Reproducerea asexuată constă în apariția unui nou individ
pe corpul-mamă. Aceasta se realizează atât la protozoare (apariția unui sanț longitudinal care împarte celula în două), cât și la spongieri si celenterate. La restul grupelor de animale reproducerea este sexuată. Reproducere asexuată (vegetativă) la angiosperme: • Prin drajon, care reprezintă un lăstar crescut în mod natural pe o rădăcină superficială. Procedeul este și folosit de om, astfel că prin separarea unui lăstar al unei plante crescut din rădăcină, și plantarea sa în alt loc, rezultă o nouă plantă. • Prin stolon, care reprezintă o tulpină sau ramură târâtoare care, în contact cu pământul, formează rădăcini și dă naștere unei plante noi. • Prin butășire, în care o porțiune de ramură, lăstar, de rădăcină sau de frunză (denumită butaș), este detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă. • Prin marcotaj, în care o ramură sau un lăstar al unei plante, nedesprins de ea (denumit marcotă), înfipt cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit după ce a făcut rădăcină, dă o plantă nouă. • Prin despartirea tufelor (bujor, margareta). • Prin rizomi (iris, menta). • Prin separarea radacinilor tuberizate (dalie). • Prin bulbi (lalea, zambila, ceapa). • Prin tuberculi (cartof). • Prin altoire – consta in imbinarea a doua plante: portaltoiul care are radacini si altoiul, partea pe care vrem sa o inmultim. Reusita depinde mult de indemanarea celui care executa operatia = punerea in contact a mersitemelor celor doua plante (pomi fructiferi, citrice, trandafiri). • Prin microbutasire sau culturi de celule si tesuturi vegetale – este o metoda moderna in care se utilizeaza fragmente de meristeme sau celule care se cresc pe medii de cultura speciale (compozitie optima, hormoni de crestere).