Sunteți pe pagina 1din 7

Program de consiliere vocationala

Scopul programului: Formarea abilităţilor necesare întocmirii unui plan de carieră, necesar
dezvoltării vocaţionale pentru elevii de gimnaziu.
Obiective generale: La sfârşitul programului participanţii vor fi capabili:

 Să îşi cunoască interesele profesionale şi nevoile de dezvoltare personală


 Să elimine barierele mentale care le blocheaza explorarea, cunoaşterea şi încrederea în
sine
 Să cunoască realitatea unei profesii sau cariere
 Să parcurgă fiecare etapă necesară întocmirii unui plan de carieră

Obiective de lucru:
1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală pentru carieră
2. Alegerea unor obiective privind propria carieră, dintr-o listă ordonată în funcţie de
priorităţi – cunoaşterea intereselor profesionale
3. Parcurgerea paşilor necesari transformării obiectivelor în acţiuni – marketing
personal
4. Descrierea responsabilităţilor avute în profesia aleasă – explorarea profesiei dorite
5. Identificarea valorilor care stau la baza comportamentelor, conform rolurilor
îndeplinite
6. Folosirea aptitudinilor şi abilităţilor în planul de carieră
7. Retrăirea emoţiilor pozitive pentru a câştiga încrederea necesară atingerii
obiectivelor
8. Planificarea timpului pentru realizarea acţiunilor de îndeplinire a obiectivelor

1. Imaginea de sine: Cine sunt eu?


Scop/obiective: - Identificarea propriilor trăsături pozitive
- Identificarea trăsăturilor comune cu ceilalţi
- Realizarea diferenţelor între modul cum se percep pe sine şi modul cum sunt percepuţi
de ceilalţi
- Construirea unei imagini de sine pozitive şi dezvoltarea stimei de sine
Metode: teste, chestionare, jocuri de cunoaştere/autocunoaştere, fişe de lucru, conversaţia,
explicaţia
Exerciţiu de energizare “Ce aş fi fost dacă?”
Copiii trebuie să-şi imagineze ce-ar fi fost dacă n-ar fi fost oameni, ci alte fiinţe, având în
vedere anumite atitudini, calităţi, defecte şi comportamente pe care le au în relaţiile cu
ceilalţi şi care pot fi atribuite acelor fiinţe. Li se atrage atenţia că nu este vorba neapărat
despre faptul de a le plăcea un animal, o floare, un copac sau o pasăre, ci de a identifica o
fiinţă care are trăsături sau moduri de a se comporta asemănătoare lor. După un minut de
gândire, copiii trebuie să încerce să răspundă, argumentându-şi alegerea.
Sau “Ceapa diversităţii”
Testul “Cine sunt eu? Imaginea de sine”
Se vor purta discuţii pe baza răspunsurilor date la test şi se vor stabili concluzii în urma
dialogului purtat. În cadrul discuţiei vor fi abordate aspecte legate de consecinţele imaginii
de sine negative/pozitive şi modalităţi de manifestare a imaginii de sine negative/pozitive.
Fişa de lucru “Harta personală”
Chestionarul de evaluare a stilului de învăţare – Teoria inteligenţelor multiple
Aplicaţia “Steaua eu”
Se solicită copiilor să deseneze pe o foaie de scris o stea şi să completeze în colţurile
acesteia diferite aspecte ale personalităţii lor care radiază înspre ceilalţi. Apoi vor prezenta
Steaua eu explicând şi argumentând calităţile scrise.
Chestionar de evaluare a activităţii
2. Chestionarul de interese Holland

Scop/obiective: - Explicarea termenului “interese”


- Cunoaşterea tipurilor de personalitate după Holland
- Identificarea intereselor dominante
- Exersarea deprinderilor de autoexplorare şi autocunoastere
- Stabilirea de obiective pentru dezvoltarea personala şi orientarea şcolară şi
profesională
Metode: chestionare, jocuri de cunoaştere/autocunoaştere, fişe de lucru, conversaţia,
explicaţia, exerciţiul
Exerciţiu de energizare “Mă interesează... Nu mă interesează...” – fiecare copil
completează propoziţia astfel încât să i se potrivească pentru a-şi exprima interesele în mod
spontan.
Chestionarul Holland
Analiza tipurilor dominante de interese identificate de membrii grupului şi descrierea
succintă a profesiilor care se potrivesc acestor tipuri
Blazon: Profesia pe care mi-o doresc – Fişă de lucru „Ce spun alţii că mi se potriveşte?”
Schiţarea planului carierei prin stabilirea de obiective plecând de la fişa de lucru “Ce îmi
doresc în viaţă?” şi parcurgând etapele „Obiectivului bine proiectat”
Obiectivul bine proiectat - Etape:

 Identificarea obiectivului formulat în termeni pozitivi


 Obiectivul este iniţiat şi menţinut de dvs.
 Dovada că aţi atins obiectivul
 Identificarea resurselor care pot conduce la îndeplinirea obiectivului
 Raţionalizarea resurselor şi definirea lor în termeni concreţi, realişti
3. Portofoliul personal – Cum mă pregătesc pentru angajare?

Scop/obiective: - Descoperirea aptitudinilor şi valorilor personale în ceea ce priveşte


orientarea profesională
- Formularea opiniilor referitoare la legătura dintre succesul şcolar şi succesul
profesional
- Stabilirea informaţiilor personale ce trebuie incluse în redactarea documentelor din
portofoliul personal
- Dobândirea abilităţii de a filtra multitudinea anunţurilor din ziare şi alegerea celor
despre care consideră că li se potrivesc cel mai bine
Metode: chestionare, jocuri de cunoaştere/autocunoaştere, fişe de lucru, conversaţia,
explicaţia, exerciţiul, jocul de rol
Exerciţiu de energizare “Obiectul multifuncţional” – selectarea anunţurilor de angajare
Copiii sunt grupaţi în două echipe şi li se pun la dispoziţie ziare cu anunţuri de angajare,
markere. Foi de scris şi manualul elevului (pag. 51). Pentru energizare se alege un obiect
(marker-ul) cu care copiii vor mima o acţiune diferită de cea la care foloseşte obiectul
respectiv (perie, ruj, rimel). Membrii celeilalte echipe trebuie să recunoască obiectul a cărui
acţiune este mimată.
Sau “ Poţi să vezi ceea ce văd şi eu? Pot să văd ceea ce vezi tu? ”
“Portofoliul personal” – analiza structurii acestuia şi completarea cu documentele
necesare: pagina de introducere, o scurtă descriere a caracteristicilor personale, produse ale
activităţilor desfăşurate de copil, scrisoarea de intenţie, CV-ul, cuprins.
Conceperea scrisorii de intenţie
Chestionarul “Ce ştiu despre CV?”
Completarea CV-ului european
Fişa de lucru „Marketing personal”
Simularea situaţiei de interviu de angajare – joc de rol

4. Ce profesii îmi doresc şi ce profesii mi se potrivesc

Scop/obiective: - conştientizarea necesităţii de a avea o profesie


- alegerea unei meserii/ocupaţii/profesii pe care ar dori să o urmeze şi care li se
potriveşte
- Enumerarea paşilor necesari pentru obţinerea unei calificări în profesia aleasă
- Conştientizarea legăturii între tipurile de personalitate Holland şi modalitatea de
informare despre carieră

Metode: chestionare, jocuri de cunoaştere/autocunoaştere, fişe de lucru, conversaţia,


explicaţia
Exerciţiu de energizare “Ce poate fi după?” (Ce poate fi după zi?, Ce poate fi după
mare?, Ce poate fi după clasa a IV-a?). Se cere copiilor să răspundă ce le trece prin
cap prima oară când aud întrebările, cât mai prompt şi mai original. Apoi se adresează
întrebările:
Ce crezi că vei fi în viaţă?
Cum te simţi atunci când aleg alţii pentru tine?
Eşti mulţumit de ceea ce ai ales tu?

Fişă de lucru „Cum mă văd în viitor?”

Lista meseriilor – analiza unor liste cu meserii potrivite cu tipurile dominante de


interese identificate prin Chestionarul Holland – din Manualul elevului

Analiza şi prezentarea meseriei/ocupaţiei/profesiei dorite – Fişă de lucru “Definirea


termenilor ocupaţie, meserie, profesie”
- Fişă de lucru “Traseul educaţional şi profesional”

Profil ocupaţional – Fişe cu descrierea profilului educaţional specific meseriilor alese


în exerciţiile anterioare
- Fişă de lucru “Interviul informaţional” – intervievarea unei persoane care realizează
profesia dorită de copil

Chestionar de evaluare a activităţii

5. Profesia între dorinţă şi realitate – roluri şi valori

Scop/obiective: - Recunoaşterea valorilor şi nevoilor personale de care trebuie să ţină


seama în alegerea profesiei
- Identificarea situaţiilor care pot determina alegerea greşită a profesiei
- Analiza ocupaţiei/meseriei/profesiei pe care ar dori să o urmeze

Metode: chestionare, jocuri de cunoaştere/autocunoaştere, fişe de lucru, conversaţia,


explicaţia
Exerciţiu de energizare “Lanţul meseriilor”
Unul dintre copii va numi o meserie, următorul va continua cu o alta care începe cu
litera din alfabet aflată înainte sau după litera cu care începe denumirea profesiei anterioare.
Exerciţiul va continua până când au fost numite cât mai multe meserii.
Sau “Electricitatea”
Grupul sta în cerc tinându-se de mâini si cineva este situat în centru. Jocul începe
de la o persoana care declara ca va trimite o "încarcatura" altei persoane de lânga el si
începe sa strânga mâna vecinului. Persoana din mijloc trebuie sa-si dea seama unde este
curentul. Daca reuseste el va schimba locul cu cel urmatorul care trebuie sa trimita
"sarcina". "Curentul" este transmis prin strângerea mâinii.

Identificarea valorilor şi nevoilor în funcţie de care îşi aleg profesia cu ajutorul Fişelor
de lucru: “Aspecte de care trebuie să ţină seama în alegerea profesiei”; “O meserie
este frumoasă dacă”; “Situaţii care determină alegerea greşită a şcolii (profesiei)”;
“Viziunea mea”. Se vor discuta răspunsurile copiilor şi se vor corecta greşelile.

Analiza profesiei alese în funcţie de modul în care sunt transpuse valorile şi nevoile
personale în acţiune, conform cu caracteristicile rolului de îndeplinit în cadrul acelei
profesii – Fişă de lucru cu întrebări; website: http://www.go.ise.ro – “Ghidul
ocupaţiilor”
6. Forme şi moduri de comunicare în carieră

Scop/obiective: - Descrierea modurilor de comunicare


- Recunoaşterea mesajului transmis de persoanele care apar în imaginile prezentate
- Diferenţierea între situaţii de comunicare pozitivă şi situaţii de comunicare negativă
- Identificarea de soluţii pozitive pentru situaţii de comunicare negativă
Metode: chestionare, jocuri de cunoaştere/autocunoaştere, fişe de lucru, conversaţia,
explicaţia
Exerciţiu de energizare: “Gimnastică cerebrală”
“Prinde, nu prinde”
Jucatorii trebuie sa stea în cerc si cu bratele încrucisate. Persoana din centrul
cercului va arunca cuiva din cerc o minge. El va spune "Prinde!" sau "Nu prinde!". Daca
el spune "Prinde", atunci jucatorul nu trebuie sa prinda mingea si nu poate sa-si miste
mâinile. Daca cel de la centru spune "Nu prinde", jucatorul trebuie sa prinda mingea.
Daca un jucator greseste ceea ce trebuie sa faca, el iese din joc.
Comunicarea – Mind Map pe baza întrebărilor adresate de psiholog
Care este importanţa comunicării într-un cadru oficial şi nu numai?
Cum comunicaţi cu cei din jur?
Ce moduri de comunicare există?
Ce canale de comunicare se cunosc?
Ce bariere pot apărea în comunicare?
Care sunt condiţiile unei bune comunicări?
Cum puteţi comunica mai bine cu alţii?
Analizarea şi verbalizarea mesajelor transmise de persoanele din imaginile prezentate
prin aspectul lor exterior – decodificarea limbajului nonverbal
Prezentarea modalităţilor de comunicare nonverbală cu exemplificarea prin imagini a
comportamentelor şi semnificaţiei acestora
Joc de rol – “Interviu de angajare” – pentru evidenţierea exemplelor de comunicare
verbală sau nonverbală negativă şi înlocuirea acestora cu modalităţi pozitive de comunicare
pentru scoaterea în evidenţă a intenţiei pozitive şi valorii profunde care stau în spatele dorinţei
de angajare (punerea în valoare a aptitudinilor şi abilităţilor în planul de carieră).
Evaluarea rolului în funcţie de modul în care sunt transpuse valorile în acţiune. Se va nota cu
o cifră în funcţie de importanţa acordată fiecărei valori. “Cât de prezentă este valoarea
…………în rolul meu de ………………………?”
Responsabilităţi “Cum va afecta noul rol viaţa ta de acum / relaţia de familie, de la şcoală,
relaţiile sociale care decurg din noul statut? Notează avantajele şi dezavantajele.”
Ex. În perechi, partenerul de discuţie va formula obiecţia pe care crede că o va
întâmpina cel cu care discută. Acesta, la rândul său va trebui să negocieze, exact cum ar face
în contextul unui interviu de angajare, conform paşilor:
a. ascultarea obiecţiei
b. descoperierea intenţiei pozitive şi valorii profunde
c. generarea căilor alternative pentru obţinerea acelei valori ( implicarea partenerilor de
discuţie în negociere pentru atingerea scopului)
d. înţelegerea pentru a găsi varianta cea mai potrivită
Analiza unor situaţii şi alegerea de reacţii comportamentale adecvate în astfel de
situaţii. Se explică copiilor că există mai multe moduri de comunicare, altele decât prin limbaj
direct. Atitudinea cu care se prezintă în faţa unui intervievator contează foarte mult:
vestimentaţia, postura, mai mult decât înainte. Nici o exagerare a acestor comportamente
referitoare la limbajul nonverbal nu este benefică, aceasta evidenţiind o stare de disconfort a
individului şi, uneori, poate, o superficialitate a lui.
Situaţii:
- mâna în buzunar într-o discuţie
- mestecatul gumei în mod zgomotos
- rosul unghiilor
- haine rupte, şifonate

Chestionar de evaluare a activităţii

7. Cercul excelenţei
Scop/obiective: - Identificarea câtorva dintre punctele tari şi punctele slabe
- Exersarea deprinderilor de autoexplorare şi autocunoaştere
- Identificarea trăsăturilor pe care le au în comun cu ceilalţi colegi
- Accesarea sentimentului de încredere pentru îndeplinirea obiectivelor din planul şcolar
(profesional) personal
Metode: chestionare, jocuri de cunoaştere/autocunoaştere, fişe de lucru, conversaţia,
explicaţia
Exerciţiu de energizare: “Ghicitori”

“Fotbal în mersul piticului”


Doua echipe sunt aliniate la o distanta mica una de alta. Membrii echipelor sunt
numarati. Mingea de fotbal este asezata la centru. Oficialii striga numere. Jucatorul al
carui numar a fost strigat din fiecare echipa trebuie sa mearga în mersul piticului si sa
înscrie în poarta adversa. Când este înscris un gol, mingea este repusa la centrul terenului
si un alt numar este strigat. Membrii echipei pot ajuta dar nu pot înscrie.
Fişa de lucru “Rolul deciziei în carieră” – analiza în luarea deciziei
Aplicaţie practică pentru accesarea sentimentului de încredere pentru îndeplinirea
obiectivelor – “Cercul excelenţei”

8. Programul zilnic de lucru şi timpul liber

Scop/obiective: - Stabilirea cu claritate a scopurilor pentru activităţi şi termene de


realizare
- Alcătuirea unei liste de lucru şi organizarea activităţii zilnice pe baza acesteia
- Necesitatea impunerii şi respectării cu rigurozitate a termenelor limită
- Clarificarea priorităţilor
- Explicarea în termeni simpli ce înseamnă pentru ei timp liber şi timp de lucru
- Analiza unui plan al activităţilor pe o săptămână
- Analiza programului saptamânal din perspectiva echilibrării timpului de lucru cu
timpul liber
Metode: jocuri de cunoaştere/autocunoaştere, fişe de lucru, conversaţia, explicaţia
Exerciţiu de energizare: “Acum mi-aş dori să fac...”

Sau “60 de secunde”

Importanţa programului zilnic – din Manualul elevului pag. 88

Definirea timpului de lucru şi/sau a timpului liber cu cel puţin trei argumente pentru
alegerea făcută

Stabilirea programului unei zile de şcoală şi a programului unei zile de sfârşit de


săptămână cu completări legate de implicarea mai multor parteneri în alegerea activităţilor
pentru timpul liber şi nu doar a unui singur factor decisiv pentru a evita alegerile greşite,
cu urmări negative

Completarea în tabelul din Fişa de lucru a Planului activităţilor pentru o săptămână cu


evaluarea balanţei timp liber – timp ocupat

Exersarea creativităţii pentru îmbinarea realizarii obiectivelor de timp liber împreună cu


cele de timp de lucru

Bibliografie

 Orientarea în carieră a elevilor, Asociaţia Alternative Sociale, Editura Sedcom Libris,


Iaşi, 2013
 Ghid de resurse practice pentru activitatea de consiliere şi orientare a elevilor, Silvia
Banea, Violanda Cristina Morăraşu, Editura Performantica, Bucureşti, 2009
 Teste psihologice pentru orientarea în carieră şi autocunoaştere, Nicolae Radu,
Editura Polirom, Iaşi, 2007
 Consilierea carierei – compendiu de metode şi tehnici, Mihai Jigău, Editura Sigma,
Bucureşti, 2007
 Consiliere pentru viitorul tău – manualul elevului, Asociaţia Alternative Sociale,
Editura PIM, Iaşi, 2004
 Programul Paşaport pentru Succes în Dezvoltarea Emoţională, Socială, Cognitivă şi
Personală a copiilor din clasele VI-VIII, Ann Vernon, Editura RTS, Cluj Napoca