburare de personalitate dependent şi
317 retard mental uşor
 Axa III: ICD-9-CM cod numărul şi numele de condiţie medicală generală, cum ar
fi 530.3 stricturi esofagiene
 Axa IV: probleme psiho-sociale şi de mediu care pot afecta diagnosticul,
tratamentul şi prognosticul de tulburare mintală, cum ar fi "o problemă cu grupul
de suport primar, mediul social, locuinţe, educaţie şi"
 Axa V: Evaluarea globală a funcţionării scară folosind "100" pentru a indica
"funcţionarea superioară într-o gamă largă" şi "1" pentru a indica "pericolul
persistent al rani grav sine sau a altora sau incapacitatea persistentă a mentine
igiena minime cu caracter personal", cum ar fi la 60 la 51 "simptome moderate
sau dificultate moderată în funcţionarea socială, profesională, sau de şcoală."
(APA, 2000).

NANDA describes "psychosocial responses or potential responses to health problems and


life processes" (2005). A complete nursing diagnosis states a response to a health
problem related to a medical or psychiatric disorder, as evidenced by signs and symptoms
exhibited by the patient. For example, risk for suicide, related to depressed mood, as
evidenced by dangerous behavior such as drinking and driving .

Nurses make NANDA diagnoses and use them in the nursing care plans required by all
accredited hospitals and agencies. Nurses must also be familiar with the other two
diagnostic systems because healthcare organizations and government agencies use ICD-
9-CM and DSM-IV-TR codes to pay clinicians for professional services.

Planificare

When clinicians make an assessment of a person in crisis and diagnose the problem, they
and the client decide what goals and outcomes are desirable and feasible. They then
determine the process by which each outcome can be achieved. Naturally, outcomes
depend on the setting and condition of the person in crisis.

For a client who hears voices telling him to hurt himself, a NANDA diagnosis might be
disturbed thought processes related to schizophrenia, paranoid type, as evidenced by
persecutory hallucination . The outcome criteria might be to consistently refrain from
doing what the voices command .

Intervention

Interventions are the actions caregivers take to achieve identified outcomes. Such actions
are based on the clinical knowledge, judgment, and skill of the caregiver, how acceptable
the intervention is to the person in crisis, and whether the action is feasible under the
circumstances.

When a person is a danger to self or others, as with a client who hears voices telling him
to hurt himself, it may be necessary to call the authorities for "emergency involuntary
commitment" whereby the individual is restrained and taken to a locked facility for
evaluation and treatment.

Emergency departments and telephone crisis centers often develop standardized


procedures called clinical protocols to assist caregivers in giving more appropriate and
effective emergency care to people in crisis. For example, when a victim of sexual assault
comes to an ED, clinicians implement the rape protocol.
The protocol will include such interventions as "provide emotional support and privacy,
stay with the client, label and save all clothing, collect vaginal or rectal secretions,
examine the victim's body for cuts and bruises, refer the person to a rape advocacy
program, and document every aspect of care."

Evaluare

The effectiveness of an intervention is judged by its outcome. If outcome goals were met,
the crisis was resolved, and the person in crisis was returned to a prior level of
functioning, we can rightfully say the intervention was successful. Ideally, as a result of
the intervention, individuals who have been in a crisis learn new coping skills, increase
their social support network, and as a result are better equipped to overcome future
disruptive events.

CRISIS-PRODUCING EMERGENCIES

Crisis-producing emergencies can be grouped into five categories: (1) mood-related


(mania, depression, and suicide), (2) anxiety-wrought, (3) anger-generated, (4) substance
use, and (5) mental illness. All of the conditions require immediate assessment and
knowledgeable interventions from caring professionals.

MOOD-RELATED EMERGENCIES

All people experience a range of moods, from great joy to profound sadness, expressing
these moods in an array of behaviors, from laughter and smiling to weeping and
withdrawal. When moods become exaggerated at either end of the emotional spectrum
they become disorders, limiting the ability of the person to function socially or
occupationally.

In their extremes, mood disorders produce the frenzy of mania and exhaustion and the
melancholy of depression and suicide. When people experience mood disorders and seek
help in EDs or on crisis hotlines, clinicians need to recognize typical symptoms, identify
their cause, plan a course of action, implement the plan, and evaluate its effectiveness.

Manie

Manic episodes are periods of extreme elevation of mood when people feel expansive,
energetic, grandiose, and, sometimes, irritable and ill-tempered. Typical behaviors of
mania are:

 Inflated self-esteem or grandiosity


 Decreased need for sleep (feels rested after only 3 hours of sleep)
 More talkative than usual or pressured to keep talking
 Subjective experience that thoughts are racing or flight of ideas
 Distractible, attention easily drawn to unimportant or irrelevant external stimuli
 Intense goal-directed activity, socially, sexually, and occupationally
 Hyperactive behaviors and symptoms occur in episodes of a week or more
 Excessive involvement in pleasurable activities with a high potential for painful
consequences, such as unrestrained buying sprees, foolish business investments,
and sexual indiscretions (DSM-IV-TR, 2000)

Hypomanic episodes last less than a week and are more moderate than manic episodes.
The symptoms, though noticeable, are not severe enough to keep the person from
functioning. During these times many individuals are exceptionally creative, productive,
and focused, often becoming successful standup comedians, performers, inventors, and
artists. As with people who experience manic episodes, those who experience hypomanic
episodes commonly abuse substances.

ASSESSMENT

Caregivers assess the potential danger of these people in crisis to themselves and to
others and their need for hospitalization. Often people experiencing a manic episode may
not have eaten or slept for many days and have poor impulse control, resulting in harm to
themselves and others. They may become exhausted to the point of death. Thus,
clinicians need to assess the following:

 Medical status, by performing a physical examination to determine if mania is


primary or secondary to a medical condition or to substance disorder
 Other psychiatric conditions, such as anxiety disorder and schizoaffective disorder
 Understanding by the client and the family about bipolar disorder and their
knowledge of prescribed medications, support groups, and organizations

DIAGNOSIS
Medical Diagnoses

Because depression often precedes and follows hypomanic and manic episodes, the
disorder was once called manic-depression . Now, however, it is called bipolar
disorder . Currently, the American Psychiatric Association identifies mania as a
symptom in all of the following diagnoses:

 Bipolar I Disorder
 Bipolar II Disorder
 Cyclothymic Disorder
 Bipolar Disorder, Not Otherwise Specified (NOS)
 Mood Disorder due to a medical condition
 Substance-induced Mood Disorder
 Mood Disorder, NOS (DSM-IV-TR, 2000).

Nursing Diagnoses
Because clients exhibit constant and excessive motor activity, poor judgment, difficulty
evaluating reality, probable dehydration, and lack of impulse control, the following
NANDA diagnoses may be appropriate: risk for injury, risk for other-directed violence,
risk for self-directed violence, risk for suicide, ineffective coping, defensive coping,
ineffective coping, disturbed thought processes, impaired verbal communication,
impaired social interaction, imbalanced nutrition, deficient fluid volume, self-care deficit,
and disturbed sleep pattern (NANDA, 2005).

PLANIFICARE

The goal of care for clients in an acute manic episode is to prevent injury and instill hope
for the future. Therefore, outcome criteria for the client are as follows:

 Be well hydrated
 Maintain or obtain stable cardiac status
 Maintain or obtain tissue integrity
 Get sufficient sleep and rest
 Demonstrate thought self-control
 Make no attempt at self harm (Moorhead, Johnson, & Maas, 2004)

INTERVENTION

To meet outcome criteria and ensure safety, medical stabilization, and external control,
people in crisis manifesting manic symptoms need hospitalization. If they are not
cooperative and are a danger to themselves or others, emergency involuntary
commitment may be necessary. (See Legal Issues, above.) To gain their cooperation and
communicate more effectively, clinicians:

 Use short and concise statements and explanations


 Use a calm but firm approach
 Remain neutral, avoiding power struggles
 Coordinate care with other staff members to avoid manipulation

Medications such as antianxiety agents (anti-anxiolytics), antipsychotics, and


antidepressants may be prescribed. Furthermore, mood stabilizers such as lithium and
valproic acid are considered lifetime maintenance therapy for bipolar clients (Preston,
O'Neal, & Talaga, 2005). Because the incidence of substance use disorders is
exceptionally common with bipolar disorder, treatment for mood disorder and substance
abuse should proceed at the same time when appropriate (APA, 2000).

EVALUATION

Caregivers achieve treatment goals when they meet outcome criteria, clients are safe, and
families are informed of resources for ongoing assistance. If these goals were not met,
caregivers need to analyze where they failed and make changes for the future.
Depression and Suicide

Depression is a "dis-ease" in a true sense of the word. Those who experience depression
feel sad, joyless, empty, and that life is not worth living. This tragic condition is the
fourth leading cause of disability in the United States and a major health problem of older
adults. Depression is twice as common in women as it is in men and is not related to
education, income, ethnicity, or marital status. Two-thirds of those who suffer from the
disorder also suffer from anxiety. Typical symptoms of major depression are:

 Depressed mood most of the time


 Lack of interest or pleasure in almost everything, most of the time
 Significant weight gain or loss when not dieting
 Insomnia or hypersomnia
 Psychomotor agitation or retardation
 Fatigue and loss of energy
 Feelings of worthlessness and inappropriate guilt
 Diminished concentration and indecisiveness
 Recurrent thoughts of suicide and death, but without a specific plan
 Morbid preoccupation with worthlessness and guilt
 Symptoms are not better accounted for by bereavement
 Clinically significant distress or impairment in social, occupation, and other areas
of functioning (DSM-IV-TR, 2000)

Dysthymic episodes of depression means that sufferers have less severe symptoms than
major depression. Even so, their symptoms occur over 2 or more years and cause
significant distress in every area of life (DSM-IV-TR, 2000).

ASSESSMENT

Numerous screening tools have been devised to identify people who are depressed.
However, in psychiatric emergency situations, there is little time for testing. Caregivers
know that 10% to 15% of depressed persons eventually commit suicide (Dhossche,
2000). For this reason, clinicians in the ED take depression seriously and screen people in
crisis for suicide ideation. They know that asking if someone has thought about
committing suicide does not make them do it !

Direct questions to ask of people who are at risk for suicide are:

 Have you ever felt that life was not worth living?
 Have you been thinking about death recently?
 Do you ever think about suicide?
 Have you ever attempted suicide?
 Do you have a plan for committing suicide?
 If so, what is that plan? (APA, 2003)

Areas of inquiry include the following:


 Feelings: Helpless, worthless, hopeless, and anger, generated by profound
helplessness
 Thought processes: Difficulty concentrating or making up one's mind
 Affect: Seeing the world through gray-colored glasses
 Communication and comprehension: Slow speech and understanding
 Delusional thinking: Believe false and denigrating things about the self (God
wants me dead, I'm not worth anything, anyway)
 Typical behaviors: Poor personal hygiene, psychomotor agitation, weeping,
substance abuse, changed sleep patterns, constipation, reduced sexual interest
(Varcarolis et al., 2006)

Guidelines for assessing depressed clients include the following:

 Always evaluate the client's risk of harm to self or others. In some cultures, there
is a high correlation with anger, especially self-anger and suicide (Hamilton,
1997).
 A thorough medical and neurologic examination helps determine if the depression
is primary or secondary to another disorder or to drugs. Evaluate whether the
client is psychotic, has taken drugs or alcohol, has medical conditions, or has a
history of psychiatric syndromes.
 Ask if the person has a history of depression.
 Assess support systems, family, significant others, and need for referral.

Guidelines for assessing suicidal clients include the following:

 Assess risk factors, including history of suicide, degree of hopelessness and


helplessness, and lethality of plan (gun, poison, hanging).
 If there is a history of suicide attempt, assess intent, lethality, and injury.
 Determine whether the client's age, medical condition, or psychiatric diagnosis
puts the client at higher risk.
 Note whether a client's mood changes suddenly from sadness to a happier state.
Often a decision to commit suicide gives a feeling of relief and calm.
 If the client is to be managed on an outpatient basis, assess social supports and
knowledge of potential suicide signs.

DIAGNOSIS
Medical Diagnoses

The American Psychiatric Association (2000) recognizes three types of depressive


disorders that do not have manic features (note that there is no medical diagnosis of
"suicide risk"). The three types of depressive disorders are:

1. Major Depressive Disorder


2. Dysthemic Disorder
3. Depressive Disorder NOS (not otherwise specified)
Nursing Diagnoses

Because depressed individuals have many needs and may suffer from other psychological
and physical disorders, numerous nursing diagnoses may be appropriate. However, risk
for suicide is always considered. Other diagnoses may be: hopelessness, ineffective
coping, social isolation, self-care deficit, ineffective coping, powerlessness, chronic low
self-esteem, constipation, and sexual dysfunction.

PLANIFICARE

The planning of care for depressed individuals in crisis is based on the circumstances that
bring them to emergency care. Outcome criteria for the nursing diagnosis risk for suicide
might be: Individuals will (1) value and nurture themselves and (2) refrain from hurting
themselves. When depressed clients are judged to be a danger to themselves or others,
clinicians must consider the need for emergency hospitalization.

INTERVENTION

There are three phases in the treatment and recovery of persons with major depression:

 Acute phase (6 to 12 weeks). The goal of treatment is to reduce depressive


symptoms and restore psychosocial and work function. Hospitalization during this
phase may be necessary.
 Continuation phase (4 to 9 months). The goal of treatment is to prevent relapse
with pharmacotherapy, education, and depression-specific psychotherapy.
 Maintenance phase (1 or more years). The goal of treatment is to prevent further
episodes of depression.

Medical treatment for depression is either first-line or second-line. First-line treatment


includes:

 Selective serotonin reuptake inhibitors (SSRIs)


 Atypical antidepressants
 Cyclic antidepressants (eg, tricyclic antidepressants [TCAs])

Second line treatment includes:

1. Monoamine oxidase inhibitors (MAOIs)


2. Electroconvulsive therapy (ECT)

Nursing interventions for severely depressed clients include providing food and fluids,
suicide precautions, personal hygiene, supportive communication, and psychotherapy
using cognitive-behavioral, psychodynamic, and interpersonal approaches. If a person is
hospitalized because deemed at risk for suicide, staff implement Suicide Risk
Precautions as follows:
 Search client and belongings for harmful objects.
 Make sure visitors do not leave potentially harmful objects or gifts in client's
room.
 Keep electric cords to minimal length.
 Hang-proof and jump-proof bathrooms.
 Provide plastic eating utensils.
 Do not assign client to private room.
 Lock utility rooms, kitchens, stairwells, windows, and offices.
 Conduct one-to-one nursing observations and interaction 24 hours a day.

EVALUATION

Treatment of depressed persons is considered successful if, after treatment, they are able
to think clearly, behave appropriately, and express greater hope and self-esteem. For
example, an individual who came to the ED considering suicide, now is able to state
alternatives to suicide, explore thoughts and feelings that preceded those impulses, and
function successfully in the environment.

ANXIETY-WROUGHT EMERGENCIES

In the United States, anxiety-wrought conditions are the most common of all disorders
that cause people to seek help in EDs or through crisis hotlines (Anxiety Disorders
Association of America, 2003). Consequently, clinicians need to understand anxiety and
its many manifestations and be prepared to assess, diagnose, plan, intervene, and evaluate
the effectiveness of their actions.

Anxiety is a feeling of uncertainty and dread, resulting from real or imagined threats.
Unlike fear , which is a reaction to a specific danger, anxiety is a vague apprehension
that invades the "central core of the personality, eroding one's feeling of self-esteem and
personal worth" (Varcarolis et al., 2006).

Normal anxiety is a natural response to the demands of life. It provides energy to


achieve goals and carry out the activities of daily living. It energizes people and helps
them manage the usual demands of life, including such things as arriving for work on
time, fulfilling commitments, and pursuing worthwhile goals.

Acute anxiety , or state anxiety , is a sudden, intense feeling of fear, caused by an


imminent threat to one's sense of security. It is the feeling new graduates experience as
they sit for a licensing examination, singers experience as they walk to the microphone to
audition for a leading role, and patients feel as they climb onto the dentist's chair.

Chronic anxiety , or trait anxiety , is a long-lasting, fear-based condition that persists


over many years. Children with this condition appear apprehensive and high-strung.
Adults with the disorder experience unrelenting angst and may develop all manner of
physical and emotional disorders such as insomnia or chronic fatigue syndrome.
Anxiety disorders frequently occur with other psychiatric disorders, especially depression
and substance abuse. Genetic, biological, psychological, and cultural factors all play a
part in their development.

Like other emotions, the intensity of anxiety varies with the situation, ranging from mild
to panic. Mild anxiety actually improves performance, sharpens focus, increases
attention, and helps people grasp information. However, as anxiety increases to moderate,
the perceptual field narrows and people are less able to see, hear, and grasp information.
They experience selective inattention and notice only a few things in the environment.
The ability to think clearly lessens and the body responds with profuse perspiration, and
rapid pulse and respirations.

As anxiety intensifies to severe, people feel dazed and confused, unable to solve
problems or focus on more than one thing at a time. They may feel dizzy, have a sense of
impending doom, and behave automatically. Panic is the most extreme level of anxiety.
In this state, people lose touch with reality and are unable to process what is going on
around them. They feel confused, behave erratically and impulsively, and experience
false sensory perceptions.

ASSESSMENT

As with everyone who comes to an emergency facility for help, a physical examination
and at least a modified mental status examination should be performed. Although all
anxiety disorders are fear-based, the symptoms they display differ greatly, as described
by The American Psychiatric Association in the Diagnostic and Statistical Manual of
Mental Disorders (2000):

1. Panic disorder: Sudden onset of extreme apprehension, with or without


agoraphobia, a fear of being in a place from which escape is difficult or
impossible.
2. Phobia: A persistent, irrational fear of a specific object, activity, or situation,
leading to a desire to avoid certain objects.
3. Obsessive-compulsive disorder (OCD): Obsessions are repeated thoughts,
impulses, and images. Compulsions are repeated ritualistic behaviors over which
the sufferer has no control, even though the person knows they are excessive and
unreasonable.
4. Generalized Anxiety Disorder (GAD): Excessive anxiety and worry about many
different things for six months or more. Sufferers experience restlessness, poor
concentration, irritability, tension, sleep disturbance, and fatigue.
5. Posttraumatic Stress Disorder (PTSD): Repeated re-experience of a highly
traumatic event to which the person responds with intense fear, helplessness, or
horror. These flashbacks may begin within three months or be delayed for years.
The person avoids stimuli associated with the trauma, becomes hypervigilant, and
experiences a feeling of detachment from others.
6. Acute Stress Disorder (ASD): Symptoms occur within one month of exposure to
a highly traumatic event. The person displays three of the following dissociative
symptoms: subjective sense of numbness, detachment, absence of emotional
responsiveness, derealization, depersonalization, or loss of memory. ASD
resolves within four weeks.
7. Substance-induced Anxiety Disorder: Symptoms of anxiety, panic attacks,
obsessions, and compulsions develop with the use of a substance within a month
of stopping use of the substance.
8. Anxiety due to medical condition: Symptoms of anxiety are a direct physiologic
result of a medical condition such as hyperthyroidism, asthma, hypoglycemia,
pulmonary embolism, and Parkinson's disease.

Assessment guidelines for anxious individuals in crisis include the following:

 Assess for potential self-harm, because people with high anxiety are more likely
to become desperate and suicidal.
 Conduct a physical and neurologic examination to determine whether the anxiety
is the cause or the result of substance use or a medical or psychiatric disorder.
 Assess for psychosocial and environmental problems that may be affecting the
client, such as stressful relationships, recent loss of job, and economic pressures.
 Consider cultural differences that may affect the way a person exhibits anxiety.

DIAGNOSIS
Medical Diagnoses

The American Psychiatric Association (APA) recognizes eleven anxiety disorders, as


follows:

1. Panic disorder without agoraphobia


2. Panic disorder with agoraphobia
3. Agoraphobia without history of panic disorder
4. Specific phobia
5. Social phobia
6. Tulburarea obsesiv-compulsiva
7. Tulburare de stres posttraumatic
8. Acute stress disorder
9. Tulburarea de anxietate generalizată
10. Anxiety disorder due to medical condition (state medical condition)
11. Substance-induced anxiety disorder (state substance)

And, finally, anxiety disorder NOS (not otherwise specified).

Nursing Diagnoses

Although many anxiety disorders described by the APA differ markedly from one
another, NANDA diagnoses may appear in all of the anxiety conditions. For example,
ineffective coping, fatigue, anxiety, disturbed sleep pattern, and chronic low self-esteem
are common to all of the anxiety disorders.
PLANIFICARE

People in crisis with anxiety disorders usually do not require hospitalization. However,
clinicians encounter these people in homes, clinics, and acute and skilled nursing
facilities. Caregivers encourage people with symptoms of anxiety to participate in
planning their treatment. For example, if the nursing diagnosis is "self-control of
anxiety," the outcome criteria might be: "client will monitor the intensity of anxiety and
use relaxation and regular exercise to decrease anxiety."

MEDICAL INTERVENTIONS

Both psychotherapy and medications are used to treat anxiety disorders. In cognitive
therapy, clients learn to recognize behaviors and take action to change them. Therapists
teach cognitive restructuring or reframing (replacing irrational negative statements and
beliefs with positive statements), relaxation to help reduce anxiety, systemic
desensitization to overcome phobias, and thought-stopping to reduce obsessions.

Medications prescribed for anxiety include antidepressants such as selective serotonin


reuptake inhibitors (SSRIs), tricyclics, monoamine oxidase inhibitors (MAOIs),
serotonin-norepinephrine reuptake inhibitors (SNRIs), and anxiolytics such as
benzodiazepines and nonbenzodiazepine, antihistamines, and anticonvulsants.

Nursing interventions for anxious people include:

 Teaching behavioral therapy techniques to reduce anxiety.


 Teaching relaxation techniques, cognitive reframing (changing negative thoughts
to positive ones).
 Offering counseling, milieu therapy, self-care, and health teaching.
 Referral to appropriate community resources such as OCD support groups.

EVALUATION

The treatment of anxiety disorders is considered successful if symptoms of anxiety in


clients are reduced and they are able to live a happier, less fearful life.

ANGER-GENERATED EMERGENCIES

Anger-generated emergencies that involve assault and battery are well-known to


clinicians in EDs and crisis hotlines. In recent times, violence has become a serious
public health issue, affecting individuals, families, and entire communities. For this
reason it is essential that healthcare providers understand anger and aggression, recognize
its signs and symptoms, plan appropriate interventions, and evaluate those interventions.
The goal of such care is to ensure safety for everyone concerned.
In his classic study of human emotions, Robert Plutchik (1991) identified anger as one of
the primary emotions, an inborn response to the frustration of desire. The purpose of
anger is to remove what is blocking fulfillment of human needs or wants.

Aggression is the physical or verbal action people take to overcome obstacles that block
their desires. As with other emotions, a stimulus event evokes a feeling and the feeling
motivates the person to respond . The decision to express anger aggressively depends on
many factors, including cultural influences, genetic predisposition, low serotonin levels,
and brain abnormalities, especially in the limbic system.

As with other crises, anger and aggression are mediated by three balancing factors: (1)
the perception of an event, (2) the availability of a support system, and (3) coping
mechanisms. On feeling angry, some people use aggression as their primary coping
mechanism. Such a response is common in disorders like substance abuse, mania,
antisocial personality, and cognitive deficit.

ASSESSMENT

Because of the danger to themselves and others who may be nearby, it is important for
clinicians to recognize common predictors of violence, including:

 A history of recent acts of violence


 Intoxication with alcohol or drugs
 Possession of a potential weapon
 Situations that lead to violence: overcrowding, arbitrary rules, apparent favoritism
 Signs and symptoms of violence: hyperactivity, restlessness, clenched jaw, fierce
facial expression, increasing tension, mumbling to self, clenched fist, profanity,
loud voice, soft voice, argumentative, avoidance of eye contact, and intense eye
contact

Guidelines caregivers can use to assess a client's anger and violence include:

 History of violence
 Hyperactive, irritable, impulsive behavior
 Risk factors: wish or intent, plan to harm, means to carry out plan
 Demographic factors: male aged 14 to 24, low socioeconomic status, lack of
support system, limited coping skills, frequent use of intimidation to meet needs
 Intolerance of limit-setting by authorities

Guidelines caregivers can use to assess their own response to anger :

1. Personal triggers, such as physical characteristics of clients or situations


2. Sense of personal competence in a situation of potential conflict
3. Ability to ask for assistance

DIAGNOSIS
Medical Diagnoses

Although impulse control and aggression are symptoms of many neurobiologic


conditions, the American Psychiatric Association has identified only one discrete
disorder in which aggressive episodes are not better accounted for by other mental
disorders; it is Intermittent Explosive Disorder (APA, 2000).

Nursing Diagnoses

NANDA diagnoses for clients who display aggressive behavior include risk for self-
directed violence, risk for other-directed violence, aggression self-control, and ineffective
coping.

PLANIFICARE

Without question, de-escalation of anger and prevention of violence is the primary


outcome criteria for interventions with angry clients. Such planning takes into account
resource availability and situations in which violence may occur, is occurring, or has
occurred.

In planning interventions, it is important to consider the stages of violence . These are the
pre-assaultive stage , assaultive stage , and post-assaultive stage , when clients return to
their usual disposition (Mason & Chandley, 1999).

INTERVENTION

Pre-assaultive stage interventions focus on de-escalation of anger and require that


clinicians:

 Analyze clients and their situation and reassure them of your concern and
expectation that they will stay in control of themselves.
 Use de-escalating communication and remain calm and nonthreatening.
 Demonstrate respect for personal space of clients, giving them adequate space and
decreasing intimidation. Sit if the client is sitting and stand if the client is
standing.
 Interact with clients respectfully, in a low, nonthreatening voice, honestly
verbalizing options. Encourage them to assume responsibility for the choices they
make and acknowledge the difficulties they have in making choices.
 Use time wisely, giving adequate time for depressed or suicidal clients to consider
options, but set limits with manipulative clients.
 Interact with clients in a quiet place that is in plain view of other caregivers.
 Secure personal safety:
o Avoid dangling jewelry.
o Alert other caregivers.
o Eliminate hazards caused by furniture or other objects.
o Stand to the side of clients, not directly in front of them in a threatening
way.
o If clients begin to escalate, provide feedback, assuring them they will be
safe.
o Avoid confrontation and "show of force" by security guards.

Assaultive stage interventions include application of restraints, administration of


medication, and seclusion. These measures should be used only after alternative
interventions have been tried (eg, verbal intervention, medication, decreased sensory
stimulation). Restraints, medications, and seclusion are used only when clients present a
clear and present danger to themselves or others, have been legally detained for
involuntary treatment and escape risk, or when they request seclusion.

When physical restraint is necessary, a team of practiced staff members use management
of assaultive behavior (MAB) . When restrained, physician-prescribed sedatives are
administered and the client is placed in a quiet, secluded area.

Post-assaultive stage interventions begin when the client has become calm. These
measures include establishing rapport with the client, engaging in a therapeutic
discussion of stressors, and teaching alternative coping behavior. When available, clients
are referred to longer-term counseling and anger management group therapy.

EVALUATION

After an assault by a client, caregivers need time to regroup and regain a sense of
personal safety, control, and security. They need time to debrief, to discuss what
happened, what went right, what went wrong, and what they will do in future situations.
All incidents of violence are reported and documented according to agency protocol.

SUBSTANCE-USE EMERGENCIES

We are a drug-oriented society, using substances of every kind to reduce pain, lessen
anxiety, induce sleep, increase energy, restore health, create feelings of euphoria, and
enhance alertness. At least two-thirds of the US adult population consume alcohol
regularly and more than half of those with mental illnesses use or have used mind-
altering substances (Smith-Dijulio, 2006).

Because of the widespread use of substances, clinicians in EDs and on crisis hotlines
must assess, diagnose, plan, intervene, and evaluate not only physical but also psychiatric
disorders, including substances-use disorders. When more than one disorder presents,
clients are described as suffering from dual diagnoses or co-morbid conditions . Some
common dual diagnoses are:

 Alcohol addiction and generalized anxiety disorder


 Cocaine addiction and major depression
 Polydrug addiction and schizophrenia
 Episodic polydrug abuse and borderline personality disorder (Negrete, 2003)

TERMINOLOGY

Physical dependence: Physiologic adaptation to a drug, confirmed by the appearance of


a signs and symptoms that occur if the drug is withheld.

Psychological dependence (addiction): Compulsive and maladaptive dependence on


various substances such as methamphetamine, cocaine, and tobacco.

Polysubstance abuse: The simultaneous use of many legal and illegal mind-altering,
addictive substances.

Substance abuse: The repeated use of mind-altering substances, resulting in a failure to


meet obligations at home, work, or school.

Substance use: The ingestion of a chemically active agent, such as legally prescribed
medication, alcohol, tobacco, or illegally obtained drug.

Tolerance: A condition in which people take progressively higher doses of a substance


to achieve a desired effect; withdrawal symptoms appear when individuals stop taking the
substance.

Withdrawal syndrome: A group of symptoms that occur when a drug is discontinued or


when its effect is counteracted by a specific antagonist.

ASSESSMENT

People in crisis often resort to mind-altering substances to dull their senses, lift their
spirits, or in some way relieve their discomfort. When individuals come to a ED because
they are suffering substance withdrawal symptoms or have taken a mind-altering drug
and fear its effects—or have come for some other reason and exhibit bizarre behavior
suggesting substance use—clinicians interest themselves in the following:

 History of substance abuse: What substance have you taken, how long ago, what
symptoms? Have you had blackouts, overdoses, complications, recent accidents,
head trauma? Do you have a family history of substance abuse?
 Medical history: What medical disorders do you have? What medicines do you
take?
 Psychiatric history: Have you ever thought about ending your life or hurting
yourself? Have you tried to end your life? When, and under what circumstances?
 Psychosocial issues: Do you have a family or friends? What do you do for a
living? What do you do to make yourself feel happy? Have you had a crisis in
your life recently?
When people do not know or will not tell caregivers what substance they have taken,
clinicians look for typical signs of stimulants, depressants, inhalants, hallucinogens,
intoxicants, opiates, and other drugs. Signs and symptoms of the most common are:

 Central nervous system (CNS) stimulants (eg, cocaine, crack, amphetamines):


Tachycardia, dilated pupils, elevated blood pressure, nausea and vomiting,
insomnia, assaultive, grandiose, impaired judgment, impaired social and
occupational functioning, euphoria, increased energy, severe to panic levels of
anxiety, paranoia with delusions, visual, auditory, and tactile hallucinations
 Opiate intoxication (eg, opium, heroin, meperidine, morphine, codeine, fentanyl,
methadone, hydromorphone): Constricted pupils, decreased respiration,
drowsiness, decreased blood pressure, slurred speech, psychomotor retardation,
initial euphoria followed by impaired judgment, attention, and memory
 Hallucinogen intoxication (eg, lysergic acid diethylamine [LSD], mescaline,
psilocybin): Pupil dilation, tachycardia, diaphoresis, palpitations, tremors, and
elevated temperature, pulse, and respirations
 Phencyclidine piperidine (PCP) intoxication , or hallucinogens : Vertical or
horizontal nystagmus, elevated blood pressure, pulse, temperature, ataxia, muscle
rigidity, seizure, blank stare, chronic jerking, agitation repetitive movements,
belligerence, impulsiveness, impaired judgment and functioning
 Inhalant intoxication (volatile solvents that vaporize at room temperature):
Excitement, then drowsiness, agitation, and lack of self-control.
 Nitrates (room deodorizers): Enhanced sexual pleasure, euphoria
 Anesthetics (nitrous oxide): Giggling
 CNS depressants (eg. alcohol, benzodiazepines, barbiturates): Slurred speech;
unsteady gait; drowsiness; decreased blood pressure; impaired judgment,
memory, and occupational function; irritability; and aggressiveness
 Alcohol withdrawal: These signs usually develop within a few hours after the
last drink, peaking sometime between 24 and 48 hours. The person becomes
irritable, hyperalert, exhibits jerky movements called "shakes," and then
symptoms gradually disappear.
 Complicated alcohol withdrawal with delirium tremens (DTs): occur 48 to 72
hours after the last drink. These include disorientation, agitation, tremors, anxiety,
visual and tactile hallucinations, paranoid delusions, fluctuating levels of
consciousness, hypertension, tachycardia, diaphoresis, fever (100°F–103°F), and
death, if untreated (Webb et al., 2000).

DIAGNOSIS
Medical Diagnoses

In the Diagnostic Criteria from DSM-IV-TR , the American Psychiatric Association lists
a staggering number of substance-related disorders: 16 alcohol, 13 amphetamine, 4
caffeine, 9 cannabis, 13 cocaine, 11 inhalant, 11 hallucinogen, 3 nicotine, 12 opioid, 10
phencyclidine, 16 sedative, 1 polysubstance, and 15 other individual substance disorders
(APA, 2000).
Nursing Diagnoses

Many nursing diagnoses are appropriate to substance abusers, indicating just how
dysfunctional their lives may be. Some common diagnoses are: disturbed sleep pattern,
ineffective health maintenance, imbalanced nutrition, deficient fluid volume, disturbed
thought processes, hopelessness, nonadherence to healthcare regimen, anxiety, self-care
deficit, ineffective coping, dysfunctional family processes, and risk for suicide (NANDA,
2005–2006).

PLANIFICARE

The goal of immediate care of substance-using individuals is to provide immediate, life-


saving measures, identify the drug or drugs the individual has taken, and give supportive
emotional care. The goal of long-term care is to encourage abstinence from substance
abuse, meet physical and emotional needs, restore self-respect, and assist clients to
establish a support system and become economically independent.

INTERVENTIONS

In the ED, interventions for a substance-abusing individual include identifying the


specific drug or drugs they have taken, giving immediate life-saving care, providing food
and fluid, and transporting clients to inpatient care or referring them to outpatient care.
Sadly, many substance abusers are homeless and friendless and afflicted with serious co-
morbid conditions. Some communities provide shelter and drug treatment facilities, but
people must agree to the rules and regulations of such facilities. Many refuse, preferring
to live on the street until another crisis sends them back to an ED.

EVALUATION

Caregivers in EDs evaluate how well they have met the immediate needs of clients, even
though they may find it difficult to remain sympathetic because these clients return to the
ED again and again. Nonetheless, caregivers must strive to give every client
"genuineness, accurate empathy, and nonpossessive warmth" (Rogers, 1961).

MENTAL ILLNESS EMERGENCIES

When precipitating events occur in the lives of people with mental illnesses they may
become so distressed they seek help in an ED or through a crisis hotline. This is not
surprising, since the coping skills of these individuals may be scarce and their support
systems limited. Clinicians need to assess the signs and symptoms of such clients,
diagnose their disorders, plan their care, intervene appropriately, and evaluate the
effectiveness of these interventions.

Some of the more common mental illnesses seen in EDs are:


 Delirium (acute confusional state) : A disturbance of consciousness and change
in ability to think that develops within a few hours or days. It is caused by
numerous metabolic and toxic disorders and substances such as anticholinergic
drugs and alcohol ((Beers & Berkow, 1999).
 Dissociative disorders: Disturbance of memory (amnesia) or confusion about
personal identity; in dissociative fugue , person suddenly and unexpectedly travels
away from home; in dissociative identity disorder , individual exhibits two or
more distinct personalities (APA, 2000).
 Mania: Individual exhibits a period of expansive or irritable mood, lasting at least
a week. The person is talkative, grandiose, sleeps very little, experiences flight of
ideas, psychomotor agitation, and excessive involvement in pleasurable activities
(APA, 2000).
 Panic disorders: Intense fear develops suddenly, reaching a peak within 10
minutes, with rapid heart rate, palpitations, sweating, tremor, shortness of breath,
feelings of being smothered or choked, fear of going crazy or dying, and
dizziness. Symptoms gradually subside (APA, 2000).
 Posttraumatic stress disorder: An overwhelming traumatic event is
reexperienced repeatedly, causing intense fear, helplessness, horror, and
avoidance of stimuli associated with the trauma (Beers & Berkow, 1999).
 Schizophrenia: Loss of contact with reality with hallucinations (false
perceptions), delusions (false ideas), illusions (false interpretations of real
objects), abnormal thinking, flattened affect, diminished motivation, and disturbed
work and social functioning (Beers & Berkow, 1999).

ASSESSMENT

When individuals with psychotic symptoms come to the ED, caregivers interview them
and, when possible, interview relatives, associates, and other caregivers. Initial
information may suggest the need for laboratory or other diagnostic studies. When clients
have been hospitalized recently, those records may be available. If clients are agitated
and assaultive, it may be necessary to restrain or seclude them for a limited period of
time, as described in Legal Issues earlier in this course.

DIAGNOSIS

Clinicians consider carefully the signs, symptoms, history, medical record, and laboratory
test results in diagnosing each client. They use standard medical reference codes found in
the following.

Medical Diagnoses
 The International Statistical Classification of Diseases, 9th Revision, Clinical
Modification (ICD-9-CM), published by the World Health Organization
 The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorder-IV-TR (DSM-IV-TR ,
published by the American Psychiatric Association

Nursing Diagnoses
 The NANDA Nursing Diagnoses: Definitions and Classifications 2005—2006
(NND), published by NANDA International

PLANIFICARE

Individuals must have an individualized plan of care (IPC) that includes their immediate
needs as well as ongoing needs. Many will require medications, some will need
hospitalization, and most will need referral to outpatient care. The goal for all clients is
stabilization and appropriate ongoing interventions.

INTERVENTIONS

Immediate interventions for individuals suffering from the disorders listed above are
carried out in the ED. Ongoing interventions are provided by either the hospital staff or
family members and other caregivers. When clients are returned home for ongoing care,
it is essential that family members and other caregivers receive accurate information and
a resource for ongoing help.

EVALUATION

As discussed earlier, clinicians evaluate the care they give clients, especially the care they
give vulnerable clients. In a way, the arrival of a client in an ED constitutes a
"precipitating event" of a potential crisis for the staff . The clinicians use their coping
skills (experience, knowledge, and reasoning) and support system (professional
colleagues) to meet the needs of clients. As a result, the potential crisis is resolved and
staff go on about their work successfully.

REFERINŢE

Aguilera DC. (1998). Crisis Intervention: Theory and Methodology , 8th ed. St. Louis:
Mosby.

American Psychiatric Association (APA). (2003). Practice guideline for the assessment
and treatment of patients with suicidal behaviors. American Journal of Psychiatry 160(11
Supplement).

American Psychiatric Association (APA). (2000). Diagnostic and Statistical Manual of


Mental Disorders (DSM-IV-TR) , 4th ed. Washington, DC: Author.

Anxiety Disorder Association of America. (2003). Statistics and Facts About Anxiety
Disorders. Retrieved December 2006 from http://www.adaa.org/mediaroom/index.cfm.

Antai-Otong D. (2004). Psychiatric Emergencies , 2nd ed. Eau Claire: PESI Healthcare.
Beck AT, Rush AJ. (1995). Terapia cognitiv. In HI Kaplan and BJ Sadock (eds.),
Comprehensive Textbook of Psychiatry , 6th ed., vol. 2. Baltimore: Williams & Wilkins.

Beers MH, Berkow R (Eds.). (1999). Merck Manual of Diagnosis and Therapy , 17th ed.
Whitehouse Station, NJ: Merck.

Carkhoff RR. (1977). The Art of Helping , 2nd ed. Amherst, MA: Human Resource
Development.

Chan C. (2003). Mandatory Outclient Treatment: Issues to Consider. Paper presented at


the 153rd annual meeting of the American Psychiatric Association, Chicago. Collegiate
Dictionary, 11th ed. (2006). Springfield: Merriam-Webster.

Dhossche DM. (2000). Suicidal behavior in psychiatric emergency room patients.


Southern Medical Journal 93(3).

Compton WM. (2003). The role of psychiatric disorders in predicting drug dependence
treatment outcomes. American Journal of Psychiatry 160(5):890–95.

Dubovsky, SL, Davies R, Dubovsky AN. (2004). Mood disorders. In RE Hales & SC
Yudofsky (Eds.), Essentials of Clinical Psychiatry , 2nd ed. Washington, DC: American
Psychiatric Association.

Dochterman JM, Bulechek GM. (2004). Nursing Interventions Classification (NIC), 4th
ed. St Louis: Mosby Elsevier.

Erikson EH. (1963). Childhood and Society. New York: Norton.

Franken WK. (1973). Ethics. Paramus, NJ: Prentice-Hall.

Hamilton PM. (2006). Georgia: Ethics and Jurisprudence. Online continuing education
course found at http://www.wildirismedical.com.

Hamilton PM. (1997). Suicide in Micronesia: Causes and Interventions. Guam:


University of Guam.

Health Insurance Portability and Accountability Act (HIPAA). (2003). USC45C.FR


164.501.

Humphrey v. Cady. (1972). US 504.

Mason T, Chandley M. (1999). Management of Violence and Aggression. Philadelphia:


Churchill Livingstone.

Moorhead S, Johnson M, Mass M. (2004) Nursing Outcomes Classification (NOC), 3rd


ed. St. Louis: Mosby.
NANDA International. (2005). Nursing Diagnoses: Definitions and Classification,
2005–2006. Philadelphia: Author.

National Institutes of Mental Health (NIMH). (2003). NIH News : Gene more than
doubles risk of depression following life stresses.

Negrete J. (2003). Clinical aspects of substance abuse in persons with schizophrenia.


Canadian Journal of Psychiatry 48(1):14–21.

Jamison KR. (1995). An Unquiet Mind. New York: Knopf.

Osborne L. (1939). The Insanity Racket: A Story of One of the Worst Hell Holes in This
Country. Oakland CA: Luther Osborne.

Plutchik R. (1991). The Emotions , rev. ed. (Groundbreaking edition published in 1962.)
Lanham, MD: University Press of America.

Preston JD, O'Neal JH, Talaga MC. (2005). Handbook of Clinical Psycho-pharmacology
for Therapists , 4th ed. Oakland CA: New Harbinger Publications.

Rogers C. (1961). On Becoming a Person. Boston: Houghton-Mifflin.

Seligman ME. (1973). Fall into hopelessness. Psychology Today 7:43.

Simon RI. (2001). Concise Guide to Psychiatry and Law for Clinicians , 3rd ed.
Washington, DC: American Psychiatric Press.

Smith-Dijulio K. (2006). Care of the chemically imparted. In EM Varcarolis, VB Carson,


Shoemaker NS. Foundations of Psychiatric Mental Health Nursing , 5th ed. St. Louis:
Saunders-Elsevier.

Varcarolis EM, Carson VB, Shoemaker NC. (2006). Foundations of Psychiatric Mental
Health Nursing , 5th ed. St. Louis: Saunders-Elsevier.

Webb JM, Carlton EF, Geehan DM. (2000). Delirium in the intensive care unit: Are we
helping the patient? Critical Care Nursing Quarterly 22(4).

http://www.nursingceu.com/courses/198/index_nceu.html

Urgente psihice: Grija pentru oameni în


situaţii de criză
Luaţi de testare

Luând testul nu te angajează să înregistrare sau de plată, dar trebuie să vă înregistraţi şi să


plătească pentru a obţine Certificatul de completare. Certificatul dvs. va fi livrat on-line
imediat după finalizarea procesului de înregistrare. Nu se percep taxe pentru cursuri
gratuite de livrare şi de certificatul de on-line.

Trebuie să scor de 70% sau mai bună pentru a trece acest curs Selecţionaţi unul
răspuns pentru fiecare întrebare, făcând clic pe cercul de la stânga la alegere.. Pentru a
modifica selecţia, faceţi clic pe un cerc diferit. Nu sari peste nici o întrebare.

 Print Întrebări Test


 Ajutor pentru imprimare
 Du-te înapoi la curs
 Arată cele Curs într-o
New Window / Tab

1. O criză începe cu:

 a. Emoţională dezechilibru.
 b. Un eveniment de precipitare.
 c. Maturizare primejdie.
 d. Complicaţii situaţionale.

2. Metode de aptitudini sau oamenii folosesc pentru a rezolva probleme sunt:

 a. Confruntarea mecanisme.
 b. Sisteme de sprijin.
 c. Egalizatoare criză.
 d. Moştenit de talente.

3. Scopul intervenţiei de criză este de a:

 a. Mărit sistemul de persoana de sprijin.


 b. Evitaţi se confruntă cu provocările viitoare.
 c. Creşterea numărului de factori de echilibrare.
 d. Restabileşte nivelul pre-criză de funcţionare.
4. O parte importantă a tuturor intervenţiilor crizei este:

 a. Aflaţi mai multe despre nivelul de dezvoltare al unei persoane.


 b. Întrebare persoana despre ideaţie sinucidere.
 c. Orientări anticipate pentru viitor.
 d. Acordarea în vedere necondiţionat pozitivă.

5. Toate, dar una dintre următoarele situaţii ar putea fi numit "non-emergente." Selectaţi
unul care ar fi numit "emergente".

 a. Doi oameni vin la ED cere ajutor pentru a rezolva un argument.


 b. O mamă a unei linii telefonice şi solicită solicită cu privire la efectele
secundare ale unui medicament.
 c. Jane solicită o criză şi linii de asistenţă telefonică recunoaste ca a luat doar
o sticla de pastile durere.
 d. Jim vine la ED cere ajutor, mirosind a alcool, jignitoare cuvintele lui.

6. Atunci când clinicienii da oamenilor în criză nonpossessive caldura, empatie, şi


autenticitate, sunt expoziţional care etice principiu?

 a. Binefacere
 b. Justiţie
 c. Onestitate
 d. Autonomie

7. Un act de habeas corpus oferă suport constituţional pentru:

 a. Un drept de a refuza tratamentul.


 b. Alternativă mai puţin restrictivă.
 c. Un tip de spitalizare involuntare.
 d. O judiciare de descărcare de gestiune.

8. Toate, dar unul dintre următoarele sunt utilizate pe scară largă sisteme de diagnosticare
in Statele Unite. Selectaţi una care nu este un sistem de diagnosticare.

 a. Clasificarea Internaţională Statistică a Bolilor


 b. Manualul Merck de Diagnostic si Tratament
 c. Manualul Diagnostic si Statistic de tulburări psihice
 d. Nanda Diagnostice Nursing: Definiţii şi Clasificări
9. Comparativ cu persoanele în episoadele maniacale, oameni în episoade hipomaniacale:

 a. Nu mai au dormit pentru mai multe zile.


 b. Poate fi epuizat, până la punctul de moarte.
 c. Au controlul impulsurilor mai sărace.
 d. Planşa controlul impulsurilor mai bun.

10. Procentul de oameni depresivi care se sinucid este:

 a. 5% până la 10%.
 b. 10% la 15%.
 c. 15% la 20%.
 d. 20% la 25%.

11. Toate, dar unul dintre următoarele sunt faze de tratament şi recuperare a persoanelor
cu depresie majoră. Selectaţi faza incorecte:

 a. Acute: Scopul tratamentului este de a reduce simptomele şi de a restabili


funcţionarea.
 b. Continuarea: Scopul tratamentului este de a preveni recidiva cu diverse
tratamente.
 c. În curs de desfăşurare: Scopul tratamentului este de a promova auto-testare
prin mijloace de izolare.
 d. Intretinere: Scopul este de a preveni episoadele ulterioare de tristete si
depresie.

12. Comparativ cu anxietate, teama este un:

 a. Reţinerii vagi care invadeaza de bază ale personalităţii.


 b. Stima de sine scazuta asociate cu depresia cronică.
 c. Senzaţie de dezamăgire şi incertitudine.
 d. Reacţie la un risc specific.

13. Cognitive reîncadrarea:

 a. Cursuri predate clientilor de a inlocui gandurile negative cu unele pozitive.


 b. Încurajează clienţii să se angajeze în activităţi fizice, cum ar fi tamplarie.
 c. Este o noua tehnica pentru a ajuta clienţii să se concentreze şi să vă relaxaţi.
 d. Îi învaţă pe oameni sa uite experienţele înfricoşătoare copilărie.
14. Când a face cu un client furios, criteriul principal este rezultatul:

 a. De-escaladarea de furie.
 b. Moderaţia de ideaţie sinucidere.
 c. De securitate pentru membrii personalului.
 d. Rezultatele exacte păstrarea.

15. După un episod assaultive, sesiunile de debriefing da timp personalului pentru:

 a. Identificarea vinovat.
 b. Stabilirea raport cu clienţii.
 c. Recâştiga un sentiment de siguranţă personală.
 d. A scrie un raport de administrare.

16. O condiţie în care oamenii iau doze progresiv mai mari şi prezintă simptome de sevraj
atunci când se opresc se numeşte:

 a. Polysubstance abuz.
 b. Toleranţă.
 c. Dependenţă psihologică.
 d. Dependenţă fizică.

17. Un individ vine la ED chicotind şi care acţionează prostie. Ce părere aveţi substanţă
suspect persoana care a luat?

 a. Alcool
 b. Barbiturice
 c. Phencyclidine piperidină (PCP)
 d. De protoxid de azot

18. Un om este adus la ED de către un poliţist, care raportează omul a fost găsit rătăcind
în mall. El are niciun element de identificare si nu stie numele sau adresa de domiciliu.
Acest om ar putea fi suferă de ce boală mintală?

a. Schizofrenie

b. Tulburarea disociative

c. Delir
d. Tulburare de stres posttraumatic

Criza din continentul american:


Dezastrele si Sanatate Mintala din mediul rural
Introducere (volumul 1)
George W. Doherty, MS, LPC
Cuvânt înainte de Thomas Mitchell, MS LPC

Page 5
Criza din continentul american: Dezastre şi Sănătate Mintală în mediul rural
Medii
O Introducere (volumul 1)
Copyright (c) 2011 de către George W. Doherty. Toate drepturile rezervate.
Biblioteca Congresului Catalogare-în-Publicarea de date
Doherty, George W. (George William)
Criza din continentul american: dezastre şi de sănătate mintală în mediul rural / George
W.
Doherty.
v.; cm.
Include referinţe bibliografice şi index.
Cuprins: v. 1. Introducere
ISBN-13: 978-1-61599-075-7 (pbk.:. ALK hârtie)
ISBN-10: 1-61599-075-5 (pbk.:. ALK hârtie)
ISBN-13: 978-1-61599-076-4 (Hardcover:. ALK hârtie)
ISBN-10: 1-61599-076-3 (Hardcover:. ALK hârtie)
1. De intervenţie de criză (servicii de sănătate mintală) - Statele Unite ale Americii. 2.
Gestionarea situaţiilor de urgenţă -
Statele Unite ale Americii. 3. Situaţii de urgenţă psihice - Statele Unite ale Americii. I.
titlu.
[DNLM: 1. Intervenţia de criză - Statele Unite ale Americii. 2. Planificarea în caz de
catastrofe - Statele Unite ale Americii. 3.
Serviciile de urgenţă, psihice - Statele Unite ale Americii. 4. Sănătate rurală - Statele
Unite ale Americii. WM 401]
RC480.6.D639 2011
362.2 '1 - dc22
2011000004
Rocky Mountain Regiunea de Sănătate Mintală în caz de catastrofe Institutul este un 501
(c) 3 Non-
profit Organizaţia. Aflaţi mai multe la www.RMRInstitute.org
Rocky Mountain DMH Institutul de presă este o amprenta de:
Vindecarea iubitor de presă Inc www.LHPress.com
5145 Pontiac Trail info@LHPress.com
Ann Arbor, MI 48105 888-761-6268 Tollfree
Statele Unite ale Americii Fax +1 734 663 6861

Page 6
Conţinut
Obiective ................................................. .................................................. ... iii
 
Cuvânt înainte ................................................. .................................................. ..... v
 
Capitolul 1 - Context şi Prezentare ............................................ .................. 1
 
Conducerea unei ferme agricole şi
Crizele .............................................. ................................ 2
 
Stresul privind agricole şi de pe Range .......................................... .................... 8
 
Variabilele de Sănătate Mintală, stres, anxietate şi Cross-Cultural din zonele rurale
de Vest Statele Unite ale Americii .............................................. ............................... 11
 
Stresul şi a zonelor rurale .............................................. .................................... 15
 
Trauma rural ................................................ ............................................... 24
 
Suicid / Murder in zonele rurale ............................................ ......................... 33
 
Capitolul 2 - Cultura şi ruralitate ............................................ ......................... 35
 
Competenţa culturală ................................................ .................................... 35
 
Populaţii speciale în zonele rurale ............................................. .................. 37
 
Cultura rurală şi Etnii .............................................. ............................ 48
 
Valorile culturale în populaţiilor rurale ............................................. .............. 50
 
Durerea: O scurtă Cross-Cultural Perspective .......................................... ............ 54
 
Cross-Cultural Consiliere si Psihoterapie ............................................ . 57
 
Practica din mediul rural ................................................ ............................................... 63
 
Capitolul 3 - Sănătatea mintală în caz de catastrofe în zonele
rurale ......................................... 69
 
Context ................................................. ................................................. 69
 
Dezastrele tipice care afectează zonele rurale ............................................. ........... 70
 
Impactului dezastrelor în zonele rurale ............................................ ................... 75
 
Fazele de Consiliere crizei Rurale ............................................. .................... 77
 
Fazele de Disaster Recovery .............................................. ............................ 78
 
Fazele în caz de catastrofe care afectează criza Consiliere
Rurală ........................................ 84
 
De sănătate mintală în caz de catastrofe în mediul rural ............................................ 92
 
Capitolul 4 - Impactul şi de criză în caz de catastrofe în zonele
rurale ................................... 95
 
Crizele ................................................. .................................................. ........ 95
 

Page 7
ii
Criza din continentul american: Introducere
Incidente critice şi Intervenţie criză ............................................. ......... 97
 
Consideraţii suplimentare ................................................ ............................ 97
 
Unele Sentimente comune şi comportamente ............................................. .......... 102
 
Percepţia evenimentului .............................................. ................................. 108
 
BASIC-ID-ul ............................................... .................................................. .. 110
 
Concluzii ................................................. ............................................... 116
 
Capitolul 5 - Confruntarea cu provocările ............................................ ................... 119
 
Provocările cu care se confruntă rurală Consiliere Criza ................... 120
 
Programe de consiliere pentru criză comunităţii rurale ................................ 124
 
Servicii speciale comunitar ............................................... ........................ 130
 
Rurală Consiliere Criza Proiectul Personal ............................................. ............. 132
 
Siguranţă şi Securitate Personal .............................................. ............................... 134
 
Rurală centre de sănătate mintală .............................................. ........................ 137
 
Capitolul 6 - Concluzii: Cine sunt Medicii Tara? .................................... 143
 
Selecţie a personalului în caz de catastrofe de Sănătate
Mintală ............................................. ........... 146
 
Populaţia Demografie ................................................ ........................... 146
 
Personalitate ................................................. ................................................. 147
 
De calificări pentru profesioniştii ............................................... ................... 148
 
Concluzie ................................................. ................................................ 150
 
Bibliografie ................................................. ................................................. 151
 
Resurse Materiale ................................................ ......................................... 181
 
În caz de catastrofe Referinţe Sănătate Mintală şi Resurselor ...................................... 181
 
Surse de Asistenţă şi Informare ............................................. ........... 182
 
De stat şi local ............................................... ............................................ 184
 
Organizaţii de voluntariat ................................................ ............................. 185
 
Glosar de termeni ............................................... ....................................... 186
 
Despre autor ............................................... ............................................ 193
 
Despre Rocky Mountain în caz de catastrofe Regiunea Institutul de Sanatate
Mintala ............. 197
 
Index ................................................. .................................................. ........... 201
 

Page 8
Obiective
După finalizarea acestui curs, ar trebui să fie capabil să:
Descrieţi modul în care dezastre afecteaza oamenii din mediul rural.
Identificarea, explica şi discuta cross-culturale considerente în mediul rural
medii.
Descrieţi serviciile de sănătate mintală oferite de către specialiştii în sănătate mintală
în zonele rurale.
Identificarea modul în care comunităţile rurale lucreze împreună pentru a se pregăti
pentru răspuns
şi recuperarea de la incidente critice, de criză, şi dezastre.
Identificarea şi descrie fundal şi factorii care afectează fermă şi
fermele crize.
Descrieţi şi explicaţi factorii care afectează şi provocarea de stres asupra fermelor şi a
ferme în vestul SUA şi în alte medii rurale.
Descrieţi şi să identifice stres, anxietate, şi trans-culturale variabile în mediul rural
domenii.
Identificarea problemelor asociate cu situatii trauma în zonele rurale.
Descrieţi competenţă culturale şi importanţa acesteia în mediul rural.
Identificarea populaţiilor de construcţii prezente în zonele rurale.
Explicaţi importanţa culturii rurale, etnie şi valorile culturale în
răspuns la incidente critice, de criză şi dezastre în populaţiile rurale.
Explicaţi modul în care practică rurală diferă de la mediul urban.
Descrieţi abordările de sănătate mintală în caz de dezastre din mediul rural.
Identificarea tipuri de dezastre şi a impactului acestora, care afectează zonele rurale.
identifice şi să descrie fazele de dezastru şi modul în care acestea afectează mediul rural
domenii.

Page 9
iv
Criza din continentul american: Introducere
Identificarea şi descrieţi reţele de sprijin şi a resurselor în mediul rural
medii disponibile pentru răspunsurile dezastru.
Identificarea şi descrie simptomele de traume psihologice.
Explicaţi-BASIC ID-ul şi modul în care această abordare multi-modal este folosit pentru
a ajuta
identifica zonele de interes pentru evaluare în urma dezastrelor şi critică
incident traume.
Identificarea şi descrie provocările asociate cu sănătatea mintală
răspunsuri în zonele rurale şi cum să le îndeplinească.
Identificarea şi descrie rolurile de medici de ţară şi de sănătate mintală din mediul rural
profesionişti şi al personalului auxiliar.

Pagina 10
Prefaţă
Când m-am rătăcit afară, în câmpiile ridicat de Est Wyoming ca un nou bătute
profesionale de sănătate mintală, am experimentat o perioadă de şoc cultural. Multe
dintre
serviciile necesare pentru persoanele fizice şi familiile nu au fost de multe ori disponibile
în mediul rural
domeniu, am lucrat şi, atunci când sunt disponibile, ar fi de multe ori insuficient. Oamenii
din
comunităţilor agricole şi fermele au propriul mod de a face cu
vicisitudinile vieţii şi au mai multe sanse de a "cowboy up" decât să ia măsuri pentru a
rezolva
probleme sau de a cauta ajutor la nevoie.
După câţiva ani, angajatorul meu ma trimis să obţină unele de formare în caz de dezastru
de sănătate mintală. L-am întâlnit George Doherty, la un curs de formare a avut loc în
campusul de
Universitatea din Wyoming. Rezultatul pentru mine a fost întâmplătoare, nu numai ca am
avea
accesul la resursele de instruire prin intermediul lui George în caz de catastrofe Rocky
Mountain Regiunea
Institutul de Sănătate Mintală, dar a adăugat posibilitatea de a învăţa câteva lucruri despre
de sănătate mintală din mediul rural şi cum pentru a servi mai bine lui Wyoming rurale şi
agricole,
orientate spre populaţie. George a fost un practicant în mediul rural pentru mai mulţi ani
decât el preferă să recunoască şi sa dezvoltat în mai multe perspective de servire din
mediul rural
populaţii.
Persoane din mediul rural din întreaga lume sunt atât similare şi foarte diferite de la lor
vecinii urban. Deseori realităţile vieţii rurale a crea o nevoie de a dezvolta
competenţe în auto-suficienţă că, atunci când sunt combinate cu o atitudine de
"individual-robust
dualismului, "pot face dificil pentru indivizi din mediul rural pentru a ajunge pentru
ajutor atunci când
justificată. Resursele sunt putine si de multe ori punct de vedere geografic separate prin
sute de
mile. Crizele în mediul rural nu poate fi de actualitate, în măsura în care un anunţ similar
criză într-un mediu urban ar fi. Ca urmare, în măsura în a unui dezastru ar putea să nu
devenit evident pentru mai multe zile. Orice răspuns care necesită servicii umane şi
sprijină material poate fi întârziată, şi împiedicată de minime sau absente infra-
structura, împiedică şi mai mult eforturile de recuperare.
George Criza din continentul american: Dezastre şi Sănătate Mintală în mediul rural
Medii a fost scris pentru un public larg de planificatori, sănătate şi mintală
profesioniştilor din domeniul sănătăţii. În următoarele capitole se rezuma caracterul rural

Pagina 11
vi
Criza din continentul american: Introducere
rezidenţi şi provocările vieţii rurale, economia rurală, provocările vieţii rurale,
şi un număr de pericole sau de catastrofe care au sau pot apărea în mediul rural.
Georges dedică o secţiune pentru a revizui vulnerabilităţile unic la stres, precum şi
impactul crizei în mediul rural. El include clienţi succintă a componentelor de
Managementul stresului critic de incident. Acesta concluzionează, cu o secţiune privind
pregătirea
de criză şi a personalului de asamblare adecvate pentru ocazii atunci când un concertate
ca răspuns la criză este nevoie.
Thomas Mitchell, MS LPC
Vârf Wellness Center
Torrington, Wyoming

Page 12
1
Introducere în Crizele în mediul rural
Domenii: Context şi Prezentare
O trecere în revistă a literaturii de specialitate actuale relevă o serie de studii publicate şi
articole care se ocupă cu o largă secţiune transversală a subiectelor privind intervenţia de
criză şi
domenii conexe (CISM, Trauma, dezastre), în mediul rural. Acestea includ CISM
servicii în mediul rural (Seebold, 2003); servicii Telehealth (Dimmick, Burgiss,
Robbins, negru, Jarnagin & Anders, 2003); stres în zonele rurale (Cowen, 2001);
de intervenţie sinucidere (Aoun & Johnson, 2001); rurale în vârstă (Neese, Avraam, şi
Buckwalter, 1999; Snustad, Thompson-Heisterman, Neese & Abraham, 1993);
răspunsuri în comunităţile rurale în urma dezastrelor naturale (Sundet & Mermelstein,
1996); de acţiune comunitară pentru bărbaţi abuzive (Hanson & Whitman, 1995); litigii
în
practică din mediul rural (Bushy & Rauh, 1993); echipe de intervenţie de criză din
mediul rural (Silver &
Goldstein, 1992); depresie copilărie (Cecchini, 1998); psihiatrie rurale în
Camere la spital de urgenta (Morris, 1997); de intervenţie în situaţii de risc, cu
adolescenţi
(Rose-Gold, 1991); Orientare în şcoli mici (Dinkmeyer, 1990); aspecte culturale
(Paulsen, 1988a; Paulsen, 1988b); răspunsurile miniştrilor rurale, la dezastre naturale
(Echterling, Bradfield, Wylie, 1988); crizei agricole (Mermelstein, 1987; Thompson
& McCubbin, 1987; Hargrove, 1986); de prevenire a abuzului sexual din mediul rural
(Johnson,
1987); pe termen scurt, intervenţiile cu familii şi copii în urma tornade
(McRee, Corder, Deitz, Silverstein, et al, 1985-1986.); Dezastre în cantităţi mici
comunităţilor (Farberow, 1985); de intervenţie de criză, în şcolile din mediul rural (Wise
& Smead,
1985; Harper, 1984; Beare, 1981); formare psihiatrie din mediul rural (Bassuk & Cote,
1983); utilizarea a personalului auxiliar la populaţiile rurale (Shybut, 1982; Marshall,
1971); de lucru cu familiile din mediul rural (Anderson, 1976); şi abordări de droguri

Pagina 13
2
Criza din continentul american: Introducere
prevenire şi tratament în zonele rurale (Bourne, 1974). O căutare literatura de specialitate
a relevat
un total de 37 de articole publicate pe aceste subiecte din 1974. Deşi acest lucru este,
probabil,
nu include toate lucrările efectuate pe de intervenţie de criză în zonele rurale, aceasta nu
sugerează o lipsă de diseminare a acestor informaţii pentru sănătatea mintală şi legate de
profesionişti.
Paulsen (1988) au discutat despre criza economică care afectează mediul rural Americii,
în ceea ce priveşte
impactul acesteia asupra individului şi comunităţii sale. Ea a subliniat trei teme:
(1) comunităţile rurale sunt într-o stare de criză cronică, (2) Persoanele din mediul rural
sunt
membrii unei culturi distinct unic, şi (3) criza din mediul rural justifică un număr unic de
răspuns de la specialiştii în sănătate mintală. Toate aceste trei oferi perspective în
crizelor din mediul rural şi toate cele trei merită un studiu mai aprofundat.
Harper (1984) au discutat de intervenţie de criză şi tehnici de management în mediul rural
sau zone izolate, cu accent pe mediul rural Alaska, şi a sugerat linii directoare pentru
succes
intervenţii care a subliniat importanţa înţelegerii culturale diferite,
ences. Acestea sunt consideraţii importante în majoritatea zonelor rurale din Statele Unite
ca
zonele rurale tind să urmeze tradiţiile culturale mai mult decât în mediul urban, în
general.
Liniile telefonice de criză sunt o metodă care a fost folosit atât în mediul rural şi urban
domenii. Shybut (1978) a constatat că underutilization, în special de bărbaţi şi de către
în vârstă de ambele sexe, a fost problema iniţială pe un telefon de intervenţie de criză
servicii utilizate într-o zonă rurală. Forme Telecounseling şi alte tipuri de consiliere,
inclusiv
consiliere online pe internet, sunt zone care prezintă un potenţial mare pentru a acoperi
geografice zonele comune în partea de vest rural.
În ultimii 20 de ani, a existat o criză în comunităţile de fermieri mai multe
faţa a agriculturii în ţară sa schimbat. Multe ferme de familie au fost pierdute sau
vândute cu stres însoţitor pe cei implicaţi. Hargrove (1986) a examinat
mit din comunităţile rurale unire în condiţii de stres, şi sugerează clinice şi
activităţile comunităţii de lucrători în domeniul sănătăţii mintale în timpul crizelor
agricole. În articolul său, el
a susţinut că un model pentru intelegerea omului răspuns la dezastre naturale este
utile pentru înţelegerea ca răspuns la astfel de crize. El a oferit recomandări în
nivel de comunitate şi a sugerat că modelul clinice / avocat dezvoltat de către G.
B. Melton (1983; a se vedea, de asemenea, PA, Vol. 61:. 9256) oferă o perspectivă utilă
de la
care să funcţioneze.
Conducerea unei ferme agricole şi Crizele
Abordări de tratament pentru astfel de crize varia. De exemplu, Jurich & Russell (1987)
evaluate 15 familii agricole care a fost supus tratamentului de la Kansas State University

Page 14
Context şi Prezentare
3
Centrul de Familie, folosind un model de adaptare la stres de familie dezvoltat de HI
McCubbin et al. (A se vedea înregistrare 1981-30250-001). Intervenţii majore sunt
incluse
reîncadrarea, mobilizarea resurselor, şi folosind mijloace indirecte de mai puţin de
intervenţie.
Subiectii (Ss) au aratat o crestere mai mare a bunăstării la trei luni decât a făcut o
eşantionul general al clientilor. Cu toate acestea, nivelul de stres nu s-au redus la fel de
mult ca
satisfacţie eşantionul general, şi viaţa a fost mai mic la follow-up decât generale
populaţie. Thompson & McCubbin (1987) sublinia unele resurse materiale
disponibile pentru a ajuta la educatori, consilieri, şi alţii pentru a sprijini familiile din
mediul rural în situaţii de criză
şi pentru a facilita luarea deciziilor, cu rază lungă de planificare, şi rezolvarea
problemelor.
Programe de consiliere, ateliere de lucru, publicaţii, grupuri de suport pentru a face faţă
pentru
stres, şi computerizat ajutoarele decizie sunt revizuite.
Într-o altă abordare, Paulsen (1988) afirmă că crizele din mediul rural a crea numere noi
persoanelor din mediul rural care au nevoie de asistenţă în care acestea să facă faţă
stresului de
dislocarea economică şi dificultăţile copleşitoare care apar după pierderea unui
fermă sau de afaceri. Ea discută individuale de tip familial,, şi aspecte de tratament
comunitate
în contextul tematic al unei culturi în criză. O familie urban-regional pe baza
agenţie de servicii, Agricultorii ajutând agricultorii, este prezentat ca un exemplu de
sisteme de
ca răspuns la criza din mediul rural. Tratamentul propus implică o mai multe niveluri
răspuns la nivel comunitar, care include de auto-ajutorare grupuri de suport, de
instrucţiuni de adaptare
coping competenţe, şi schimbul de informaţii în comunităţile rurale. Profe-sănătate
mintală
sănătăţii sunt contestate în continuare înţelegerea lor a crizelor din mediul rural şi să
adopte
strategii mai flexibile de tratament care să cuprindă un sistem de răspuns de mai multe
niveluri.
In timpurile actuale de criză, la nivel naţional şi internaţional, cu un nivel crescut
de stres, anxietate şi îngrijorare cu privire la terorism, este esenţial faptul că sănătatea
mintală
profesioniştii din mediul rural să devină conştienţi de cercetări recente, formare şi
abordări de intervenţie de criză, traumatologie, oboseală compasiune, mentale dezastru
de sănătate, critic de management al stresului incident, stres post-traumatic, şi domenii
conexe.
Waterfield (1986) a acoperit divizat în creştere economică şi culturală între mediul rural
urbane şi America. În Conflict cartea sa şi Crizele din Rurale America, sa adresat
multe dintre problemele majore impact asupra zonelor rurale. Acestea includ aspecte cum
ar fi:
"Rural-urban războaie" peste de utilizare a terenurilor, controlul apei, politica de produse
alimentare ieftine, comerţ,
utilizarea substanţelor chimice şi pesticide, drepturile animalelor, prejudecăţile în zonele
urbane dominate de mass-media,
corupţiei în marketing şi distribuţie produse alimentare, ceea ce se întâmplă în ţara, şi
care sunt cele mai mari moşieri. Waterfield sugerează că America rurală cota de
avuţiei naţionale este în declin şi că America este cea mai bună speranţă din lume pentru
rezolvarea
problemele de foametei şi sărăciei rurale.

Pagina 15
4
Criza din continentul american: Introducere
Printr-o pe termen lung (1982-1989) studiu de familii agricole 156 in Dodge County,
Georgia, Barlett (1993) discută daunele de la un deceniu de criză, şi oferă un
privire critică la tendinţele în agricultura americană, impactul lor asupra comunităţii
rurale
vitalitatea, şi a efectelor legislaţiei agricole federale. Acesta a fost un studiu de ferme
familiale
in Dodge County, Georgia. Acesta a examinat factorii sociali şi economici care
determina succesul în agricultură astăzi. Bartlett, un profesor de antropologie la Emory
Universitatea, prezintă o istorie agrară de Dodge Judeţean şi modificările sale şi
transformările din timpuri de frontieră prin prezent. Perioada cheie de ei
Studiul a fost deceniul boom-and-bust din 1980, când naţiunea a fost în strânsoarea
a unei crize agricole.
Folosind datele obţinute din interviuri şi observaţii personale de 124 mici şi
scară medie familii agricole, Bartlett descrie în detaliu strategiile de adaptare şi
abordări de gestionare a celor care au fost determinate să rămână în agricultură şi
cei care au plecat. Ea explorează istoriile de familie, aspiraţiile personale, şi atitudini
despre agricultura ca un trai. Ei interviuri cu femei agricole dezvăluie o varietate de
definiţii rolul şi relaţiile între soţi, care permite familiilor agricole să rămână intacte.
Perioada de după criză şi impactul acesteia asupra marimea fermei, conservarea
resurselor, şi
stil de management oferă perspective pentru supravieţuire agricole familiale în alte
comunităţi.
Psihologie rurală a foarte puţine studii majore în ceea ce priveşte practica în mediul rural
medii şi mici comunităţi. Practicanţii se confruntă cu unele foarte diferite
problemele de la colegii lor mai urbane. Practică din mediul rural prezintă importante
încă
provocatoare probleme de psihologie, mai ales în America de Nord şi
distribuţiei internaţionale a populaţiei, nivelul de nevoia de servicii psihologice
în mediul rural, disponibilitatea limitată a serviciilor din mediul rural, şi migraţia din
mediul rural
rezidenţi în centrele urbane. Probleme directe de servicii includ necesitatea de a găzdui o
mare varietate de dificultăţi de sănătate mintală, probleme legate de client şi de
confidenţialitate
limitele, şi provocări practice. Aspecte indirecte de servicii include mai mare nevoie
pentru diverse activitati profesionale, inclusiv activitatea de colaborare cu profesionişti
având în diferite orientări şi convingeri, program de dezvoltare şi evaluare, precum şi
efectuarea de cercetări cu mentori puţine sau colaboratori la egal la egal. De formare
profesională
şi problemele de dezvoltare includ lipsa de cursuri de specialitate relevante şi destinaţii
de plasare,
şi aspecte, cum ar fi personal posibilităţi limitate pentru recreere şi cultură, şi
lipsa de intimitate. Psihologie va trebui să abordeze mai bine aceste probleme complexe
în cazul în care
rezidenţii zonelor rurale sunt de a primi un tratament echitabil şi servicii (Barbopoulos &
Clark, 2003).

Pagina 16
Context şi Prezentare
5
Preocupările recente în agricultură au cauzat oamenii să aruncăm o privire la cazul în care
acestora
vine de la produsele alimentare. Criza din industria carnii, ca urmare a preocupărilor
incadrand boala vacii nebune şi, în preocupările Orientul Îndepărtat, despre "gripa
aviara", în
pui contribui la factorii de stres, nu numai în rândul publicului larg, dar, de asemenea,
printre
agricultori şi fermierii care se străduiesc să menţină populaţia hrănite.
Criza agricole din SUA in anii 1980 reorientat atenţia la nivel naţional cu privire la
situaţia de
zonele rurale. Datele indică faptul că, în raport cu zonele urbane, rurale America suferă
de pe urma
sarcina dublă a (a) un nivel ridicat de sărăcie, persoanele cu handicap, precum şi
depreciere, şi (b)
necorespunzătoare de sănătate şi servicii umane. Wagenfeld (1988) a introdus un număr
special
a Jurnalului de Psihologie comunităţi rurale, care a prezentat un raport de stare pe
problemele de sănătate mintală în zonele rurale, în această perioadă. Subiecte discutate
inclus ecologie sociale de servicii de stationar de sanatate mintala, răspunsul
centre comunitare de sănătate mintală la criza agricole, de sănătate mintală inovatoare
servicii, abordări de politică la îmbunătăţirea serviciilor de sănătate mintală, şi o cercetare
Ordinea de zi a comunităţii rurale psihologie.
Ramirez-Ferrero (2002) provocări interpretări ale restructurării în curs de
sectorul agricol american ca pur si simplu un fenomen economic cu
consecinţe psihologice. Ramirez-Ferrero susţine că agricultorii de sex masculin
"răspunsurile la
Criza a fermelor financiare nu sunt strict psihologic, individual, sau idiosincratic,
dar culturale. Acţiunilor subiecţilor si credintele sunt o consecinţă a unei multitudini de
discursurile culturale. Acesta este sensul lor social-construite de sine sau subiectivitate
(medi-
trol aferente prin procese culturale de putere), care determină ce cele pe care le
interiorizeze,
ia în considerare, şi să acţioneze asupra. Rurală nord-vest Oklahoma a servit ca loc de
această
studiu. Studiul a fost realizat cu familiile agricole si a inclus colectarea de viaţă
istoriile de la 13 Cupluri, periodice participant-observare la o fermă, nestructurate
şi interviuri structurate cu profesioniştii din domeniul sănătăţii, precum şi de cercetare
focus grup. Acest
Studiul încorporată poveşti de agricultori "vieţii, în special cele de criză, pentru a înţelege
noţiuni locale de gen, rudenie, terenuri, stiluri agricole, goluri familiale şi agricole,
precum şi
comunitate. Poveşti de informatori "de viata sunt prezentate în contextul mai larg de
discuţiilor cu privire la istoria de nord-vest Oklahoma, economie agricolă,
proceselor corporative, şi cea capitalistă, şi creştinism a înţelege sociale
de construcţie a emoţiei de mândrie, o emoţie, care este critică în înţelegerea
bărbaţilor răspunsuri la criza agricole. Ramirez-Ferrero sugerează că emoţiile sunt
mediate cultural, gânduri întruchipat care sunt în mod necesar de evaluare, şi
provocări, prin urmare, o înţelegere comună a emoţiilor ca biologice şi
fenomene psihologice. Deoarece fundamentul patriarhale de creştere

Pagina 17
6
Criza din continentul american: Introducere
comunităţilor este erodat de valorile industriale, barbatii se confrunta cu devalorizarea
idei culturale care au susţinut subiectivitate lor, în special, sentimentul de mândrie.
Această devalorizare, la rândul său, conduce pe oameni la acţiuni şi inacţiuni care sunt
adesea negative,
distructive, şi tragic.
Stein (1984) a explorat etosul cultural şi psihodinamica care stau la baza
dualitate în caracterul Vestul Mijlociu / sud-vest american de sex masculin, care este
încapsulat
în imaginea de statornicie, agricultorul sedentar şi că a aventuros
vagabond cowboy-atât, în război cu unul pe altul, în aceeaşi persoană. Această dualitate
este considerat în primul rând în contextul Oklahoma de grau-agricole şi de vite
fermele familii, dar este, de fapt, o variatie pe o Midwestern regional /
Southwestern US identitate. Stein susţine că calităţile psihologic primitiv
atribuită şi alocate la Midwest directorul / Southwest de către grup mai mare naţionale
păstra caracterul instabil regional masculin "stârnit" şi, prin urmare, disponibil
pentru restul naţiunii atât ca exemplu negativ si pozitiv sursă pentru
nostalgie naţionale în vigoare, şi ca suport pentru politic "conservatorism" şi
internaţionale militarismului.
Ca lucrurile se schimbă în zonele rurale, nevoia de servicii sociale adecvate, de
asemenea,
schimbări. Martinez-Brawley & Blundall (1991) a intervievat 44 familii agricole în Iowa
si Pennsylvania cu privire la credintele si atitudinile cu privire la necesitatea şi servicii
sociale.
Familii în Iowa au fost grav afectate de o criză agricolă şi au fost mai
probabil sa fi avut contact cu serviciile sociale organizate. Solicita asistenta
a apărut mai acceptabil din Iowa decât în Pennsylvania. Printre familiile, acolo
was a sense that success and failure had little to do with deservingness.
perception that the world is unfair was overwhelming in Iowa. Families did not
view themselves as needing special help as a class of people; yet they did voice
concerns about not being understood by outside systems. Services that were found
to be the least acceptable in both Iowa and Pennsylvania were those closely
associated with depression indicators (eg problems with spouse, increased
dependency on school, feelings of anxiety or isolation).
Schulman & Armstrong (1990) analyzed interview data from statewide surveys
of 670 farm operators, collected during a period of economic and ecological crisis,
to examine relationships among perceived stress, social support, and survival in
agriculture. While the level of perceived stress had no relationship with survival,
social support had a significant impact on both social psychological and behavioral
dimensions of survival in agriculture. Perceived social support increased plans to
remain in agriculture and increased the probability of a person continuing farming.

Pagina 18
Background and Overview
7
Using data from a statewide survey of 725 North Carolina that farm operators
collected during a period of economic and ecological crisis in 1986, Schulman &
Armstrong (1989) analyzed the relationships between perceived social psychological
distress, social support, and demographic, farm structure, and socioeconomic char-
acteristics. Younger operators showed higher distress levels, and age and social
support interacted so that social support lowered distress levels more for younger
than for older operators. Results also suggested that total family income had a
curvilinear relationship with perceived distress. Low and high income farm
operators manifested higher levels of distress than middle income operators. Rezultate
have implications for policy intervention and farm crisis support programs.
Cook, John R. & Tyler (1989) examined the attitudes of 34 North Dakota farm
couples toward receiving help for a personal problem. Statistical significances (Ss)
were assigned to groups according to the level of financial coping with respect to
the possible loss of their farm (stable, declining, and out of business). Ss who were
out of business or declining were more open to receiving help from educational
sources than Ss whose farms were stable. Female Ss were open to receiving help
regardless of their level of financial coping while their husbands were as receptive to
help only at times of financial crisis. Ss showed reluctance in making use of outside
resources of any kind.
Leaving the Farm or Ranch
Early on, Lamarche (1960) suggested that rural crises are created by the
movement to the city, especially on the part of the young, and abandonment of the
land. Rapid social evolution without any preparation can have undesirable
psychological effects.
In the 1980s, there was a high level of interest in retirement of farmers because
of an aging farm population and concern that the “farm crisis” may have disrupted
succession patterns. Keating & Munro (1989) described the process of exit from
farm businesses of a group of older farmers and determined the relationship
between goals of family succession and behaviors in the exit phase. A sequence of
exit from work, management, and ownership was found. Farmers (aged 50+ yrs),
who value continuity, were most likely to involve sons in management of the
operaţie. Keating & Munro suggested that programs for two-generation farm
families may be useful in the early part of the exit phase while estate planning
information and programs may be more appropriate to those in the latter part of
procesul.

Page 19
8
Crisis In The American Heartland: Introduction
Stress on the Farm and on the Range
Carson, Araquistain, & Ide (1994) examined the relationship between potential
family vulnerability factors (stressors and strains), manifestations of maladaptation
(family discord and distress), family strengths (hardiness), and measures of
bonadaptation (quality of life) as reported by 188 men and women representing
100 Idaho farm and ranch families. Ss completed a battery of tests, including the
Farm/Ranch Stress Scale, a demographic questionnaire, and four measures from the
Family Invulnerability Test. Family strains and stressors unique to farming and
ranching were positively associated with family discord and distress but negatively
associated with hardiness and quality of life. Greater family hardiness, as reported
by both wives and husbands, was positively correlated with their perceptions of
family's quality of life.
Plunkett, Henry , & Knaub (1999) studied 77 adolescents in farm and ranch
families to examine the relationship of demographic variables, family stressor
events, and family coping strategies to adolescent adaptation. Results indicated that
adolescent age and family transitions were positively related to individual stress.
Males reported less family stress than did females. Seeking spiritual support was
negatively related to family stress, while the perceived impact of the farm crisis was
positively related to family stress. Family support was positively related, and family
substance use issues were negatively related, to adolescent satisfaction with family
viaţă.
Swisher, Elder, & Lorenz (1998) examined how the occupation of farming
structures the stress experiences of individuals through the timing and placement of
acţiuni. They showed how occupations have effects that spillover into family and
friendship relationships. The sample came from the Iowa Youth and Families
Project, a longitudinal study of siblings and parents in the aftermath of the farm
crisis of the 1980s, and included 424 married couples who had one child in the 7th
grade and another child within four years of age of the first child. Results show that
farming affects both exposure and vulnerability to stressors. Specifically, farm men
are more exposed to financial and job-related stressors, while less prone to marital
conflict, than non-farmers. Given the importance of cohesion in farm family
operations, farm men are more vulnerable to such conflict when it occurs.
However, farm men are unaffected, if not consoled, by knowledge of undesirable
events in the lives of their friends. It was concluded that farm men use downward
social comparisons to cope with the high levels of uncertainty characteristic of

Page 20
Background and Overview
9
farming in the aftermath of the 1980s' farm crisis. The lives of rural families who
suffered economic hardship and economic pressure caused many to face difficult
choices in response to hardship. Multiple adjustments created significant pain for
many of these families. This was evidenced by the extreme emotional distress
among families who lost a farm as a result of the crisis.
Rettig, Danes, & Bauer (1991) describes a resource exchange theory that outlines
the dimensions of life quality and presents a multidimensional scale measure of
personal evaluations of family life quality based on this theory. The scale includes
items representing love, status, services, information, goods, and money resources
received from the family. It is suggested that receipt of these resources satisfied
personal needs for (1) love and affection, (2) respect and esteem, (3) comfort and
assistance, (4) shared meaning, (5) personal things, and (6) money for personal use.
Van Hook (1990) interviewed 49 adolescents (mean age 16.8 yrs) during the
farm crisis. In 66% of the families, there was an increase in parental work responsi-
bilities outside the family farm or business. Family tensions increased in response to
the economic uncertainties and change in family roles. The farm crisis was an
anxious time for Ss, who described major gaps in family and community
information systems. Feelings of personal responsibility for family economic
problems were found in 63% of the Ss. The determination of Ss to prepare to cope
with an uncertain and unfair world may involve the shift from farming to other
occupations. Increased levels of anxiety, depression, and suicide attempts make this
a high-risk population during difficult times.
Cecil (1998) describes the development and implementation of Stress: Country
Style , an Illinois program designed as a response to stress problems among farm
families created by an economic downturn. The program involved a crisis line,
outreach counseling, and community education about stress. The relationship
between the program and community mental health centers is also addressed.
Successes and failures of the program are considered.
Walker & Walker (1998) studied the self-reported incidence of stress-related
symptoms in 476 male and 341 female farmers, and 70 male and 39 female urban
residents. Close to 50% of the farmers reported the frequent to constant occurrence
of the symptoms of trouble relaxing, loss of temper, and fatigue; over 30% reported
similar occurrence rates for 6 additional symptoms. Self-reported symptom rates
were significantly higher in farm women than in farm men, higher in younger
farmers, higher in mixed farming operations, and higher in farmers who were
holding off-farm employment. Symptom scores were significantly higher in the

Pagina 21
10
Crisis In The American Heartland: Introduction
farmers compared with the urban Ss. Scores on five symptoms distinguished farm
and urban Ss. Walker & Walker suggest that the chronic stress associated with the
farm financial crisis may have caused a high self-reported incidence of symptoms
among farmers.
Loeb & Dvorak (1987) discuss the high level of stress experienced by many of
today's farm families. They suggest that health professionals should be aware of the
current situation to deal effectively with the farm family as a unit. Therapists must
be well-versed in farm family dynamics before they can understand the impact of
external factors. The following topics are of importance: the economics of farming,
the farm family (husband, wife, in-laws, adult children), communication in farm
families, and health issues. Loeb & Dvorak conclude that there is no end in sight to
the farm crisis and that many more families will need support from trained experts
in the future.
Hargrove (1986) examined the myth of rural communities uniting under stress
and suggests clinical and community activities for mental health workers during
farm crises. A model for understanding human reaction to natural disasters is useful
for understanding response, recovery and community cohesiveness following such
crises. Hargrove suggests that the clinical/advocate model developed by GB
Melton (1983; see also PA, Vol. 61:9256) provides a useful perspective from which
să funcţioneze.
Olson & Schellenberg (1986) examined stressors in farm environments, using
data from questionnaire surveys of general, familial, and extrafamilial farm
stressors. General stressors include problems such as machinery breakdown and
harvests, while familial stressors involve role incongruence and conflict.
discussion of extra-familial stressors emphasizes financial stressors and farm
financial crises. Olson & Schellenberg suggest that financial stressors are becoming
more intense relative to familial factors because of farm crises. They consider direc-
tions for community psychology in terms of four types of programs aimed at
preventing or alleviating farm financial stress:
General education/socialization
Individual skill training
Development of supportive social agencies
Political action
They also note the importance of a multiple program approach emphasizing
early detection of farm financial stress.

Pagina 22
Background and Overview
11
Farmer (1986) suggests that farmers who have failed in the farm crisis of the
1980s blame themselves, although even top producers and managers had been
afectate. The prevalence of depression is not surprising considering the severity of
the losses, the prolonged nature of the stress, and the minimal control farmers have
in overcoming their problems. Participation in farm support groups may be effective
for families working through a fairly predictable grief cycle involving denial,
anxiety, guilt, anger, hostility, confusion, and depression.
Internal and external threats could soon squeeze some ranch and farm families
out of business. To assist ranch families with these threats and with amiably trans-
ferring the operation to the next generation, Zimmerman (1984) offers a six-step
Consensus Management Model that combines strategic planning with psycho-
education/family therapy. A pilot test with an intergenerational ranch family
indicated improvements in family functioning, including reduced stress and
depression, and improved self-esteem and family coping levels.
Mental Health, Stress, Anxiety, and Cross-Cultural Variables in
Rural Areas of the Western United States
There has been increasing interest worldwide in recent years in the development
of comprehensive mental health programs. In a pluralistic society like the United
States, successful intervention will quite often depend on how well the therapist
knows and understands the client's cultural or ethnic group. Rural areas of the
western United States add still another dimension with sometimes large
geographical areas populated with diverse ethnic and cultural groups.
The American west has been portrayed in song, story, speech, myth, legend, and
films. From the classic tales of Mark Twain to the legends of Butch Cassidy to
Native Americans to films about western women, schoolmarms, and prostitutes to
the major epic dramas of United States history, the American west has held a
fascination for people from many cultures. The west, though, has a reality of its
proprii. The myths and legends were created, but the reality doesn't always fit the
or even the general concept of what the west may be like.myth or legend
modern west is changing as man seeks to use and/or change the environment.
The physical aspects of our environment are a large part of an individual's
experienţă. They have an impact on the individual and the amount of stress and
anxiety experienced. One aspect of the physical environment, ie population

Pagina 23
12
Crisis In The American Heartland: Introduction
density, appears to have negative effects on feelings of personal security and on
affiliative and other social responses to individuals or groups.
There has been relatively little research on crowding which has focused on
individual and cross-cultural differences. Evans (1978) found evidence that young
children may be more adversely affected by crowding than older persons. Cu toate
acestea,
this may only be indicative of western cultures. Children in Kung society (Draper,
1974) apparently do not suffer any ill effects from crowding. Studies of crowding in
Chicago (Galle, Gove, and MacPherson, 1972) support the hypothesis that
pathology tends to increase as the population density increases. This relationship
appears to work the other way in the Netherlands (Levy and Herzog, 1974). Într-un
study done in Hong Kong, no adverse effects were found as the result of high
population density (Mitchell, 1971).
The environment is the source of many stressors which can initiate a variety of
reactions. These reactions may range from endocrine secretions to such things as
complicated appraisals and evaluations of the sources. These reactions to stressors
may be physiological (Selye, 1956) and/or psychological (Lazarus, Opton, &
Tomita, 1966). Few investigators have attempted to study all aspects of the stress
process simultaneously.
Stressful responses can be evoked by the changes and challenges that one
experiences in daily life. They can be caused by the disruption of one's habits (eg
unpredictable noise or crowding). Malfunctioning of social systems which place
may deprivation, losses, and culturally-governed mores obstacles in one's path
also contribute to stressful responses. Stressors may be intrusive, physical, and
universally threatening (eg natural disasters). Others may be more culturally
determined, less universal, and more psychosocial in nature. Aiello and Thompson
(1980) found that varying intensities of crowding and proximities in spatial
invasion are specific to cultural norms and meanings.
The obvious lack of relative crowding and the presence of generous open space
in western rural areas would seem to offer escape from the stressors generally
associated with urban areas. The lessening of noise factors, crowding, and other
variables associated with stress production would seem to enhance the quality of
viaţă. In fact, these have been some of the traditional reasons why people have sought
out rural areas for rest, relaxation, and vacations.
Ranchers and farmers have tended to form small close communities which have
supported their way of life and provided for mutual support. Depending on their
cultural heritage, they have developed and maintained values and attitudes

Pagina 24
Background and Overview
13
congruent with their way of life. Other groups (eg Mexican Americans) have been
generally successful in preserving their cultural heritages while attempting to adapt
and adjust to changes in the United States' society. Others (eg Native American
groups) have maintained their culture in varying degrees and, in many cases, in
relative isolation from the mainstream of the US society.
Much of the history of the United States is concerned with the westward
expansion of a civilization that had its beginnings on the eastern shores of the
North American continent. The Spaniards were the first men of European origins to
penetrate the vast regions between the Rocky Mountains and the Pacific Ocean. Ca
late as the 1820s, very little exploring had been done in the far west. In many cases,
the terrain was found to be rough and rugged, and resources were scarce in the
beginning. Communities were separated by great distances and travel was difficult,
at best, by today's standards (Hulse, 1990).
Today, in many areas of the western United States, rural towns and communities
may be separated by as much as 100 miles or more. Many of these towns are farm
and ranch centers or mining towns. There is often a shortage of physicians,
psychiatrists, and psychologists, as well as other mental health related services and
trained personnel. An increase in population in a number of areas within the past
15–20 years has placed a tremendous strain on many local resources. The need for
effective community counseling programs in rural areas of the western United States
has been increasing. This is, at least partially, due to stressors placed on old timers
and newcomers alike. The rapid growth in some areas is exacerbated by rapidly
fluctuating economic changes. As more people enter an area, they tend to
overwhelm old timers who, quite often, are left bewildered and lost in a community
which once was theirs. Newcomers have difficulties dealing with scarce or non-
existent services and resources as well as a lack of adequate housing. Tensions
develop over these areas as well as from a clash of values. There is a need for
adequate and effective community counseling centers to address these problem
domenii.
Human services in any community cover a broad area. In addition to mental
health services, such services may include law enforcement, legal services, social
services, public health, recreation, youth services, local government, educational
services, and services for senior citizens. These services have generally been provided
informally or through institutions. When rapid community growth occurs, the size
of the local population may increase at a rate which causes people's problems to
increase tremendously with a resultant strain on existing community resources.

Page 25
14
Crisis In The American Heartland: Introduction
In areas of rapid development, there tends to be a rapidly developing shortage of
adequate and reasonably-priced housing. Rentals become high and crowding
develops (Uhlmann, Doherty, and Hill, 1977). Recreation presents other problems.
Citizens of rural communities in the west have traditionally engaged in recreational
activities such as camping, fishing, and hunting. Newcomers tend to have a different
set of interests (eg bowling alleys, theaters, swimming pools, and handball courts).
Communities which can't provide these types of activities may find newcomers
taking advantage of more easily available diversions such as drinking, gambling,
and prostitution (Uhlmann, 1977).
Uhlmann (1977) pointed out a number of significant problem areas in her
analysis of the delivery of human services in Wyoming boom towns. A review of her
report points out the potential sources of stress and other mental health related
problems encountered in western rural communities experiencing rapid growth. Ea
found that mental health problems in rapidly developing communities include an
increased incidence of depression among women and a rising rate of alcoholism
among males. She also found an increase in family crises and that children and
adolescents are at risk for an increased incidence of behavior disorders and social
maladjustments. Newly arrived young adults (18–26) were found to face problems
as a result of few, if any, solid interpersonal relationships. They frequently became
involved in drug and alcohol abuse. Uhlmann found that public assistance through
social services was drastically reduced and that there was frequently a lack of
adequate medical personnel. She found that schools experienced difficulties as a
result of a rapid growth in student population. At the high school level, the drop-
out rate tended to increase as young people were attracted and drawn off by
employment opportunities in the area.
Uhlmann suggested that law enforcement personnel in rapidly developing
communities may have to deal with problems they have not encountered before and
may be hampered by inadequate training, low salaries, and a high turnover of
personnel. Poor and/or inadequate facilities (eg jails, juvenile detention, and foster
homes) were seen as making the job of law enforcement more difficult.
Uhlmann has also suggested that local governments in small rural communities
may not have the administrative structure necessary to deal with the new and
critical demands placed on them by a rapidly growing population.
In the past, rural communities in the western United States were frequently
characterized by a large population of senior citizens. Uhlmann suggests this
occurred because young people left the community to seek better employment

Pagina 26
Background and Overview
15
în altă parte. However, it seems that when a rapid increase in population due to
development occurs, this process is partially reversed. Senior citizens may be forced
to leave the community due to a rising cost of living. Such a process of demographic
change was observed in three Wyoming communities (Uhlmann, Kimble, and
Throgmorton, 1976; Uhlmann, Doherty, and Hill, 1977).
Other problems associated with rapid population growth include a sense of a
decreasing “quality of life”. Rapid growth brings rapid change. Many impacted
communities have stressed decline and loss. The negative effects such accounts point
out usually include: a speeded-up pace of life, congestion and overcrowding,
inflation in prices, fear of change in life style for present residents, lack of activities
and sense of belonging for newcomer families, alcoholism and mental health
problems ( HUD Program Guide , 1976). Increased incidents of severe depressions
and alienation of both old-timers and newcomers may result in “we-they” conflicts.
Traditional agencies and persons who have dealt with the above problem areas
may not even exist in such communities. Many of these small rural communities
have long been used to everyone taking care of themselves. Existing agencies may
find their caseloads overwhelming. Communities which are impacted need help in
defining future problems, predicting the magnitude of such problems, and designing
and implementing programs and mechanisms to alleviate the problems.
Uhlmann (1977) suggested that most of these problems develop because com-
munities don't have the time to develop financial resource bases and local
attitudinal support for needed services. She also suggested that problems occur due
to the changing composition of local populations. She pointed out that all of the
factors reviewed above bring about increased demands for human services in
impacted communities.
Stress and Rural Areas
Stress in rural areas is often overlooked due to smaller populations. De exemplu,
Nevada has a history of boom and bust dating back to the middle of the nineteenth
century (Hulse, 1990). As a state, it has managed to grow and expand its interests.
Although geographically rugged and sparsely populated, it has maintained a rich
culture and a pluralistic society. Basque sheepherders in the north, cattle ranchers,
miners, Mexican Americans, Chinese Americans, Japanese Americans, Shoshone,
Washo, and Paiute Indians, and many other groups add to the color and richness of
Nevada culture.

Pagina 27
16
Crisis In The American Heartland: Introduction
Over the years, an expanded effort has been made to develop and maintain
mental health services in rural areas (Doherty, 1984). Fluctuations in the economy
have stressful effects on the small rural communities. Growth and decline of
communities have a psychological impact on those directly affected. Oameni
experience this stress and anxiety differently, depending on a number of factors.
One method of studying perceived stress and anxiety is to use a self-report
indicator such as Spielberger's (1970) State-Trait Anxiety Inventory (STAI).
Spielberger (1970) states that Trait anxiety tends to be relatively stable and
indicates a tendency to respond to situations perceived as threatening with
elevations on the State scale. McClelland & Atkinson (2000) suggest that trait
anxiety has the characteristics of a class of constructs which they term “motives”.
They define these as dispositions which remain latent until they are activated by
cues in different situations. Campbell (See Spielberger & Bale, 1970) calls these
“acquired behavioral dispositions”. According to him, they involve residues of past
experiences which tend to predispose individuals to view the world in a particular
cale. They also tend to predispose an individual to manifest what he calls “object
consistent” response tendencies.
In other words, trait anxiety is like potential energy. It suggests differences
between people in the disposition to respond to stressful situations with varying
amounts of state anxiety (Spielberger & Bale, 1970). Persons with high levels of
trait anxiety tend to be more likely to respond with an increase in state anxiety
intensity in situations that hold a threat to their self-esteem (Spielberger & Bale,
1970). Whether persons who differ in trait anxiety differ in a similar way for state
anxiety depends on the extent to which they perceive a specific situation as threat-
ening or dangerous. This is strongly influenced by their past experiences.
Attitudes toward the sources of stress tend to mediate the responses. If an
individual or a group believes that a stressor will cause no permanent harm, the
response will probably be less extreme than if the danger poses the threat of lasting
harm. Psychologically, the perceptions of control, social support, and other
characteristics of individuals exposed to stressors will affect their evaluation of
different stressors. Perceived control can be a powerful mediator of stress. That is, it
can provide the individual, or group, with a sense of being able to cope more
effectively.
Adequate needs assessments, community planning, and allocation of available
human resources can help prevent and alleviate potential problems and stressors
associated with rapidly growing rural communities. Such activities can give

Page 28
Background and Overview
17
communities perceived and actual control over their futures and can contribute to
the well-being and mental health of the whole community.
Changing Roles
In a longitudinal study, using preferences for living near family and in the local
community obtained in the 8th and 11th grades, Elder, King, & Conger (1996)
modeled the social and developmental pathways by which adolescents approach
decisions to leave home and settle in other parts of the country. Data come from
351 two-parent families in the Iowa Youth and Family Project, launched in 1989 to
investigate the economic stresses and family consequences of the farm crisis. Lack of
socioeconomic opportunity; relatively weak and declining ties to parents, kin, and
the religious community, and strong educational prospects emerged as strong
sources of a declining preference for living near family and in the local community
among boys and girls. Whether coupled with family attachments or not, plans to
settle elsewhere after education were linked to more elevated feelings of depression
and unhappiness about life.
Conger, Elder, & Lorenz (1994) examined the plight of several hundred rural
families who lived through the years of economic hardship in the mid-1980s.
participants in the Iowa Youth and Families Project included farmers, people from
small towns, and those who lost farms and other businesses as a result of the “farm
crisis.” Conger et al traced the influence of economic hardship on the emotions,
behavior, and relationships of parents, children, siblings, husbands, and wives. Ei
interviewed four members in each of 451 rural families. All of the families in the
study included a seventh-grade adolescent, when they were interviewed in 1989. În
addition to this target adolescent, both parents of the seventh-grader and a sibling
within four years of age participated in the study. They were particularly concerned
with the quality of social relationships, both within and outside the family, that
might affect the various linkages in their theoretical model of family economic
stres.
Cook & Heppner (1997) investigated the role of coping strategies, perceived
control, and problem-solving appraisal in farmers' career transition processes.
sample, examined previously by PP Heppner et al (1991), included 79 male and
female farmers (aged 39.2 and 41.6, respectively) who were participating in career
transition workshops. Relationships among the three variables and an outcome
variable, depressive symptomatology, were examined. Significant correlations were
found between problem-solving appraisal and all other variables in this study.

Page 29
18
Crisis In The American Heartland: Introduction
Coping strategies were found to be related to depressive symptomatology. Într-un
regression equation, only coping strategies contributed significantly, and no
significant interaction was found between coping strategies and perceived control as
hypothesized.
McInnes (2000) focused on the complex dynamics related to the family farm and
their effect on the rural couple's relationship. The typical relationship examined was
where the man is from a farming background and the woman from the city, or, if
originally from the land, has lived or studied away from the district and been
independent. The challenge for the counselor is to work with the two levels the
couple bring:
The couple's 'individual' story
The larger context, including the man's family of origin, the family farm,
the rural community, and the rural crisis nationally.
A case study of the typical couple's process and outcome in counseling was
furnizate. It was concluded that the traditional stories about men, women, and
relationships that once ordered the lives of couples on the land are no longer valid
in times of enormous social and political change.
In life course theory, the principle of human agency states that “individuals
construct their own life course through the choices and actions they take within the
constraints and opportunities of history and social circumstances.” Elder & Russell
(2000) explore the implications of this principle, drawing upon three other
principles of life course study:
The location of individual lives in historical time and place.
The differential timing of lives through events and experiences.
Linked lives.
They focus on two historical periods in which adolescence was shaped by the
agency of young people and their opportunities and constraints: the Great
Depression of the 1930s, and the Great Farm Crisis and rural decline of the 1980s
and 1990s. The resulting portrait is documented by research on lives in changing
times over three decades. Within these historical eras, Elder & Russell view the
agency of youth in terms defined by specific historical times and places. World War
II played a major role in structuring pathways out of Depression disadvantage. Fifty
years later, migration to urban areas of economic prosperity provided a general
escape route for youth in the disadvantaged rural Midwest of the US. In each era,

Pagina 30
Background and Overview
19
societal changes left their mark on the expression of human agency in youth's
“negotiation of adolescence”.
Conger, Rueter, & Conger (2000) present research from the Iowa Youth and
Families Project (IYFP), a longitudinal study of Iowa families who were living in
small towns and on farms during the farm crisis of the 1980s. The research was
designed to assess how the macrosocial change and economic upheaval that
occurred across the US during the 1980s influenced family functioning and the well-
being of parents and their children. It describes the empirical and theoretical
foundations for the Family Stress Model. The sections that follow summarize
findings from the IYFP and other studies relevant to the various processes and
mechanisms proposed in the Family Stress Model. They also consider research on
hypothesized protective mechanisms or dimensions of vulnerability that may
moderate the causal linkages proposed in the theoretical model. After reviewing the
possible applied significance of this work, they close with a discussion of
conclusions that can be drawn from the research conducted thus far and the
implications of these findings for future investigations of family economic stress.
In another example, the crisis in the farming industry in the Netherlands has had
far-reaching negative consequences for the well-being of farm-families. Bazat pe
identity-theory, Gorgievski-Duijvesteijn (1999) hypothesized that job-involvement
(the psychological importance of the professional role) would intensify the negative
relationship between role-relevant stressors and well-being. Specifically, 107 Dutch,
self-employed dairy farm-couples (mean age 52 yrs for husbands and 49 yrs for
wives) participated in a study that examined whether job-involvement exacerbates
the negative effects of three role-relevant stressors (potential threats to business
continuity, restrictions on autonomy as a self-employed person, and financial
problems) on two indicators of well-being (job-related worrying and mental health
complaints). Gender differences were also explored. Results show partial support
for the hypotheses derived from identity-theory in that job-involvement only
exacerbates the positive relationship between financial problems and job-related
worrying for both spouses. No other moderating effects of job-involvement were
găsite. Although husbands were more involved in farming than wives, the direct
effect of the three role-relevant stressors on the two indicators of well-being were
similar for both spouses.
During economic downturns, traditional gender allocations of labor have been
considered to vary more than in prosperous times. While most studies have
examined the division of labor in the household or in paid employment, Lobao &

Pagina 31
20
Crisis In The American Heartland: Introduction
Meyer (1995) examined it where both intersect, in family-owned and family-
operated enterprises in the farm sector of the 1980s. This context, combining crisis
conditions and the agency of economic actors, should be related to greater
flexibility in labor allocations, leading to the feminization of farming. However, a
contrasting perspective argues for rigidity of gender roles in farming. Lobao &
Meyer use data from a twelve-state midwestern sample and a more detailed Ohio
studiu. The results failed to support the flexibility thesis. The rigidity of production
roles was further translated into different factors related to women's and men's
stres.
DeFrain & Schroff (1991) examined how city life and country life differences
influence parents in their efforts to rear children as well as endeavor to paint a more
realistic picture of rural life. They begin with a section on the impact of
urbanization on fathers and mothers in the United States, discussing the pluralistic
nature of the city, the increased leisure of urban youth as compared to rural youth,
the power of the youth peer group in urban areas, the impersonality and anonymity
of the city, the pervasive nature of the urban mass media, and the urban ghetto.
They focus on the positive aspects of urbanization: the advantages urban
organization offers families and the relative affluence of the city compared to the
ţară. They discuss special problems of rural fathers and mothers in the United
States, including the dramatic decline in the farm population, the most recent wave
of the continuing farm crisis, agricultural fundamentalism, resettlement, the impact
of urbanization on farm parents and their children, the fact that the farm parents
often find themselves preparing their children for an urban-industrial world that
they themselves do not fully understand, the difficult realities of the rural economy
today, and rural social class barriers farm families face.
Willson (1928) deals with the education of farm children and the relation of
education to the migration of farmers to non-farming occupations. It is based upon
original research of the author for Western North Dakota (N. Dak. Agr. Exper. Sta.
Bull. 214, 1928) during the agricultural depression of 1920–1926. The data show
that improved agricultural conditions and better financial returns from farming
result in improved educational facilities and increased grade and high school
attendance by farm children. A decrease in the number of farms did not operate to
deprive the children of grade school education. The amount of high school
education is decreased as distance from secondary schools and the proportion of
foreign-born—especially the Russians—within the community are increased.
percentage of farm children in high schools is increasing. The percentage of farm

Pagina 32
Background and Overview
21
children entering non-farming occupations increased directly with the amount of
education they received. A point demonstrated in this study is the relationship
between the ability to survive the agricultural crisis and type of family organization.
The married individuals, who had children, survived the depression best of all.
Some Different Approaches
Peeks (1989) posits that school counselors must be ready to work with children
of farm families in crisis to direct solutions to the presenting problems and provide
the family with hope for the future. She notes that the problem of the student from
a farm family can be viewed as a metaphor (mirroring the parents' own fears about
the future and feelings of hopelessness) and a form of protection (diverting parental
attention toward a solvable problem).
Mermelstein & Sundet (1998) focused on the decision criteria that influenced
118 directors of rural community mental health centers (CMHCs) as to whether to
adopt innovative programming with regard to the crisis among farmers. Cinci
criteria were postulated as independent variables:
Compatibility with the director's values
Relative advantage
Observability
Feasibility
Trial-ability of the innovation
The dependent variables were the amount and type of farm crisis programming
and the date of introduction into the Community Mental Health Center (CMHC).
Findings demonstrate the widespread failure of CMHCs to respond effectively to
mental health concerns arising from massive environmental stress. Impediments to
innovation appear to be a real or perceived paucity of resources and a mentality
favoring existing programs.
Peeks (1989) reviewed the transitions faced by adults from farm families whose
farms have failed in the agriculture crisis, including career transition, relocating, a
redefined lifestyle, and refocusing on future goals. Students' school problems are
discussed as behavioral metaphors for the family's crisis, and a school-based
strategy for counselors to help students, whose problems are related to the family
transitions, is described. Six strategic interventions are presented for solving student
problems by inviting the parents to school and focusing on positive problem-
solving.

Pagina 33
22
Crisis In The American Heartland: Introduction
Paulsen (1988) asserts that the rural crisis is creating new numbers of rural
individuals who are in need of assistance as they cope with the stress of economic
dislocation and the overwhelming difficulties that occur after the loss of a farm or
de afaceri. Individual, family, and community treatment aspects are discussed within
the thematic context of a culture in crisis. An urban-based regional family service
agency, Farmers Helping Farmers, is presented as an example of a system's response
to the rural crisis. The proposed treatment involves a multilevel community
response that includes self-help support groups, instruction of adaptive coping
skills, and sharing information in rural communities. Mental health professionals
are challenged to further their understanding of the rural crisis and to adopt more
flexible treatment strategies to encompass a multilevel system's response.
Jurich & Russell (1987) evaluated 15 farm families, who underwent therapy at
the Kansas State University Family Center, using a model of family adaptation to
stress by HI McCubbin et al (see record 1981-30250-001). Major interventions
included reframing, mobilizing resources, and utilizing less indirect means of inter-
vention. Ss showed a greater increase in well-being at three months than did a
general sample of clients. However, stress levels were not lowered as much as the
general sample and life satisfaction was lower at follow-up than the general
populaţie.
Davis-Brown & Salamon (1987) argue that families' responses to the loss of their
farm due to the agricultural crisis depend on whether shared agricultural goals
originate primarily from financial or familial motivations. Salamon's (1985) farm
management style types are combined with a family stress model by McCubbin and
Patterson (1983) to develop a framework for identifying contrasting capabilities
and definitions possessed by families holding divergent agricultural goals. O
instrument based on the application of stress concepts to farm family research is
presented for use in counseling families who lose their farms.
Rosenblatt (1990) offers testimony from 42 adults in 24 Minnesota farm couples
that were caught in the farm crisis. They speak of how they struggled economically,
what they understood and felt about their economic situation, and how their
relationships within the family and outside of it were affected by the economic
dificultăţi. The purpose was to go beneath the statistics, to record people's
experiences, feelings, and reflections in their own words, and to understand what
happened to them as individuals and families. That understanding has implications
for policy, service delivery, and community action. Extensive face-to-face interviews
were carried out in 1986 by three graduate students in the Department of Family

Pagina 34
Background and Overview
23
Social Science at the University of Minnesota. Telephone follow-up interviews were
carried out in the latter half of 1987 and early part of 1988 with adults in 23 of the
24 households. Interviews were wide-ranging but focused mainly on the history of
the farm operation, what happened in family and community relationships as
economic difficulties developed, problems with lenders and creditors, and personal
feelings and reflections as things happened. People were also asked to fill out a
checklist of feelings, personal reactions, and aspects of family relationships that
might be influenced by the crisis.
Ferguson & Engels (1989) discussed the 1980s farm crisis that had large
numbers of farmers and their families abandoning farming due to new and
frequently unmanageable economic realities. Selected issues were discussed with
regard to farmers who:
Were then working and living on family farms
Were being or had been forced to pursue other occupations
Ferguson & Engels note that farmers are at a geographical disadvantage for
receiving mental health and career counseling services, and most traditional support
services are centered in keeping farmers in agriculture. Counselors and state and
national counseling organizations need to consider pro bono and sponsored
approaches for working with farm families. Farmers might benefit from modifica-
tion of programs aimed at adult education, career development, retirement, and
separation and grief.
Van Hook (1987) used the ABCX family-crisis model developed by Hill (1949)
to identify needs and design intervention strategies while long-term solutions to the
crisis are being developed. Basic to the model is the concept that each event has not
only an external reality but an internally experienced reality as well. Van Hook
suggested that focusing on the family unit strengthens both individual and family
resurse. Because many farm families have considerable strengths, relatively small
intervention efforts may be needed to enable them to mobilize for survival.
Telecounseling
Counseling by telephone further lends itself well to disaster and traumatic
response. Because victims may be overwhelmed by immediate on-site counselor
response and may need time to grieve or otherwise react, providing the means to
follow up by telephone at one's convenience as needed has strong appeal. A system
of referral through such methods as distributing business-sized cards at the site with

Pagina 35
24
Crisis In The American Heartland: Introduction
an 800 number to call when needed and in which the client initiates the process is
both responsive and unobtrusive.
Despite all the challenges involved, a counselor-staffed telephone-response
system to disaster and trauma offers supports long after the crisis. Astfel de
telecounseling offers them support immediately, when the victim is in crisis,
conveniently, and anonymously. It cuts through distance, class, appearances, and
resistances to therapy. It is a lifeline to engaging the victim at any point.
Telephone counseling additionally presents itself well to disaster and traumatic
response since victims may initially be overwhelmed by their experiences and be
resistant to using treatment; yet may later need to access counseling services.
Through telephone contact, this can be done in a non-threatening way as their
grieving and symptoms unfold. As a result, telephone counseling is both responsive
to the victim and can be an effective point of access to the therapeutic process.
To summarize, it is important that the mental health profession be aware of the
socially, economically, community-wide, and onfactors involved in rural crises
other related variables. Providing appropriate responses, approaches, methods, and
programs that are individualized for communities and individuals is important in
these times of change and increased levels of stress.
Rural Trauma
Background and the Problems
Within one year, in the early 1990s, a small rural American town experienced a
series of traumatic events. A number of individuals put in much time and effort
toward a crisis plan, known as the Trauma Intervention Plan , which ultimately
failed. Taplitz-Levy (2002) explored the factors that added to and detracted from
the success of the specific school-based collaborative intervention and research
proiect. The attitudes of crisis team members toward the crisis plans, collaborative
work, and research were examined using a series of qualitative research methods.
Through qualitative analysis of the data, results show that the Trauma Intervention
Plan was hindered by poor communication, a lack of trust, and poor historical
relationships between the school team and the out-of-school consultants. Taplitz-
Levy's study gives compelling reasons for school personnel and local community
mental health staff to develop positive relationships.
In June 1981, southeastern Kentucky experienced serious and widespread
flooding. In May 1984, a storm system brought tornadoes, strong winds, and

Page 36
Background and Overview
25
severe, extensive flooding to this same area. Norris, Phifer, & Kaniasty (1994)
studied the psychosocial impact of these events. Their study had three features that
hold particular promise for increasing what we know about the effects of disaster:
The study's prospective and longitudinal design
Its consideration of both individual and collective aspects of disaster
expunere
Its focus on older people (age 55 or older)
This study addressed the following questions:
What impact did these two floods have upon the mental, physical, and
social functioning of the rural Appalachian victims?
Were these individuals able to take these events “in stride” or did they
present a serious challenge to their ability to cope?
Did these floods leave a lasting impact on the mental and physical well-
being of these individuals or did they only result in relatively minor and
short-lived emotional upset?
Were some people more affected than others?
Were these communities able to “rally around” their members or were
they shattered and split apart?
In September 1991, in the small rural town of Hamlet, NC, a fryer exploded at a
chicken processing plant, killing 25 employees and injuring many more. Acest
disaster stirred national attention, influenced state law and inspection policies, and
profoundly affected the entire community. Derosa (1995) examined the relationship
between PTSD and the survivors' subjective experiences of the trauma, their search
for meaning, and their perceptions of self, of others, and of the world around them.
They attempted to capture the survivors' experiences of themes such as rage, grief,
and a belief in a benevolent world, in conjunction with clinical diagnosis of PTSD
(using the SCID interview) in order to assess the buffering or exacerbating influence
of the subjective experience. Seventy-eight subjects included the plant's employees,
relatives of employees, rescue personnel, and relatives of fire/rescue personnel. Ei
examined several categories of variables:
Unresolved trauma themes
'Pre-fire' variables including neuroticism
History of traumatic experiences

Pagina 37
26
Crisis In The American Heartland: Introduction
Previous psychiatric treatment
“Peri-traumatic” variables including dissociation injury, and , fear of level
of exposure to the fire
Types of social support
Demographics
The most robust variables contributing to lifetime diagnosis of PTSD after the
fire were having lower socio-economic status, being female, feeling little social
support, fearing death/injury, and dissociating during the fire. The only significant
contribution to the model for chronic PTSD was the number of unresolved trauma
themes. The degree to which the trauma themes remained maladaptive varied by the
severity of diagnosis. Exploratory cluster analyses of patterns of unresolved themes
among survivors and their families suggested that in addition to the number of
unresolved themes, the pattern of thematic resolution is associated with diagnosis.
In 1992, El Salvador ended a twelve-year civil war which caused tremendous
social upheaval. Approximately 50,000 civilians were killed, 500,000 displaced,
and 750,000 to one million left the country (Lundgren and Lang, 1994).
impact of the violence left many survivors with traumatic emotional problems.
Oakes (1998) studied three rural communities in El Salvador. She examined the
emotional reactions of eighty respondents to war, analyzing the data from the point
of view of respondents. Respondents included those who had only indirect war
experiences, those who experienced occasional traumatic events during the war, and
those who lived in a war zone and had continuous and extreme experiences during
the war. Respondents reacted to everyday events, violence, and war with an
escalating pattern of emotions. This pattern began with worries often connected to
everyday events, then fears often related to violence, and then to emotional states
including “ataques de nervios” and affliction, and finally to sadness caused by loss.
Some physical reactions related specifically to war, such as jumping at noise; while
others, such as headaches, were experienced by all, regardless of the amount or type
of war experience. Past war experiences often affected how respondents reacted
emotionally to everyday events in the present, especially when those events were
linked to danger or violence. Respondents who had only indirect exposure to war
reacted to present and future events only occasionally and mildly through the
standpoint of past events in war, while individuals who had prolonged and extreme
war experiences reacted to present and future events much more intensely and
regularly through the viewpoint of war. In an additional analysis of a small group

Pagina 38
Background and Overview
27
of respondents who had lived through extreme warfare, Oakes reported that they
had few emotional reactions to normal events that they did not relate to war. Ea
suggested that the sum of many people's emotional reactions, therefore, may cause
such configurations of people to have reactions to events that are not based on
present reality.
Since 1994, lethal violence toward people suspected of witchcraft has escalated
in rural communities in South Africa. Hundreds of older people believed to be
witches have been burned to death and thousands, who escaped death, have taken
refuge in government established camps. Hill (2000) examined a group counseling
approach that promotes “sustainable reconciliation” with traumatized individuals
in communities divided by violence due to witchcraft persecution. Specifically, Hill
examined a single case sample of a group counseling session aimed at reconciliation.
Fifteen group members included individuals from conflictual parties from
geographic areas in South Africa where there are witch burnings. Beyond the 15
group members, 11 other participants rated the group session and its potential for
fostering sustainable reconciliation. These 11 individuals were divided into two
groups:
American student raters (N = 3)
South African observers (N = 8).
This study was constructed as a 10-step process of data gathering and a
“constant comparison” (Strauss & Corbin, 1994) of data categorized by all
participants. As defined by Glaser and Strauss (1967), the Grounded Theory
methodology allowed for an emergence of common themes across raters that could
be related to theories for sustainable reconciliation, trauma counseling, group
process, and witchcraft persecution. The results of this study suggest that
sustainable peace is possible using the “reconciliation group counseling” approach.
With these specific types of groups, special consideration must be given to
leadership style, building safety, and including the entire community that has been
affected by witch persecution. However, according to participants, reconciliation
groups will fail if the fundamental reasons for the violence continue to go
unattended (eg, poverty, unemployment, etc). Such fundamental issues perpetuate
feelings of fear and hopelessness in community members, which fosters an unstable
mediu. These results suggest that therapists must understand the context of
such violence, attend to the trauma symptoms of individuals, and perhaps play a
supportive role in the group. The South African observers suggested that successive

Pagina 39
28
Crisis In The American Heartland: Introduction
counseling groups, with public admittance of behavior and retribution for losses,
would be necessary before sustainable peace could be possible.
The above studies have identified variables, approaches, and interventions, and
make suggestions for a variety of events that produced trauma in rural areas.
following section presents results of studies involving the effects of various trauma-
producing events on children, parents, and families.
Baden (1998) discusses how newspapers seem to be telling us that every cornfield
is threatened by a Dairy Queen restaurant. This media barrage about the crisis of
our “shrinking” farmland is traced to the 1979 publication of “Where Have All the
Farmlands Gone?” by the National Agricultural Lands (NALS) Study. The NALS
report, to which eleven federal agencies contributed, argued that land-use planning
and control must be employed to protect valuable farmland from “urban sprawl”.
Baden's edited book, a collection of essays by a distinguished group of
economists including Theodore W. Schulz, Julian L. Simon, and Pierre Crosson,
takes issue with the belief that croplands need governmental protection. În
opposition, the collection as a whole supports two theses:
Shrinking farm acreage is not a serious problem
Individual choices by landowners in a market setting result in better
organized land use than would governmental land-use planning and
regulation
Throughout, large parts of the developing world's rural livelihoods are in crisis
(Bernstein, Crow, and Johnson, 1992). Even in those parts of the third world where
there has been growth of food output, that growth has rarely been translated into a
commensurate expansion of livelihoods. Bernstein et al (1992) examined how
people in developing countries survive and how their lives have been affected by the
great changes since the World War II. They examined the diverse human
implications of rural change, the various crises of rural livelihoods which arise from
change, and the survival strategies of individuals and households. They describe the
great processes of agrarian transformation which have fundamentally altered rural
livelihoods in developing countries, identifying some of the dilemmas for public
action which arise from agrarian transformation and the crises of rural livelihoods.
The contributors draw on a range of disciplinary approaches to the subject—
including anthropology, sociology, economics, political economy, agricultural
science, and development studies.

Pagina 40
Background and Overview
29
Not only does the culture of rurality have differences from urban areas, but rural
cross-cultural differences are also important in understanding and providing
appropriate responses and services to residents of rural environments. Mai departe
attention and study of these areas as well as the awareness of what is already
known is needed to inform mental health and other professionals working in these
domenii.
Domestic Violence
Domestic violence and poverty are interwoven. Poverty makes it difficult to deal
with domestic violence and undermines financial stability and possible strategies for
effective change. Significant numbers of low-income women in the rural western US
are battered, and the violence they experience can make their climb out of poverty
impossible. Poverty, in turn, makes it more difficult to end domestic violence and
heal its effects. Without long-term financial stability, reducing the risk of physical
violence does not make battered women and their children safe. While focusing on
physically separating the battered woman and her children from the abusive
partner, most criminal justice interventions overlook basic needs: a roof over their
heads, food on their table, or available health care.
Partner violence is a serious mental and physical health concern leading to
debilitating physical injury in women. Significant psychological sequelae are
associated with battering. However, only recent investigations have begun to
delineate the different types of psychological distress. The diagnosis of Post-
traumatic Stress Disorder (PTSD) has been useful in characterizing the symptoms
associated with victims of severe trauma. The DSM-IV criteria for PTSD include re-
experiencing trauma, avoidance responses, and heightened arousal. Given the
characteristics shared between battered women and other victims of violent crime,
Presty (1996) predicted that battered women develop primary features of PTSD.
The second hypothesis was that other women would meet DSM-IV criteria for
Acute Stress Disorder (ASD). She also performed exploratory analyses to examine
relationships between the frequency and severity of abuse and diagnostic categories.
The results confirmed the two hypotheses. First, 65.6% of the sample was PTSD
positive, with 5% meeting criteria for ASD. Other anxiety disorders accounted for
13.1%. The prevalence rate of Major Depressive Disorder (MDD) was 70.5%.
comorbidity of depression with PTSD was 84.6%. Physical abuse significantly
predicted PTSD development, explaining 11.4% of the total variance. Verbal abuse
significantly predicted MDD. Dissociation was predicted by both verbal and

Pagina 41
30
Crisis In The American Heartland: Introduction
physical abuse. Exploratory cluster analysis revealed three typologies of battered
women:
Cluster 1 reflected young, poorly educated women, who experienced the
greatest physical and sexual abuse. They had the highest levels of PTSD,
moderate depression, and the poorest level of functioning.
Cluster 2 women were the oldest, had the most children, and had the
longest relationship duration. They experienced more verbal than physical
abuse, and had the highest degree of depression, with modest PTSD
severity.
Cluster 3 reflected the youngest, most educated group, with the least
number of children, and shortest relationship duration.
Wendt, Taylor, & Kennedy (2002) provide a critique of the Australian research
into rural domestic violence. Research to date has focused on the factors that keep
rural women trapped in violent relationships. While this research has been useful in
developing policy to address rural domestic violence, it has not yet provided
information about women's understandings of their rural contexts. Research into
domestic violence is moving toward acknowledging and recognizing the complex-
ities and differences between people's experiences. Wendt et al suggest that it is time
to explore the differences between various rural regions and to move away from the
assumption that there is one rural culture. They suggest that a move towards
feminist post-structural perspectives has strengths in that it enables a focus on the
meanings of rural cultures from the perspectives of women, who experience, and
men, who perpetrate domestic violence. If these meanings become apparent, it may
enable local solutions to be implemented and contribute knowledge and new ideas.
Although it has been suggested frequently that certain aspects of rural culture
present barriers to women escaping domestic violence, research has not yet focused
on how rural culture affects women's experiences. Wendt & Cheers (2002) report a
study that explored how 14 rural women experiencing domestic violence perceived
local cultural beliefs and values, the extent to which they had internalized these,
and how they believed rural culture affected them in their situations. Components
of their local rural cultures that they identified as impacting on their experiences of
domestic violence included: belief in the sanctity and permanence of marriage, the
importance and privacy of the nuclear family, Christian doctrine, and preservation
of intergenerational property transfer. Each woman's story shows that, while rural
culture gave them strength to endure the violence, it also created internal conflicts

Pagina 42
Background and Overview
31
between wanting to escape and the cultural beliefs and values that they had
internalized. Also, they were afraid of community reactions in case they left.
Consequently, they did not disclose their violent situation and persevered in them
far longer than they thought they would have in a different cultural context.
Youth Violence
Slovak (2000, 2001, 2002) addressed gaps in the youth violence literature by
exploring the types and levels of children's exposure to violence in a rural setting.
She also examined the psychological trauma associated with exposure to violence.
Her initial study (Slovak, 2000) was a secondary data analysis which utilized the
rural sample (N=549) from a larger study. The larger study had conducted a 45
minute questionnaire with students in grades 3 through 8. The questionnaire was
designed to tap into children's present and past exposure to violence as a victim and
witness across the home, school, and neighborhood. This questionnaire also
assessed children's trauma symptoms.
Slovak found that children in the rural sample were exposed to high amounts of
violence as both a victim and witness within and prior to the past year. În general,
more boys reported being victims or witnesses to an at-least-sometimes violent
event within the past year compared to girls, except for the act of being touched in
a private place. In addition, more students in the lower grades reported being the
victims and witnesses of violent acts compared to students in upper grades. Studenţi
reported that home was the place where they were most likely to be victims of
violence, with the school being the next most likely place to be victimized, at least
sometimes. The neighborhood was reported as the least likely place for students to
be victims of violence, at least sometimes within the past year. Students reported a
different trend for witnessing violence. They reported that school was the most
likely place to witness violence, with the neighborhood being second. The home was
the site reported as the least likely place to witness violence, at least sometimes
within the past year. Slovak also found that exposure to violence variables
explained a significant amount of variance in anxiety, anger, dissociation, depres-
sion, PTSD, and total trauma score above demographic variables. This is consistent
with the literature examining the association of trauma and exposure to violence.
These findings can be utilized to inform policy, practice, and research conducted in
rural areas. In addition, the documentation of children's exposure to violence in a
rural setting can help banish the stereotype that rural communities are safe havens
from violence.

Pagina 43
32
Crisis In The American Heartland: Introduction
Peltzer (1999) identified exposure to experiences such as violence and the
consequences for health in children in a rural South African community.
stratified random sample included 68 (46%) boys and 80 (54%) girls in the age
range of 6–16 years. Their ethnicity was Northern Sotho. The interviews included
the Children's Posttraumatic Stress Disorder Inventory and the Reporting
Questionnaire for Children. They grouped experiences into either traumatic or
other events. 99 (67%) had directly or vicariously experienced a traumatic event
which included witnessing someone killed or seriously injured, a serious accident, a
violent or very unexpected death or suicide of a loved one, sexual abuse or rape of a
relative or friend, violent crime, child abuse, and other life-threatening situations.
Scores on the Children's Posttraumatic Stress Disorder Inventory of 17 (8.4%)
fulfilled the criterion for posttraumatic stress disorder (PTSD). 71% had more than
one score and 53% had more than four scores on the Reporting Questionnaire for
Children. Posttraumatic stress symptoms were significantly related to age and
experiences such as those mentioned above.
Gun Violence
Slovak and Singer (2001) compared rural youth (Grades 3-8) exposed to gun
violence and rural youth not exposed to gun violence on a number of variables:
anger, anxiety, dissociation, depression, posttraumatic stress, total trauma, violent
behavior, parental monitoring, and levels of violence in the home, school, and
comunitate. One-fourth (25%) of the 549 subjects reported having been exposed to
gun violence at least once. Youth exposed to gun violence reported significantly
more anger, dissociation, posttraumatic stress, and total trauma. In addition, youth
exposed to the violence of guns reported significantly higher levels of violent
behaviors and exposure to violence in other settings and also reported lower levels
of parental monitoring. This study contributed to the growing body of literature
addressing the stereotype that rural communities are not immune to the violence of
firearms. This stereotype can act as a barrier to mental health practice, research,
and policy issues in rural communities.
Slovak (2002) investigated the relationship between access to firearms and
parental monitoring on rural youths' exposure to gun violence and examined the
effect of gun violence exposure on the mental health of these youths, She
administered a survey to 162 students (mean age 14.3 years) who participated in a
student assistance program that provided in-school support groups for students in
grades 6 through 12. Her results show that a substantial number were exposed to

Pagina 44
Background and Overview
33
gun violence and exposure was significantly related to firearm access and parental
monitoring. Furthermore, gun violence exposure was significantly associated with
trauma among the youths. Implications for mental health workers include advising
high-risk clients and their families on gun removal and safe storage practices.
Suicide/Murder in Rural Areas
Suicide can occur as a response to increased perceived stress and can also be a
response to a severe loss. Treatments for suicidal ideation in rural areas are very
limited. Dimmick, Burgiss, & Robbins (2003) assessed the impact of a suicide
intervention program from a consumer perspective. Self-administered question-
naires were distributed to consumers who had been referred to a suicide interven-
tion counselor in the two-year period of the program in rural southwest Western
Australia. 35 patients completed and returned the questionnaire. Three-quarters of
respondents were positive about their experience with the service, with half of the
respondents no longer having thoughts of suicide and only 20% of all respondents
reporting having attempted deliberate self-harm post-counseling. Reported suicidal
ideation and attempted self-harm were much higher in the dissatisfied group.
Dissatisfaction of respondents stemmed from the history of their treatment and “the
hassle created by the many systems for them to access care”. However, the overall
outcome of this study is that, from the consumers' perspective, a high-intensity
approach to suicide intervention resolved or improved the presenting problem and
their ability to deal with it.
Ragland & Berman (1990-1991) examined the relationship between the farm
economic crisis and farmer suicide rates, using data from 15 states in the US from
1980 to 1985. Suicide frequencies for farmers and two control occupations (forestry
and transportation workers) were obtained. The 1980 US Census occupational
population data were used to convert these frequencies into suicide rates. Sinucidere
rates for farmers were greater than rates for transportation workers (truck drivers),
but no different from rates for forestry workers. A significant positive correlation
between the declining farm economy and increasing state suicide rates was also
găsite.

Page 45
Crisis In T
Disas
In R
George
Rural practice presents important yet challenging issues for psychology, especially given
uneven population distribution, high levels of need, limited availability of rural services,
and ongoing migration to urban centers. It is critical that mental health professionals and
first responders in rural areas become aware of recent research, training and approaches
to crisis intervention, traumatology, compassion fatigue, disaster mental health, critical
in-
cident stress management, post-traumatic stress and related areas in rural environments.
Critical issues facing rural areas include:
Physical issues such as land, air, and water resources, cheap food policy, chemicals

and pesticides, animal rights, corruption in food marketing and distribution, and land
appropriation for energy development.
Quality of life issues such as rural America's declining share of national wealth, problems
of

hunger, education, and rural poverty among rural populations of farmers and ranchers.
Direct service issues include the need to accommodate a wide variety of mental health

difficulties, client privacy and boundaries, and practical challenges.
Indirect service issues include the greater need for diverse professional activities,
collabor-

ative work with professionals having different orientations and beliefs, program develop-
ment and evaluation, and conducting research with few mentors or peer collaborators.
Professional training and development issues include lack of specialized relevant

courses and placements.
Personal issues include limited opportunities for recreation, culture, and lack of privacy.

Geo
R
ge W
.
Face
el
rty
,
M
S
,L
P
C
Crisis I
nT
h
eA
m
eri
c
an H
e
AR
T
l
and – Disast
er
s & Ment
al H
e
alt
hI
nR
ural E
n
vironment
s
: An Introduction (V
olume 1)
RMR
DMHIP
Rocky Mountain
Region Disaster
Sănătate Mintală
Institute Press