Materiale i cercetri arheologice

Cercetări arheologice în castrul roman de la Apulum / Les fouilles

archéologiques dans le castrum romain d’Apulum
Vasile Moga

Citer ce document / Cite this document :

Moga Vasile. Cercetări arheologice în castrul roman de la Apulum / Les fouilles archéologiques dans le castrum romain
d’Apulum. In: Materiale şi cercetări arheologice, N°15 1983. A XV-A sesiune anuală de rapoarte, Muzeul jedeţean Braşov –
1981. pp. 278-280;

doi : https://doi.org/10.3406/mcarh.1983.1813

https://www.persee.fr/doc/mcarh_0076-5147_1983_num_15_1_1813

Fichier pdf généré le 10/02/2020

 Cercetări arheologice în castrul roman de la Apulum
VASILE MOGA

Despre castrul legiunii XIII Gemina ridicat din ordinul împăratului Austriei, Carol VI, a
la Apulum în primii ani ai stăpînirii romane constatat că cea mai mare parte din suprafaţa
există, în literatura de specialitate, mai multe interioară a presupusei cetăţi medievale vechi nu
discuţii şi supoziţii datorate, în marea lor majori¬ lului
a fostalafectată
XVIII-lea,
de lucrările
concluzionînd
de la începutul
că zidurileseco¬
vi¬
tate, imposibilităţii identificării sale pe teren,
dat fiind faptul că aici, ca şi în alte părţi, peste zibile şi astăzi pe laturile de nord şi sud şi consi¬
vestigiile clasice s-au ridicat numeroase alte con¬ derate ca aparţinînd cetăţii din secolele XII—
strucţii în decursul epocilor medievală şi modernă. XVII nu reprezintă decît urme ale vechiului
Referitor la fortificaţia antică toţi cercetătorii castru, cu planimetria pătrată (420 x 420 m) a
care s-au ocupat direct sau indirect de începu¬ cărui recuperare şi adaptare la condiţiile evului
turile vieţii romane pe teritoriul centrului urban mediu era un fenomen întîlnit şi în alte părţi ale
din dreapta Mureşului consideră că acesta a fost fostului Imperiu roman. Pornind de la aceste su¬
cel mai mare din Dacia şi că de aici porneau poziţii, am iniţiat în cursul verii anului trecut
mai multe drumuri de legătură ce uneau cele mai o primă
cărui obiectiv
campanie
nu a fost
de altul
cercetări
decîtarheologice
acela al veri¬al
importante castre înglobate în sistemul defensiv
provincial. Din motive obiective, cauzate în mare ficării şi elucidării, pe cît posibil, multdiscutatei
parte de suprapunerile succesive de clădiri, deci dar necercetatei îndeajuns chestiuni a fortifi¬
a imposibilităţii efectuării unor cercetări arheo¬ caţiei romane de la Apulum.
logice propriu-zise, unele amănunte cum ar fi Atenţia noastră s-a concentrat pe terenul din
forma, dimensiunile şi fazele de construcţie nu curtea grădiniţei de copii de pe strada Militari,
sînt cunoscute nici pînă astăzi. Cu toate aceste situat în partea de sud a cetăţii austriece, în apro¬
carenţe, în decursul timpului, în incinta cetăţii pierea unuia din zidurile de incintă care se gă¬
austriece a oraşului Alba Iulia, s-au efectuat seşte şi acum în picioare. în decursul Evului
cîteva sondaje care, fără să-şi fi propus în mod
expres depistarea fortificaţiei romane, au des¬ Mediu, locul
multor
austriacăclădiri
— în
aşa
—discuţie
îneît
o mănăstire
ama ales
servit
şi laloc
ca apoi
ridicarea
demonetăria
cercetare
mai
coperit şi unele din elementele acesteia. Fie-ne
permis ca înainte de a prezenta raportul arheo¬ o zonă ce nu părea afectată de alte lucrări cu
logic să înfăţişăm sumar ce se cunoştea sau pre¬ caracter edilitar. Orientată pe direcţia sud-nord,
supunea pînă în anul arheologic 1980 despre secţiunea arheologică, cu dimensiunile de 25 x 2 m
castrul legiunii XIII Gemina. a fost trasată perpendicular pe zidul fortificaţiei,
Astfel, în anul 1897 arheologul Adalbert Cserni foarte aproape de clădirea manutanţei. Stratul
a efectuat sondaje în zona de est a cetăţii actuale, de depunere
dievale şi romane,
arheologică,
a atins,aparţinînd
pe anumiteepocii
porţiuni,
me¬
descoperind blocuji fasonate şi urme de ziduri,
presupuse ca făcînd parte din zona porţii prin¬ o grosime variabilă, cuprinsă între 0,20 — 5,50 m.
cipalis sinistra a fortificaţiei romane. La aceste
prime informaţii s-au adăugat, începînd cu anul Majoritatea
au
XVII—
provenit
XVIII.
materialelor
dintr-o
în capătul
mare delocuinţă
sudic
facturaal
dinmedievală
secţiunii,
secolele
1966, alte detalii interesante. Sondajele arheo¬
logice dintre anii 1966 — 1968 din partea de vest lipit dela piatră,
avînd bază lungimea
am identificat
de 8,70 m,
aggerul
şi înălţimea
castrului,
de
a cetăţii bastionare au identificat între poarta
IV-Catedrala Reîntregirii — Baia Publică — un din interiorul
3,70 m. Secţionarea
fortificaţiei
acestuiromane
prim element
nu a dus
defensiv
decît
şanţ cu lăţimea de 16 m, a cărui profil de formă
ascuţită este identic cu şanţurile exterioare ale la descoperirea cîtorva fragmente ceramice romane
castrelor romane. în apropierea acestui punct, atipice. Aggerul se sprijinea de un alt zid alcătuit
cercetările arheologice din zona Catedralei Ro- din piatră de rîu, prinsă cu mortar, avînd înăl¬
mano-Catolice, conduse de R. Hei tel, au surprins ţimea de 2,30 m, grosimea variabilă (0,50 —
în două din secţiuni un val de pămînt ( agger )
aparţinînd castrului roman. în sfîrşit, într-o ipo¬ 0,75 m), înfipt fiind în solul galben-virgin. în
legătură cu rostul acestuia ne-am gîndit la acela
teză de lucru,
planurilor cetăţii
M. Rusu
medievale
procedînd
de lasecolele
suprapunerea
XII—
de a susţine din interior aggerul, cunoscut fiind
XVII peste planurile cetăţii ridicate la Alba Iulia faptul că asemenea ziduri au mai apărut şi la
 CASTRUL ROMAN DE LA APULUM 279

castre din Dacia, între care dorim să menţionăm evacuare,la din

coperit, adîncimea
olane romane.
de 2,20 între
m, o zidul
conductă
de sus¬
de
aici castrul de la Buciumi unde, cercetările din
ultimii ani l-au identificat, într-una din secţiuni. ţinere a aggerului, via sagularis şi începutul ba¬
De la acest zid de sprijin începea via sagularis ce răcilor s-a recuperat un bogat material arheo¬
s-a mai păstrat pe 2,50 m lăţime. Drumul sol- logic, constînd din fragmente ceramice de la vase
de culoare roşie-cărămizie şi cenuşie, fragmente
din vase de sticlă, obiecte din fier (respectiv cuie
şi un picior de fibulă) precum şi două statuete
fragmentare din marmură şi bronz. Pe toată
întinderea secţiunii au apărut multe blocuri de
piatră, cu dimensiuni variabile, blocuri ce se gă¬
sesc, de fapt, şi în alcătuirea zidului de incintă
de pe latura de sud.
Rezultatul primei campanii de săpături arheo¬
logice ne îndreptăţeşte să afirmăm, cu certitu¬
dine, că am descoperit o parte din interiorul cas¬
trului roman de la Apulum, identic prin elementele
sesizate arheologic cu maniera de construcţie a
castrelor romane din piatră. Aflate într-un stadiu
incipient, cercetările arheologice de la castrul
legiunii XIII Gemina nu ne permit, cel puţin
în actualul stadiu, să avansăm alte opinii în le¬
gătură cu fortificaţia recent identificată. Nu putem
şti, de exemplu, dacă fortificaţia romană apu-
lensă a avut o dublă fază de construcţie sau doar
una singură şi anume faza de piatră, cum sîntem
înclinaţi să o presupunem dacă ne gîndim la im¬
portanţa acesteia în cadrul sistemului defensiv
al provinciei. Numai secţionarea exteriorului for¬
tificaţiei, pe care o intenţionăm în acest an ar¬
heologic, ar putea da un răspuns elocvent la
această problemă şi apoi la aceea dacă zidul aflat
pe
feudal
latura
ce de
a reutilizat
sud este atît
cu certitudine
traiectul zidului
roman,antic
sau
cît şi materialul de piatră existent deja.
Amintim că în cazul via sagularis s-au identi¬
ficat două etape de construcţie, cea mai nouă
confirmînd acum arheologic refacerea unor părţi
din castru despre care par să amintească epigrafa
cu semnalarea soldatului Felix din legiunea XIII
ţiunii
Fig. 1. arheologice
Alba Iulia. cuCastrul
legiunii
via sagularis
roman
XIII Gemina.
Apulum
şi bărăcile
— vedere
militarilor
a sec¬ Gemina Antoniniana, aflată şi astăzi la baza
zidului de incintă, precum şi un fragment de in¬
daţilor, în cazul castrului de la Apulum, a avut scripţie onorifică (CIL, III, 7741) interpretată
două faze de construcţie. într-o fază mai veche ca referindu-se la refacerea pretoriului castrului
drumul propriu-zis, aşezat pe un strat de pietriş, apulens, în anul 205 e.n. cînd din ordinul consu¬
a fost pavat
Ulterior, într-o cuperioadă
cărămizipe şicare
bucăţi
o punem
de piatră.
în le¬ larului Daciei, Mevius Surus, subofiţerii legiunii
XIII Gemina şi-au construit, eventual în castru,
gătură cu anumite
semnalate şi epigrafic,
refaceri
drumul
ale castrului,
a fost înălţat
în parte
cu un loc de întîlnire — scola speculatorum — aluzie
clară la aplicarea unora din reformele militare ale
aproximativ
tură,
0,25 mcu şiplăci
cărămizi
50decm,
piatră
dreptunghiulare.
fiinddin
pavat,
calcarîn cunoua
Un
grosimea
număr
conjunc¬
de împăratului Septimius Severus şi la nivelul uni¬
tăţii militare de la Apulum.
7 fragmente de cărămizi aparţin categoriei de La ora actuală putem reconstitui, în linii -ge¬
nerale, două din laturile castrului legiunii XIII
produse
într-un
al unităţii
cartuş
tegulare
LEG dreptunghiular
XIII
ştampilate,
GEM şiinsemnul
avînd
aparţinînd,
imprimat
abreviat
din
Gemina, respectiv cea de sud, pe care am cerce¬
punct de alvedere
secolului II-lea e.n.
cronologic, primei jumătăţi a tat-o şi cea de vest, apărută în cercetări arheo¬
logice ce-şi propuneau alt obiectiv, pe unde tre¬
Dintre clădirile de interior, atîta cît au fost cea atlt aggerul cît şi şanţul de apărare. Viitoa¬
cercetate în campania din anul 1980, am identificat rele săpături arheologice vor completa, sîntem
porţiuni deranjate din fundaţii, puse pe acelaşi
siguri, cu date inedite problema celui mai mare
pat de pietriş
cărămizi fragmentare.
şi alcătuite
In această
din bolovani
zonă de
am rîudes¬
şi castru din pro\incia nord-danubiană.
280 v MOGA
LES FOUILLES ARCHÉOLOGIQUES DANS
LE CASTRUM ROMAIN D’APULUM
RÉSUMÉ
On présente les prémieres fouilles archéologiques dans le
plus grand castram de Ia Dacia Romaine d’Apulum, ou
pendant les II — III siècles n.è. a été campé la XIIIe legion
Gemina. Les fouilles sistematiques ont identifié quelques
elements de cette grande fortification, c’est a dire vallum
via sagularis et ainsi les constructions-baraques-des soldats’
Parmi les matériaux archéologiques, l’auteur signale la
céramique romaine (de facture provinciale) des objets en
fer et bronse et 7 briques avec l’estampille de la legion (LEG
XIII GEM).
EXPLICATION DE LA FIGURE
Fig. 1. Alba Iulia. Le castram romain d’Apulum — vue
de la section archéologique avec via sagularis et les baraques
des militaires de la XIIIe legion Gemina.